sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: productie

14 articole
Economie

An bun la grâu în România

An bun la grâu în România. Campania de recoltare la cereale păioase continuă la Iași. În atenția fermierilor sunt acum culturile de grâu, unde au intrat deja combinele agricole. An bun la grâu în România Deși încă nu au adunat tot de pe câmp, fermierii se declară mulțumiți. Și de cantitate. Și de calitate. Citește și: Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special. Guvernul e falit, se pregătește să taxeze dur mediul de afaceri Nici prețurile nu sunt acum de neglijat, după cum observă agricultorii, un motiv numai bun să înceapă formalitățile pentru a vinde din producție. Cultura arată mult mai bine față de anul trecut, după cum ne asigură și Cezar Musteață, un important fermier din Iași, care deține în jur de 300 ha de grâu, împreună cu tatăl său. Continuarea, în Ziarul de Iași.

An bun la grâu în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Prețul grâului este în creștere constantă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Prețul grâului este în creștere constantă

Prețul grâului este în creștere constantă: la bursă a înregistrat o cotație record în ultima perioadă, depășind și 1.200 de lei tona. Prețul grâului este în creștere constantă Dar fermierii ieșeni au alte motive de bucurie, iar prețul grâului nu se află printre acestea. Cel puțin, nu acum. Citește și: Geoană câștigă președinția la pas, indiferent cine-i va fi adversar în turul II – sondaj INSCOP Ploile din ultimele zile le aduc mai bine de o tonă de grâu, în plus, la hectar, după cum apreciază ei. Cât despre prețul de referință pe piața de cereale, unii fermieri cred că va scădea. Piața grâului înregistrează noi creșteri de prețuri. Săptămâna aceasta, cotația futures a grâului a atins, la Bursa din Paris, cel mai ridicat nivel din ultimele 15 luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Lovitură pentru propaganda AUR Foto: Captură youtube Marin Marian
Eveniment

Lovitură pentru propaganda AUR

Lovitură pentru propaganda AUR: în 2024, încep producția mai multe fabrici noi, care vor produce, printre altele, anvelope, baterii sau medicamente, anunță Ziarul Financiar, dar și alte publicații. Doar valoarea investițiilor consemnate de ZF este de 1,2 miliarde de euro și vor crea peste 1.000 de locuri de muncă. Însă mai există și alte proiecte industriale, care nu apar în analiza acestui ziar specializat în știri economice. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Lovitură pentru propaganda AUR „Investiţiile în fabrici anunţate în România anul trecut şi în a doua jumătate a anului 2022 urmează să prindă viaţă anul acesta”, explică Ziarul Financiar. Investițiile consemnate de ZF sunt: Nokia Tyres, care va produce anvelope la Oradea DVI Production, care va produce BCA, la Iernut, în Mureș Groupe Atlantic - echipamente de încălzire, la Ariceștii Rahtivani, în Prahova Stada - medicamente, Turda Knauf - două fabrici de materiale pentru izolații Tesla Energy Storage - baterii, Brăila Diehl Controls - echipamente mașini electrocasnice, Brașov Grafic: Ziarul Financiar Cea mai mare investiție este cea de la Oradea, de 650 milioane de euro. În plus, Antena 1 a anunțat deschiderea la final de 2024 a unei fabrici de materiale de construcții - o investiție de circa 30 de milioane de euro a companiei Soceram - la Târgu-Cărbunești. În noiembrie 2023, presa consemna deschiderea, în 2024, a unei fabrici de filtre, la Balș, o investiție a Hengst Filtration.

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Foto: Facebook
Economie

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui

În anul 2022, România a fost pe locul I în UE la producția de floarea soarelui, locul II la porumb și locul IV la grâu, arată datele Institutului Național de Statistică publicate azi. La producția de cartofi, România a fost pe locul IX. România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producţiei obţinute, cât şi al suprafeţei cultivate, cu o recoltă totală de 2,079 milioane de tone de pe un 1,082 milioane hectare. Producția a fost mai mică în 2022 cu aproape 27% faţă de 2021, respectiv cu 765.000 de tone, suprafaţa cultivată înregistrând o diminuare cu 42.000 de hectare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Cum arată situația din agricultură, prin comparație cu alte state, potrivit INS: La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța; La grâu, România s-a situat pe locul cinci la suprafața cultivată după Franța, Germania, Polonia și Spania și pe locul patru la producția realizată după Franța, Germania și Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia și pe locul nouă la producția realizată după Germania, Olanda, Franța, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania și Italia. În general, în anul 2022 s-a înregistrat o scădere a suprafețelor și a randamentelor la principalele culturi, arată INS. Citește și: Suspectați de „blat” la stabilirea prețurilor la ulei de floarea soarelui, primii patru producători din România au o cifră de afaceri de șase miliarde de lei și profituri de 250 de milioane de lei În noiembrie 2020, George Simion, liderul AUR, distribuia pe Facebook o filmare intitulată „Agricultura românească pe moarte!”, în care ssuținea că „din grânarul Europei am ajuns groapa de gunoi a Europei”. Fimarea a avut peste 810.000 de vizualizări.

România, centrul producţiei de materiale necesare energiei regenerabile, afirmă premierul Ciucă Foto: News.ro
Mediu

România producţiei materiale energiei regenerabile

România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile, a afirmat premierul Nicolae Ciucă, pe Facebook. România, centrul producţiei de materiale necesare energiei regenerabile „Compania AE Solar va deschide în ţara noastră o fabrică de panouri solare, investiţie de un miliard de euro. Reprezentanţii companiei mi-au prezentat aceste planuri, în cadrul întâlnirii de azi, de la Palatul Victoria”, a scris, luni seară, pe Facebook, premierul Nicolae Ciucă, citat de news.ro. Acesta a precizat că, încă din acest an, proiectul va ajunge la o capacitate de 2GW, urmând să atingă nivelul de 10GW (o treime din necesarul european) când unitatea va fi operaţională în întregime. „Guvernul pe care îl conduc va sprijini proiectul prin asigurarea finanţărilor necesare, de la bugetul de stat sau din surse europene”, a mai transmis premierul. Acesta a mai afirmat că s-a întâlnit şi cu reprezentanţii companiei Mass Global Energy Rom, care a achiziţionat termocentrala Mintia. Citește și: VIDEO Prizonier de război ucrainean, împușcat după ce a strigat „Slava Ukraini!”. Președintele Zelenski declară că criminali vor fi găsiți „Noul proprietar va investi un miliard de euro, urmând să transforme termocentrala în cea mai mare şi mai eficientă capacitate de producţie a energiei electrice pe gaz din UE. La Mintia se va folosi din plin gazul românesc extras în Marea Neagră. Pe viitor, centrala va integra şi noi tehnologii, precum obţinerea electricităţii din hidrogen”, a mai transmis premierul, Potrivit acestuia, ”repornirea eficientă a centralei de la Mintia este unul dintre paşii României spre independenţa energetică”. Nicolae Ciucă apreciază, astfel, că ”România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile”. „Ca mare producător regional, vom putea exporta energie atât în Republica Moldova, cât şi către alţi parteneri europeni”, a mai scris premierul pe Facebook.

"Teambuilding" a salvat firma Vidra Productions (sursa: Vidra Productions)
Eveniment

"Teambuilding" a salvat firma Vidra Productions

"Teambuilding" a salvat firma Vidra Productions. Potrivit lui Matei Dima, regizor al "Teambuilding" și unul din actorii principali, filmul a încasat aproximativ 20 de milioane de lei din cinematografele românești în care a rulat. Dima, acționar și al casei de producție Vidra Productions, care a produs filmul, a adăugat că cheltuielile au fost de 800.000 de euro. "Teambuilding" a salvat firma Vidra Productions Așadar, cu "Teambuilding", compania de producție pare să fi făcut un profit de peste trei milioane de euro. Dar nu a fost întotdeauna așa. În spatele casei de producție Vidra Productions se află firma Viva la Vidra Productions SRL din București. SRL-ul a fost înființat în iulie 2020. În primul an de activitate, a avut o cifră de afaceri mică, de doar 180.000 de lei, și un profit de peste 36.000 de lei. https://www.youtube.com/watch?v=oBgKKe7EPSk În 2021, potrivit datelor Ministerului de Finanțe, Viva la Vidra Productions SRL a avut o cifră de afaceri mult mai mare, de aproape 3,5 milioane de lei. Dar cheltuielile au fost și mai mari: aproape patru milioane de lei. A rezultat, deci, o pierdere de aproape jumătate de milion de lei. La care se adaugă și datorii ale firmei de peste două milioane de lei. Citește și: Talibanii, sincer îngrijorați de soarta lui Andrew Tate, un apărător al Vestului în fața opresiunii feministelor – susține fosta Miss New Jersey Cel mai probabil, o parte din cheltuielile firmei din 2021 au fost chiar cu producția "Teambuilding", film care a încasat în 2022 peste 20 de milioane de lei numai din cinematografe. Nu este încă publică suma pe care casa de producție o va încasa de la Netflix, rețea de streaming pe care tocmai a intrat ca cel mai vizionat film în România.

NATO produce arme masiv pentru Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO produce arme masiv pentru Ucraina

NATO produce arme masiv pentru Ucraina. Alianța trebuie să crească producţia de arme în contextul în care războiul din Ucraina se prelungeşte, iar nevoia Kievului de materiale militare sporeşte, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu difuzat duminică de BBC. NATO produce arme masiv pentru Ucraina "De exemplu, pentru artilerie avem nevoie de o enormă cantitate de muniţie, avem nevoie de piese de schimb", a declarat şeful alianţei militare de 30 de ţări pentru BBC. "Trebuie să accelerăm producţia şi este exact ceea ce fac aliaţii", a adăugat el. Mentenanţa sistemelor de arme livrate deja Ucrainei este cel puţin la fel de importantă ca dezbaterea privind furnizarea de noi arme, a spus Stoltenberg. NATO trebuie să fie pregătită să sprijine Ucraina pe termen lung. "Ceea ce am văzut este că Rusia nu dă semne că renunţă la scopul său general de a prelua controlul asupra Ucrainei. Forţele ucrainene au avut prim-planul timp de mai multe luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat multe forţe, multe dintre ele sunt instruite acum", a mai spus Stoltenberg. Citește și: În jur de 400 de soldați ruși, uciși în câteva secunde cu câteva rachete HIMARS, alți aproape 300, răniți, în Donețk "Totul indică faptul că sunt gata să continue războiul şi potenţial să încerce să lanseze o nouă ofensivă", a adăugat secretarul general al NATO. Este probabil ca acest război să se încheie la masa negocierilor, dar crucială pentru rezultatul unor asemenea convorbiri este puterea Ucrainei pe câmpul de luptă, a subliniat el. Depinde de conducerea de la Kiev să decidă în ce termeni se va aşeza la masa de negociere, a mai spus Stoltenberg. NATO, Comitet Militar pe 18-19 ianuarie Comitetul Militar al NATO va avea o reuniune pe 18 şi 19 ianuarie la Bruxelles pentru a analiza evoluţia războiului pornit în februarie anul trecut de Rusia împotriva Ucrainei şi a lua în discuţie alte "chestiuni de importanţă strategică", a anunţat luni Alianţa Nord-Atlantică. Alcătuit din şefii de Stat Major ai armatelor celor 30 de ţări membre ale NATO şi condus de olandezul Rob Bauer, Comitetul Militar al Alianţei va discuta sprijinul pe care aceasta îl oferă Ucrainei şi provocări precum operaţiunile de apărare împotriva ameninţărilor hibride sau transformarea digitală, notează Alianţa într-un comunicat. La reuniunea din 18-19 ianuarie va participa de asemenea secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să ia parte ca invitaţi şi şefii de Stat Major din Finlanda şi Suedia, ţări viitoare membre ale Alianţei. În a doua zi a întâlnirii (19 ianuarie) va fi examinată situaţia pe teren în Kosovo - în urma recentelor tensiuni între sârbii kosovari şi autorităţile de la Pristina - în cadrul unei reuniuni cu KFOR, misiunea condusă de NATO pentru asigurarea stabilităţii în Kosovo.

Exporturile Gazprom au ajuns la cel mai scăzut nivel Foto: Alexey Miller și Putin, la Kremlin/ Kremlin.ru
Eveniment

Exporturile Gazprom au ajuns la cel mai scăzut nivel

Exporturile de gaze ale Gazprom au ajuns în 2022 la cel mai scăzut nivel din acest secol, scrie Bloomberg, amintind că livrările în Europa au fost reduse semnificativ după invadarea Ucrainei. Exporturile Gazprom au ajuns la cel mai scăzut nivel Gazprom a exportat în acest an 100,9 miliarde de metri cubi de gaz în străinătate. Aceasta este cea mai mică cifră din anul 2000 și până acum. Comparativ cu anul trecut, când concernul rus a furnizat 185,1 miliarde de metri cubi de gaz, în acest an, livrările în străinătate au scăzut cu 46%. Reuters a calculat că exporturile de gaze prin conducte au ajuns în acest an la cel mai scăzut nivel de la prăbușirea URSS, cea mai mică cifră fiind înregistrată în 1995, când un volum de 117,4 miliarde de metri cubi de gaz a fost furnizat țărilor care nu erau membre CSI. Gigantul controlat de statul rus a extras în acest an 412,6 miliarde metri cubi de gaze, cu 20% mai puţin decât în 2021, a spus Alexey Miller, directorul companiei, în conferinţa de presă de la final de an. "Ţin să subliniez că 2022 a fost un an foarte, foarte dificil", a spus Alexey Miller, menţionând în special "schimbările radicale de pe pieţele de energie", care au apărut ca urmare a sancţiunilor internaţionale impuse Moscovei, ca represalii la intervenţia militară în Ucraina. În 2021, Rusia a fost, prin Gazprom, cel mai mare exportator mondial de gaze naturale şi principalul furnizor al Uniunii Europene, însă, între timp, cele 27 de state membre UE şi-au redus semnificativ importurile din Rusia, astfel că în prezent gazele ruseşti reprezintă mai puţin de 10% din importurile de gaze ale statelor UE, potrivit Comisiei Europene. China preia o parte din gazul care nu mai ajunge la aliații Ucrainei Gazprom nu a oferit cifre privind exporturile sale în fiecare ţară în parte. În acest moment gazele naturale ruseşti ajung în Europa printr-unul dintre punctele de la frontiera Rusiei cu Ucraina, precum şi printr-o ramură a conductei TurkStream, care trece prin Turcia, Serbia şi Ungaria. ???️??"Gazprom will set a new record for daily gas supplies to China on December 28.""The volume of exports to China in the near future will amount to 48 billion m3 of gas per year,"- Gazprom CEO Alexey Miller.— AZ ???? (@AZgeopolitics) December 28, 2022 În paralel, Gazprom şi-a majorat treptat livrările de gaze spre China, astfel că în luna decembrie volumul livrărilor zilnice a depăşit nivelurile prevăzute în contract, iar în unele zile au fost atinse chiar valori record. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect

Rusia intensifică producția armelor de distrugere (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Rusia intensifică producția armelor de distrugere

Rusia intensifică producția armelor de distrugere. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a afirmat, duminică, că Rusia îşi intensifică producţia "celor mai puternice mijloace de distrugere" pentru a contracara presupusa ameninţare din partea Occidentului Rusia intensifică producția armelor de distrugere "Inamicul nostru nu s-a implantat puternic doar în gubernia Kiev a micii noastre Rusii. El este şi în Europa, în America de Nord, Japonia, Australia, Noua Zeelandă şi în alte locuri care au jurat supunere naziştilor timpurilor noastre", a scris Medvedev duminică într-un mesaj pe contul său de Telegram. "Iată de ce ne intensificăm producţia celor mai puternice mijloacelor de distrugere. Inclusiv a celor bazate pe noi principii", a adăugat fostul preşedinte rus, fără a da alte detalii. Afirmaţiile lui Medvedev intervin după ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, la Bişkek, ca Rusia ar putea lua în considerare adoptarea a ceea ce el a numit ca fiind conceptul loviturii preventive al Washingtonului. Lovitura nucleară preventivă "În primul rând, Statele Unite au dezvoltat conceptul de lovitură preventivă. În al doilea rând, ei dezvoltă un sistem de atac care vizează dezarmarea" inamicului, a declarat presei preşedintele Putin. Poate că Moscova ar trebui să se gândească la adoptarea "ideilor dezvoltate de americani pentru a-şi asigura propria securitate". "Doar ne gândim la asta", a precizat liderul rus, într-un răspuns la întrebarea unui reporter, în care i s-a cerut să-şi clarifice declaraţia de la începutul acestei săptămâni cu privire la utilizarea armelor nucleare. Citește și: Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor (surse The Times). SUA iau în considerare să trimită rachete cu rază lungă În urmă cu câteva zile, Vladimir Putin avertiza că riscul unui război nuclear este în creştere, dar că Rusia nu va ataca prima.

Producția ucraineană de grâu, la jumătate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Producția ucraineană de grâu, la jumătate

Producția ucraineană de grâu, la jumătate. O primă navă cu cereale ucrainene ar plutea pleca luni din portul ucrainean Odesa, conform acordului încheiat cu Rusia pe 22 iulie, a anunţat duminică preşedinţia turcă, în timp ce la Kiev preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că în urma invaziei ruse anul acesta recolta de cereale ar putea fi în Ucraina la jumătate din cantitatea obişnuită, relatează AFP şi Reuters. Producția ucraineană de grâu, la jumătate "Pregătirile au ajuns într-un punct care ar permite plecarea navelor din portul Odesa. Navele sunt încărcate, sunt pregătite să plece, dar este nevoie de o bună coordonare logistică", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin. Centrul comun de coordonare (CCC), însărcinat cu controlul exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, a fost inaugurat oficial miercuri la Istanbul, conform acordului semnat pe 22 iulie de Ucraina şi Rusia, cu medierea Turciei şi a ONU. Printre sarcinile acestui centru se numără înmatricularea şi monitorizarea - inclusiv prin satelit - navelor comerciale care vor face parte din convoaiele de transport de cereale, precum şi inspectarea navelor la încărcarea în porturile ucrainene şi la sosirea lor în porturile turce. Exporturile ucrainene de cereale, uriașe înainte de invazie Reluarea exporturilor de cereale ucrainene a fost abordată duminică de ministrul turc al apărării într-o discuţie cu miniştrii ucraineni ai apărării şi infrastructurii. În acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că din cauza invaziei ruse recolta de cereale a Ucrainei ar putea să scadă anul acesta la jumătate din cantitatea obişnuită. "Obiectivul nostru este să prevenim o criză alimentară globală cauzată de invazia rusă. Încă se găsesc căi alternative de livrare a cerealelor", a transmis el. Înaintea lansării invaziei ruse, pe 24 februarie, Ucraina deţinea 46% din exporturile mondiale de floarea soarelui, 9% din cele de grâu, 17% din cele de orz şi 12% din cele de porumb, potrivit Departamentului Agriculturii al SUA. Rusia relativizează problema De partea cealaltă, Rusia consideră că statele occidentale exagerează importanţa cerealelor ucrainene pe piaţa mondială, argumentând prin faptul că, în pofida ponderii ridicate a exporturilor ucrainene de cereale în totalul exporturilor mondiale, în privinţa producţiei totale de cereale la nivel global ponderea Ucrainei este de sub 1%. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu, iar exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei după agresiunea asupra Ucrainei, au fost de asemenea împiedicate, ca urmare a suspendări schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice (sursa: Pixabay)
Eveniment

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat marţi că începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia reprezintă un moment istoric, în contextul în care acesta va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale anual. "Este un moment istoric pentru industria energetică din România: începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia. Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre în ultimii 30 de ani, iar luna aceasta primele cantităţi de gaze au fost deja introduse în piaţa autohtonă. România face astfel un pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice, într-un moment de cotitură şi în contextul în care Europa şi pieţele mondiale iau măsuri rapide pentru a-şi aproviziona cetăţenii şi economiile cu energie. Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an înseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al României", a spus premierul. România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice Nicolae Ciucă a menţionat că proiectul dovedeşte "capacitatea României de a găsi noi resurse şi soluţii într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este ameninţată de războiul din Ucraina". El a adăugat totodată că proiectul este "un adevărat deschizător de drumuri" pentru viitoarele investiţii în platoul continental al Mării Negre. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Începerea cercetărilor pentru dezvoltarea altor proiecte de energie verde prin utilizarea infrastructurii deja existente se aliniază obiectivului Uniunii Europene de emisii zero până în anul 2050 şi viziunii guvernamentale de dezvoltare a sectorului energetic. Susţinerea investiţiilor în energie, abordarea pro-business şi stabilitatea vor poziţiona România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetăţenilor şi economiei şi chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune", a spus premierul. El a declarat că România acţionează pe mai multe planuri. Astfel, a invocat noua lege offshore, proiectele majore de investiţii derulate de Transgaz, acordul acestei companii cu Fondul de Investiţii al Iniţiativei Celor Trei Mări sau preluarea de către Romgaz a participaţiei în perimetrul Neptun Deep. Totodată, premierul a precizat că Guvernul susţine proiectele Nuclearelectrica şi a făcut referire la anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, privind alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România. Finanțare americană în România "La nivel guvernamental, susţinem proiectele Nuclearelectrica. Vestea bună primită recent de România de la preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, privind finanţarea etapei preliminare a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România este o etapă esenţială pentru dezvoltarea programului nuclear civil românesc. Operarea acestui nou tip de tehnologie şi punerea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt elemente cheie pentru a asigura pe termen lung ţării noastre energie curată, ieftină şi stabilă", a spus el. Nicolae Ciucă a mai precizat că România şi-a asumat tranziţia către energia regenerabilă şi îndeplinirea ţintelor de decarbonizare. Guvernul alocă fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă "Am alocat fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă, utilizând toate pârghiile şi mecanismele financiare disponibile, precum PNRR şi Fondul pentru Modernizare. Lucrurile se desfăşoară dinamic. Săptămâna trecută a fost încheiată, mai precis pe 22 iunie, depunerea proiectelor pentru fondurile destinate investiţiilor pentru instalarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile eoliană şi solară", a arătat Nicolae Ciucă. Tot în cadrul PNRR, au fost lansate recent ghidurile şi schemele de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor în lanţul industrial de producţie, asamblare şi reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice. Aceste investiţii se vor ridica la peste 2 miliarde de euro. "O altă schemă de finanţare care va spori siguranţa energetică a ţării şi va facilita dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă şi modernizarea reţelelor energetice este Fondul pentru Modernizare. Valoarea totală a investiţiilor finanţate prin acest mecanism se ridică la peste 17 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde cofinanţare din partea statului român. Primele proiecte finanţate prin acest mecanism au primit deja fonduri - cele ale Complexului Energetic Oltenia şi Transelectrica", a mai spus premierul. El a subliniat că Guvernul este "puternic angajat" în atingerea obiectivului de a transforma România "din ţară dependentă de gazul rusesc, în stat capabil să asigure stabilitatea energetică în regiune". "Cetăţenii şi mediul economic aşteaptă de la noi energie electrică şi gaze naturale la costuri corecte. Să aibă stabilitate şi să nu-şi facă griji pentru iarna viitoare sau pentru următorii ani. Cât mai mulţi români să aibă acces la energie. Sunt aşteptări fireşti, iar soluţiile noastre şi proiectul la a cărui lansare participăm au drept scop atingerea acestor obiective", a declarat premierul. Nicolae Ciucă a participat, alături de ministrul Energiei, Virgil Popescu, la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaţionalizat de compania Black Sea Oil & Gas.

România la coada clasamentului (sursa: Agerpres)
Eveniment

România, la coada clasamentului

România, la coada clasamentului. Producţia industrială a crescut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021, însă România este statul membru cu cel mai mic avans al producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 2% în zona euro şi cu 3% în UE, în ritm anual. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Lituania (20,4%), Polonia (17,8%) şi Bulgaria (14,4%). În România, producţia industrială a crescut cu 0,6% în luna februarie, după un avans de 0,8% în luna ianuarie. România, la coada clasamentului Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 9,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 6,3% şi producţia de energie a crescut cu 4,6%, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Italia (4%), Croaţia (2,7%) şi Irlanda (2,4%). În România, producţia industrială a scăzut cu 1% de la o lună la alta, după ce în ianuarie a crescut cu 1,8%. Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unui avans de 2,4% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă imediată a crescut cu 1,7%. Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că, în luna februarie 2022, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 3,9%. Producţia industrială, serie ajustată, a fost mai mică cu 1%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 0,6%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1%.

Dîncu visează drone, minisubmarine produse local (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Eveniment

Dîncu visează drone, minisubmarine produse local

Dîncu visează drone, minisubmarine produse local. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat marţi că în doi-trei ani în ţara noastră vor exista producţii de drone şi de minisubmarine. Dîncu visează drone, minisubmarine produse local Întrebat, la Palatul Parlamentului, dacă este posibil să fie deschise în ţara noastră, în viitorul apropiat, noi unităţi de fabricare a armamentului, Dîncu a spus: "Sigur. O să avem cel puţin subansamble, vom avea producţii de drone în România, vom avea producţiile de minisubmarine, vom avea producţii legate de armament şi în zona blindatelor. (...) Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro În anii care vin, în doi - trei ani vom avea deja producţii şi am putea chiar mai repede să avem. Există elemente care au început deja, elemente ale unor joint venture făcute cu ţările importante, cum este Germania, Italia, Statele Unite, Israel. (...) Avem deja unităţi de mentenanţă, cum este la Bacău, de exemplu, mentenanţă pentru F16, centrul naţional de mentenanţă, sperăm că vom putea acredita cât mai multe centre naţionale de mentenanţă şi pentru blindate". Crește bugetul Apărării El a adăugat că, probabil, anul viitor Parlamentul va aproba creşterea cheltuielilor din PIB pentru apărare şi că există deja o listă de achiziţii în programarea din documentul strategic Armata României 2040. "Asta înseamnă că avem un prag de raportare şi de înzestrare în 2026, unul în 2032 şi unul în 2040. Evident că dacă vom avea bani în plus în primul rând vom mări procentul din acest buget de înzestrare. Este principalul lucru şi aici sigur că vom aduce şi proiecte care trebuia să înceapă, de exemplu, în 2027 sau în 2030, le vom aduce mai aproape, dacă vom reuşi. Contează ce sume vom avea, contează foarte mult potenţele pe care le are şi le avea în viitor, mai ales, industria noastră de apărare, pentru că în acest moment cel mai important lucru ar fi nu să cumpărăm totul din afară, ci mai degrabă să producem mai mult în România", a menţionat Dîncu.

Renault Moscova și-a reluat producția Foto: Facebook Renault
Internațional

Renault Moscova și-a reluat producția

În timp ce sute de multinaționale au plecat din Rusia, fabrica Renault de la Moscova și-a reluat producția, scrie Reuters. În februarie, Renault suspendase producţia, citând problemele logistice după invadarea Ucrainei. Totuşi, decizia Renault de a relua producţia este sprijinită de Guvernul francez. Renault este din 2016 acţionar majoritar al Avtovaz, cel mai mare producător auto rus, ceea ce înseamnă că are operaţiuni mai mari în Rusia decât majoritatea rivalilor săi europeni, având 40.000 de angajaţi locali. Renault Moscova și-a reluat producția Renault produce două modele, Logan şi Sandero, pentru piaţa rusească la uzina de la Izhevsk, alături de modelele LADA. Și The Guardian scrie că decizia conducerii Renault a fost luată după consultări cu guvernul francez, care este și principalul acționar al companiei. Renault, care în 2021 a revenit pe profit după doi ani de pierderi, este una din companiile occidentale cu cea mai mare expunere pe Rusia, unde potrivit analiştilor de la Citibank realizează 8% din profitul său. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina Peste 400 au plecat, câteva zeci rămân Printre producătorii de mașini care și-au suspendat exporturile în Rusia se numără Audi, Jaguar Land Rover, Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Citroen și General Motors. Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400, arată lista gestionată de Școala de Management a Universității Yale. Însă 34 au rămas, arată aceeași listă, actualizată la 17 martie. Printre ele, companii mari precum Reebok, Oriflame sau Bacardi. Societe Generale a restrâns accesul Rusiei la piețele de capital, menționează lista Yale. Însă, grupul intenționează să-și păstreze filiala din Rusia, a anunțat miercuri directorul general Frédéric Oudéa. Rosbank a avut în 2021 un profit de 115 milioane euro la o cifră de afaceri de 643 milioane euro, respectiv 2% și 2,5% în ansamblul grupului. Raiffeisen Bank – care nu figurează pe lista celor de la Yale – a anunțat azi că ia în considerare plecarea din Rusia. Banca a realizat anul trecut 33% din profitul înainte de impozitare în Rusia. Ucraina a reprezentat încă 8,4% din profitul înainte de impozitare în 2021.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră