vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

253 articole
Eveniment

Comisia Europeană afirmă pensiile militare sunt speciale

Comisia Europeană afirmă, prin reprezentanța din România, că pensiile militare sunt speciale, iar țara noastră trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR. Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale „Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivităţii şi face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, arată Reprezentanța Comisiei Europeane la București, citată de news.ro Însă această reprezentanță diplomatică arată că reforma pensiilor speciale va fi evaluată atunci când România va transmite a treia cerere de plată din cadrul PNRR. În plus, ea a precizat că nu a fost amânată încasarea celei de-a doua tranşe a Planului de Redresare şi Rezilienţă, cererea de plată numărul doi fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul Comisiei Europene. „Pensiile speciale nu ţin de competenţele Uniunii Europene”, mai arată comunicatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Cu toate acestea, pentru ca România să primească fondurile alocate prin PNRR, aceasta trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care ţara s-a angajat prin acest plan. Conform Reprezentanţei Comisiei Europene în România, „pentru toate ţintele şi jaloanele incluse in PNRR există un dialog constant între autorităţile române şi Comisia Europeana însă o evaluare oficială este realizată în momentul în care autorităţile transmit o cerere de plată”. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Președintele PSD Marcel Ciolacu a precizat că ministrul Muncii Marius Budăi a informat, în şedinţa de luni a conducerii PSD, cu privire la faptul că urmează să vină un raport al Băncii Mondiale privind pensiile speciale şi a adăugat că aşteaptă o informare din partea Guvernului cu privire la acest proiect de lege, deoarece a fost asumat de către Executiv, transmite News.ro.

Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale Foto: Facebook
Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni, cere Banca Mondială Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni

Banca Mondială cere ca pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră, susțin surse politice citate de Libertatea. Această publicație susține că nu s-a găsit nici formula pentru reducerea pensiilor magistraților, aceasta fiind blocată de o decizie CCR. Citește și: În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei. Județul plătește și opt pensii speciale pentru foști consilieri ai Curții de Conturi, între 7.000 și 8.600 de lei pe lună Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni În prezent, militarii și polițiștii cu vechime de cel puțin 25 de ani primesc o pensie în cuantum de 80% din „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere”. Varianta propusă de Banca Mondială este însă respinsă de militari, mai susține Libertatea. De altfel, un sindicat al militarilor din Gorj a cerut, recent, ca pensiile militarilor să nu fie reglementate prin PNRR. Potrivit Libertatea, în aceste condiții România riscă să rateze tranșa trei din PNRR, iar Marcel Ciolacu ar refuza să preia șefia Guvernului, în mai 2023, pentru a nu fi responsabil de acest eșec. „Ciolacu ne-a spus în ședința de luni că toți miniștrii PSD trebuie să îndeplinească până în luna mai toate jaloanele din PNRR. Ne-a spus că dacă nu intră banii din tranșa a treia din PNRR, nu dorește să preia o guvernare din care să lipsească această importantă sursă de finanțare. Fără banii din PNRR, ce sens are să preia el toate criticile? Vrea să preia o guvernare în care se respectă jaloanele din PNRR”, a arătat un lider PSD, sub protecția anonimatului, pentru Libertatea. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a declarat, luni, că Guvernul aşteaptă raportul Băncii Mondiale cu privire la proiectul de lege referitor la pensiile speciale care se află în dezbatere în Parlament. „Este în cererea de plată numărul 3 (legea privind pensiile speciale). Astăzi şi mâine, din câte ne-a informat ministrul Muncii, Marius Budăi, va avea loc o discuţie cu Banca Mondială atât la Ministerul Muncii, cât şi la Guvern. Va fi o discuţie şi cu premierul referitoare probabil la forma finală a raportului pe care Banca Mondială trebuie să îl prezinte. În măsura în care vom avea informatii despre acest raport final vom şti să spunem exact şi termenele care urmează”, a afirmat Oprea, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD. România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat recent Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR).

Simona Halep, fără teren la Bușteni (sursa: Facebook/Simona Halep)
Eveniment

Simona Halep, fără teren la Bușteni

Simona Halep, fără teren la Bușteni. Trei blocuri de locuinţe sociale pentru tineri vor fi construite în staţiunea Buşteni pe terenuri care au fost acordate cu titlu de gratuitate unor cetăţeni de onoare precum Simona Halep, dreptul de folosinţă fiind retras de autoritatea locală din cauza lipsei iniţiativei privind realizarea unor construcţii pe acele loturi. Simona Halep, fără teren la Bușteni Primarul oraşului Buşteni, Mircea Corbu, a anunţat, joi, că a fost semnat contractul de finanţare pentru construirea a trei blocuri eficiente energetic, fondurile fiind asigurate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Citește și: Halep, indiciu clar că e pe cale să aibă succes în cazul de dopaj: „Sunt în drum spre soarele de deasupra norilor” „Acest proiect este unul dintre cele mai importante depuse până în acest moment de către Primăria oraşului Buşteni, proiectul privind construirea a trei blocuri nZEB de locuinţe sociale pentru tinerii din oraşul Buşteni. Terenurile propuse pentru construcţia acestor blocuri sunt localizate pe Str. Urlătorii şi Str. Ştefan Cel Mare, iar valoarea eligibilă aprobată este de peste 14 milioane de lei, fonduri europene obţinute prin programul PNRR. (…) Reamintim că pentru a fi posibilă depunerea acestui proiect şi a avea terenurile disponibile, în cadrul Consiliului Local s-a aprobat retragerea dreptului de folosinţă pentru terenurile acordate gratuit pentru mai mulţi cetăţeni de onoare, persoanele aveau obligaţia începerii construcţiei în termen de un an de la data atribuirii terenului, dar nu şi-au exprimat dorinţa de a construi locuinţe în oraşul Buşteni şi nici nu au făcut vreun demers în acest sens din anul 2010”, a scris Corbu pe Facebook. Edilul a precizat, pentru Agerpres, că printre cetăţenii de onoare vizaţi de retragerea dreptului de folosinţă asupra acelor terenuri se numără campioana la tenis Simona Halep şi artistul Lupu Rednic.

Halep rămâne fără teren în Bușteni (sursa: Facebook/Simona Halep)
Eveniment

Halep rămâne fără teren în Bușteni

Halep rămâne fără teren în Bușteni. Trei blocuri de locuinţe sociale pentru tineri vor fi construite în staţiunea Buşteni pe terenuri care au fost acordate cu titlu de gratuitate unor cetăţeni de onoare precum Simona Halep, dreptul de folosinţă fiind retras de autoritatea locală din cauza lipsei iniţiativei privind realizarea unor construcţii pe acele loturi. Halep rămâne fără teren în Bușteni Primarul oraşului Buşteni, Mircea Corbu, a anunţat, joi, că a fost semnat contractul de finanţare pentru construirea a trei blocuri eficiente energetic, fondurile fiind asigurate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Citește și: Halep, indiciu clar că e pe cale să aibă succes în cazul de dopaj: „Sunt în drum spre soarele de deasupra norilor” "Acest proiect este unul dintre cele mai importante depuse până în acest moment de către Primăria oraşului Buşteni, proiectul privind construirea a trei blocuri nZEB de locuinţe sociale pentru tinerii din oraşul Buşteni. Terenurile propuse pentru construcţia acestor blocuri sunt localizate pe Str. Urlătorii şi Str. Ştefan Cel Mare, iar valoarea eligibilă aprobată este de peste 14 milioane de lei, fonduri europene obţinute prin programul PNRR. (...) Reamintim că pentru a fi posibilă depunerea acestui proiect şi a avea terenurile disponibile, în cadrul Consiliului Local s-a aprobat retragerea dreptului de folosinţă pentru terenurile acordate gratuit pentru mai mulţi cetăţeni de onoare, persoanele aveau obligaţia începerii construcţiei în termen de un an de la data atribuirii terenului, dar nu şi-au exprimat dorinţa de a construi locuinţe în oraşul Buşteni şi nici nu au făcut vreun demers în acest sens din anul 2010", a scris Corbu pe Facebook. Edilul a precizat, pentru Agerpres, că printre cetăţenii de onoare vizaţi de retragerea dreptului de folosinţă asupra acelor terenuri se numără campioana la tenis Simona Halep şi artistul Lupu Rednic.

Primăriile, proiecte mediocre pe bani PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăriile, proiecte mediocre pe bani PNRR

Primăriile, proiecte mediocre pe bani PNRR. Până la sfârşitul anului trecut, peste 220 de proiecte venite de la Iaşi au primit girul Bucureştiului să primească finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Primăriile, proiecte mediocre pe bani PNRR PNRR înseamnă în total 30 de miliarde de euro pentru România, fonduri care urmează să fie distribuite etapizat, pe componentele a şase piloni – tranziţie verde, transformare digitală, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă economică etc. De anul trecut, primarii au început să meargă la Bucureşti să semneze contractele de finanţare. Citește și: FOTO Incredibila recuperare a adolescentei cu brațele replantate după accidentul în care i-au fost amputate. Când și le va putea folosi complet De la Iaşi, Mihai Chirica a anunţat că va semna zilele acestea documentele pentru alte 18 tramvaie noi, respectiv pentru 211 milioane de lei destinaţi achiziţionării lor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noroc cu PNRR: CNAIR scoate dopuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noroc cu PNRR: CNAIR scoate "dopuri"

Noroc cu PNRR: CNAIR scoate "dopuri". Compania a lansat pe 21 decembrie în licitaţie atribuirea contractelor pentru realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor pentru autorizarea unor lucrări. Noroc cu PNRR: CNAIR scoate "dopuri" Este vorba de construire a unor pasaje supraterane pe câteva artere cu trafic intens din ţară. Pachetul celor şase pasaje este evaluat la aproape 4,8 milioane de lei. Citește și: Șeful de spital și-a pontat 25 de ore pe zi în gărzi. Acum, după deces, familia trebuie să plătească pagubele Finanţarea realizării documentaţiei se bazează pe fonduri europene, mai precis pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Autostrăzi pentru biciclete", finanțate prin PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Autostrăzi pentru biciclete", finanțate prin PNRR

"Autostrăzi pentru biciclete", finanțate prin PNRR. Consiliile Judeţene Iaşi, Suceava şi Botoşani s-au reunit degrabă zilele acestea ca să adopte un proiect de construire pe bani europeni (PNRR) a unor piste cicloturistice. "Autostrăzi pentru biciclete", finanțate prin PNRR Cel mai lung traseu va fi în Botoşani, 112 km. Iaşiul urmează să stabilească pe unde va trece drumul cicloturistic lung de 36 km – prin UAT-urile Deleni şi Hârlău –, iar în Suceava vor fi amenajaţi 55 km în acest sens. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Pentru acest tip de proiecte depuse în parteneriat, sunt eligibile trasee care traversează minim trei judeţe şi sunt continue pe o lungime de cel puţin 150 km. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consiliul Fiscal arată problemele majore din PNRR Foto: Guvernul României
Eveniment

Consiliul Fiscal arată problemele majore PNRR

Consiliul Fiscal, condus de un liberal, Daniel Dăianu, fost ministru de Finanțe al acestui partid, arată problemele majore PNRR: „Sunt de notat în ceea ce privește noile ținte de venituri bugetare (...) nerealizarea unor proiecte finanțate prin PNRR prevăzute pentru anul 2022”. Această observație apare în raportul Consiliului Fiscal la ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară. Consiliul Fiscal arată problemele majore din PNRR Consiliul arată cu cât s-au redus veniturile la buget: „revizuiri negative mai însemnate au loc la nivelul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-5,8 mld. lei), veniturilor din TVA (-2 mld. lei), sumelor aferente închirierii benzilor de frecvență 5G (-1,3 mld. lei), încasărilor din accize (-0,7 mld. lei)”. În nota de fundamentare a ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară se arată ce ministere au făcut „economii” la cheltuieli, așa că „proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se diminuează cu 7.049,6 milioane lei”. În consecință, la rectificare se taie de la: Ministerul de Finanțe: proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-60,0 milioane lei) MIPE: minus 4,35 miliarde de lei Ministerul Sănătății: minus 60 de milioane de lei Mediu: minus 500 milioane de lei Transporturi: minus 914 milioane de lei - componenta nerambursabilă și minus 475 milioane de lei - componenta de împrumut Energie: minus 270 milioane de lei Cercetare și Digitalizare: minus 50 milioane lei Educație: minus 300 milioane de lei Lucrări Publice: minus 527 milioane de lei Consiliul Fiscal mai scrie, în opinia privind rectificarea bugetară, că banii europeni, inclusiv PNRR, reprezintă resurse „vitale pentru România având în vedere starea bugetului public și vulnerabilitățile balanței externe, mediul internațional extrem de nefavorabil”. Citiți și: Ministrul de Externe al Cehiei: Rusia este ultima putere colonialistă a lumii. Rusia va rămâne „o provocare” chiar dacă Putin cade Daniel Daianu, președintele Consiliului Fiscal Foto: Facebook „Ca și la prima rectificare considerăm că evoluția macroeconomică în următorii ani depinde între altele de: (i) păstrarea angajamentelor de ajustare fiscală agreate cu Comisia Europeană, ce implică un calendar de reforme (inclusiv fiscale/în privința colectării) și un volum de finanțare substanțial, în condiții deosebit de favorabile, atât prin cadrul bugetar european multianual, cât și prin PNRR”, arată consiliul.

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR (sursa: Facebook/Tanczos Barna)
Eveniment

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR. Barna, ministrul Mediului, se laudă cu programul de împădurire a României pentru care sunt prevăzuți 500 de milioane de euro în PNRR, dar întârzie nejustificat finalizarea și publicarea ghidurilor de finanțare. Ministerul Mediului avea obligația să publice ghidurile de finanțare pentru lucrările de împădurire și reîmpădurire, dar și pentru acordarea primei pentru sechestrarea carbonului până la data de 17 octombrie 2022. Până la finalul anului 2023, ministerul Mediului trebuie să raporteze împădurirea a 25.000 de hectare. Dar deja s-a pierdut startul pentru campania de împăduriri aferentă sezonului de toamnă din acest an. Nimeni nu știe cum se va îndeplini acest obiectiv din PNRR pentru că în România s-au împădurit în medie 200 de hectare anual în ultimii cinci ani. 25.000 de hectare până la finalul lui 2023 România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că va împăduri și reîmpăduri 25.000 de hectare până la finalul anului 2023, plus alte 31.000 de hectare până în decembrie 2026. Pentru toată această campanie de împăduriri România va primi 500 de milioane de euro prin PNRR. Pentru acest scop a fost emisă Ordonanța de Urgență a Guvernului 35/2022 care a fost publicată și a intrat în vigoare în data de 7 aprilie 2022. Conform actului normativ, schemele de ajutor de stat pentru finanţarea lucrărilor de împădurire și reîmpădurire se aprobă prin ordin al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în termen de maximum 90 de zile de la primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene pentru acordarea ajutoarelor de stat. Actul normativ mai prevede simplificarea procedurilor de împădurire a terenurilor din afara fondului național forestier și adoptarea cadrului legal pentru a se realiza lucrări de împădurire începând cu anul 2022. Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR Cele două scheme de ajutor de stat pentru împădurire și reîmpădurire au fost aprobate prin două ordine emise de ministrul Tanczos Barna. Ordinele au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 810 din 17 august 2022. De la această dată, conform Ordonanței citate, ministrul Tanczos Barna era obligat să emită în termen de 60 de zile alte două ordine de ministru pentru elaborare și publicarea ghidurilor de finanțare care trebuia să conțină şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor finanţării acordate. Tot în termen de 60 de zile trebuia publicat și ghidul de finanțare pentru acordarea primei de 456 euro pe hectar pentru sechestrarea carbonului. Adică cel mai târziu pe 17 octombrie 2022. Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată De atunci a trecut aproape o lună, timp în care România a pierdut startul pentru lucrările de împădurire aferente anului 2022. Surse din cadrul Ministerului Mediului au declarat sub protecția anonimatului că „angajații din minister lucrează la o ultimă formă a ghidului pentru crearea de noi suprafețe împădurite, care se află într-un stadiu mai avansat. De asemenea, responsabilii din Ministerul Mediului trebuie să elaboreze și proceduri de aplicare a acestui ghid, dar, din datele deținute, aceștia nici măcar nu au început demersurile”. Defapt.ro a solicitat un punct de vedere ministrului Tanczos Barna, dar acesta nu a răspuns la întrebările transmise.

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Foto: Facebook
Politică

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari

Potop de pomeni de la ministerul lui Marius Budăi (PSD) către bugetari: aceștia vor avea trei zile libere în plus, în 2023. Pe de altă parte, toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, respectiv din PNRR, vor primi un spor de 50% la salariu. De acest spor vor beneficia și primarii și președinții Consiliului Județean. Nici una dintre aceste măsuri nu este însoțită de un calcul al impactului bugetar. În schimb, duminică seara, ministrul Budăi anunța că pensiile vor crește cu doar 10%, mult sub inflație: „Vorbim despre o majorare de 10% și pentru iarnă să sprijinim categoriile vulnerabile”. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Potrivit unui proiect al unei hotărâri de guvern, proiect inițiat de ministerul Muncii, „pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, ziua de 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august 2023 se stabilesc ca zile libere”. Aceste zile libere vor fi o „punte” între sărbătorile legale deja stabilite și week-end. Teoretic, bugetarii vor recupera aceste zile libere. Proiectul are drept scop „a crea personalului instituţiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă”. Pe de altă parte, un proiect de ordonanță de urgență elaborat tot de ministerul Muncii prevede „majorarea salariului de bază, soldei de funcție/salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 50%” pentru toți bugetarii care lucrează cu fonduri comunitare. Până acum se majora cu 75% doar salariul de bază. În nota de fundamentare nu există un calcul al impactului bugetar. Primarii, președinții de consilii județene, viceprimarii și și vicepreședinții consiliilor județene vor putea primi acest spor. În plus, corpul controlorilor financiari din ministerul de Finanțe va primi un plus de 25% la salariu.

Ciolacu continuă să atace PNL Foto: Facebook Ambasada Marii Britanii
Politică

Ciolacu continuă să atace PNL

Marcel Ciolacu, președintele PSD, continuă să atace PNL: „Partenerii noștri de guvernare încearcă să uite adevărul”, a spus el, într-un discurs ținut la Craiova. În plus, Ciolacu a cerut DNA să verifice achizițiile făcute de PNL în perioada pandemiei. Ciolacu continuă să atace PNL „Ce mă deranjează azi este că unii din partenerii noștri de guvernare încearcă să uite adevărul. Câteodată încearcă să manipuleze prin anumite declarații acest adevăr. Este de datoria mea și a dvs. să le reamintim adevărul. În noiembrie 2019-noiembrie 20121 datoria publică a crescut de la 36,9 din PIB la 49% din PIB, de la 364,9 miliarde la 558, 8 miliarde. La deficit, mai grav. PSD a lăsat finanțele țării la un deficit bugetat de 2,8% în octombrie 2019, după care experții, cred că Citu și Vilceanu, dânșii au fost la Finanțe, au urcat în 2020 deficitul la o cifra astronomică, de aproape 10% din PIB. Suntem singură țară europenă care avem acord cu CE pentru a reveni la deficitul de 3%, s-au speriat și ei când au văzut deficit de 10%”, a spus liderul PSD, citat de Știri pe surse. El a reproșat DNA că nu a verificat achizițiile din perioada de pandemie. „Cred că mai țineți minte achizițiile din pandemie și așteptăm și acum de la DNA să aflăm acest adevăr. Acești bani nu se regăsesc nici în școli, nici în grădinițe, autostrăzi, drumuri, nici în agricultură, acești bani se regăsec în buzunarele unor șmecheri. Mai mult, sarabada de cheltuieli a continuat și în 2021, până când PSD a preluat finanțele. Mă întreb și eu cât tupeu poți să ai să acuzi PSD și ministrul Finanțelor de ce se împrumută scump după ce ai lăsat așa ceva în urmă? Vina este a lor. Am intrat la guvernare pentru că lucrurile mergeau într-un zid. Am adus coerentă, performanță, eficientă și echilibru în actul de guvernare”, a mai afirmat Ciolacu. „Nu ar fi crescut pensiile dacă PSD nu ar fi intrat la guvernare” Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, pe 21 octombrie, că nu ar fi fost majorate pensiile, dacă nu intra PSD la guvernare. El a adăugat că i se pare penibilă această dispută în spaţiul public cine măreşte cu mai multe procente pensiile de la 1 ianuarie 2023. Citește și: Renegocierea prevederilor din PNRR privind pensiile a eșuat: „Romania va insista și va continua discuțiile cu Comisia”. Budăi, acum două zile: „Aproape sigur va fi scos” „Nu cred că ar fi crescut pensiile anul acesta dacă PSD nu ar fi intrat la guvernare, fiindcă chiar dacă acum toată lumea îşi dă cu părerea şi am intrat chiar într-o zonă penibilă de avansare de procente pentru a mări pensiile. Nu am nicio reţinere să-i reamintesc preşedintelui Klaus Iohannis că, atunci când era domnul Cîţu premier şi nu aveam nici criză energetică, nici război în Ucraina, eram după pandemie, domnia sa spunea că nu sunt bani să creştem pensiile şi trebuie să calculăm foarte bine”, a susținut liderul PSD.

Renegocierea prevederilor din PNRR privind pensiile a eșuat Foto: Twitter Ursula von der Leyen
Politică

Renegocierea PNRR privind pensiile a eșuat

Renegocierea prevederilor din PNRR privind pensiile a eșuat, după ce premierul Nicolae Ciucă a discutat această chestiune cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles. PSD și ministrul Muncii, Marius Budăi, au insistat ca plafonul privind alocarea pentru pensii - inclusiv cele speciale - a maximum 9,4% din PIB să fie eliminat. Ieri, PSD, prin președintele Marcel Ciolacu, i-a cerut imperativ lui Ciucă să rezolve această problemă: „Suntem convinși că premierul Ciucă se va întoarce de la Bruxelles fără limitarea bugetului de pensii la 9,4% din PIB, limitare introdusă aberant în PNRR-ul României de Guvernarea de dreapta!”. Renegocierea prevederilor din PNRR privind pensiile a eșuat După discuțiile dintre Ciucă și von der Leyen, Guvernul a anunțat: „Premierul României a menționat că sunt importante și ajustări ale unor ținte și jaloane pentru a răspunde nevoilor actuale. A arătat că România va insista și va continua discuțiile cu Comisia asupra jaloanelor legate de reforma sistemului de pensii, inclusiv pe înlocuirea plafonului de 9.4% din PIB cu un alt mecanism de referință, pe menținerea în rezervă a producției de energie bazată pe cărbune și pe ajustări ale unor proiecte de infrastructură de transport”. Ursula von der Leyen a marcat întâlnirea cu Ciucă printr-un mesaj pe Twitter în care nu amintește de vreo discuție despre PNRR. Glad to meet ?? PM @NicolaeCiuca We discussed Romania’s efforts to join Schengen, which @EU_Commission fully supports We also talked about the rollout of #NextGenEU investments And I thanked ?? for its solidarity with Moldova in the energy crisis This is the European way. pic.twitter.com/TcNXyqpYyE— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 26, 2022 Acum două zile, ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), era sigur că plafonul va fi eliminat. „După deplasările pe care le-am avut ca ministru în UE, în urma unor discuții cu domnul comisar pe muncă, în urma discuțiilor lui Marcel Ciolacu le-a avut cu familia social-democrată, aproape sigur acel procent de 9,4%, acea măsura antiromânească din punctul meu de vedere, acel an 2070 ales aleatoriu pe care nici CE nu îl întelege, va fi scos cu siguranță din PNRR. (...) Nu există în niciun PNRR al statelor europene, în nicio legislație. Noi eram singurii care ne condamnam la sărăcie seniorii României”, a declarat luni Marius Budăi. Citește și: Un miliardar rus și-a recuperat iahtul sechestrat de statul francez. Aleksei Kuzmicev a fost sancționat de UE pentru legături cu Putin

Ministerul de Finanţe a încasat primii bani din PNRR: 82 de milioane de lei Foto: Facebook
Politică

Ministerul Finanţe încasat primii bani PNRR

Ministerul de Finanţe a încasat primii bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: 82 de milioane de lei, anunță acest minister. Ministerul de Finanţe a încasat primii bani din PNRR "Deschidem prin această tragere drumul fondurilor din PNRR în conturile statului, pe baza acţiunilor realizate de Ministerul Finanţelor. E o impulsionare bine-venită să accelerăm atragerea fondurilor puse la dispoziţie prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi să ne apucăm de implementarea reformelor ambiţioase, atât de necesare României pentru o dezvoltare durabilă", a spus ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. Totalul încasărilor înregistrate la Ministerul Finanţelor se ridică la 130 de milioane de lei, fonduri transferate în conturile de venituri ale bugetului de stat care au avut la bază solicitările transmise de coordonatorii de reforme şi investiţii, pentru sumele utilizate în scopul realizării ţintelor şi jaloanelor incluse în PNRR. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Coordonatorii de reformă beneficiari ai transferurilor de sume sunt Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Ambele ministere sunt conduse de demnitari PSD, Adrain Câciu și, respectiv, Marius Budăi.

Boloș: pensiile speciale trebuie să rămână Foto: Facebook
Politică

Pensiile speciale trebuie să rămână

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), spune, într-un interviu pentru PSNews, că „pensiile speciale trebuie să rămână”, el referindu-se nu doar la cele ale militarilor, angajaților MAI și magistraților. În România, beneficiază de pensii speciale - în afară de militari și magistrați - parlamentarii, funcționarii parlamentari, diplomații, personalul aeronautic civil navigant profesionist, grefierii sau conducerea Curții de Conturi. Boloș: pensiile speciale trebuie să rămână În interviul acordat PSNews, Boloș face o distincție clară între pensiile militarilor, angajaților MAI și magistraților și celelalte pensii speciale, dar susține că toate trebuie păstrate. „Pensiile speciale trebuie să rămână, în opinia mea. Am spus acest lucru de mai multe ori. Spun și acum. Pensiile speciale le au toate statele membre din Uniunea Europeană și sunt un fel de recompensare a acelor categorii sociale de salariați care de-a lungul perioadei active de muncă au fost nevoiți să desfășoare anumite categorii de activități cu caracter special în domeniul justiției, apărării naționale, ordinii publice care au presupus constrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale ale acestora (...) În ceea ce privește pensiile militarilor, angajaților MAI și magistraților, aici avem o problemă de rezolvat pe fond. Jalonul precizează că reformăm pensiile speciale, iar legislația națională vorbește despre pensiile de serviciu și ocupaționale. Dacă este să ne raportăm la această inadvertență între conținutul jalonului și specificul legislației naționale, atunci am fi tentați să spunem că nu avem de făcut reformă. Ori acest lucru nu cred că va fi posibil. Va trebui să vedem în ce direcție se îndreaptă discuțiile informale cu Comisia Europeană”, a spus Boloș la PSNews.. În ceea ce privește o posibilă reformă a pensiilor speciale, el a spus că aceasta ar consta în despărțirea cuantumului pensiilor în două: „cât revine părții de contributivititate și cât revine indemnizației fixe suportate din bugetul de stat”. Citește și: Funeriu: „Vă dați seama ce a ajuns țara asta dacă prima calitate pe care o cere „poporul” de la ministrul educației e să fie integru?” Ce prevede PNRR Ce prevede PNRR în legătură cu pensiile speciale: „va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității”„va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul”„Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”„Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023” Anexa PNRR arată că noua lege a pensiilor speciale ar trebuie să intre în vigoare la finalul trimestrului IV din acest an.

Orbán Viktor, nou șantaj la UE (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor, nou șantaj la UE

Orbán Viktor, nou șantaj la UE. Ungaria ar trebui să se pregătească pentru un război prelungit în Ucraina vecină, a declarat luni prim-ministrul Orbán Viktor, criticând aspru sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană, despre care a spus că "s-au întors împotriva ei" prin creşterea preţurilor la energie, relatează Reuters. Liderul maghiar, presat de inflație Premierul maghiar, aflat într-o veche dispută cu UE asupra unora dintre politicile sale văzute la Bruxelles ca antidemocratice, a cerut încetarea luptelor pentru a pune capăt războiului şi a spus că sancţiunile împotriva Rusiei au dat o lovitură economiei Europei. Orbán, care a fost reales pentru un al patrulea mandat consecutiv în aprilie, se confruntă acum cu creşterea inflaţiei, care erodează încrederea consumatorilor, şi cu perspectiva unei recesiuni anul viitor. El a declarat în faţa Parlamentului că nu este de mirare că guvernele cad în Europa, referindu-se la alegerile de duminică din Italia în urma cărora Giorgia Meloni se pare că va conduce cel mai de dreapta guvern de după Al Doilea Război Mondial. "Europa s-a împuşcat în picior" cu sancțiunile rusești "Putem spune cu siguranţă că, în urma sancţiunilor, europenii au devenit mai săraci, în timp ce Rusia nu a căzut în genunchi", a declarat liderul de la Budapesta. "Această armă s-a declanşat împotriva ei, cu sancţiunile cu care Europa s-a împuşcat în picior", a adăugat el. "Aşteptăm un răspuns, întreaga Europă aşteaptă un răspuns de la Bruxelles despre cât de mult vom continua să facem acest lucru", a spus el, adăugând că a venit momentul să se discute sancţiunile cu Statele Unite. Orbán, al cărui guvern este în discuţii cu Comisia Europeană pentru a primi miliarde de euro din fondurile UE blocate din cauza îngrijorărilor privind respectarea statului de drept, a anunţat că guvernul său va lansa o "consultare naţională" pentru a-i întreba pe cetăţenii Ungariei despre sancţiuni. Șefuk guvernului maghiar s-a folosit anterior de acest instrument de campanie pentru a obţine sprijin pentru partidul său Fidesz asupra unor politici precum drepturile homosexualilor sau migraţia. Orbán Viktor, nou șantaj la UE "Sancţiunile nu au fost decise în mod democratic, ci au fost hotărâte de birocraţii de la Bruxelles şi elitele europene", a declarat el, referindu-se la referendumul pe care l-a anunţat asupra sancţiunilor impuse Rusiei de UE din cauza războiului din Ucraina. "Deşi cetăţenii Europei plătesc preţul, ei nu au fost întrebaţi", a notat el, citat de DPA. Citește și: Avertisment dur al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România: Alimentarea cu energie ar putea fi blocată în plină iarnă. Consumul trebuie raționalizat "Dacă birocraţii de la Bruxelles nu ne dau aceşti bani, pentru care Ungaria este eligibilă, atunci vom primi fondurile necesare din alte surse financiare", a declarat Orbán, adăugând că Ungaria a început discuţii cu UE şi "alţi parteneri internaţionali". El nu a elaborat, notează Reuters.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră