miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: reacție

47 articole
Internațional

Kremlinul respinge ideea lui Trump că Ucraina și-ar putea recupera teritoriile

Rusia respinge declarațiile lui Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că războiul nu este lipsit de obiective, ci a izbucnit din cauza refuzului Statelor Unite și al Uniunii Europene de a lua în considerare preocupările Rusiei legate de securitate. Rusia respinge declarațiile lui Donald Trump Peskov a afirmat că războiul are „ținte clare” și că este imposibil ca Ucraina să recupereze teritorii. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Kremlinul respinge categoric posibilitatea ca NATO să trimită trupe ca garanție de securitate pentru Ucraina. Trump critică Rusia și promite șanse pentru Ucraina Președintele american Donald Trump, aflat la New York pentru Adunarea Generală a ONU, a spus marți că forțele ruse „luptă fără țintă de trei ani și jumătate”. Totodată, acesta a subliniat că Ucraina ar putea recupera toate teritoriile ocupate, în contextul „problemelor economice mari” cu care se confruntă Moscova. „După ce am văzut problemele economice pe care războiul le cauzează Rusiei, cred că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, este într-o poziţie de a lupta și RECÂȘTIGA întreaga Ucraină în forma sa inițială”, a transmis Trump pe platforma Truth Social. Schimbări de poziție în discursul liderului american Declarațiile lui Trump vin după ce, anterior, acesta sugerase că Ucraina ar putea lua în calcul cedarea unor teritorii pentru a ajunge la pace cu Moscova. Această afirmație a stârnit îngrijorări la Kiev și a fost respinsă ferm de autoritățile ucrainene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat că Ucraina nu va ceda niciun teritoriu Rusiei, subliniind că singura cale acceptabilă este recuperarea completă a zonelor ocupate.

Rusia respinge declarațiile lui Donald Trump (sursa: TASS)
Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Regatul Unit, Australia și Canada au recunoscut oficial Statul Palestina. Reacția dură a Israelului

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul. Regatul Unit, Australia și Canada au anunțat duminică recunoașterea oficială a Statului Palestina, într-o mișcare considerată istorică și salutată de autoritățile palestiniene. Decizia a provocat o reacție dură din partea Israelului. O decizie istorică Premierul britanic Keir Starmer a declarat într-un mesaj video că Londra recunoaște Palestina pentru „a reanima speranța păcii”. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan La rândul său, premierul canadian Mark Carney a afirmat că măsura face parte dintr-un efort internațional concertat pentru păstrarea posibilității soluției cu două state. În Australia, șeful guvernului Anthony Albanese a invocat „aspirațiile legitime și de lungă durată ale poporului palestinian la un stat propriu”. Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul Decizia celor trei state occidentale, aliate tradițional ale Israelului, a fost întâmpinată cu ostilitate la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu a condamnat anunțurile, catalogându-le drept „un pericol pentru existența Israelului” și „o recompensă absurdă pentru terorism”. Netanyahu a promis că va lupta la ONU și pe toate fronturile diplomatice pentru a contracara „propaganda mincinoasă” privind recunoașterea Palestinei. Miniștrii israelieni cer anexarea Cisiordaniei Reacțiile cele mai dure au venit din partea miniștrilor israelieni de extremă dreaptă. Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, a cerut „anexarea imediată” a Cisiordaniei, cunoscută în Israel sub denumirea de Iudeea-Samaria, precum și „destructurarea completă a Autorității Palestiniene”. Ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a reiterat apelul, susținând că singurul răspuns la recunoașterea Palestinei de către Marea Britanie, Canada și Australia este anexarea definitivă a teritoriilor și „abandonarea ideii absurde a unui stat palestinian”. Reacția palestiniană: „Un pas spre pace durabilă” Președintele palestinian Mahmoud Abbas a salutat decizia britanică, considerând-o un pas important către o pace durabilă. Husam Zomlot, șeful misiunii palestiniene în Regatul Unit, a descris momentul drept „un anunț istoric care corectează o nedreptate de 108 ani” și „începutul unei călătorii spre responsabilitate morală, juridică și politică”. Presiuni și divergențe Recunoașterea oficială a Statului Palestina de către Londra, Ottawa și Canberra vine în ajunul unui summit coprezidat de Franța și Arabia Saudită, unde mai multe țări urmează să confirme aceeași decizie. Portugalia se numără printre statele care au anunțat că vor recunoaște Palestina. Circa trei sferturi dintre cele 193 de state membre ale ONU recunosc deja statul palestinian, proclamat în 1988 de conducerea palestiniană în exil. Această evoluție evidențiază divergențele tot mai mari dintre Europa și aliații săi tradiționali pe de o parte și administrația americană pe de altă parte. SUA, aliate neclintite ale Israelului, au criticat inițiativa franco-saudită și s-au opus recunoașterii în acest moment. Sondaje și opinia publică Un sondaj recent arată că 44% dintre britanici sprijină recunoașterea unui stat palestinian de către Regatul Unit. Keir Starmer a subliniat însă că această decizie „nu reprezintă o recompensă pentru Hamas”, ci dimpotrivă, exclude orice rol al organizației islamiste în viitorul guvern palestinian. Totodată, premierul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva Hamas „în săptămânile viitoare”. Un conflict tot mai intens în Gaza Deciziile de recunoaștere intervin pe fondul unei campanii militare intense a Israelului în nordul Fâșiei Gaza, la aproape doi ani de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.219 victime în Israel. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, represaliile israeliene au provocat moartea a peste 65.000 de palestinieni, majoritatea civili. În paralel, o comisie de anchetă independentă mandatată de ONU a acuzat Israelul de comiterea unui genocid în Gaza – acuzații respinse categoric de autoritățile israeliene.

Călin Georgescu se compară cu Trump (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Călin Georgescu despre trimiterea sa în judecată: Dosarul, copie a dosarului lui Trump din 2016

Călin Georgescu se compară cu Trump. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a avut miercuri o primă reacție publică după ce a fost trimis în judecată pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale. El a comparat dosarul său cu cel al președintelui american Donald Trump din 2016, afirmând că acuzațiile ar fi identice. Călin Georgescu se compară cu Trump Prezent la sediul IPJ Ilfov pentru a semna controlul judiciar, Georgescu a declarat că rechizitoriul „nu este altceva decât un discurs politic”. Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță „Dosarul este o copie la indigo cu dosarul din 2016 al președintelui Trump, cu aceleași acuze, doar că s-au schimbat actorii. Și așa cum s-a dovedit adevărul în dosarul președintelui Trump, așa se va arăta și aici”, a spus fostul candidat. Acesta a adăugat că „o țară dăinuiește prin cei curajoși care îndrăznesc și se stinge prin cei lași, care se vând precum Iuda”. Atacuri la adresa „oligarhiei globaliste” Georgescu a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, preferând să facă declarații despre ceea ce a numit „oligarhia globalist-soroșistă”, pe care a acuzat-o că instrumentalizează justiția „asemeni unui glonț”. Totodată, acesta a vorbit despre moartea activistului conservator american Charlie Kirk, pe care l-a prezentat drept „martir”. „Eu vreau ca România să devină ceea ce merită, și anume placa turnantă a Europei, centrul deciziilor, nu periferia slugilor”, a mai spus Georgescu. Acuzațiile formulate de Parchetul General Călin Georgescu a fost trimis în judecată marți de Parchetul General pentru: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale). În același dosar au fost deferiți justiției Horațiu Potra și 20 de mercenari din gruparea sa. Planul de destabilizare după anularea alegerilor Potrivit procurorilor, mercenarii lui Horațiu Potra urmau să se infiltreze în protestele organizate după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, cu scopul de a provoca haos. Anchetatorii susțin că planul ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul unei întâlniri clandestine, organizate la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea scrutinului prezidențial.

Uciderea activistului Charlie Kirk, Kremlinul reacționează (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul ia de sus Casa Albă după uciderea lui Charlie Kirk: E o societate foarte polarizată în SUA

Uciderea activistului Charlie Kirk, Kremlinul reacționează. Kremlinul a comentat duminică, pentru prima dată, asasinarea activistului american ultraconservator Charlie Kirk. Uciderea activistului Charlie Kirk, Kremlinul reacționează Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a avertizat asupra polarizării „extreme” a societății americane. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Declarația a fost făcută pe canalul de Telegram al jurnalistului proguvernamental Pavel Zarubin. „Societatea (americană) este extrem de polarizată, acesta este într-adevăr cazul”, a subliniat Peskov. Oficialul rus a adăugat că forțele de securitate americane trebuie să stabilească dacă incidentul este unul izolat sau marchează începutul unei tendințe periculoase. Reacția președintelui Donald Trump Președintele american Donald Trump a pus atacul pe seama „stângii radicale” și a unor „nebuni”, promițând că va fi prezent la funeraliile lui Charlie Kirk. Trump l-a considerat pe Kirk o figură esențială în mobilizarea tinerilor alegători, contribuind decisiv la victoria sa electorală din 2024. Cine a fost Charlie Kirk Charlie Kirk avea 31 de ani și era unul dintre cei mai influenți activiști ultraconservatori din SUA. Considerat un apropiat al lui Trump, acesta a fost împușcat miercuri în gât, în timp ce participa la o dezbatere la Universitatea Utah Valley. Autorul atacului și ancheta în curs Atacatorul, identificat ca Tyler Robinson, un tânăr alb de 22 de ani, a deschis focul cu o pușcă de pe acoperișul unei clădiri din apropiere. Robinson a fost arestat și este acuzat de crimă. Autoritățile nu au furnizat încă detalii suplimentare despre acuzațiile exacte, însă acesta riscă pedeapsa cu moartea.

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează (sursa: rbc.ru)
Internațional

Dronele rusești doborâte în Polonia: Kremlinul aruncă pisica moartă în curtea Ministerului Apărării

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat la acuzațiile Poloniei privind dronele care ar fi încălcat spațiul său aerian. Președinția nu vrea să fie asociată direct cu incidentul. Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Uniunea Europeană și NATO „acuză zilnic Rusia de provocări, de cele mai multe ori fără să prezinte argumente”. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Oficialul rus a subliniat că subiectul dronelor nu ține de competența Kremlinului, ci de Ministerul Apărării. Varșovia susține că dronele erau rusești Premierul polonez Donald Tusk a anunțat pe 10 septembrie că armata a doborât drone care „reprezentau o amenințare directă”. El a calificat incidentul drept o provocare, precizând că aparatele erau rusești. În urma acestui episod, temporarul însărcinat cu afaceri al Rusiei la Varșovia, Andrei Ordaș, a fost convocat la Ministerul de Externe. Diplomatul rus a respins acuzațiile, afirmând că dronele au venit dinspre Ucraina. Zboruri detectate și intervenții ale apărării poloneze Pe fondul alertelor aeriene care au vizat toată Ucraina în noaptea incidentului, Polonia și-a ridicat avioanele de vânătoare și a activat sistemele de apărare antiaeriană.  Premierul polonez Donald Tusk a descris incidentul drept „o provocare la scară largă”, afirmând că situația reprezintă „cel mai aproape de un conflict deschis de după al Doilea Război Mondial”. Totuși, Tusk a subliniat că nu crede că Polonia sau NATO se află în pragul unui război direct cu Rusia. Reacții internaționale: Macron și Starmer acuză Rusia Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a pus la îndoială ipoteza că dronele au ajuns în Polonia „din greșeală”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a catalogat incidentul drept o escaladare și a atribuit responsabilitatea Rusiei. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a numit încălcarea spațiului aerian polonez „scandalos de iresponsabilă” și „fără precedent”, exprimând o profundă îngrijorare.

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu dă înapoi după amenințările lui Trump în cazul amenzii aplicate companiei Google

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google. Comisia Europeană a anunțat că este pregătită pentru „toate posibilitățile” și că are „toate opțiunile pe masă” după amenințările președintelui american Donald Trump cu introducerea unor taxe vamale suplimentare. UE răspunde amenințărilor SUA privind Google Declarația a venit ca reacție la sancțiunea de aproape 3 miliarde de euro aplicată companiei Google pentru abuz de poziție dominantă în sectorul publicității online. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Purtătorul de cuvânt al executivului comunitar, Olof Scholz, a subliniat că Bruxelles-ul nu comentează scenarii ipotetice, dar este pregătit pentru orice eventualitate. Trump invocă Secțiunea 301 din Legea Comerțului Donald Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că va iniția o procedură în baza Secțiunii 301 a Legii Comerțului din 1974. Aceasta permite Washingtonului să adopte măsuri de represalii, inclusiv taxe vamale, împotriva țărilor considerate că aplică politici discriminatorii față de companiile americane. Președintele american a catalogat amenda impusă Google drept „injustă” și a amenințat că va răspunde în consecință. Google, amendată cu 2,95 miliarde de euro După patru ani de investigații, Comisia Europeană a sancționat compania Google cu 2,95 miliarde de euro pentru favorizarea propriilor servicii de publicitate online în detrimentul concurenței. Este a doua cea mai mare amendă aplicată vreodată pentru abuz de poziție dominantă, după sancțiunea de peste 4 miliarde de euro pentru încălcarea normelor UE prin aplicația Android. Executivul european a transmis că, pentru a remedia situația, Google ar putea fi obligată să vândă o parte din activitatea sa de publicitate online. Totuși, compania americană are 60 de zile pentru a propune soluții alternative. Dispută comercială cu miză geopolitică Amenințările lui Donald Trump vin după ce, luna trecută, acesta a avertizat că va impune taxe vamale împotriva statelor care adoptă măsuri considerate „discriminatorii” la adresa companiilor de tehnologie americane. Administrația de la Washington analizează inclusiv sancțiuni împotriva Uniunii Europene sau a oficialilor responsabili de aplicarea Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA). În opinia SUA, aceste reglementări „cenzurează” și generează costuri suplimentare pentru companiile americane de tehnologie. O asemenea măsură ar reprezenta un precedent fără echivalent în relațiile comerciale transatlantice. Un acord comercial fragil între SUA și UE Noua escaladare survine după ce Bruxelles și Washington au convenit recent un acord comercial cadru, menit să evite taxe vamale de 30% asupra exporturilor europene în SUA. Concesiile făcute de Uniunea Europeană au fost însă majore: majoritatea produselor europene importate în SUA sunt acum taxate cu 15%, pentru oțel și aluminiu taxele rămân la 50%, UE nu aplică taxe vamale pentru produsele americane. În plus, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat ca Uniunea să cumpere energie din SUA în valoare de 750 miliarde dolari (în special gaze lichefiate), să facă investiții suplimentare de 600 miliarde dolari pe teritoriul american și să achiziționeze mai multe echipamente militare produse în SUA. Tensiuni comerciale și calcul strategic Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a explicat că menținerea sprijinului american pentru Europa și Ucraina a fost un factor decisiv în concesiile comerciale făcute de Bruxelles. „Am ales diplomația în locul escaladării. Am oferit spațiu dialogului și am optat pentru reținere, pentru că suntem responsabili”, a declarat Costa, subliniind că un conflict comercial major cu Washingtonul ar fi fost imprudent într-un moment în care frontierele estice ale Europei sunt amenințate de războiul din Ucraina.

Reacția lui Nicușor Dan după summit (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, reacție după summit-ul din Alaska: „Primul pas spre negocieri de pace”

Reacția lui Nicușor Dan după summit: președintele României a declarat că întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska reprezintă „o primă etapă pentru a începe negocierile de pace”. Șeful statului subliniază că, pentru România, rămâne esențială menținerea unității transatlantice și a coordonării strânse între UE, SUA și NATO. Reacția lui Nicușor Dan după summit Potrivit lui Nicușor Dan, demersurile președintelui american Donald Trump au rolul de a opri „războiul ilegal” declanșat de Rusia și de a pregăti terenul pentru „o pace justă și durabilă”. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță „Aceste negocieri trebuie să țină cont de interesele Ucrainei, dar și ale europenilor. Ucraina trebuie să își decidă singură soarta, iar Rusia nu trebuie să aibă drept de veto”, a precizat președintele. Zelenski, vizită la Washington pentru pașii următori Nicușor Dan a salutat faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va deplasa luni la Washington pentru discuții directe cu Donald Trump. „Pentru Ucraina este esențial ca președintele Trump să pună presiune asupra Rusiei pentru a continua negocierile. Sprijinim eforturile sale de a organiza un summit trilateral, cu sprijin european”, a adăugat șeful statului român. România, poziție fermă în sprijinul Ucrainei Președintele României a reiterat că Rusia trebuie să se angajeze clar pe calea păcii și să înceteze atacurile asupra civililor și infrastructurii. „Poziția noastră rămâne neschimbată: sprijin pentru Ucraina, pentru suveranitate și integritate teritorială, și atingerea unei încetări necondiționate a ostilităților. Frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”, a transmis Nicușor Dan. Acesta a menționat că în cadrul Coaliției de Voință au fost discutate garanții de securitate pentru Ucraina, implicarea SUA fiind „determinantă” pentru procesul de pace. Summit-ul din Alaska, fără rezultate concrete Întâlnirea din 15 august dintre Donald Trump și Vladimir Putin s-a încheiat fără un anunț privind încetarea focului sau rezultate concrete. Trump a vorbit despre „acorduri pe puncte importante”, fără detalii, în timp ce Putin a susținut că există înțelegeri care ar putea constitui baza pentru o soluție de pace. Europa sprijină ideea unui summit trilateral Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că a discutat la telefon aproximativ o oră cu Trump, convorbire la care s-au alăturat ulterior și lideri europeni. Ulterior, Uniunea Europeană și statele membre au transmis că sunt pregătite să sprijine organizarea unui summit între Trump, Zelenski și Putin. Declarația comună a fost semnată de Ursula von der Leyen, Antonio Costa, Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer, Giorgia Meloni, Donald Tusk și Alexander Stubb.

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO va apăra Lituania în cazul unui atac rusesc, arată Alianța după incidentul dronei cu explozibil

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează. Alianța Nord-Atlantică a transmis miercuri un mesaj clar către autoritățile de la Vilnius: incidentele cu drone rusești care au pătruns pe teritoriul Lituaniei sunt tratate cu „cea mai mare seriozitate”. NATO afirmă că rămâne „vigilentă și pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”. Drone rusești în Lituania, NATO reacționează Mark Rutte, a avut o discuție oficială cu ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, privind recentele încălcări ale spațiului aerian de către drone rusești. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii „NATO ia aceste incidente foarte în serios. Rămânem vigilenți și pregătiți să apărăm fiecare centimetru al teritoriului NATO”, a transmis un purtător de cuvânt al Alianței printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Lituania cere întărirea apărării antiaeriene Marți, în urma incidentelor, Lituania a solicitat NATO consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Incidentul care a declanșat îngrijorările a avut loc pe 28 iulie, când o dronă rusească, dezorientată de sistemele de război electronic ale Ucrainei, a deviat de la traseu, a traversat Belarusul și s-a prăbușit într-o bază militară din Lituania. Dispozitivul a fost descoperit abia după câteva zile. Dronă Gerbera, replică a modelului iranian Shahed, găsită în Lituania Conform șefului Statului Major al armatei lituaniene, drona căzută era un model Gerbera – o replică din lemn a dronei kamikaze iraniene Shahed, utilizată frecvent de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Deși în mod obișnuit aceste drone sunt folosite ca momeli pentru a păcăli sistemele de apărare, cea prăbușită în Lituania transporta aproximativ 2 kilograme de explozibil. Panică în Lituania după o altă dronă intrată din Belarus Un incident similar a avut loc pe 10 iulie, când o altă dronă a pătruns în spațiul aerian lituanian venind tot dinspre Belarus. Deși ulterior s-a constatat că nu reprezenta un pericol real, momentul a provocat panică în rândul autorităților. Premierul de atunci, Gintautas Paluckas, și președintele parlamentului, Saulius Skvernelis, au fost evacuați temporar în adăposturi antiaeriene. Premierul Paluckas a demisionat ulterior, într-un context politic tensionat. Cum deturnează Ucraina dronele rusești: GPS spoofing și război electronic Pentru a combate atacurile cu drone, Ucraina folosește nu doar apărarea aeriană clasică, ci și tehnologii avansate de război electronic. Printre acestea se numără și metoda denumită „GPS spoofing” – o tehnică ce interferează cu sistemele de navigație ale dronelor, deturnându-le de la traseu. Astfel, dronele își pierd direcția și se prăbușesc departe de țintele inițiale, uneori chiar în afara Ucrainei, cum a fost cazul din Lituania.

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump reacționează dur după recentele atacuri ale Rusiei în Ucraina: „10 zile sau vin sancțiunile”

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase. Președintele american Donald Trump a reacționat ferm la noile atacuri rusești devastatoare asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 25 de morți, inclusiv o femeie însărcinată și mai mulți deținuți. Trump a anunțat că oferă Kremlinului un termen de maximum 10 zile pentru a demonstra progrese clare spre încetarea războiului, altfel va impune noi sancțiuni economice. Trump avertizează Rusia: zece zile rămase Trump a transmis noul ultimatum în timpul unei discuții cu premierul britanic Keir Starmer, exprimându-și nemulțumirea față de lipsa de reacție a lui Vladimir Putin. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Inițial, liderul american oferise un termen de 50 de zile, dar a decis să-l reducă radical. „Am crezut că am ajuns la un acord. Apoi, Putin bombardează un oraș ca Kievul și ucide oameni. Asta nu e o cale spre pace”, a declarat Trump. Anunț de pe Air Force One Vorbind cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial Air Force One, Trump a confirmat că Rusia nu a oferit niciun răspuns la avertismentul său și a avertizat că va aplica tarife comerciale dure dacă nu vede semne clare de retragere sau negociere. „Zece zile din acest moment. Apoi urmează măsurile”, a spus liderul de la Casa Albă. Atacurile rusești s-au soldat cu zeci de victime Valul de atacuri nocturne lansat de Rusia marți dimineață a provocat 25 de decese și peste 100 de răniți în întreaga Ucraină. Una dintre cele mai grave lovituri a fost asupra unei închisori din regiunea Zaporojie, unde au murit 16 deținuți. Zelenski salută tonul ferm adoptat de Trump Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că sprijină poziția mai dură a lui Trump față de Moscova, afirmând că doar sancțiunile severe pot opri violențele și pot relansa procesul de pace. „Fiecare atac rusesc este o crimă care putea fi evitată. Moscova trebuie constrânsă să oprească masacrele”, a transmis Zelenski pe Telegram. Kremlinul neagă din nou: „Nu vizăm civili” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că Rusia ar fi atacat ținte civile. Peskov a reiterat „angajamentul” Rusiei față de „procesul de pace”.

Sporurile pentru salvatorii montani, drastic reduse (sursa: Facebook/Salvamont Romania-Dispeceratul National Salvamont)
Eveniment

Salvamont România: Reducerea sporurilor pentru periculozitate este „profund nedreaptă”

Sporurile pentru salvatorii montani, drastic reduse. Salvamont România trage un semnal de alarmă privind reducerea sporurilor pentru condiții periculoase și vătămătoare, considerând această măsură „profund nedreaptă” față de salvatorii montani. Măsura a fost impusă în contextul presiunilor privind deficitul bugetar, afectând direct veniturile celor care intervin în zone greu accesibile, pentru salvarea de vieți. Sporurile pentru salvatorii montani, drastic reduse Potrivit Dispeceratului Național Salvamont, sporul care anterior avea o valoare medie între 700 și 1.000 lei brut pe lună a fost redus la maximum 299 lei brut. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Din această sumă, aproximativ 45% se întoarce oricum la bugetul de stat, sub formă de taxe și contribuții. În urma acestei reduceri, statul economisește aproximativ 245.000 lei lunar, afectând direct veniturile a circa 350 de salvatori montani activi la nivel național. Salvatorii montani: Puțini, dar esențiali și mereu pregătiți Reprezentanții Salvamont subliniază că salvatorii montani sunt puțini, dar extrem de devotați meseriei lor. Aceștia intervin indiferent de vreme, oră sau program, răspunzând prompt la orice apel. Misiunile lor presupun eforturi intense și un nivel ridicat de risc, fiind gata să plece oricând în ajutorul celor aflați în pericol. Misiuni dificile, în teren periculos și condiții extreme De regulă, o intervenție presupune participarea a cel puțin șase salvatori, care parcurg distanțe lungi prin zone izolate, accidentate și greu accesibile, adesea în condiții meteorologice extreme.  Salvamont atrage atenția că acești oameni își riscă zilnic viața și sănătatea pentru a salva alți oameni, din pasiune și vocație, nu pentru beneficii materiale. „Nu este deloc ușor să transporți o persoană, ore în șir, pe ploaie, ninsoare sau caniculă, din vârfurile munților spre civilizație”, subliniază mesajul Salvamont.

SUA impune taxe vamale, UE reacționează (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Reacții dure din Europa la tarifele lui Trump: liderii din UE pregătesc contramăsuri

SUA impune taxe vamale, Europa reacționează. Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor introduce taxe vamale de 30% asupra bunurilor provenite din UE, începând cu 1 august. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat transmis sâmbătă. SUA impune taxe vamale, UE reacționează Șefa executivului european a subliniat că blocul comunitar dorește în continuare să ajungă la o înțelegere cu Washingtonul: Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă „UE rămâne pregătită să continue lucrările pentru obținerea unui acord până la 1 august”, a declarat von der Leyen. Totodată, ea a atras atenția că Uniunea Europeană este una dintre cele mai deschise economii din lume și adepta practicilor comerciale corecte. „Vom proteja interesele europene” În cazul în care SUA vor merge înainte cu introducerea tarifelor suplimentare, Comisia Europeană nu exclude măsuri de retorsiune: „Vom face toți pașii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporționale dacă va fi necesar”, a avertizat Ursula von der Leyen. Ea a mai subliniat că aplicarea unor taxe de 30% asupra exporturilor europene ar avea un impact major asupra lanțurilor de aprovizionare transatlantice, afectând direct companiile, consumatorii și pacienții de pe ambele maluri ale Atlanticului. Reacții din statele membre: apel la unitate și negociere Premierul Olandei, Dick Schoof, a calificat pe platforma X măsura americană drept „preocupantă” și a exprimat susținerea totală față de Comisia Europeană. „UE trebuie să rămână unită și hotărâtă în a obține un rezultat reciproc avantajos cu SUA”, a subliniat acesta. Giorgia Meloni: „Este posibil un acord corect” La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a pledat pentru menținerea negocierilor comerciale și evitarea escaladării tensiunilor. Ea s-a declarat optimistă în privința obținerii unui „acord corect” între UE și SUA privind regimul taxelor vamale și a reiterat sprijinul deplin al Italiei pentru eforturile Comisiei Europene. Emmanuel Macron condamnă ferm intențiile lui Trump Președintele francez Emmanuel Macron a transmis sâmbătă, pe platforma X, un mesaj de „dezaprobare foarte puternică” față de amenințarea președintelui american Donald Trump. Macron a făcut apel la Uniunea Europeană să își apere „cu hotărâre interesele europene”, solicitând în mod special Comisiei Europene să accelereze pregătirea unor contramăsuri credibile, prin mobilizarea tuturor instrumentelor disponibile. Acțiunea ar urma să fie luată în cazul în care nu se ajunge la un acord cu Washingtonul până la 1 august. UE negociază „cu bună credință”, susține Macron Președintele Franței a reamintit că Bruxelles-ul negociază cu administrația americană de mai multe săptămâni, pe baza unei oferte „solide și de bună credință”. În opinia sa, este esențial ca executivul european să demonstreze „determinarea Uniunii de a-și apăra interesele”. Parisul sprijină eforturile Comisiei Europene Macron a reafirmat sprijinul deplin al Franței pentru Comisia Europeană în cadrul acestui dialog sensibil: „Este nevoie de un acord reciproc acceptabil, care să reflecte respectul datorat unor parteneri comerciali precum UE și SUA, cu interese comune și lanțuri de valori integrate”, a subliniat liderul francez. Industria germană cere evitarea unui conflict comercial Federația germană a industriei (BDI) a lansat un apel ferm către Uniunea Europeană și Statele Unite pentru a găsi „rapid soluții” care să evite o escaladare a tensiunilor comerciale. „Anunțul președintelui Trump este un semnal de alarmă pentru industria de pe ambele maluri ale Atlanticului”, a transmis BDI într-un comunicat oficial. Escaladarea tarifară amenință redresarea economică globală Wolfgang Niedermark, membru al conducerii BDI, a avertizat că un conflict comercial între două economii atât de interconectate, precum UE și SUA, ar afecta grav relansarea economică, capacitatea de inovare și încrederea în cooperarea internațională. Solicitare de dialog urgent între Bruxelles, Berlin și Washington Federația germană cere un efort comun și urgent din partea guvernului german, Comisiei Europene și administrației americane: „Este necesar un dialog obiectiv și soluții rapide pentru a evita o escaladare periculoasă”, subliniază comunicatul. BDI insistă că săptămânile rămase până la 1 august trebuie folosite „pentru a negocia de la egal la egal”. Germania, principală vizată de eventualele taxe Germania ar resimți cel mai acut efectele unei ofensive comerciale americane, având o economie puternic dependentă de exporturile către SUA. Cele mai expuse sectoare sunt industria chimică, farmaceutică, auto, siderurgică și fabricarea de mașini-unelte. Cancelarul Friedrich Merz propune un acord simplificat În ultimele săptămâni, cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru semnarea unui acord „simplu” cu SUA, care să protejeze sectoarele esențiale ale economiei germane. Merz a sugerat că UE ar putea accepta unele suprataxe pe alte produse, dacă acest compromis ar asigura stabilitatea pentru industriile strategice.

EximBank răspunde acuzațiilor premierului Ilie Bolojan (sursa: Facebook/Exim Banca Romaneasca)
Eveniment

EximBank îi dă cu tifla lui Bolojan: contractul de chirie, aprobat de Ministerul de Finanțe

EximBank răspunde acuzațiilor premierului Ilie Bolojan. După ce premierul Ilie Bolojan a lansat acuzații publice privind modul în care Exim Banca Românească își gestionează activitatea, în special în legătură cu sediul central al instituției, banca a transmis un comunicat amplu prin care răspunde tuturor suspiciunilor și reafirmă legalitatea și transparența deciziilor luate. EximBank răspunde acuzațiilor premierului Ilie Bolojan Potrivit Exim, banca este administrată de un Consiliu de Administrație format din 9 membri, selectați în urma unei proceduri transparente, derulate în noiembrie 2024 de o comisie din cadrul Ministerului Finanțelor. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Toți cei selectați au îndeplinit criteriile stricte de adecvare prevăzute de legislația bancară și au primit aprobarea Băncii Naționale a României (BNR). În ceea ce privește salarizarea, instituția precizează că grila de salarizare se află în media aplicată în sistemul bancar românesc, neexistând diferențe semnificative față de restul pieței. Relocarea sediului: decizie strategică și justificată operațional Banca răspunde criticilor referitoare la schimbarea sediului social printr-o justificare strategică. Spațiul anterior – proiectat inițial ca bloc de locuințe – era ineficient pentru activitatea bancară modernă, susține instituția. Actuala locație este organizată în regim open space, favorizând colaborarea între departamente și optimizarea costurilor operaționale. Mai mult, banca precizează că actualul contract de sublocațiune a fost încheiat în regim de legalitate deplină și a fost aprobat de Consiliul de Administrație, în urma unei selecții bazate pe raportul calitate/preț. Comparativ cu alte opțiuni, chiria negociată ar fi fost cu 10-15% mai avantajoasă. Contractul, verificat de instituții ale statului Exim mai afirmă că contractul de sublocațiune a fost verificat anterior de Curtea de Conturi, DNA și alte instituții, fără ca acestea să constate vreo ilegalitate sau să impună măsuri corective. De asemenea, banca a menționat că nu a avut acces la valoarea chiriei încasate de RAAPPS de la proprietarul principal, din cauza clauzelor de confidențialitate dintre cele două părți. O bancă în creștere accelerată, fără ajutor guvernamental Exim Banca Românească subliniază că în ultimii 13 ani, sub conducerea președintelui Traian Halalai, a cunoscut o dezvoltare semnificativă: de la locul 21 în sistemul bancar românesc, la locul 8 după active, în prezent. Toate aceste rezultate, inclusiv un profit cumulat de peste 520 milioane de lei, au fost obținute fără sprijin bugetar, susține banca. Printre alți indicatori de creștere, Exim menționează: o creștere de 14 ori a volumului de credite; o majorare de 182 de ori a volumului depozitelor; un ritm anual de creștere de 17% al activelor, de două ori peste media sistemului bancar. Capitalizare de 250 milioane euro, aprobată de Comisia Europeană Pentru a susține expansiunea și respectarea noilor cerințe europene de capital, Guvernul a aprobat recent o majorare de capital de 250 de milioane de euro, validată în prealabil de Comisia Europeană. Potrivit Exim, decizia este justificată economic, fără a reprezenta o intervenție publică distorsionantă. Deschidere la dialog și clarificări În finalul comunicatului, Exim Banca Românească își exprimă deschiderea totală față de colaborarea cu autoritățile statului și cu premierul Bolojan. Reprezentanții băncii subliniază necesitatea unei informări corecte a opiniei publice pentru protejarea reputației unei instituții de credit de importanță sistemică.

Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată (sursa: tass.ru)
Internațional

Frustrare la Moscova după anunțul lui Trump privind reluarea livrării de armament pentru Ucraina

Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată. Rusia a anunțat că este nevoie de timp pentru a înțelege ce tipuri de arme au fost și vor fi livrate Ucrainei de către Statele Unite. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Washingtonul va continua să trimită arme Kievului, în special echipamente defensive, pentru a sprijini apărarea țării în fața intensificării atacurilor ruse. SUA promite noi livrări de arme defensive către Ucraina Într-o declarație făcută luni, Donald Trump a precizat că SUA vor trimite „mai multe arme” Ucrainei, accentuând caracterul defensiv al acestora. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Afirmațiile au reaprins discuțiile privind implicarea Statelor Unite în sprijinul militar acordat Kievului. Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată Întrebat despre aceste afirmații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că există „multe declarații contradictorii” din partea SUA în ceea ce privește livrările de arme către Ucraina. Totuși, el a recunoscut că sprijinul militar european continuă într-un mod constant și activ. „Evident, livrările continuă, asta este clar. Evident, europenii sunt implicați activ în furnizarea de arme Ucrainei”, a spus Peskov. În ceea ce privește sprijinul militar american, Peskov a precizat că va fi nevoie de timp pentru a înțelege cu exactitate natura și cantitatea armelor livrate Ucrainei de către Statele Unite. „Va fi nevoie de timp pentru a clarifica acest lucru definitiv”, a adăugat el. Peskov a reamintit că Rusia continuă să avanseze în mai multe puncte de-a lungul liniei frontului și controlează, în prezent, puțin sub o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și întreaga regiune Lugansk. Kremlinul salută eforturile lui Trump pentru negocieri Oficialul rus a afirmat că Moscova apreciază intenția lui Donald Trump de a iniția negocieri directe între Rusia și Ucraina. De asemenea, Kremlinul consideră că există un potențial semnificativ pentru relansarea relațiilor comerciale și economice cu Statele Unite. Peskov: Sancțiunile SUA sunt ilegale și dăunătoare În ciuda acestei deschideri declarative, Peskov a criticat dur actualele sancțiuni americane, calificându-le drept „ilegale” și afirmând că acestea afectează nu doar economia rusă, ci și companiile americane. „Credem că aceste sancțiuni sunt ilegale și dăunează nu numai antreprenorilor noștri, ci și antreprenorilor din Statele Unite”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Reacție la moartea ministrului rus al Transporturilor Pe un alt plan, Kremlinul a comentat și moartea subită a fostului ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, despre care presa a relatat că s-ar fi sinucis la scurt timp după demitere. Peskov a spus că autoritățile așteaptă rezultatele anchetei în curs și a exprimat șocul față de acest incident. „Acest lucru nu poate decât să șocheze oamenii obișnuiți. Bineînțeles, ne-a șocat și pe noi”, a declarat el. „O anchetă este în desfășurare și tocmai această anchetă ar trebui să răspundă la toate întrebările”, a concluzionat Peskov.

Primarul Toma (PSD), conflict cu partidul (sursa: Facebook/Constantin Toma)
Politică

Tensiuni în PSD: primarul Toma critică dur conducerea partidului, organizația de Buzău reacționează

Primarul Toma (PSD), conflict cu partidul. Declarațiile critice ale primarului municipiului Buzău, Constantin Toma, la adresa conducerii PSD și a fostului premier Marcel Ciolacu, au stârnit o reacție imediată din partea organizației județene a partidului. PSD Buzău avertizează că astfel de poziții publice pot afecta încrederea cetățenilor în unitatea formațiunii. Primarul Toma (PSD), conflict cu partidul Într-un interviu acordat RFI, primarul Constantin Toma a declarat că PSD „nu mai are legătură cu poporul” și că deciziile importante sunt luate de un grup restrâns de lideri. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Acesta a criticat măsurile luate în zona bugetară în ultimii doi ani, catalogându-le drept „cele mai proaste” și a acuzat conducerea partidului de pasivitate: „Au intrat la Putere, dar stau liniștiți, ca și cum nu ar fi responsabili pentru situația actuală.” Reacția PSD Buzău: Declarațiile pot genera confuzie și neîncredere Într-un comunicat oficial transmis luni dimineață, PSD Buzău a transmis că a luat act „cu regret” de afirmațiile primarului și atrage atenția că ele pot fi interpretate în mod eronat de opinia publică. Organizația subliniază că județul și țara au nevoie de stabilitate, iar divergențele de opinie ar trebui discutate în interiorul partidului, nu în spațiul public. Totodată, PSD Buzău a prezentat o serie de realizări din ultimii ani, menționând atragerea a peste 760 de milioane de euro pentru investiții în municipiul Buzău și alte 35 de milioane prin Compania de Apă. PSD: Critica, legitimă, dar trebuie exprimată responsabil Reprezentanții partidului recunosc că dezbaterile interne sunt parte a democrației, dar subliniază că tonul și cadrul în care acestea sunt exprimate contează. „Critica este utilă atunci când este formulată cu echilibru și cu respect față de efortul comun”, se arată în comunicat. PSD Buzău susține ideea unui dialog sincer și constructiv, însă atrage atenția că ieșirile publice pot afecta unitatea echipei și încrederea oamenilor. Marcel Ciolacu: „România nu este în colaps economic” În paralel, fostul premier Marcel Ciolacu a respins ideea unui colaps economic în România și a declarat că reforma fiscală face parte din angajamentele asumate prin PNRR. Ciolacu a criticat austeritatea, spunând că aceasta nu reduce deficitul, ci îl adâncește, și a pledat pentru măsuri echilibrate, adaptate contextului actual.

Partidul lui Musk, reacția lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump reacționează dur la anunțul lui Elon Musk de a înființa un partid politic

Partidul lui Musk, reacția lui Trump. Miliardarul Elon Musk a anunțat intenția de a crea un nou partid politic, „Partidul America”. Reacția lui Donald Trump nu a întârziat. Partidul lui Musk, reacția lui Trump Pe platforma Truth Social, Donald Trump a declarat că este „întristat” să vadă cum Elon Musk „o ia complet pe arătură” și devine „un DEZASTRU în ultimele cinci săptămâni”. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Trump a criticat în termeni duri ideea înființării unui al treilea partid politic în SUA, afirmând că „sistemul nu este conceput pentru asta” și că astfel de inițiative nu au avut niciodată succes. Planul lui Musk: „Un nou partid, pentru o nouă Americă” Elon Musk a publicat sâmbătă, pe platforma X, un mesaj în care anunța că va crea „Partidul America”. Decizia a venit după un sondaj realizat cu o zi înainte, în care peste două treimi dintre respondenți au declarat că își doresc un nou partid care să concureze cu democrații și republicanii. Deocamdată, nu este clar dacă Musk a făcut pași oficiali în această direcție. Trump: „Partidele alternative creează doar haos și perturbare” Într-un alt mesaj pe Truth Social, Donald Trump a respins categoric ideea unui al treilea partid, susținând că formațiunile din afara celor două mari partide „nu fac decât să creeze PERTURBARE și HAOS”. Președintele SUA a lăudat în schimb „mașinăria funcțională” a Partidului Republican, despre care spune că a aprobat recent „cea mai mare lege de acest tip din istoria SUA”. De la sprijin financiar la conflict politic Elon Musk a fost un susținător financiar important al campaniei lui Trump, contribuind cu peste 250 de milioane de dolari. Totodată, a condus echipa DOGE, responsabilă cu tăierile bugetare și reducerea cheltuielilor guvernamentale. Relația s-a deteriorat recent după adoptarea „Legii Mari și Frumoase”, semnată de Trump, pe care Musk o critică vehement, susținând că va duce la creșterea deficitului bugetar al SUA.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră