vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

253 articole
Politică

Trenurile de marfă circulă cu 16 km/h

Un oficial Deutsche Bahn a reamintit, azi, că trenurile de marfă din România circulă cu 16 km/h, în timp ce o bicicletă poate ajunge 36 km/h. Discuția despre viteza trenurilor de călători este purtată de foarte mulți ani, dar, deși dispune de fonduri europene uriașe, situația nu pare să se fi ameliorat. Trenurile de marfă circulă cu 16 km/h „Trenurile de marfă circulă acum cu 16 km pe oră, în timp ce o bicicletă ajunge şi la 36 de km pe oră. În România putem parcurge la nivelul unei luni 8.000 de km, în timp ce, tot într-o lună, în Ungaria putem să parcurgem 25.000-30.000 de km, pentru că viteza de circulaţie este diferită“, a spus Eduard Iancu, CEO la DB Cargo, divizia de transport marfă pe calea ferată a Deutsche Bahn, la o dezbatere organizată de Ziarul Financiar. Situația era identică acum patru ani, în 2018, când problema era semnalată de șeful Ford România, John Oldham. El semnalase problema din 2017, când afirma: „Timpul în care un tren ajunge de la Craiova la Constanța, în port, este de circa 14 ore. Garniturile merg, în medie, cu 17 km/h. Este greu de acceptat. Ne afectează grav competitivitatea”. În 2021, Consiliul Concurenței arăta, într-un document în care recomandă CFR SA să permită operatorilor de transport feroviar să-și aleagă furnizorul de energie, că viteza medie a unui tren de marfă este 16 km/h. „În prezent, tranzitul unui tren de marfă între Constanţa și Curtici durează între 7- 12 zile, în funcție de greutatea cantității transportate”, preciza documentul. Azi, la dezbaterea organizată de Ziarul Financiar, „Economia verde”, ministerul Transporturilor a fost criticat dur. „Sistemul feroviar se confruntă cu provocări multiple, dincolo de faptul că nu prezintă niciun interes pentru oficialii Ministerului Transporturilor. Recoman­darea Comisiei Europene există încă din 2010, când s-a hotărât ca transportul feroviar să devină prioritar. Noi însă alocăm 1 euro pe feroviar şi 10 euro pe rutier“, a spus Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din Europa de Sud-Est. PNRR, speranța CFR Totuși, la 28 august, CFR SA a anunţat luni că a fost semnat primul şi cel mai important contract de finanţare pentru domeniul feroviar, în valoare de 8,77 miliarde lei, din cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta vizează modernizarea liniei Caransebeş-Arad. Tronsonul are 162 de kilometri, iar trenurile ar putea circula cu 160 km/h. „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș - Timișoara - Arad va contribui cu siguranță la nu doar la creșterea economică națională, dar și la cea locală, deoarece prin acest obiectiv vom asigura o conexiune feroviară modernă între localitățile adiacente acestui tronson de cale ferată și rețeaua națională", a declarat Ion Simu Alexandru, director general al CFR SA Sunt porțiuni de zeci de kilometri de cale ferată unde viteza este de sub 10 km/h și locuri în care trenurile staționează și 6-8 ore. În aceste condiții nu sunt rare cazurile în care un tren de marfă parcurge sub 300 km pe zi în România. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA Drulă ssuține că Grindeanu are fonduri, dar nu le accesează În iulie, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, critica modul în care actualul ministru, Sorin Grindeanu gestionează fondurile PNRR pentru calea ferată. „Cu 1 miliard de euro din PNRR, astfel de lucrări rapide, eficiente și cu beneficiu enorm pentru călători ar putea fi executate pe sute și sute de kilometri de cale ferată. Incompetența PSD ne arată că până și replicarea unui model de succes este prea mult. Din 74 de licitații lansate, 35 au fost anulate fiindcă nu a ofertat nimeni. Pe celelalte a venit câte un singur ofertant. Și mai sunt câteva zeci de astfel de puncte nevralgice aflate în licitație pentru care ar trebui să se depună oferte în luna august”, a arătat Drulă.

Trenurile de marfă circulă cu 16 km/h Foto: CFR Marfă
Oficial: ministrul Apărării, Vasile Dîncu, respinge PNRR
Eveniment

Ministerul Apărării respinge PNRR

Ministerul Apărării a anunțat oficial că respinge PNRR și nu avizează revizuirea pensiilor din sistemul de apărare pe principiul contributivității. Măsura revizuirii pensiilor speciale pe principiul contributivității ar trebui finalizată în trimestrul IV din 2022. Ministerul Apărării respinge PNRR Într-un răspuns al ministrului Apărării, Vasile Dîncu, la o interpelare se arată că: „Ministerul Apărării nu a avizat revizuirea pensiilor după principiul contributivității, așa cum este propus în PNRR”. În plus, Dîncu se plânge că sunt militari pensionați înainte de legea din 2015, care au rămas cu încasări mai mici. „În procesul de eliminare a deficiențelor amintite, apreciem că există măsuri cu termen mediu de aplicare, cum ar fi o nouă lege de salarizare a personalului militar, care să ofere premisele pentru o nouă lege a pensiilor militare de stat, cu elemente de calcul noi (...) și care să reglementeze pensii egale pentru funcții și grade egale”, anunță ministrul Apărării. „Pensiile militare nu pot fi definite ca pensii speciale după niciun criteriu”, a spus, recent, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, pentru DC News. Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană Pensiile M.Ap.N și M.A.I, costuri de două miliarde euro pe an Pensiile Apărării și Internelor presupun costuri de 800 de milioane de lei/ lună, se arată într-o serie de răspunsuri oficiale ale acestor ministere la interpelări parlamentare. Cea mai mare pensie plătită de M.Ap.N este de 40.176 lei, pentru un magistrat militar. La Interne, cea mai mare pensie aflată în plată este de 19.955 de lei. Un calcul simplu arată că, în 2022, pensiile M.Ap.N. și MAI vor consuma, de la buget, puțin sub două miliarde de euro. Noul proiect de lege privind statutul cadrelor militare va genera cheltuieli de personal suplimentare de 220 de milioane de euro pe an, se arată în nota de fundamentare a acestui proiect. Proiectul prevede și diferite forme de majorare a pensiilor militarilor, ceea ce va genera cheltuieli anuale suplimentare de 43 de milioane de lei pe an. Revizuirea pensiilor speciale, până la final de 2022 Ce prevede PNRR în legătură cu pensiile speciale: „va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității”„va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul”„Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”„Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023” Anexa PNRR arată că noua lege a pensiilor speciale ar trebuie să intre în vigoare la finalul trimestrului IV din acest an!

Memorandumul prin care Rafila plătește OMS (sursa: gov.ro)
Investigații

Memorandumul prin care Rafila plătește OMS

Memorandumul prin care Rafila plătește OMS. Ministrul Alexandru Rafila plătește peste 21 de milioane de euro pentru a primi consulanță pe PNRR de la Organizația Mondială a Sănătății, fostul său angajator. Culmea consultanței în sănătate? OMS primește 700.000 de euro pentru cartografierea spitalelor și căilor de acces la acestea, informații care se regăsesc pe Google Maps sau Waze. Defapt.ro a obținut în exclusivitate Memorandumul de înțelegere între Ministerul Sănătății și Organizația Mondială a Sănătății, în baza căruia Ministerul Sănătății va plăti nu mai puțin de 21.253.776 euro. Memorandumul prin care Rafila plătește OMS Ministerul Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila, a semnat un „Memorandum de Înțelegere” cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a beneficia de asistență tehnică și sprijin, adică consultanță, în vederea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform memorandumului, „OMS pune în aplicare Planul (de consultanță - n.r.), doar dacă OMS a primit toate fondurile necesare și suficiente pentru punerea în aplicare”. Practic, OMS lucrează doar dacă primește banii înainte. Astfel, Ministerul Sănătății s-a obligat să plătească în avans suma de zece milioane de euro, adică 47% din valoarea contractului de 21.253.776 euro. Banii urmează să fie plătiți până pe 8 septembrie anul acesta. Restul banilor vor fi virați în conturile OMS până la 30 iunie 2024. Cinci rapoarte: patru intermediare, unul final Ce va face OMS de acești bani? Va livra patru rapoarte intermediare în perioada 2022 -2024 și unul final în 2026. Însă marea majoritate a informațiilor din aceste rapoarte sunt deja informații publice. De exemplu, un milion de euro se va duce către OMS pentru „elaborarea agendei și Planului de Acțiune privind calitatea îngrijirilor medicale și siguranța pacienților”. Apoi urmează lansarea - pilot a procedurilor care facilitează punerea în aplicare a modalităților de măsurare a calității și a studiului pilot, precum și implementarea setului de bază selectat al indicatorilor de calitate în trei - cinci unități sanitare pentru a verifica fezabilitatea tehnică. Citește și: Liberalii lui Ciucă au dus câinele din Modrogan al partidului la un adăpost de animale, se plânge Ludovic Orban La final va fi lansat un ghid metodologic complet pentru măsurarea și monitorizarea indicatorilor calității. Alți 700.000 de euro va plăti Ministerul Sănătății "pentru cartografierea spitalelor și a căilor de acces la acestea, luând în considerare infrastructura, disparitățile sociale, drumurile și serviciile și alți factori care afectează accesibilitatea pentru o adaptarea mai optimă a unităților existente". Culmea, spitalele din întreaga lume, nu numai din România, sunt deja cartografiate de Google. În schimb, căile de acces la spitale sunt prezente pe orice hartă online. 175.000 de euro pentru comunicare Ministerul Sănătății plătește 175.000 de euro OMS pentru „activități de comunicare menite să asigure distribuirea informațiilor și materiale de publicitate pe pagini web și rețele de socializare, apariții în presă referitoare la progresul și rezultatele obținute”. OMS va mai primi 1,875 milioane de euro pentru ca Ministerul Sănătății să coordoneze procesul de consultare între principalele părți interesate relevante, va revizui și adopta un set de indicatori de procese, de calitate și indicatori specifici pacienților care vor fi utilizați la evaluarea furnizorilor de servicii medicale. Proiectarea Centrului de Excelență: 5,34 milioane de euro Consutanța Organizației Mondiale a Sănătății pentru sprijinirea MS în elaborarea și proiectarea centrului de excelență în managementul serviciilor de sănătate costă nu mai puțin de 5,34 milioane de euro. Ministerul Sănătății va primi de acești bani materiale și metodologii de formare on-line și la locul de muncă. Asigurarea sustenabilității după anul 2026, includerea domeniului calității îngrijirilor medicale și siguranței pacienților, accent pe inovația, spiritul de conducere și guvernanța necesare pentru sisteme de sănătate de înaltă calitate astfel încât cadrele medicale și instituțiile să poată interveni rapid pentru a corecta erorile și deficiențele. „Noile domenii extrem de importante în care cadrele medico-sanitare trebuie să își dezvolte abilitățile și relevanța pentru calitatea îngrijirilor sunt reprezentate de experiențele pacienților, medii de date complexe, dezinformarea în domeniul sănătății, dovezi și linii directoare, inclusiv prevenția și promovarea sănătății împreună cu modele de îngrijire, precum și inegalitățile”, se menționează în Memorandum. Deputatul Ungureanu: „Rafila se află în conflict de interese” Deputatul Emanuel Ungureanu, de la USR, consideră că ministrul Alexandru Rafila se află în conflict de interese în urma semnării acestui memorandum cu Organizația Mondială a Sănătății. „Din 2014 până în 2018 Rafiila a fost reprezentantul România la OMS și din anul 2018 până în anul 2021 a fost membru în Comitetul permanent al Biroului Regional al OMS pentru Europa și membru în bordul executiv al OMS! (...) Adică a direcționat, discreționar, pentru asistență tehnică(consultanță) un purcoi de bani către Organizația Mondială a Sănătății, organizație care l-a plătit ani buni? Conflict de interese mai mare ați văzut?”, a atras atenția Emanuel Ungureanu. MemorandumDescarcă

Cîțu atrage atenția că vine vremea reglementării pensiilor speciale
Politică

Cîțu atrage atenția vremea reglementării pensiilor speciale

Fostul premier Florin Cîțu atrage atenția, într-o postare pe Facebook, că vine vremea reglementării pensiilor speciale. Deocamdată nu este clar dacă Guvernul a evoluat în vreun fel cu această reglementare. Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că pensiile militarilor nu trebuie reglementate în cadrul acestui jalon. Cîțu atrage atenția că vine vremea reglementării pensiilor speciale "Jalonul 215 din PNRR, trimestrul 4 2022, în cadrul Reformei sistemului public de pensii: Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale", a scris Cîţu, sâmbătă, pe Facebook. Într-un document publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, privind implementarea PNRR la nivelul ministerului Munci se arată, la jalonul 215: „Etape propuse pentru organizarea activității de elaborare a actului normativ: Includerea în acordul de finanțare cu MIPE a prevederilor din cadrul memorandumului aprobat în Guvern referitoare lapensiile/indemnizațiile de serviciuÎncheierea protocoalelor de colaborareStabilirea grupurilor de lucru inter-instituționale cu instituțiile implicateElaborarea propunerilor de modificare/ajustare a pensiilor/indemnizațiilor de serviciu pentru fiecare tip/categorie și a măsurilor orizontale în vederea respectării CIDSe va demara încheierea protocoalelor și stabilirea grupurilor interinstituționale.RESPONSABILI: MMSS – echipa PNRR, MMSS – DAS, CNPP” Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, declara recent că atunci când analiza privind pensiile speciale va fi finalizată, ea „va fi prezentată coaliţiei cu toată argumentaţia şi juridică, economică şi fiscală”. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde „Am spus foarte clar, am citit de mai multe ori articolul 215 din PNRR - reforma sistemului public de pensii şi absolut nicăieri nu am înţeles că este vorba de pensii militare", spunea, în iulie, ministrul de Interne Lucian Bode, la sediul MAI.

România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR Foto: Facebook MIPE
Eveniment

România cheltuie primele 11 milioane de lei PNRR

În iunie, România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR, adică 2,2 milioane de euro, arată execuția bugetară pe primele șase luni, publicată luni seara de ministerul de Finanțe. România are alocată, prin PNRR, suma de 29 de miliarde de euro. Ea ar trebui cheltuită până la finalul anului 2026. România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR La rubrica privind cheltuielile bugetare, apar 5,9 milioane de lei „proiecte cu finanțare nerambursabilă PNRR” și cinci milioane de lei „proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut PNRR”. La venituri la buget, apar 5,1 milioane de lei, sume aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR. România are în conturi, încă de la finalul anului trecut şi începutul lui 2022, 3,9 mld. de euro din PNRR. În iunie, a mai depus o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro. În total, prin PNRR, România ar urma să primească 29 de miliarde de euro. din care aproximativ jumătate sunt granturi şi jumătate sunt împrumuturi garantate de Comisia Europeană, la dobânzi mici. Banii trebuie atraşi şi cheltuiţi până la finalul lui 2026, deci mai sunt patru ani şi jumătate până când România poate atrage aceste fonduri. Citește și: Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el Există însă şi o instituţie la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care coordonează tehnic implementarea programului: Direcţia Generală Management Mecanism de Redresare şi Rezilienţă, condusă, conform datelor de pe site-ul ministerului, de Ancuța Condurache. Ea vine de la Ministerul Transporturilor, organismul intermediar pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (finanțat prin fonduri structurale și de coeziune), aici având funcția de șef serviciu „Monitorizare proiecte rutier și aerian”.

PNL penalul Alexe ceartă incompetenții centrali (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali

PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali. Şeful Consiliului Judeţean reproşează Guvernului Ciucă întârzierea alocării banilor din PNRR şi Programul „Anghel Saligny”. PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali „Dacă am avea regrete în ce priveşte implementarea proiectelor asumate de către CJ, singurele minusuri le-aş putea da celor care au implicare guvernamentală. Astăzi, nu din cauza Consiliului Judeţean nu avem PNRR în implementare. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin La fel cred că s-a întârziat nepermis de mult implementarea Programului Naţional de Dezvoltare «Anghel Saligny»”, a făcut preşedintele Consiliului Judeţean un scurt bilanţ la aproape doi ani de la preluarea frâielor judeţului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Subofițer pensionat la 42 de ani, Romeo Simionescu, numit secretar de stat
Politică

Subofițer pensionat la 42 de ani, secretar de stat

Un fost subofițer de poliție, Romeo Simionescu, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, a fost promovat de PSD secretar de stat la Interne. Subofițer pensionat la 42 de ani, secretar de stat Potrivit ultimei declarații de avere, depuse la 30 de zile de la numirea în funcție, Simionescu a încasat, în 2021, o pensie de 110.556 de lei, pe întregul an. El este născut în 1974 și s-a pensionat în 2016, când avea doar 42 de ani. Potrivit propriului CV, el a absolvit în 1994 școala de subofițeri de poliție, iar ulterior, în 2002, a terminat și cursurile Academiei de Poliție. Simionescu a fost adjunct de șef de post la Drăguțești, Gorj, dar, din 2006 până în 2016, a lucrat la serviciul de informații al Internelor, fiind chiar șeful biroului DIPI din Gorj. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Romeo Simionescu este secretarul executiv al PSD Tg-Jiu. „Acesta a intrat în politică în urmă cu trei ani și, în 2020 a candidat, din partea PSD, pentru funcția de primar al comunei Turcinești, însă a prins doar un loc de consilier local”, scrie gorjonline.ro. PSD s-a opus constant tăierii pensiilor „militarilor”, aici fiind incluși și polițiștii. Marcel Ciolacu, peședintele PSD, a declarat luni că ”din punctul meu de vedere pensiile militarilor și ale angajaților Ministerului de Interne sunt pensii ocupaționale, nu pensii speciale”. În plus, PSD vrea să renegocieze PNRR, astfel încât principiul contributivității să nu fie aplicat la aceste pensii. Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR Ce prevede PNRR în legătură cu pensiile speciale: „va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității”„va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul”„Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”„Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023” Anexa PNRR arată că noua lege a pensiilor speciale ar trebuie să intre în vigoare la finalul trimestrului IV din acest an.

Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu a uitat ce prevede PNRR

Pensiile speciale: Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR și inventează „impozitarea progresivă”. Dacă dorește reducerea cheltuielilor cu pensiile statului - cheltuieli care, în acest an, ar putea depăși două miliarde de euro - PSD nu trebuie decât să respecte prevederile PNRR. „Cred că în zona de pensii speciale trebuie venită cu o impozitare progresivă în funcție de venit și să închidem acest subiect în România. M-am săturat la fiecare discuție să apară tot felul de tiriplici care vin și-și dau cu părerea după ce au distrus România”, a declarat, luni, președintele PSD. Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR Ce prevede PNRR în legătură cu pensiile speciale: „va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității”„va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul”„Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”„Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023” Anexa PNRR arată că noua lege a pensiilor speciale ar trebuie să intre în vigoare la finalul trimestrului IV din acest an! Ce prevede anexa PNRR: „Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimăde cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții.Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”. Budăi (PSD) blochează reforma pensiilor speciale Însă, până acum, ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), nu a anunțat vreun pas în această direcție, ci, dimpotrivă, a spus că dorește renegocierea capitolului privind pensiile, nemulțumit că cheltuielile sunt limitate la 9,4% din PIB. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise În ceea ce privește supraimpozitarea lor, așa cum propune Marcel Ciolacu, în decembrie 2020 CCR a respins un proiect de lege în acest sens. Obiecția de neconstituționalitate, formulată de Avocatul Poporului și Curtea Supremă, a fost admisă în totalitate, iar legea a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei. Judecător raportor în acest caz a fost fostul șef al Secției Speciale de anchetare a magistraților, Gheorghe Stan.

Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis

Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis, întrebat ce opinie are despre o renegociere a PNRR privind pensiile, a declarat că ar fi imoral şi incorect ca doar pensionarii să plătească preţul unei crize economice, iar nivelul pensiei acestora trebuie să fie unul decent. Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis „În condiţiile în care avem inflaţie, avem creşteri ale preţurilor la energie şi peste tot, este evident că e nevoie ca şi pensionarii să aibă un minim de creştere al pensiilor. E imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Pensionarii nu au nicio posibilitate să intervină cum e altcineva care e în deplinătatea forţelor, pensionarii stau în ceea ce primesc, pensia lor, şi atunci mi se pare rezonabil să fie adaptat acestei situaţii. Sunt convins că Guvernul va veni cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”, a afirmat Klaus Iohannis, după vizită de marţi la Şcoala Gimnazială nr. 11 din Buzău, potrivit Agerpres. Ministrul Investiţiilor, Marcel Boloş, a declarat luni, despre procentul din PIB pentru pensii, condiţie în PNRR, că ar fi de dorit, dar acest lucru îl vor vedea pe perioada în care va avea loc negocierea, ca Guvernul României şi în general al statelor membre, să aibă acest spaţiu bugetar liber pentru a se putea sprijini populaţia aflată în acest risc de sărăcie extremă.

Boloş susţine demersul PSD privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR Foto: News.ro
Politică

Boloș susține demersul PSD

Marcel Boloş, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), susţine demersul PSD și al ministrului Muncii, Marius Budăi, privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR, deși mai mulți oficiali au avertizat că va produce întârzieri în absorbția fondurilor alocate prin acest plan. Sâmbătă, Boloș spunea că se poate renunța la cota unică de impozitare, „dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor”, o altă solicitare a PSD. Boloș susține demersul PSD Iată ce a spus Boloș, numit ministru cu susținerea PNL, despre propunerea lui Budăi de a se renegocia procentul din PNRR alocat pensiilor, potrivit news.ro: „Chiar îl felicit pentru această iniţiativă pe care o are, îndrăzneaţă, şi îl susţin. E o perioadă în care aceste măsuri care te împiedică să vii în ajutorul oamenilor nu prea stau în picioare. Să nu uităm că atunci când s-a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Uniunea Europeană avea un singur tip de criză de gestionat. Era criza COVID şi criza medicală. Pe când, ulterior, după ce lucrurile au evoluat, acum suntem în situaţia în care avem trei crize – criza războiului din Ucraina şi în plus mai avem o criză la utilităţi şi mai avem una care stă în aşteptare şi care v-am menţionat-o (criza alimentară - n.r.) – deci condiţiile de acum ale traiului oamenilor şi a restructurării cheltuielilor publice nu mai seamănă cu cele de la începutul negocierii şi primele momente ale negocierii PNRR, aşa încât demersul dumnealui este unul cât se poate de firesc. Avem o rată a inflaţiei de 14%, avem 3,2 milioane de oameni în risc de deprivare materială şi risc de sărăcie extremă, acestea sunt nişte realităţi. Dacă dumnealui nu ar lupta pentru acest lucru, nu cred că i-ar face cinste demnitatea de ministru. Eu susţin acest demers, dar în acelaşi timp susţin şi sunt convins că tot ceea ce noi facem acum şi luăm ca măsuri pe partea socială trebuie să fie dublate de aceeaşi ritmicitate, dacă nu cu o cât mai mare dinamică a atragerii fondurilor pentru realizarea de investiţii”. Crețu: modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural Sâmbătă, la Antena 3, el spunea: „Cu impozitul progresiv? Depinde dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor, impozitul progresiv poate să fie o soluţie”. Europarlamentarul Corina Creţu a afirmat că înţelege „eforturile pe care le face domnul ministru al Muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionarii”; însă consideră că problema în această privinţă poate fi rezolvată mai rapid prin compensări de la bugetul de stat. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev „După cum ştiţi Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”, a explicat Crețu, care a fost comisar european.

Sindicaliștii de la metrou fac grevă pentru salariile conducerii Foto: captură video
Politică

Sindicaliștii fac grevă pentru salariile conducerii

Sindicaliștii de la metrou fac grevă pentru ca salariile conducerii Metrorex să fie mărite cu 18%, a relatat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. Actuala conducere a Metrorex a fost numită în ianuarie 2022, chiar de Grindeanu. Până în 2021, șef al sindicatului de la metrou a fost fostul deputat PSD Ion Rădoi, trimis acum în judecată de DNA. Justiția l-a pus sub control judiciar și i-a interzis să mai fie șeful sindicatului. Sindicaliștii de la metrou fac grevă pentru salariile conducerii „Săptămâna asta am avut şi grevă la metrou la Bucureşti. Ştiţi ce mi s-apărut ciudat? Nu contest dreptul nimănui de a face grevă. Una din revendicări era ca personalul de conducere să primească 18% în plus, eu nu am mai văzut sindicate să... dar mă rog, nu neapărat asta e marea problemă. Vor angajări şi reclamă faptul că au rămas posturi descoperite, că reţeaua s-a mărit dar personalul nu. Există anumite fundamentări sau argumente din acest punct de vedere. Sigur, salarii mai mari dar ştiţi ce mă deranjează pe mine cel mai mult? Ritmul în care se implementează proiectele, unele dintre ele pe bani europeni, altele pe finanţări japoneze, ritmul în care se implementează aceste proiecte la metrou. În acest moment sunt pesimist vizavi de PNRR pe zona de metrou că se poate realiza”, a afirmat Sorin Grindeanu sâmbătă, la Digi 24. Acesta a arătat că anul viitor, la rediscutarea PNRR, dacă aceasta va avea loc, va încerca redirecţionarea fondurilor propuse pentru metrou către dezvoltarea altor proiecte pentru calea ferată, cel mai probabil. „Voi încerca, atunci când vom putea, la anul, dacă vor exista aceste discuţii la PNRR, ca să nu pierdem banii, să schimbăm această chestiune de pe metrou, poate pe calea ferată”, a adăugat ministrul Transporturilor. Șefa Metrorex, o fostă montatoare de stopuri Două persoane au ajuns la spital cu expunere la fum și alte 25 au fost asistate medical marți, 24 mai, în ziua celui mai grav incident produs în subteran, la metrou. Pentru un incident mult mai puțin periculos, fără victime, în 2017, fostul ministru al Transporturilor Felix Stroe (PSD) îl demitea pe directorul general Marian Aldea (acum director de resurse umane). În 2017 un scurtcircuit produs după desprinderea unui panou a blocat circulația metroului două ore. Atunci Stroe îl acuza pe Aldea că nu a întreținut infrastructura corespunzător. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Șefa Metrorex, la al doilea mandat, este economista Mariana Miclăuș, pusă de ministrul Grindeanu chiar în ziua protestului de la STB care a paralizat transportul în comun din București. Mariana Miclăuș și-a început cariera ca „montator SCB” (semnalizarea și centralizarea circulației) și ulterior a luat licența de economist la ASE.

Evaluarea miniștrilor condiționată de PNRR (sursa: gov.ro)
Eveniment

Evaluarea miniștrilor, condiționată de PNRR

Evaluarea miniștrilor, condiționată de PNRR. Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a declarat vineri că a existat de la început înţelegerea în coaliţie că evaluarea miniştrilor va fi făcută la nivelul prim-ministrului, amintind că această analiză a fost stabilită deja pentru sfârşitul lunii iunie şi că îndeplinirea jaloanelor şi a ţintelor din PNRR reprezintă un indicator de evaluare a performanţei şi competenţei. Evaluarea miniștrilor, condiționată de PNRR "A existat o înţelegere de la început că analiza şi evaluarea miniştrilor se va face la nivelul premierului. Sigur că trebuie să existe discuţii, de aceea suntem în coaliţie, să putem să discutăm şi să analizăm activitatea fiecărui ministru în parte şi nu numai a miniştrilor, şi a secretarilor de stat. Fiecare ministru trebuie să îşi analizeze activitatea secretarilor de stat. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Aţi văzut desigur că au fost doi secretari de stat de la Partidul Naţional Liberal care au fost eliberaţi din funcţie. Sunt activităţi şi sunt asumări pe care le vom duce la bun sfârşit. Am prezentat această radiografie, la finele celor şase luni de guvernare, dar, în acelaşi timp, am anunţat că evaluarea finală a miniştrilor se va face la finele lunii iunie, când suntem obligaţi să lansăm cele 58 de apeluri specifice Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă", a afirmat Ciucă, la o conferinţă de presă după reuniunea Consiliului Naţional al PNL, potrivit Agerpres. El a spus că angajamentul coaliţiei este ca un indicator de evaluare a miniştrilor să fie îndeplinirea jaloanelor din PNRR. Evaluarea miniștrilor, programată la finalul lunii iunie "Este un proces în desfăşurare şi am considerat că aşa este normal, aşa este corect, să lăsăm să se deruleze toate aceste procese, toate aceste mecanisme. Şi a fost angajamentul nostru, al tuturor, al liderilor coaliţiei, ca jaloanele şi ţintele din PNRR să reprezinte un indicator de evaluare a performanţei şi competenţei", a adăugat Ciucă. Întrebat dacă miniştrii care nu îndeplinesc aceste jaloane vor fi revocaţi din funcţie, Ciucă a menţionat că vor fi luate "deciziile care se cuvin". "Vom lua decizii în funcţie de rezultatele fiecăruia. Dacă va fi nevoie şi dacă cineva nu îşi va îndeplini aceste jaloane şi ţinte şi, desigur, şi celelalte activităţi specifice, vom lua măsurile care se cuvin", a menţionat premierul.

Zero sume absorbite din PNRR și scădere a investițiilor Foto: Facebook Adrian Caciu
Eveniment

Zero sume absorbite PNRR scădere investițiilor

Execuția bugetară după primele patru luni din 2022 arată zero sume absorbite din PNRR și o scădere puternică a investițiilor, față de perioada similară din 2021, deși în acea perioadă erau în vigoare restricțiile impuse de covid. În schimb, au explodat cheltuielile cu dobânzile și cele cu asistența socială. Nici la cheltuielile de personal nu există o reducere, dimpotrivă, acestea au crescut cu circa 235 de milioane de euro, față de primele patru luni din 2021. Zero sume absorbite din PNRR și scădere a investițiilor Sinteza execuției bugetare arată zero cheltuieli atât la „Proiecte cu finantare din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR”, cât și la „Proiecte cu finantare din sumele aferente omponentei de imprumut a PNRR”. „Eu am spus că nu am cheltuit bani din prefinanţare, iar motivul l-am menţionat: nu am avut operaţionalizate acele structuri organizatorice necesare implementării PNRR”, arăta, acum câteva zile, ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș. Cu toate acestea, ministerul său tocmai și-a majorat schema de personal cu circa 600 de funcționari și trei secretari de stat. Funcționarii vor avea salarii între 13.500 de lei și 17.800 de lei, brut. Execuția bugetară arată că, după primele patru luni, cheltuielile de personal au ajuns la 38,44 mld lei, în creștere cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,9% din PIB. Cheltuielile de capital, investițiile, au scăzut cu 13,2%. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 60,40 mld lei, în creștere cu 19,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. După patru luni ele au ajuns să reprezinte 4,5% din PIB. În perioada similară din 2021 ele însemnau doar 4,3% din PIB. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Plata dobânzilor a ajuns, după patru luni, la 9,44 miliarde de lei, o creștere de aproape 50% față de anul trecut. Ele reprezintă deja 0,7% din PIB. Nota privind execuția dă vina pe situația din Ucraina pentru această creștere de cheltuieli.

Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR
Politică

Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR

Atacuri în valuri ale miniștrilor din cabinetul Ciucă împotriva PNRR: atât liberalii, cât și social-democrații, au obiecții față de prevederile PNRR. Până acum, România nu a îndeplinit nici unul din obiectivele pe care singură și le-a asumat prin acest program. În ceea ce privește renegocierea sa, fostul comisar european Corina Crețu a explicat, acum câteva zile, că ea este posibilă doar în caz de dezastru natural. Tot ea a arătat că până în 2023 trebuie „contractate toate lucrările”. Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR „Secretarul general al European Trade Union Confederation (ETUC), Luca Visentini, susţine, în faţa Comisiei Europene, nevoia de flexibilizare a prevederilor din PNRR în care se menţionează că pensiile românilor nu ar trebui să depăşească 9,4% din PIB până în 2070, poziţie exprimată deja de Ministerul Muncii şi de PSD. Iată că nu doar confederaţiile naţionale, ci şi cea europeană au înţeles că aceste prevederi din PNRR sărăcesc nu doar actualii pensionari, ci şi pe cei viitori”, a scris pe Facebook, ministrul Muncii, Marius Budăi. Joi seara, și ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a atacat PNRR, chiar dacă inițial el a arătat că România riscă să piardă 30 de miliarde de euro. El a spus că „unele ținte sunt greu de atins”. „Dar mai este un aspect şi aici trebuie văzut cum a fost gândit acest PNRR şi dacă toate jaloanele, ţintele asumate de România, inclusiv încadrarea lor în timp, sunt rezonabile. Sunt ţinte foarte ambiţioase şi trebuie să ne asigurăm că le putem îndeplini”, a afirmat Burduja. Miercuri, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a susținut că în toamnă va fi renegoaciat PNRR: „Probabil că, undeva din toamnă, se va pune problema acestei renegocieri (a PNRR, n.r.), pentru că procesul este unul de durată. La această renegociere nu se poate merge doar cu o măsură, gen că vreau ca în PNRR să fie introduse irigaţiile pentru agricultură. Nu. Va trebui să avem acest pachet de măsuri integrat cu care se va merge la această negociere şi, mai mult, să avem motivele pentru care noi solicităm renegocierea, bine consolidată”. Modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural Însă fostul comisar european Corina Crețu a explicat că este practic imposbilă renegocierea și, dacă ar avea loc, ar duce la întârzieri mari: „După cum ştiţi, Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”. Datele publice, de pe site-ul Comisiei Europene, arată că România n-a îndeplinit nici o țintă din cadrul PNRR. Alte state au primit deja zeci de miliarde din prima tranșă de bani, România nici măcar nu a depus cerere de plată. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria

Portugalia a primit prima tranșă din PNRR Foto: euagenda.eu
Eveniment

Portugalia a primit prima tranșă din PNRR

Portugalia a primit, la 9 mai, prima tranșă de bani din PNRR: 1,16 miliarde de euro, arată site-ul Comisiei Europene care monitorizează evoluția acestui program. În schimb, România nici măcar nu a depus cerere pentru prima tranșă din PNRR - aprobarea poate dura săptămâni sau luni - și nu a îndeplinit nici un obiectiv. Portugalia a primit prima tranșă din PNRR Până acum, au mai primit prima tranșă de bani din PNRR: Italia, 21 de miliarde de euro, din care 10 miliarde granturi și 11 miliarde împrumuturiGrecia, 3,6 miliarde de euro, din care 1,71 miliarde granturi (sume nerambursabile) și peste 1,8 miliarde împrumuturiFranța, 7,4 miliarde euro, granturiSpania, 10 miliarde euro, granturiPortugalia, 1,16 miliarde euro, din care 555 de milioane de euro pentru granturi și 609 milioane euro - împrumuturi. Portugalia este prima țară care a depus planul de redresare și reziliență. Spania și Italia, cele mai performante Spania a primit această primă tranșă - diferită de pre-finanțarea inițială, obținută de toate țările a căror PNRR a fost aprobat și din care România a primit 1,9 miliarde de euro la 13 ianuarie - la finalul lunii decembrie. Această țară a mai trimis o cerere de plată, la 30 aprilie, pentru 12 miliarde de euro. Datele Comisiei Europene arată că Spania a îndeplinit deja 13% din țintele asumate prin acest program. Italia a îndeplinit 10% din obiective. Franța - 22% Grecia - 5% din obiective au fost îndeplinite. România nu a îndeplinit până acum nici un obiectiv, arată datele Comisiei Europene, și nici nu a trimis cerere de finanțare pentru prima tranșă. Fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar, a criticat, acum câteva zile, ritmul de implementare al PNRR. „Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat”, a spus Crețu. Europarlamentarul a arătat că deși România are în plan peste 200 de investiții și peste 200 de reforme, nici până acum nu a realizat primul jalon din PNRR. „Aşa era şi cu programele operaţionale, tot timpul spuneau: Comisia ne cere, Comisia ne cere. Comisia cere să îndeplineşti ceea ce tu însuţi te-ai angajat să faci. Deci România are planificată îndeplinirea a peste 200 de investiţii, 215 reforme şi nu s-a realizat până acuma niciun jalon de PNRR”, a mai spus Creţu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră