vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

253 articole
Politică

Corina Crețu desființează ritmul PNRR

Fostul comisar europen Corina Crețu desființează ritmul în care evoluează PNRR: „Spania şi Franţa au atras deja miliarde de euro atât din PNRR cât şi din 2021-2027, au încheiat primele jaloane în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai”. Ea a explicat și că renegocierea PNRR, așa cum o dorește ministrul Muncii Marius Budăi, este posibilă doar în caz de dezastru natural și, dacă s-ar ajunge la o renegociere, ar întârzia foarte mult absorbția deja rămasă în urma altor țări. Corina Crețu desființează ritmul PNRR Într-un interviu la Prima TV, actualul europarlamentar a criticat dur și situația construirii spitalelor regionale. „Nu mi se pare normal ca o regiune întreagă să o ţii în suspans pentru că două comune se bat pentru locul de amplasament. În 2018 s-au realizat studiile de fezabilitate de Banca Europeană de Investiţii, dar iată că suntem în 2022 şi de-abia acum se contractează firmele care vor lucra. Deci după 7 ani. Nicăieri nu durează atât de mult, adică după 7 ani se la semnarea contractului să nu ai nici măcar o groapă făcută, nu ai încă desemnate companiile care vor lucra”, a arătat Crețu. Europarlamentarul s-a referit, prin acest exemplu, la situația spitalului regional care ar urma să fie construit la Iași. Întrebată când crede că se vor realiza, în cele din urmă, aceste spitale, eurodeputatul a menționat că după 2027 banii se vor pierde. Fostul comisar european a criticat și avalanșa de studii de fezabilitate. Comisia Europeană nu a aprobat finanțarea voucherelor cu mâncare „Cred că ar trebui să avem mult mai multe proiecte. În alte ţări, pentru un euro au deja programate 3-4 euro de investiţii, aşa încât, dacă se blochează undeva, îi investesc în altceva. Noi, din contră, avem prea puţine proiecte. Se lucrează foarte mult pe acest domeniu al consultanţei şi nu al implementării efective. Se dau foarte mulţi bani pe hârtii, deşi se folosesc studii de fezabilitate şi din 2007, vine un ministru schimbă priorităţile”, a arătat Creţu, citată de news.ro. Europarlamentarul a desființat și planurile guvernului de a renegocia PNRR și de a obține finanțare europeană pentru voucherele de mâncare. „Am înţeles eforturile pe care le face domnul ministru al Muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionarii. Dar cred că aceste lucruri pot fi mult mai rapid compensate de la buget, pentru că, după cum ştiţi Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi”, a arătat Crețu despre intenția lui Marius Budăi de a renegocia PNRR. În ceea ce priveşte voucherele de 50 de euro pe care Guvernul a promis că le va acorda persoanelor aflate în situaţii dificile, eurodeputatul spune: „Până la ora actuală, din câte ştiu eu, nu există un aviz pozitiv al Comisiei Europene în legătură cu aceste vouchere”. Citește și: Șoc la televizunea rusă: un respectat analist militar desființează planul mobilizării generale și starea armatei ruse

Corina Crețu desființează ritmul PNRR Foto: Inquam/ George Calin
4.000 de euro la ministerul Digitalizării Foto: Facebook ministerul Dezvoltării
Politică

Salarii 4.000 de euro la ministerul Digitalizării

Salarii de până la 4.000 de euro la ministerul Digitalizării, pentru implementarea PNRR. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării anunţă că recrutează experţi în domeniul IT&C pentru implementarea reformelor şi investiţiilor asumate de România în acest domeniu prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Salariile sunt de până la 4000 de euro net, iar specialiştii vor fi angajaţi până în anul 2026. Salarii de 4.000 de euro la ministerul Digitalizării „Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) anunţă stabilirea grilei de salarizare pentru personalul angajat în afara organigramei, ca parte a „Grupului de Operativ pentru Implementarea şi Monitorizarea Reformelor şi Investiţiilor privind Transformarea Digitală” (Task Force), din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Grila de salarizare a acestei unităţi cu un rol major în reuşita implementării transformărilor digitale asumate de România este una competitivă, de până la 4.000 euro net lunar, care permite recrutarea celor mai buni specialişti care vor fi angajaţi până în anul 2026. Candidaţii pentru funcţia contractuală de conducere şi pentru cele 16 funcţii de execuţie pot depune dosarul pentru procesul de selecţie până pe 26 aprilie, interviurile având loc în perioada 3-5 mai 2022”, informează ministerul într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă și citat de news.ro. Sunt scoase la concurs o funcţie contractuală de conducere -un post de manager, studii superioare, program de lucru 8 h/ zi, la Task Force/MCID şi 16 funcţii de execuţie, respectiv manager executiv (1 post), expert implementare (2 posturi), arhitect de sistem în domeniul TIC (2 posturi), specialist în domeniul calităţii (1 post), expert în securitate cibernetică (1 post), administrator baze de date (2 posturi, inginer de sistem în informatică (3 posturi), manager analiză de business în domeniul TIC (3 posturi) şi inginer de dezvoltare a produselor sofware (UI/UX) – (1 post). Conform anunţului de angajare postat pe site-ul ministerului, înscrierile se fac la sediul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în perioada 05.04 - 26.04.2022, de luni până joi între orele 08.00-16.30, vineri 08.00-14.00. Concursul se va desfăşura în perioada 03.05 - 06.05.2022, cu posibilitatea prelungirii până la 08.05.2022, în mod excepţional, în funcţie de candidaţii selectaţi pentru proba de interviu. Guvernul așteaptă experți „Am mare încredere că specialiştii IT&C din mediul privat ni se vor alătura cu expertiza lor valoroasă, şi vor contribui în mod concret la reuşita procesului de digitalizare a României. Îi aşteptăm alături de noi pe cei mai buni, pentru ca împreună să creştem calitatea vieţii românilor”, a declarat ministrul Marcel Boloş, citat în comunicatul ministerului. Pachetele salariale, al căror nivel este unul comparabil cu cel din mediul privat, au fost stabilite de Autoritatea pentru Digitalizarea României în urma consultării datelor şi statisticilor oferite de Institutul Naţional de Statistică, după consultarea principalelor companii de consultanţă - Deloitte, EY, KPMG şi PwC - şi sunt în concordanţă cu solicitările privind nivelul salarial al specialiştilor IT&C. „Ţinând cont de faptul că persoanele care vor ocupa aceste posturi trebuie să deţină competenţe profesionale de înaltă calificare în specialitate, respectiv pentru asigurarea unei motivări pe măsura nivelului de expertiză solicitat, coroborat cu responsabilităţile şi atribuţiile din fişele posturilor, se impune oferirea unui pachet salarial atractiv şi competitiv cu piaţa muncii din mediul privat. Astfel, din analiza tuturor datelor şi informaţiilor primite, am apreciat ca fiind elocvente în contextul mai sus prezentat statisticile din anul 2021 - PayWell 2021, actualizate cu 8%, conform estimării de creştere salarială în industrie în ultimul an, statistici realizate de către compania PricewaterhouseCoopers Tax Services SRL, precum şi intervalele salariale la categoriile de specialişti regăsiţi în cadrul companiei KPMG Romania SRL”, a afirmat preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, Dragoş Vlad. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

Dezinteres sau nepăsare la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dezinteres sau nepăsare la Iași

Dezinteres sau nepăsare la Iași. Doar trei obiective din Iaşi sunt eligibile pentru obţinerea de finanţări din fondul de rezilienţă destinat rutelor cultural-artistice. Dezinteres sau nepăsare la Iași Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a publicat două liste cu beneficiarii fondurilor din PNRR: una pentru „promovarea” obiectivelor, iar cealaltă pentru lucrări de restaurare. În primul caz, au fost incluse trei obiective din judeţul Iaşi: Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate Castelul Sturdza de la Miclăuşeni, Mănăstirea „Trei Ierarhi” şi Biserica de lemn „Sf. Nicolae” (Fedeleşeni, comuna Strunga). În schimb, deşi prezent pe lista pentru promovare. de pe lista pentru lucrări de restaurări fost scos Castelul de la Miclăuşeni, respectiv obiectivul care are nevoie urgentă de lucrări. Continuarea, În Ziarul de Iași.

Prețul carburanților compensat cu 50 de banis ursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

Executivul trage tare să atingă jaloanele din PNRR

Executivul trage tare să atingă jaloanele din PNRR. Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că în prezent sunt închide 11 ţinte şi jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), urmând ca în şedinţa de miercuri a Executivului să fie închise încă cinci, iar joi alte opt, potrivit Agerpres. Executivul trage tare să atingă jaloanele din PNRR "Suntem aproape de încheierea trimestrului I al acestui an şi la nivelul Guvernului am avut de îndeplinit 24 de jaloane şi ţinte pentru PNRR. În acest moment sunt 11 jaloane şi ţinte închise. În şedinţa de Guvern de astăzi vom închide încă cinci, urmând ca celelalte opt să fie închise până mâine - şi aici discutăm de ordine de ministru şi alte documente interne", a precizat premierul în debutul şedinţei. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Potrivit şefului Executivului, încă două documente vor face obiectul discuţiilor între Ministerul Cercetării şi Digitalizării şi Comisia Europeană, adăugând că este important ca joi să fie finalizate şi transmise la Bruxelles. "Le mulţumesc tuturor pentru efort şi - fiind vorba de un trimestru în care am desfăşurat toate activităţile şi procedurile necesare îndeplinirii întregului set de jaloane şi obiective - avem acum identificate toate mecanismele astfel încât să putem să gestionăm mai facil şi să avem un dialog mai coerent cu comisiile de specialitate de la Bruxelles pentru tot ceea ce înseamnă alinierea din punct de vedere al respectării reglementărilor impuse de la nivelul Comisiei şi conţinutul ghidurilor pe care noi le elaborăm pentru fiecare proiect în parte", a arătat Nicolae Ciucă

Mircea Marian
Opinii

Guvernul nu face nimic, PSD aruncă fumigene

Guvernul Ciucă este paralizat. PSD și UDMR nu fac decât să umple aparatul bugetar cu sinecuriști și să blocheze orice reformă. PNL se prăbușește în dispute interne și lipsă de leadership: a ajuns o remorcă veche și inutilă a mașinăriei conduse de Ciolacu. Dacă nu era Iohannis la Cotroceni, PSD putea să cumpere, la bucată, destui parlamentari PNL care să-i asigure o majoritate și fără acest partid. Acesta nu este un editorial obișnuit, ci mai degrabă un articol de informare, în care contextualizez datele publice. Iată lista obiectivelor abandonate sau care trenează, fără a avea pretenția că este completă: PNRR: o analiză realizată de colegii de la Adevărul arată că din 24 de obiective care trebuie atinse până la final de martie, mai sunt de atins 23 de jaloane. De săptămâni întregi, PSD n-a menționat nici un obiectiv din PNRR și vorbește doar despre renegocierea acordului. PSD blochează PNRR fiindcă nu vrea reforme.Fonduri europene de coeziune: eșec. La 4 februarie 2022, rata de absorbție efectivă a fondurilor de coeziune era la 43,63%, o creștere de doar 11% în 13 luni. Sumele solicitate pentru plată, pe cele șase programe care compun fondurile de coeziune, inclusiv Infrastructură mare și dezvoltare regională, erau la puțun peste 48%. În puțin peste un an vom pierde banii necheltuiți. Programele operaționale 2021-2027 sunt mult întârziate, o spune și Asociația Municipiilor, condusă de Emil Boc.Reforma Justiției, una din cele mai mari bătăi de joc. Cătălin Predoiu (PNL) s-a înțeles cu gruparea Savonea din CSM, iar SIIJ va fi, de fapt, spart în mai multe bucăți. Va fi practic imposibil de verificat dacă activitatea de urmărire penală a magistraților are vreo eficiență, în noua formulă. Procurorii care vor cerceta magistrații vor fi selectați de aceeași grupare Savonea din CSM, notorie pentru cooperarea cu PSD-Dragnea. Legislația Dragnea care a distrus lupta cu corupția este în vigoare, nu există nici un proiect de modificare, dinspre Guvern. Extragerea gazelor din offshore: înmlăștinită de negocierile Romgaz cu Exxon. Guvernul n-a avansat nici o variantă de modificare a legislației care bloca exploatarea acestei resurse. Sănătate: zero. Ministrul Rafila pur și simplu nu a făcut nimic în afară de a se certa cu USRReforma pensiilor speciale: zero. În schimb, crește presiunea ca ne-specialii să muncească mai mult, pentru a ține în spate cheltuieli cu pensiile speciale care au ajuns la 11 miliarde de lei pe an. PSD se preface că se opune.Reforma ANAF: zero. PSD a preluat Vama, printr-un personaj garantat de unul din cei mai toxici apropiați ai lui Dragnea. Reforma ministerului de Interne: ministrul Bode a scăpat situația de sub control, a ajuns purtătorul de cuvânt care acoperă eșecurile suborodnaților. Clanurile au mituit poliția și-și fac de cap. Angajările în MAI se fac pe pile și șmen, clienții fiind atrași de salariile bune și perspectiva de a se pensiona la 45 de ani. Putem continua, dar nu are sens, cred că situația este clară. În schimb, birocrația statului român crește exploziv. PSD și PNL au umplut instituțiile cu clientela lor. Aparatul Guvernului s-a majorat cu circa 60% sub guvernările PNL. Digitalizarea este un vis frumos: acest stat nu are interes să distrugă birocrația obtuză, care-i forțează pe contribuabili să dea șpagă pentru a-și rezolva problemele. Presa bine șpăguită bagă sub preș primele semne ale catastrofei: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV din 2021, raportat la trimestrul III; un monopol care era până acum pe profit, Transelectrica, a terminat anul trecut pe pierdere, iar explozia facturilor la energie nu poate fi controlată. Acestea sunt faptele. Nu vreau să trag o concluzie sau să spun ce este de făcut. las pe fiecare să judece. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Cioloș despre Ciolacu: Citește puțin, vorbește mult (sursa: Facebook/Dacian Cioloș)
Eveniment

Cioloș despre Ciolacu: Citește puțin, vorbește

Cioloș despre Ciolacu: Citește puțin, vorbește mult. "Ca orice om care vorbește mult și citește puțin, Marcel Ciolacu a făcut greșeala fatală de a încerca să citească documentele din PNRR. Probabil că a fost ispitit de Ziua Națională a Lecturii, care abia a fost sărbătorită și pe care e posibil ca liderii PSD să și-o fi trecut în statut ca singura zi în care au voie să pună mâna pe o altă carte decât cartea de credit.", a scris Cioloș joi seara pe Facebook despre șeful PSD. Cioloș despre Ciolacu: Citește puțin, vorbește mult "Salut dorința de a citi, dar e clar că e nevoie de ajutor la primele lecturi - simplul act de a citi nu presupune și înțelegerea a ceea ce citești. Ar fi fost mai potrivit ca Alexandru Rafila să îi ofere această mână de ajutor domnului Ciolacu, dar ministrul Sănătății a fost interesat de priceperea PNRR de către președintele PSD în aceeași măsură în care e interesat de construirea de spitale în România, adică deloc. Citește și: România, răspuns pentru Rusia: Ne dorim ca grupul de luptă NATO să fie poziționat în țara noastră Dacă tot nu ne iese nimic, mai bine să nu le facem - pare să fie filosofia PSD. Am mai putea râde de incapacitatea pesediștilor de a înțelege ce scrie într-un proiect european, dar, din păcate, lucrurile devin extrem de serioase și cetățenii români riscă din nou să aștepte degeaba spitale, cu toate că bani există.", a continuat Cioloș. "Acești domni de la PSD se gândesc automat la " "Problema cu acești domni de la PSD e că ei, atunci când văd programe europene în care există capitolul , se gândesc automat la , , și alte forme de a băga bani în buzunarul propriu. De data asta, și-au dat seama că nu pot fura și văd că la Alexandru Rafila și Marcel Ciolacu asta produce o iritare personală și o nervozitate la adresa foștilor miniștri USR. Când ai fost obișnuit 30 de ani să bagi mâna în banii publici, nu ai cum să înțelegi de ce, brusc, nu mai ai voie să o faci. Le e greu la guvernare când trebuie să numere o groază de bani din care să nu poată trage un comision pentru ceasuri, mașini scumpe sau niște campanii la partid. Cu astfel de oameni pierdem noi timpul în România și atunci când vă întrebați de ce nu aveți de niciunele să știți că răspunsul e pentru că nu avem bani. Nu că nu au fost sau nu există. Ci pentru că Ciolacu, Rafila și toți ceilalți pesediști care ajung pe la guvernare ori îi fură, ori nu au chef să muncească dacă nu e nimic de furat.", a încheiat liderul demisionar al USR. Ghinea: "Directorimea din Ministerul Sănătăţii este isterizată" Postarea lui Cioloș pare să aibă legătură cu una a lui Cristian Ghinea: "V-am spus (...) povestea ANDIS - agenţia pentru investiţii în sănătate. Ar trebui să înlocuiască două direcţii din minister care au ratat construcţia de spitale. Are fonduri din PNRR să funcţioneze, să ia oameni să facă treaba - ce numeşte PSD 'consultanţă', că ei nu ştiu cu munca. (...) ANDIS a fost soluţia la întrebarea Comisiei: bine, vă dăm 1,7 miliarde să faceţi spitale, dar cine le face? Evident, directorimea din Ministerul Sănătăţii este isterizată. Se face ANDIS, se face un concurs de selecţie pentru manageri (da, e şi asta în PNRR). Suferă directorii că rămân fără fotoliu. Soluţia lor? Rafila a informat Comisia Europeană că nu vrea ANDIS la Ministerul Sănătăţii, ci vrea să fie mutat la Secretariatul General al Guvernului."

PNRR, renegociat doar în situații excepționale Foto: Facebook Marius Budăi
Politică

PNRR, renegociat doar în situații excepționale

PNRR poate fi renegociat doar în situații excepționale, a explicat, azi, Comisia Europeană. Precizările vin după ce liderii PSD au susținut insistent că vor renegocia acest acord. PNRR, renegociat doar în situații excepționale Comisia Europeană arată, într-un răspuns oferit la solicitarea Digi 24, că modificarea Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu se poate face decât în situaţii excepţionale, cum ar fi, spre exemplu, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar o astfel de renegociere ar duca la întârzierea reformelor şi la pierderea unor fonduri. Reprezentanţii Comisiei Europene arată, potrivit Digi 24, că aşteaptă să vadă o încurajare a ieşirii la pensie cât mai târziu prin oferirea de stimulente celor care se pensionează la vârste cât mai înaintate. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a susținut însă că nu a avansat niciodată renegocierea „din temelii” a PNRR, ci doar „optimizarea” unor aspecte prevăzute în acesta, cum ar fi procentul din PIB alocat pensiilor. Budăi mai spune şi că, în opinia PSD, „este inadmisibil şi de neacceptat” ca o persoană să fie obligată să muncească până la 70 de ani. Citește și: Putin, asaltat telefonic sâmbătă de Biden și Macron. Occidentul amenință cu sancțiuni drastice. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia Budăi nu se lasă Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, afirmă, la rândul său, că nu a propus niciodată renegocierea PNRR, ci „optimizarea acestuia”. „Haideţi să le luăm pe rând, să înţelegem exact ce am susţinut până acuma. Comisia s-a referit la acele dezastre naturale, de o renegociere per total a PNRR. Nici sub o formă nu am spus aşa ceva! Noi am scris şi în programul de guvernare, am spus şi în discuţiile pe care le-am avut în Coaliţie, de o optimizare în anumite puncte, nu vorbim de o renegociere per total a PNRR. (...) Trebuie să înţelegem că nu ne dorim sub nicio formă să punem în pericol implementarea PNRR. Din contră, suntem extrem de determinaţi să implementăm acest PNRR şi reformele legate de PNRR. Noi, în coaliţie, ne asumăm să facem tot posibilul pentru binele cetăţenilor români, nu ne asumăm să pierdem bani. (...) Or, acel procent – sunt încă o dată extrem de ferm - acel procent de 9,4% nu este suficient pentru a realiza un alt jalon din PNRR care înseamnă reforma pensiilor prin rezolvarea inechităţilor din sistem”, a declarat ministrul Muncii, sâmbătă după amiază, la Digi24, citat de news.ro. Nu vrea pensionare la 70 de ani În ceea ce priveşte pensionarea la vârste cât mai târzii, Budăi atrage atenţia să în România speranţa de viaţă este mai mică decât în alte state membre ale Uniunii Europene. „Aici, Comisia Europeană trebuie să înţeleagă care este speranţa de viaţă din România, care au fost condiţiile de lucru de până acum din România, pentru că avem foarte mulţi oameni care au lucrat în condiţii grele (...) or să-i spui acelei persoane că trebuie să stai tu în muncă până la 70 de ani, din punctul PSD de vedere este inadmisibil şi de neacceptat. Nu vom accepta aşa ceva”, adaugă ministrul Muncii.

Nu vreau să vând iluzii pensionarilor, spune premierul Ciucă Foto: Facebook Nicolae Ciucă
Politică

Nu vreau să vând iluzii pensionarilor

Nu vreau să vând iluzii pensionarilor, a spus premierul Nicolae Ciucă într-un interviu pentru Antena 3. El s-a referit la dorința ministrului PSD al Muncii, Marius Budăi, de a renegocia procentul din PIB alocat pensiilor, procent limitat prin PNRR la 9,4% din PIB. Citește și: Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești Nu vreau să vând iluzii pensionarilor „Am avut discuții cu dl ministru Budăi, am avut discuții la nivelul coaliției cu liderii partidelor, am căzut de comun acord să prezentăm discuțiile pe care le-am avut la Comisia Europeană. Este foarte corect că în interiorul documentelor de referință nu este trecută o dată anume pentru a renegocia anumite capitole sau puncte în PNRR. În schimb, discuția a fost de următoarea manieră: 'Haideți să vedem în primii doi, concret ce s-a realizat și pe urmă putem să discutăm'. Îl înțeleg foarte bine pe dl ministru, am pus în centrul programului de guvernare cetățeanul român, vom face tot ce este posibili că prin deciziile pe care le luăm să putem asigura acel venit pe care cetățeanul român îl merită când a ieșit la pensie, asigurarea unui trăi decent. Personal, i-a zis dlui ministru (Budai) că merg cu domnia să la Bruxelles și negociem tot ce este de negociat în condițiile în care trebuie să avem modificări la legea pensiior, la legea salarizării, și să punem pe masă concret ce dorim”, a afirmat Ciucă, la Antena 3. Întrebat dacă anul acesta pensionarii ar putea primi bani în plus, premierul a fost rezervat: „Eu sunt foarte optimist dar și realist în același timp și nu vreau să vând iluzii nimănui. În funcție de bugetul pe care îl avem la dispoziție, în funcție de colectări”.

Ministrul de Finanțe insistă cu optimizarea PNRR (sursă: gov.ro)
Politică

Ministrul de Finanțe insistă cu optimizarea PNRR

Ministrul de Finanțe insistă cu optimizarea PNRR. În PNRR vor fi de optimizat mai multe lucruri mult mai devreme decât scrie în mecanism. De ce? România, ați auzit, nu va primi toate fondurile, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, într-un interviu acordat HotNews.ro. Potrivit acestuia, s-a mai discutat la ECOFIN și Bruxelles și vor fi multe ajustări în toate PNRR-urile. În context, Adrian Câciu a spus că si procentul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile trebuie renegociat. „Ar trebui să nu existe procent”, spune el. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, în care a vorbit despre viitoarele modificări fiscale și tipurile de taxe aflate în analiză. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) „Discuțiile despre pensii să știți că vor fi începute din altă perspectivă. Ministrul Budăi are dreptate, într-o anumită chestiune. În acel procent din PIB este prins și Pilonul II. Cei care cred că sunt economiști, dar nu sunt în realitate economiști, pot să considere acel Pilon II o cheltuială efectivă. Eu nu-l consider o cheltuială, ci un transfer de fonduri. Când s-a negociat cu Comisia cred că asta s-a scăpat din vedere”, a spus el. Ministrul de Finanțe insistă cu optimizarea PNRR „Unde am ridicat problema și am început să o discut informal: în momentul în care tu îmi pui acest Pilon II sub imperiul unui plafon, automat mă obligi să țin acel Pilon II la un anumit... adică trebuie să mă încadrez în total anvelopă.” Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni „Vor fi mai multe de optimizat în PNRR. Știu că acum a fost foarte multă emoție despre pensii, care este un subiect. Este un subiect care trebuie să ne dea de gândit pentru că noi vom avea foarte curând un volum de pensionari foarte mare”, a explicat Adrian Câciu. „Am auzit pe cineva: Crește PIB-ul! Oameni buni, dacă vreți doar să vă uitați la cifre... înseamnă că și acum avem PIB-ul crescut, dar nu cred că este legat neapărat de vreo bunăstare în mod direct. Atunci ne îmbătăm cu apă rece”.

PSD a alocat pensiilor doar circa 8% din PIB, arată Raluca Turcan Foto: Facebook Raluca Turcan
Politică

PSD a locat pensiilor circa 8% din PIB

PSD a locat pensiilor circa 8% din PIB, iar renegocierea PNRR este o perdea de fum, scrie fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan (PNL). Liderul PNL critică PSD, fără însă a menționa, în postarea pe Facebook, numele acestui partid. De altfel, ea a criticat, în noiembrie 2021, modul în care PNL a negociat cu PSD formarea guvernului Ciucă. PSD a locat pensiilor circa 8% din PIB Turcan arată ce procent din PIB a fost alocat pensiilor, din 2013 până acum, în funcție de ministrul care a ocupat portofoliul Muncii: • 2012 și 2013, ministrul Muncii Mariana Câmpeanu (PNL), alocare pensii 8,7 și 8,3% din PIB;• 2014 și 2015 ministrul Muncii Rovana Plumb (PSD), alocare pensii 8,2% și 8,1% din PIB;• 2016 ministrul Muncii Dragoș Pîslaru (tehnocrat, ulterior PLUS/ USR), alocare pensii 7,9% din PIB;• 2017, 2018 ministrul Muncii Olguța Vasilescu (PSD), alocare pensii 8% și 7,9% din PIB;• 2020 ministrul Muncii Violeta Alexandru (PNL, acum Forța Dreptei), alocare pensii 7,5% din PIB;• 2021 ministrul Muncii Raluca Turcan (PNL), alocare pensii 8,1% din PIB. Renegocierea, perdea de fum În consecință, Raluca Turcan apreciază că “mult vehiculata “renegociere” a PNRR este doar o perdea de fum, o justificare pentru unii în fața electoratului lor pe care ani la rând l-au amăgit cu promisiuni cinice despre care știau bine că nu pot fi niciodată realizate“. “Faptul că acum unii spun că nu pot crește pensiile pentru că în PNRR este un plafon de 9,4% din PIB pentru pensii este un joc politic nedemn făcut pe seama pensionarilor“, mai scrie ea. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Turcan respinge și criticile aduse contractului de consultanță cu Banca Mondială. Guvernul a aprobat, în decembrie, un memorandum care prevede că Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va contracta serviciile de asistenţă tehnică de la Banca Mondială pentru a implementa reforma sistemului public de pensii. “Mai nou, unii reprezentanți ai coaliției critică contractul de consultanță cu Banca Mondială, în timp ce chiar ministrul Muncii deja atribuie contractul cu Banca Mondială. Ce să mai înțeleagă oamenii?“, a arătat fostul ministru.

Guvernul exclude renegocierea PNRR (sursă: gov.ro)
Eveniment

Guvernul exclude renegocierea PNRR

Guvernul exclude renegocierea PNRR, așa cum insistă PSD. Guvernul României va respecta toate angajamentele privind reformele şi investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), fiind exclusă demararea oricărui demers de renegociere până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens, a declarat duminică, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. El a mai subliniat, în context, că reforma pensiilor rămâne un obiectiv cât se poate de important în cadrul PNRR. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Guvernul României va respecta toate angajamentele privind reformele şi investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Este exclus să demarăm orice demers de renegociere, până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens. Trebuie să ne concentrăm pe atingerea ţintelor şi jaloanelor, pentru ca românii să poată beneficia de miliardele de euro de care avem nevoie pentru susţinerea economiei şi ridicarea nivelului de trai. Aşa cum premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat, vineri, în conferinţa de presă susţinută alături de secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, reforma pensiilor este un obiectiv cât se poate de important, iar, la nivelul Guvernului, atenţia trebuie să se concentreze astfel încât românii să beneficieze, după o viaţă de muncă, de un venit care să le permită să ducă un trai decent", a declarat Dan Cărbunaru. Guvernul exclude renegocierea PNRR, așa cum vrea PSD El a reamintit că, încă de la prima întrunire a Comitetului interministerial pentru PNRR, printre primele subiecte care au fost discutate s-a numărat reforma pensiilor. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit "Ca atare, este o ţintă din PNRR, intră în ansamblul de reforme pe care Guvernul trebuie să le facă, astfel încât să poată să atragă banii pe care îi avem la dispoziţie prin acest program. Vom continua să acordăm toată atenţia necesară, astfel încât această reformă să se îndeplinească", a mai transmis Dan Cărbunaru.

Cîțu nu vrea renegocierea PNRR Foto: Facebook Florin Citu
Politică

Cîțu nu vrea renegocierea PNRR

Cîțu nu vrea renegocierea PNRR. Poziția sa vine după ce mai mulți lideri PSD au anunțat că vor cere rediscutarea planului cu autoritățile de la Bruxelles. PSD vrea majorarea plafonului de 9,4% din PIB alocat pensiilor. Atât ministrul Muncii, Marius Budăi, cât și primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu au solicitat renegocierea PNRR. Budăi a susținut că premierul este de acord cu poziția sa. Cîțu nu vrea renegocierea PNRR „Am spus partenerilor internaţionali atunci când am negociat PNRR că aceasta este forma finală. Am fost de acord cu toţii, am semnat o formă finală. Am spus că nu vom reveni asupra lui. Atunci când am făcut această coaliţie am spus că nu vom reveni asupra PNRR. Asta înseamnă să reiei toată procedura de negociere a PNRR. Asta înseamnă să aruncăm la coş 30 de miliarde de euro. Nu voi permite niciodată aşa ceva. PNRR a fost negociat, a fost negociat foarte bine, a fost printre cele mai bune rezultate şi aţi văzut şi calificativele pe care le-a primit acest PNRR”, a arătat președintele PNL. Liberalii nu vor dispute „mici” Cîțu a explicat de ce nu vrea renegocierea PNRR. „PNL rămâne concentrat pe reforme mari, pe reforme care să împingă România în viitor, nu pe dispute foarte mici, pe teme mici, declaraţii belicoase în spaţiul public. Ne interesează reforma pensiilor, toate pensiile să fie trecute pe sistemul de contributivitate şi să fie sustenabile. Să nu avem probleme în 2030 de plată a pensiilor, de exemplu. Ne interesează reforma salarizării, veniturile să fie legate de performanţă. În continuare este un lucru care ne interesează. Reforma administraţiei publice, iarăşi este un lucru important . Și, bineînţeles România Educată, implementarea acestui program şi reorganizarea administrativ-teritorială”, a spus Cîţu. Budăi, fără competențe în renegociere El a precizat că o renegociere a PNRR s-ar face prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi nu prin Ministerul Muncii. Cîțu a atras atenţia că acest lucru ar însemna ca totul să se reia de la zero. Citește și: Ce s-a întâmplat după ce Bolojan a pus GPS pe mașinile CJ Bihor Recent, ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că susţine în continuare o renegociere a ţintei de 9,4% din PIB prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru cheltuielile cu pensiile.

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Boloș, pesimist în privința PNRR

Marcel Boloș, pesimist în privința PNRR. Boloș este actual consilier al premierului Nicolae Ciucă, fost ministru al Fondurilor Europene și posibil viitor ministru la Digitalizare. Defapt.ro i-a adresat mai multe întrebări referitoare la absorbția fondurilor europene, la care Boloș a răspuns pe spații largi. În ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), tonul fostului ministru de la Fonduri Europene este mai degrabă pesimist. Mecanism de stimulare și recompensă Întrebat despre utilitatea stimulentelor salariale pentru funcționarii care lucrează cu fonduri europene, Marcel Boloș s-a pronunțat în favoarea acordării acestora. "De la începutul fondurilor europene în România există acest mecanism de stimulare și recompensă pentru funcționarii și angajații implicați în gestionarea programelor cu finanțare europeană și implementarea proiectelor cu fonduri europene. Problema discuției din spațiul public revine astăzi, cu ocazia implementării PNRR. Pe politica de coeziune, deci pe programele operaționale, acest stimulent există, nu doar pentru angajații din cadrul structurilor de gestiune fonduri europene, responsabile pentru gestionarea programelor, cunoscute generic sub denumirea de autorități de management și organisme intermediare, majoritatea fiind de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Lucrărilor Publice și Dezvoltării etc., dar și pentru angajații din ministere, agenții, primării, consilii județene și așa mai departe, practic orice instituție publică care implementează proiecte pe fonduri europene. Nuanța este că în acestea din urmă, primesc sporul de până la 50%, în funcție de orele în care sunt implicați în proiect, doar angajații ce pun osul la implementarea proiectelor europene, pe lângă activitatea pe care o desfășoară în mod curent.", a explicat actualul consilier al premierului. Boloș, pesimist în privința PNRR: Nu sunt bani pentru stimulente "Toate aceste sporuri sunt decontate de regulă din fondurile europene destinate asistenței tehnice, deci sunt suportate din bani europeni, deci nu văd o problemă ca cei implicați și care contribuie la implementarea proiectelor, în termen, la realizarea țintelor de absorbție, dacă acestea sunt realizate, repet, sa primească acest spor decontat din fonduri europene. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparat cu 3.000.000 EURO Problema cu sporurile pe PNRR derivă din faptul că acestea nu sunt decontate din fondurile europene, deci există o problemă. Dar având în vedere că majoritatea specialiștilor de care ai nevoie și pe care îi ai pe fonduri europene se află în structurile care primesc aceste sporuri, apare o problemă, pe care cred eu trebuie să o acoperi din resurse proprii.", a opinat Boloș. "Va fi foarte greu să atragi specialiști" "Cred că niște bani cheltuiți pentru atragerea acestor bani europeni în economia românească, în proiectele României, sunt de fapt o investiție făcută pentru aceste proiecte. Categoric pentru implementarea a încă 30 de miliarde euro, era necesară o suplimentare de resurse și o nevoie de a crește capacitatea administrativă, atât în ceea ce privește gestionarea acestor resurse, cât și în ceea ce privește echipele de implementare a investițiilor și reformelor de la nivelul instituțiilor statului. Problema cu PNRR-ul este alta, că acesta vine oarecum în filosofia care a fost elaborat cu crearea unui sistem de management și control paralel celui din fondurile europene clasice, din programele operaționale. Va fi foarte greu să atragi specialiștii din structurile actuale de fonduri europene să vină să lucreze în structurile de gestiune fonduri pe PNRR, iar în ceea ce privește resursele implicate în implementarea proiectelor, se vede că avem o problemă în actuala absorbție.", a insistat ex-ministrul. "Alte zone, sinecuri ale statului, despre care ar trebui să cârcotim" "Cred că dacă PNRR-ul s-ar fi bazat mai mult pe actualele structuri de gestiune fonduri, poate am fi câștigat timp prețios, în implementarea proiectelor, dar asta e altă discuție. Dar, ca și concluzie, susțin categoric să investim azi câteva milioane de euro, pentru a putea atrage câteva zeci de miliarde. Gândiți-vă doar că sunt în joc peste 80 de miliarde de euro, miza sunt proiectele, dezvoltarea României și o viață mai bună pentru cetățenii ei. Nu cred că sporurile unor funcționari care lucrează pentru aceste lucruri sunt o problemă. Dacă ar fi să fim obiectivi, cred că sunt alte zone, sinecuri ale statului, despre care ar trebui să cârcotim. Într-un stat unde majoritatea investițiilor publice, se bazează pe fonduri europene, cred că rolul celor care lucrează cu aceste fonduri și aceste investiții este unul foarte important.", a adăugat Marcel Boloș. "Ar fi superficial să spun că nu este nevoie de aceste alocări" În ce privește chestiunea împrumuturilor prin PNRR, Boloș crede că banii sunt necesari României. "Statele membre pot solicita împrumuturile până la 31.08.2023. Până acum, șapte țări au apelat la împrumuturi la nivelul planurilor naționale de redresare și reziliență: Cipru, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia și România, dintre care doar România și Italia au solicitat întreaga valoare alocată. PNRR-ul are clar definite intervențiile, adică investițiile și reformele care se vor finanța din tragerile de împrumut din cadrul mecanismului de redresare și reziliență. Vorbim aici de componente precum: managementul apei – 1,4 mld. euro, păduri și protecția biodiversității 0,4 mld. euro, managementul deșeurilor – 1,2 mld. euro, transport – 2,2 mld. euro, energie – 1,1 mld. euro, digitalizare mai puțin – 60 milioane euro, sprijin pentru sectorul privat și sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare – 2,5 mld. euro, fondul local – 0,9 mld. euro, turism și cultură – 0,45 mld. euro, social și educație – 0,8 mld. euro. Ar fi superficial să spun că nu este nevoie de aceste alocări și finanțări în sectoarele pentru care ele au fost obținute și incluse în cadrul PNRR. "Pentru România va fi dificil să atragă toată suma din cadrul PNRR" "De la primele discuții aferente elaborării PNRR, România a abordat strategia de a include în plan toată alocarea aferentă împrumuturilor. Problema capacității de absorbție se pune la nivelul tuturor fondurilor europene. Pentru România va fi dificil să atragă toată suma din cadrul PNRR, la care se adaugă și fondurile din viitoarele programe operaționale 2021-2027, dar nu imposibil. Pentru acest lucru este imperios necesar să creștem capacitatea administrativă de implementare a proiectelor, dar să și investim în pregătirea din timp a acestor proiecte. Necesitatea utilizării acestor bani există, dar dacă ne uităm în detaliul fiecărei intervenții așa cum a fost ea gândită și exclud din această discuție infrastructura de transport, de apă-canalizare, de educație și altele care sunt evidente ca fiind necesare, că o dezbatere publică și o analiză mai aprofundată vizavi de efectul de multiplicare în economie a investițiilor propuse ar fi fost necesară după ce a fost hotărâtă includerea lor în plan. Există discuția, de exemplu, vizavi de sistemele de irigații, cred că solicitarea de împrumuturi de către România pentru astfel de investiții, era absolut justificată.", a completat fostul ministru al Fondurilor Europene. "Linia se poate trage doar la finalul mandatului" Azi, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene este Dan Vîlceanu. Are Marcel Boloș încredere în capacitatea acestuia de a gestiona PNRR? "Domnul ministru are în față o serie de provocări importante, iar linia se poate trage doar la finalul mandatului. Domnul Vîlceanu vine după un mandat la ministerul de finanțe, deci cred că experiența de acolo categoric l-a ajutat să înțeleagă rolul extrem de important pe care îl au fondurile europene. La finalul anului trecut am reușit, sub coordonarea domnului premier să mișcăm împreună niște lucruri care trebuiau demult închise și cu un impact foarte mare pentru implementarea PNRR și a următorului exercițiu financiar și mă refer aici la cele două OUG-uri care reglementează cadrul de gestiune și fluxurile financiare, atât pentru PNRR, cât și pentru viitoarele programe operaționale.", a descris Boloș contextul. "Nu avem gata structurile de gestiune PNRR" "Să nu uităm că perioada de eligibilitate pentru PNRR a început la 1 februarie 2020, iar pentru programele operaționale la 1 ianuarie 2021. Iată-ne la sfârșitul lunii ianuarie 2022 fără să avem gata structurile de gestiune PNRR sau autoritățile de management pentru următoarele programe operaționale, sunt lucruri pe care domnul ministru le are de făcut într-o perioadă de timp foarte scurtă pentru că ele trebuiau oarecum reglate pe parcursul anului 2021, în paralel cu procesul de elaborare a PNRR și a programelor operaționale. Provocările cele mai mari sunt Acordul de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027 și aprobarea programelor operaționale, pentru a începe să implementăm proiectele. Nu doar domnul ministru are o misiune grea, cred că tot Guvernul României o are, iar pentru asta va trebui ca în perioada următoare lucrurile să se miște foarte foarte rapid.", a concluzionat consilierul lui Nicolae Ciucă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră