vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reacție

36 articole
Internațional

Marea Britanie reacționează dur la declarațiile lui Putin despre un posibil război cu Europa

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Vladimir Putin refuză orice acord privind încetarea războiului din Ucraina, după discuțiile de cinci ore dintre trimișii SUA și liderul rus care nu au produs rezultate. Starmer a subliniat că Marea Britanie va continua să pună presiune asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni menite să lovească economia rusă. Putin acuză Europa că sabotează eforturile de pace Liderul rus i-a acuzat pe aliații europeni ai Kievului că ar sabota planul de pace propus de SUA și a respins modificările solicitate de Ucraina și statele europene, calificându-le drept inacceptabile. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Totodată, Putin a afirmat că Rusia este „pregătită” pentru un război cu Europa, declarație denunțată de guvernul britanic drept „aiureală” și „zăngănit de arme”. Londra: Putin tergiversează și refuză negocierile reale În Camera Comunelor, Keir Starmer a afirmat că Putin întârzie deliberat negocierile și nu dorește să ajungă la un acord de pace. Premierul britanic a reiterat necesitatea de a continua sprijinul militar și financiar pentru Ucraina și de a menține presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni coordonate cu aliații. Amenințările lui Putin, respinse de oficialii britanici Întrebat despre declarația lui Putin potrivit căreia Rusia este gata să lupte dacă Europa dorește „confruntarea”, un purtător de cuvânt al premierului britanic a calificat afirmațiile drept „retorică periculoasă și greșită”. Londra reamintește că țările europene sunt unite în sprijinul Ucrainei, iar NATO este pregătită să răspundă oricărei amenințări. Discuțiile de la Kremlin, considerate inutile pentru pace Putin s-a întâlnit la Moscova cu emisarul președintelui american, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, într-o discuție de cinci ore pe care Kremlinul a descris-o drept „constructivă”, dar fără progres real în direcția păcii. Rusia neagă că ar fi respins planul de pace american, deși declarațiile anterioare ale lui Putin au sugerat contrariul. Londra critică retorica rusă și continuă sprijinul pentru Ucraina Ministrul britanic al sănătății, Wes Streeting, a afirmat că amenințările Moscovei sunt luate în serios, dar reprezintă același „zăngănit de arme” al lui Putin. La rândul ei, șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, l-a îndemnat pe liderul rus să înceteze amenințările și vărsările de sânge. Regatul Unit oferă noi fonduri pentru infrastructura Ucrainei La reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles, Cooper a anunțat un sprijin suplimentar de zece milioane de lire sterline destinat refacerii infrastructurii energetice ucrainene distruse de atacurile rusești. Cooper a subliniat că, în timp ce președinții Trump și Zelenski caută soluții pentru pace, Kremlinul continuă să escaladeze conflictul. Ea a cerut Rusiei să înceteze amenințările, să se așeze la masa negocierilor și să accepte o pace justă și durabilă pentru Ucraina, Europa și NATO.

Amenințările Moscovei și răspunsul Londrei (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Oana Gheorghiu, replică dură pentru Grindeanu (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Oana Gheorghiu, reacție la criticile lui Grindeanu: A profitat de ocazie ca să câștige niște puncte

Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat sâmbătă, în cadrul unei emisiuni la Digi24, la declarațiile făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu, cu privire la numirea sa în funcția de vicepremier. Oana Gheorghiu, replică dură pentru Grindeanu „Mă întorc la domnul Grindeanu, îmi imaginez că nu are nimic cu mine, că nu vrea să îmi facă ceva rău, personal, dar că a profitat de această ocazie ca să tragă niște săgeți și să câștige niște puncte”, a spus Oana Gheorghiu. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Vicepremierul a subliniat că România are nevoie de o nouă generație de oameni politici, sinceri și dedicați binelui public: „Probabil că vor trebui să intre tot mai mulți oameni în politică, oameni care sunt hotărâți să nu spună altceva decât ceea ce gândesc și să nu facă altceva decât ceea ce este bine pentru țară, ca să schimbăm felul în care se face politică în România.” Grindeanu, critic la adresa numirii Oanei Gheorghiu Luna trecută, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că, deși Oana Gheorghiu „a făcut lucruri admirabile în zona de ONG-uri”, nu ar fi cea mai potrivită persoană pentru funcția de vicepremier. Argumentul său a fost acela că, în trecut, aceasta ar fi avut poziționări critice față de actuala administrație americană. Grindeanu i-a cerut premierului Ilie Bolojan să retragă propunerea de numire a Oanei Gheorghiu, pentru a evita o eventuală „compromitere” a relațiilor diplomatice cu Statele Unite ale Americii. „Nu mă interesează politica” În replică, Oana Gheorghiu a declarat că nu are intenția de a se implica activ în politică: „Nu mă interesează sub nicio formă, în acest moment, zona politică.” Totuși, vicepremierul a exprimat dorința ca Partidul Social Democrat să se reformeze și să devină un actor politic autentic în sprijinul României: „Am spus adesea – când Partidul Social Democrat va fi un partid bun și puternic, în adevăratul sens al cuvântului, nu doar cu vorbe goale, România o să meargă mai bine. Este și a fost cel mai mare partid al României. În momentul acesta a pierdut o parte din electorat. Îi doresc cu toată ființa mea să recupereze acel electorat, dar să se uite acolo unde l-a pierdut și să devină un partid bun, reformat, cu oameni cu viziune și dorința sinceră de a face România bine.” Reforma politică, esențială pentru România Oana Gheorghiu a încheiat printr-un apel la responsabilitate și reformă politică, subliniind că transformarea clasei politice este esențială pentru viitorul României: „Țara aceasta va merge mai bine când partidul acesta va fi mai bun, mai reformat, cu niște oameni cu viziune și cu dorința sinceră de a face România bine.”

Dominic Fritz reacționează la decizia CCR (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Eveniment

Dominic Fritz, reacție dură după decizia CCR. Cere referendum pentru eliminarea pensiilor speciale

Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat luni după decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind neconstituționalitatea legii care prevedea reducerea pensiilor speciale ale magistraților. Liderul USR propune refacerea actului normativ sau, dacă este cazul, organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției. Refacerea legii sau referendum Curtea Constituțională a admis, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la legea pensiilor magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar motivarea urmează să fie publicată în perioada următoare. Dominic Fritz a precizat, într-o postare pe Facebook, că USR va analiza atent motivarea Curții Constituționale pentru a decide pașii următori. „Va trebui să citim cu atenţie motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituţional să desfiinţăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituţiei”, a transmis liderul USR. „Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului” Fritz a subliniat că eliminarea pensiilor speciale reprezintă un test major pentru actuala guvernare și că această reformă trebuie continuată. „Avem, cu adevărat, voinţa să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului. Majoritatea românilor cere eliminarea acestei nedreptăți, iar noi, partidele, avem datoria să găsim o soluție”, a afirmat liderul USR. „Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru privilegiați” Președintele USR a reiterat poziția partidului potrivit căreia statul trebuie să recompenseze performanța prin salarii corecte, nu prin pensionări timpurii și privilegii. „Credinţa USR este că rolul statului e să motiveze performanţa prin salarii corecte, nu competiţia cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcţioneze pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru unii privilegiaţi”, a transmis Dominic Fritz. CCR blochează reforma pensiilor speciale Decizia CCR vine după ce Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru un pachet de legi de reformă, printre care și cea privind pensiile magistraților. Prin hotărârea de luni, Curtea Constituțională a stabilit că actul normativ este neconstituțional, relansând astfel dezbaterea asupra echilibrului dintre independența justiției și echitatea sistemului de pensii.

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

CSM, reacție vehementă împotriva Guvernului, pe care-l acuză că sfidează magistrații

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare”. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat din nou, miercuri, reforma pensiilor speciale pentru magistrați propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan. CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” Într-un comunicat oficial, CSM avertizează că autoritatea judecătorească se confruntă cu „o situație de o gravitate excepțională”, acuzând factorul politic de „sfidare” și lipsă de dialog. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan „Autoritatea judecătorească se confruntă cu o situaţie de o gravitate excepţională generată de atitudinile inacceptabile ale unor exponenţi ai factorului politic la adresa sistemului judiciar”, arată CSM în comunicatul transmis presei. Instituția afirmă că demersul legislativ privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor a fost precedat de declarații publice și campanii mediatice menite să discrediteze magistrații și să-i prezinte drept responsabili pentru problemele economice ale României. „În mai multe rânduri, Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia asupra riscurilor cauzate de climatul de ostilitate creat împotriva magistraţilor, prin luări de poziţie ale factorului politic şi prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar şi culpabilizarea acestuia pentru situaţia economică şi socială în care se află România”, a transmis instituția. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare” CSM acuză Guvernul că a continuat reforma fără a se consulta cu reprezentanții sistemului judiciar. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare a autorităţii judecătoreşti, nemanifestând niciun fel de deschidere pentru dialog şi cooperare”, se precizează în comunicat. Consiliul susține că niciuna dintre cauzele care au generat reacțiile sistemului judiciar nu a fost soluționată: „Nu există vreo preocupare reală privind impactul acestor măsuri asupra independenței justiției, care reprezintă garanția fundamentală a dreptului cetățeanului la un proces echitabil.” Totodată, CSM consideră că o justiție independentă este esențială nu doar pentru magistrați, ci și pentru toți profesioniștii din domeniul juridic, „a căror activitate are ca obiectiv garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor”. CSM promite să apere statutul magistraților În finalul comunicatului, CSM dă asigurări că va continua să acționeze pentru protejarea independenței justiției și a statutului magistraților: „Consiliul îi asigură pe toţi judecătorii şi procurorii că va utiliza în continuare toate instrumentele legale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statutului magistraţilor, astfel încât să fie garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi parcursul democratic al societăţii româneşti.” Reforma Guvernului Bolojan Proiectul de lege inițiat de premierul Ilie Bolojan prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum și modificarea formulei de calcul a pensiei: aceasta ar urma să reprezinte maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, cum este în prezent. Legea a fost adoptată în Parlament, dar a fost contestată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a amânat deja de două ori pronunțarea unei decizii.  

Rusia respinge declarațiile lui Donald Trump (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul respinge ideea lui Trump că Ucraina și-ar putea recupera teritoriile

Rusia respinge declarațiile lui Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că războiul nu este lipsit de obiective, ci a izbucnit din cauza refuzului Statelor Unite și al Uniunii Europene de a lua în considerare preocupările Rusiei legate de securitate. Rusia respinge declarațiile lui Donald Trump Peskov a afirmat că războiul are „ținte clare” și că este imposibil ca Ucraina să recupereze teritorii. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Kremlinul respinge categoric posibilitatea ca NATO să trimită trupe ca garanție de securitate pentru Ucraina. Trump critică Rusia și promite șanse pentru Ucraina Președintele american Donald Trump, aflat la New York pentru Adunarea Generală a ONU, a spus marți că forțele ruse „luptă fără țintă de trei ani și jumătate”. Totodată, acesta a subliniat că Ucraina ar putea recupera toate teritoriile ocupate, în contextul „problemelor economice mari” cu care se confruntă Moscova. „După ce am văzut problemele economice pe care războiul le cauzează Rusiei, cred că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, este într-o poziţie de a lupta și RECÂȘTIGA întreaga Ucraină în forma sa inițială”, a transmis Trump pe platforma Truth Social. Schimbări de poziție în discursul liderului american Declarațiile lui Trump vin după ce, anterior, acesta sugerase că Ucraina ar putea lua în calcul cedarea unor teritorii pentru a ajunge la pace cu Moscova. Această afirmație a stârnit îngrijorări la Kiev și a fost respinsă ferm de autoritățile ucrainene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat că Ucraina nu va ceda niciun teritoriu Rusiei, subliniind că singura cale acceptabilă este recuperarea completă a zonelor ocupate.

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Regatul Unit, Australia și Canada au recunoscut oficial Statul Palestina. Reacția dură a Israelului

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul. Regatul Unit, Australia și Canada au anunțat duminică recunoașterea oficială a Statului Palestina, într-o mișcare considerată istorică și salutată de autoritățile palestiniene. Decizia a provocat o reacție dură din partea Israelului. O decizie istorică Premierul britanic Keir Starmer a declarat într-un mesaj video că Londra recunoaște Palestina pentru „a reanima speranța păcii”. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan La rândul său, premierul canadian Mark Carney a afirmat că măsura face parte dintr-un efort internațional concertat pentru păstrarea posibilității soluției cu două state. În Australia, șeful guvernului Anthony Albanese a invocat „aspirațiile legitime și de lungă durată ale poporului palestinian la un stat propriu”. Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul Decizia celor trei state occidentale, aliate tradițional ale Israelului, a fost întâmpinată cu ostilitate la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu a condamnat anunțurile, catalogându-le drept „un pericol pentru existența Israelului” și „o recompensă absurdă pentru terorism”. Netanyahu a promis că va lupta la ONU și pe toate fronturile diplomatice pentru a contracara „propaganda mincinoasă” privind recunoașterea Palestinei. Miniștrii israelieni cer anexarea Cisiordaniei Reacțiile cele mai dure au venit din partea miniștrilor israelieni de extremă dreaptă. Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, a cerut „anexarea imediată” a Cisiordaniei, cunoscută în Israel sub denumirea de Iudeea-Samaria, precum și „destructurarea completă a Autorității Palestiniene”. Ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a reiterat apelul, susținând că singurul răspuns la recunoașterea Palestinei de către Marea Britanie, Canada și Australia este anexarea definitivă a teritoriilor și „abandonarea ideii absurde a unui stat palestinian”. Reacția palestiniană: „Un pas spre pace durabilă” Președintele palestinian Mahmoud Abbas a salutat decizia britanică, considerând-o un pas important către o pace durabilă. Husam Zomlot, șeful misiunii palestiniene în Regatul Unit, a descris momentul drept „un anunț istoric care corectează o nedreptate de 108 ani” și „începutul unei călătorii spre responsabilitate morală, juridică și politică”. Presiuni și divergențe Recunoașterea oficială a Statului Palestina de către Londra, Ottawa și Canberra vine în ajunul unui summit coprezidat de Franța și Arabia Saudită, unde mai multe țări urmează să confirme aceeași decizie. Portugalia se numără printre statele care au anunțat că vor recunoaște Palestina. Circa trei sferturi dintre cele 193 de state membre ale ONU recunosc deja statul palestinian, proclamat în 1988 de conducerea palestiniană în exil. Această evoluție evidențiază divergențele tot mai mari dintre Europa și aliații săi tradiționali pe de o parte și administrația americană pe de altă parte. SUA, aliate neclintite ale Israelului, au criticat inițiativa franco-saudită și s-au opus recunoașterii în acest moment. Sondaje și opinia publică Un sondaj recent arată că 44% dintre britanici sprijină recunoașterea unui stat palestinian de către Regatul Unit. Keir Starmer a subliniat însă că această decizie „nu reprezintă o recompensă pentru Hamas”, ci dimpotrivă, exclude orice rol al organizației islamiste în viitorul guvern palestinian. Totodată, premierul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva Hamas „în săptămânile viitoare”. Un conflict tot mai intens în Gaza Deciziile de recunoaștere intervin pe fondul unei campanii militare intense a Israelului în nordul Fâșiei Gaza, la aproape doi ani de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.219 victime în Israel. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, represaliile israeliene au provocat moartea a peste 65.000 de palestinieni, majoritatea civili. În paralel, o comisie de anchetă independentă mandatată de ONU a acuzat Israelul de comiterea unui genocid în Gaza – acuzații respinse categoric de autoritățile israeliene.

Călin Georgescu se compară cu Trump (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Călin Georgescu despre trimiterea sa în judecată: Dosarul, copie a dosarului lui Trump din 2016

Călin Georgescu se compară cu Trump. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a avut miercuri o primă reacție publică după ce a fost trimis în judecată pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale. El a comparat dosarul său cu cel al președintelui american Donald Trump din 2016, afirmând că acuzațiile ar fi identice. Călin Georgescu se compară cu Trump Prezent la sediul IPJ Ilfov pentru a semna controlul judiciar, Georgescu a declarat că rechizitoriul „nu este altceva decât un discurs politic”. Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță „Dosarul este o copie la indigo cu dosarul din 2016 al președintelui Trump, cu aceleași acuze, doar că s-au schimbat actorii. Și așa cum s-a dovedit adevărul în dosarul președintelui Trump, așa se va arăta și aici”, a spus fostul candidat. Acesta a adăugat că „o țară dăinuiește prin cei curajoși care îndrăznesc și se stinge prin cei lași, care se vând precum Iuda”. Atacuri la adresa „oligarhiei globaliste” Georgescu a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, preferând să facă declarații despre ceea ce a numit „oligarhia globalist-soroșistă”, pe care a acuzat-o că instrumentalizează justiția „asemeni unui glonț”. Totodată, acesta a vorbit despre moartea activistului conservator american Charlie Kirk, pe care l-a prezentat drept „martir”. „Eu vreau ca România să devină ceea ce merită, și anume placa turnantă a Europei, centrul deciziilor, nu periferia slugilor”, a mai spus Georgescu. Acuzațiile formulate de Parchetul General Călin Georgescu a fost trimis în judecată marți de Parchetul General pentru: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale). În același dosar au fost deferiți justiției Horațiu Potra și 20 de mercenari din gruparea sa. Planul de destabilizare după anularea alegerilor Potrivit procurorilor, mercenarii lui Horațiu Potra urmau să se infiltreze în protestele organizate după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, cu scopul de a provoca haos. Anchetatorii susțin că planul ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul unei întâlniri clandestine, organizate la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea scrutinului prezidențial.

Uciderea activistului Charlie Kirk, Kremlinul reacționează (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul ia de sus Casa Albă după uciderea lui Charlie Kirk: E o societate foarte polarizată în SUA

Uciderea activistului Charlie Kirk, Kremlinul reacționează. Kremlinul a comentat duminică, pentru prima dată, asasinarea activistului american ultraconservator Charlie Kirk. Uciderea activistului Charlie Kirk, Kremlinul reacționează Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a avertizat asupra polarizării „extreme” a societății americane. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Declarația a fost făcută pe canalul de Telegram al jurnalistului proguvernamental Pavel Zarubin. „Societatea (americană) este extrem de polarizată, acesta este într-adevăr cazul”, a subliniat Peskov. Oficialul rus a adăugat că forțele de securitate americane trebuie să stabilească dacă incidentul este unul izolat sau marchează începutul unei tendințe periculoase. Reacția președintelui Donald Trump Președintele american Donald Trump a pus atacul pe seama „stângii radicale” și a unor „nebuni”, promițând că va fi prezent la funeraliile lui Charlie Kirk. Trump l-a considerat pe Kirk o figură esențială în mobilizarea tinerilor alegători, contribuind decisiv la victoria sa electorală din 2024. Cine a fost Charlie Kirk Charlie Kirk avea 31 de ani și era unul dintre cei mai influenți activiști ultraconservatori din SUA. Considerat un apropiat al lui Trump, acesta a fost împușcat miercuri în gât, în timp ce participa la o dezbatere la Universitatea Utah Valley. Autorul atacului și ancheta în curs Atacatorul, identificat ca Tyler Robinson, un tânăr alb de 22 de ani, a deschis focul cu o pușcă de pe acoperișul unei clădiri din apropiere. Robinson a fost arestat și este acuzat de crimă. Autoritățile nu au furnizat încă detalii suplimentare despre acuzațiile exacte, însă acesta riscă pedeapsa cu moartea.

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează (sursa: rbc.ru)
Internațional

Dronele rusești doborâte în Polonia: Kremlinul aruncă pisica moartă în curtea Ministerului Apărării

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat la acuzațiile Poloniei privind dronele care ar fi încălcat spațiul său aerian. Președinția nu vrea să fie asociată direct cu incidentul. Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Uniunea Europeană și NATO „acuză zilnic Rusia de provocări, de cele mai multe ori fără să prezinte argumente”. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Oficialul rus a subliniat că subiectul dronelor nu ține de competența Kremlinului, ci de Ministerul Apărării. Varșovia susține că dronele erau rusești Premierul polonez Donald Tusk a anunțat pe 10 septembrie că armata a doborât drone care „reprezentau o amenințare directă”. El a calificat incidentul drept o provocare, precizând că aparatele erau rusești. În urma acestui episod, temporarul însărcinat cu afaceri al Rusiei la Varșovia, Andrei Ordaș, a fost convocat la Ministerul de Externe. Diplomatul rus a respins acuzațiile, afirmând că dronele au venit dinspre Ucraina. Zboruri detectate și intervenții ale apărării poloneze Pe fondul alertelor aeriene care au vizat toată Ucraina în noaptea incidentului, Polonia și-a ridicat avioanele de vânătoare și a activat sistemele de apărare antiaeriană.  Premierul polonez Donald Tusk a descris incidentul drept „o provocare la scară largă”, afirmând că situația reprezintă „cel mai aproape de un conflict deschis de după al Doilea Război Mondial”. Totuși, Tusk a subliniat că nu crede că Polonia sau NATO se află în pragul unui război direct cu Rusia. Reacții internaționale: Macron și Starmer acuză Rusia Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a pus la îndoială ipoteza că dronele au ajuns în Polonia „din greșeală”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a catalogat incidentul drept o escaladare și a atribuit responsabilitatea Rusiei. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a numit încălcarea spațiului aerian polonez „scandalos de iresponsabilă” și „fără precedent”, exprimând o profundă îngrijorare.

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu dă înapoi după amenințările lui Trump în cazul amenzii aplicate companiei Google

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google. Comisia Europeană a anunțat că este pregătită pentru „toate posibilitățile” și că are „toate opțiunile pe masă” după amenințările președintelui american Donald Trump cu introducerea unor taxe vamale suplimentare. UE răspunde amenințărilor SUA privind Google Declarația a venit ca reacție la sancțiunea de aproape 3 miliarde de euro aplicată companiei Google pentru abuz de poziție dominantă în sectorul publicității online. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Purtătorul de cuvânt al executivului comunitar, Olof Scholz, a subliniat că Bruxelles-ul nu comentează scenarii ipotetice, dar este pregătit pentru orice eventualitate. Trump invocă Secțiunea 301 din Legea Comerțului Donald Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că va iniția o procedură în baza Secțiunii 301 a Legii Comerțului din 1974. Aceasta permite Washingtonului să adopte măsuri de represalii, inclusiv taxe vamale, împotriva țărilor considerate că aplică politici discriminatorii față de companiile americane. Președintele american a catalogat amenda impusă Google drept „injustă” și a amenințat că va răspunde în consecință. Google, amendată cu 2,95 miliarde de euro După patru ani de investigații, Comisia Europeană a sancționat compania Google cu 2,95 miliarde de euro pentru favorizarea propriilor servicii de publicitate online în detrimentul concurenței. Este a doua cea mai mare amendă aplicată vreodată pentru abuz de poziție dominantă, după sancțiunea de peste 4 miliarde de euro pentru încălcarea normelor UE prin aplicația Android. Executivul european a transmis că, pentru a remedia situația, Google ar putea fi obligată să vândă o parte din activitatea sa de publicitate online. Totuși, compania americană are 60 de zile pentru a propune soluții alternative. Dispută comercială cu miză geopolitică Amenințările lui Donald Trump vin după ce, luna trecută, acesta a avertizat că va impune taxe vamale împotriva statelor care adoptă măsuri considerate „discriminatorii” la adresa companiilor de tehnologie americane. Administrația de la Washington analizează inclusiv sancțiuni împotriva Uniunii Europene sau a oficialilor responsabili de aplicarea Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA). În opinia SUA, aceste reglementări „cenzurează” și generează costuri suplimentare pentru companiile americane de tehnologie. O asemenea măsură ar reprezenta un precedent fără echivalent în relațiile comerciale transatlantice. Un acord comercial fragil între SUA și UE Noua escaladare survine după ce Bruxelles și Washington au convenit recent un acord comercial cadru, menit să evite taxe vamale de 30% asupra exporturilor europene în SUA. Concesiile făcute de Uniunea Europeană au fost însă majore: majoritatea produselor europene importate în SUA sunt acum taxate cu 15%, pentru oțel și aluminiu taxele rămân la 50%, UE nu aplică taxe vamale pentru produsele americane. În plus, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat ca Uniunea să cumpere energie din SUA în valoare de 750 miliarde dolari (în special gaze lichefiate), să facă investiții suplimentare de 600 miliarde dolari pe teritoriul american și să achiziționeze mai multe echipamente militare produse în SUA. Tensiuni comerciale și calcul strategic Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a explicat că menținerea sprijinului american pentru Europa și Ucraina a fost un factor decisiv în concesiile comerciale făcute de Bruxelles. „Am ales diplomația în locul escaladării. Am oferit spațiu dialogului și am optat pentru reținere, pentru că suntem responsabili”, a declarat Costa, subliniind că un conflict comercial major cu Washingtonul ar fi fost imprudent într-un moment în care frontierele estice ale Europei sunt amenințate de războiul din Ucraina.

Reacția lui Nicușor Dan după summit (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, reacție după summit-ul din Alaska: „Primul pas spre negocieri de pace”

Reacția lui Nicușor Dan după summit: președintele României a declarat că întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska reprezintă „o primă etapă pentru a începe negocierile de pace”. Șeful statului subliniază că, pentru România, rămâne esențială menținerea unității transatlantice și a coordonării strânse între UE, SUA și NATO. Reacția lui Nicușor Dan după summit Potrivit lui Nicușor Dan, demersurile președintelui american Donald Trump au rolul de a opri „războiul ilegal” declanșat de Rusia și de a pregăti terenul pentru „o pace justă și durabilă”. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță „Aceste negocieri trebuie să țină cont de interesele Ucrainei, dar și ale europenilor. Ucraina trebuie să își decidă singură soarta, iar Rusia nu trebuie să aibă drept de veto”, a precizat președintele. Zelenski, vizită la Washington pentru pașii următori Nicușor Dan a salutat faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va deplasa luni la Washington pentru discuții directe cu Donald Trump. „Pentru Ucraina este esențial ca președintele Trump să pună presiune asupra Rusiei pentru a continua negocierile. Sprijinim eforturile sale de a organiza un summit trilateral, cu sprijin european”, a adăugat șeful statului român. România, poziție fermă în sprijinul Ucrainei Președintele României a reiterat că Rusia trebuie să se angajeze clar pe calea păcii și să înceteze atacurile asupra civililor și infrastructurii. „Poziția noastră rămâne neschimbată: sprijin pentru Ucraina, pentru suveranitate și integritate teritorială, și atingerea unei încetări necondiționate a ostilităților. Frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”, a transmis Nicușor Dan. Acesta a menționat că în cadrul Coaliției de Voință au fost discutate garanții de securitate pentru Ucraina, implicarea SUA fiind „determinantă” pentru procesul de pace. Summit-ul din Alaska, fără rezultate concrete Întâlnirea din 15 august dintre Donald Trump și Vladimir Putin s-a încheiat fără un anunț privind încetarea focului sau rezultate concrete. Trump a vorbit despre „acorduri pe puncte importante”, fără detalii, în timp ce Putin a susținut că există înțelegeri care ar putea constitui baza pentru o soluție de pace. Europa sprijină ideea unui summit trilateral Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că a discutat la telefon aproximativ o oră cu Trump, convorbire la care s-au alăturat ulterior și lideri europeni. Ulterior, Uniunea Europeană și statele membre au transmis că sunt pregătite să sprijine organizarea unui summit între Trump, Zelenski și Putin. Declarația comună a fost semnată de Ursula von der Leyen, Antonio Costa, Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer, Giorgia Meloni, Donald Tusk și Alexander Stubb.

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO va apăra Lituania în cazul unui atac rusesc, arată Alianța după incidentul dronei cu explozibil

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează. Alianța Nord-Atlantică a transmis miercuri un mesaj clar către autoritățile de la Vilnius: incidentele cu drone rusești care au pătruns pe teritoriul Lituaniei sunt tratate cu „cea mai mare seriozitate”. NATO afirmă că rămâne „vigilentă și pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”. Drone rusești în Lituania, NATO reacționează Mark Rutte, a avut o discuție oficială cu ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, privind recentele încălcări ale spațiului aerian de către drone rusești. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii „NATO ia aceste incidente foarte în serios. Rămânem vigilenți și pregătiți să apărăm fiecare centimetru al teritoriului NATO”, a transmis un purtător de cuvânt al Alianței printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Lituania cere întărirea apărării antiaeriene Marți, în urma incidentelor, Lituania a solicitat NATO consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Incidentul care a declanșat îngrijorările a avut loc pe 28 iulie, când o dronă rusească, dezorientată de sistemele de război electronic ale Ucrainei, a deviat de la traseu, a traversat Belarusul și s-a prăbușit într-o bază militară din Lituania. Dispozitivul a fost descoperit abia după câteva zile. Dronă Gerbera, replică a modelului iranian Shahed, găsită în Lituania Conform șefului Statului Major al armatei lituaniene, drona căzută era un model Gerbera – o replică din lemn a dronei kamikaze iraniene Shahed, utilizată frecvent de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Deși în mod obișnuit aceste drone sunt folosite ca momeli pentru a păcăli sistemele de apărare, cea prăbușită în Lituania transporta aproximativ 2 kilograme de explozibil. Panică în Lituania după o altă dronă intrată din Belarus Un incident similar a avut loc pe 10 iulie, când o altă dronă a pătruns în spațiul aerian lituanian venind tot dinspre Belarus. Deși ulterior s-a constatat că nu reprezenta un pericol real, momentul a provocat panică în rândul autorităților. Premierul de atunci, Gintautas Paluckas, și președintele parlamentului, Saulius Skvernelis, au fost evacuați temporar în adăposturi antiaeriene. Premierul Paluckas a demisionat ulterior, într-un context politic tensionat. Cum deturnează Ucraina dronele rusești: GPS spoofing și război electronic Pentru a combate atacurile cu drone, Ucraina folosește nu doar apărarea aeriană clasică, ci și tehnologii avansate de război electronic. Printre acestea se numără și metoda denumită „GPS spoofing” – o tehnică ce interferează cu sistemele de navigație ale dronelor, deturnându-le de la traseu. Astfel, dronele își pierd direcția și se prăbușesc departe de țintele inițiale, uneori chiar în afara Ucrainei, cum a fost cazul din Lituania.

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump reacționează dur după recentele atacuri ale Rusiei în Ucraina: „10 zile sau vin sancțiunile”

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase. Președintele american Donald Trump a reacționat ferm la noile atacuri rusești devastatoare asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 25 de morți, inclusiv o femeie însărcinată și mai mulți deținuți. Trump a anunțat că oferă Kremlinului un termen de maximum 10 zile pentru a demonstra progrese clare spre încetarea războiului, altfel va impune noi sancțiuni economice. Trump avertizează Rusia: zece zile rămase Trump a transmis noul ultimatum în timpul unei discuții cu premierul britanic Keir Starmer, exprimându-și nemulțumirea față de lipsa de reacție a lui Vladimir Putin. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Inițial, liderul american oferise un termen de 50 de zile, dar a decis să-l reducă radical. „Am crezut că am ajuns la un acord. Apoi, Putin bombardează un oraș ca Kievul și ucide oameni. Asta nu e o cale spre pace”, a declarat Trump. Anunț de pe Air Force One Vorbind cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial Air Force One, Trump a confirmat că Rusia nu a oferit niciun răspuns la avertismentul său și a avertizat că va aplica tarife comerciale dure dacă nu vede semne clare de retragere sau negociere. „Zece zile din acest moment. Apoi urmează măsurile”, a spus liderul de la Casa Albă. Atacurile rusești s-au soldat cu zeci de victime Valul de atacuri nocturne lansat de Rusia marți dimineață a provocat 25 de decese și peste 100 de răniți în întreaga Ucraină. Una dintre cele mai grave lovituri a fost asupra unei închisori din regiunea Zaporojie, unde au murit 16 deținuți. Zelenski salută tonul ferm adoptat de Trump Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că sprijină poziția mai dură a lui Trump față de Moscova, afirmând că doar sancțiunile severe pot opri violențele și pot relansa procesul de pace. „Fiecare atac rusesc este o crimă care putea fi evitată. Moscova trebuie constrânsă să oprească masacrele”, a transmis Zelenski pe Telegram. Kremlinul neagă din nou: „Nu vizăm civili” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că Rusia ar fi atacat ținte civile. Peskov a reiterat „angajamentul” Rusiei față de „procesul de pace”.

Sporurile pentru salvatorii montani, drastic reduse (sursa: Facebook/Salvamont Romania-Dispeceratul National Salvamont)
Eveniment

Salvamont România: Reducerea sporurilor pentru periculozitate este „profund nedreaptă”

Sporurile pentru salvatorii montani, drastic reduse. Salvamont România trage un semnal de alarmă privind reducerea sporurilor pentru condiții periculoase și vătămătoare, considerând această măsură „profund nedreaptă” față de salvatorii montani. Măsura a fost impusă în contextul presiunilor privind deficitul bugetar, afectând direct veniturile celor care intervin în zone greu accesibile, pentru salvarea de vieți. Sporurile pentru salvatorii montani, drastic reduse Potrivit Dispeceratului Național Salvamont, sporul care anterior avea o valoare medie între 700 și 1.000 lei brut pe lună a fost redus la maximum 299 lei brut. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Din această sumă, aproximativ 45% se întoarce oricum la bugetul de stat, sub formă de taxe și contribuții. În urma acestei reduceri, statul economisește aproximativ 245.000 lei lunar, afectând direct veniturile a circa 350 de salvatori montani activi la nivel național. Salvatorii montani: Puțini, dar esențiali și mereu pregătiți Reprezentanții Salvamont subliniază că salvatorii montani sunt puțini, dar extrem de devotați meseriei lor. Aceștia intervin indiferent de vreme, oră sau program, răspunzând prompt la orice apel. Misiunile lor presupun eforturi intense și un nivel ridicat de risc, fiind gata să plece oricând în ajutorul celor aflați în pericol. Misiuni dificile, în teren periculos și condiții extreme De regulă, o intervenție presupune participarea a cel puțin șase salvatori, care parcurg distanțe lungi prin zone izolate, accidentate și greu accesibile, adesea în condiții meteorologice extreme.  Salvamont atrage atenția că acești oameni își riscă zilnic viața și sănătatea pentru a salva alți oameni, din pasiune și vocație, nu pentru beneficii materiale. „Nu este deloc ușor să transporți o persoană, ore în șir, pe ploaie, ninsoare sau caniculă, din vârfurile munților spre civilizație”, subliniază mesajul Salvamont.

SUA impune taxe vamale, UE reacționează (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Reacții dure din Europa la tarifele lui Trump: liderii din UE pregătesc contramăsuri

SUA impune taxe vamale, Europa reacționează. Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor introduce taxe vamale de 30% asupra bunurilor provenite din UE, începând cu 1 august. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat transmis sâmbătă. SUA impune taxe vamale, UE reacționează Șefa executivului european a subliniat că blocul comunitar dorește în continuare să ajungă la o înțelegere cu Washingtonul: Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă „UE rămâne pregătită să continue lucrările pentru obținerea unui acord până la 1 august”, a declarat von der Leyen. Totodată, ea a atras atenția că Uniunea Europeană este una dintre cele mai deschise economii din lume și adepta practicilor comerciale corecte. „Vom proteja interesele europene” În cazul în care SUA vor merge înainte cu introducerea tarifelor suplimentare, Comisia Europeană nu exclude măsuri de retorsiune: „Vom face toți pașii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporționale dacă va fi necesar”, a avertizat Ursula von der Leyen. Ea a mai subliniat că aplicarea unor taxe de 30% asupra exporturilor europene ar avea un impact major asupra lanțurilor de aprovizionare transatlantice, afectând direct companiile, consumatorii și pacienții de pe ambele maluri ale Atlanticului. Reacții din statele membre: apel la unitate și negociere Premierul Olandei, Dick Schoof, a calificat pe platforma X măsura americană drept „preocupantă” și a exprimat susținerea totală față de Comisia Europeană. „UE trebuie să rămână unită și hotărâtă în a obține un rezultat reciproc avantajos cu SUA”, a subliniat acesta. Giorgia Meloni: „Este posibil un acord corect” La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a pledat pentru menținerea negocierilor comerciale și evitarea escaladării tensiunilor. Ea s-a declarat optimistă în privința obținerii unui „acord corect” între UE și SUA privind regimul taxelor vamale și a reiterat sprijinul deplin al Italiei pentru eforturile Comisiei Europene. Emmanuel Macron condamnă ferm intențiile lui Trump Președintele francez Emmanuel Macron a transmis sâmbătă, pe platforma X, un mesaj de „dezaprobare foarte puternică” față de amenințarea președintelui american Donald Trump. Macron a făcut apel la Uniunea Europeană să își apere „cu hotărâre interesele europene”, solicitând în mod special Comisiei Europene să accelereze pregătirea unor contramăsuri credibile, prin mobilizarea tuturor instrumentelor disponibile. Acțiunea ar urma să fie luată în cazul în care nu se ajunge la un acord cu Washingtonul până la 1 august. UE negociază „cu bună credință”, susține Macron Președintele Franței a reamintit că Bruxelles-ul negociază cu administrația americană de mai multe săptămâni, pe baza unei oferte „solide și de bună credință”. În opinia sa, este esențial ca executivul european să demonstreze „determinarea Uniunii de a-și apăra interesele”. Parisul sprijină eforturile Comisiei Europene Macron a reafirmat sprijinul deplin al Franței pentru Comisia Europeană în cadrul acestui dialog sensibil: „Este nevoie de un acord reciproc acceptabil, care să reflecte respectul datorat unor parteneri comerciali precum UE și SUA, cu interese comune și lanțuri de valori integrate”, a subliniat liderul francez. Industria germană cere evitarea unui conflict comercial Federația germană a industriei (BDI) a lansat un apel ferm către Uniunea Europeană și Statele Unite pentru a găsi „rapid soluții” care să evite o escaladare a tensiunilor comerciale. „Anunțul președintelui Trump este un semnal de alarmă pentru industria de pe ambele maluri ale Atlanticului”, a transmis BDI într-un comunicat oficial. Escaladarea tarifară amenință redresarea economică globală Wolfgang Niedermark, membru al conducerii BDI, a avertizat că un conflict comercial între două economii atât de interconectate, precum UE și SUA, ar afecta grav relansarea economică, capacitatea de inovare și încrederea în cooperarea internațională. Solicitare de dialog urgent între Bruxelles, Berlin și Washington Federația germană cere un efort comun și urgent din partea guvernului german, Comisiei Europene și administrației americane: „Este necesar un dialog obiectiv și soluții rapide pentru a evita o escaladare periculoasă”, subliniază comunicatul. BDI insistă că săptămânile rămase până la 1 august trebuie folosite „pentru a negocia de la egal la egal”. Germania, principală vizată de eventualele taxe Germania ar resimți cel mai acut efectele unei ofensive comerciale americane, având o economie puternic dependentă de exporturile către SUA. Cele mai expuse sectoare sunt industria chimică, farmaceutică, auto, siderurgică și fabricarea de mașini-unelte. Cancelarul Friedrich Merz propune un acord simplificat În ultimele săptămâni, cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru semnarea unui acord „simplu” cu SUA, care să protejeze sectoarele esențiale ale economiei germane. Merz a sugerat că UE ar putea accepta unele suprataxe pe alte produse, dacă acest compromis ar asigura stabilitatea pentru industriile strategice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră