Consiliul Fiscal, condus de un liberal, arată problemele majore din PNRR: 5,8 miliarde lei tăiați de la veniturile la buget, bani aferenți programului de redresare și reziliență
Consiliul Fiscal, condus de un liberal, Daniel Dăianu, fost ministru de Finanțe al acestui partid, arată problemele majore PNRR: „Sunt de notat în ceea ce privește noile ținte de venituri bugetare (...) nerealizarea unor proiecte finanțate prin PNRR prevăzute pentru anul 2022”. Această observație apare în raportul Consiliului Fiscal la ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară.
Consiliul Fiscal arată problemele majore din PNRR
Consiliul arată cu cât s-au redus veniturile la buget: „revizuiri negative mai însemnate au loc la nivelul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-5,8 mld. lei), veniturilor din TVA (-2 mld. lei), sumelor aferente închirierii benzilor de frecvență 5G (-1,3 mld. lei), încasărilor din accize (-0,7 mld. lei)”.
În nota de fundamentare a ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară se arată ce ministere au făcut „economii” la cheltuieli, așa că „proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se diminuează cu 7.049,6 milioane lei”.
În consecință, la rectificare se taie de la:
- Ministerul de Finanțe: proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-60,0 milioane lei)
- MIPE: minus 4,35 miliarde de lei
- Ministerul Sănătății: minus 60 de milioane de lei
- Mediu: minus 500 milioane de lei
- Transporturi: minus 914 milioane de lei - componenta nerambursabilă și minus 475 milioane de lei - componenta de împrumut
- Energie: minus 270 milioane de lei
- Cercetare și Digitalizare: minus 50 milioane lei
- Educație: minus 300 milioane de lei
- Lucrări Publice: minus 527 milioane de lei
Consiliul Fiscal mai scrie, în opinia privind rectificarea bugetară, că banii europeni, inclusiv PNRR, reprezintă resurse „vitale pentru România având în vedere starea bugetului public și vulnerabilitățile balanței externe, mediul internațional extrem de nefavorabil”.
„Ca și la prima rectificare considerăm că evoluția macroeconomică în următorii ani depinde între altele de: (i) păstrarea angajamentelor de ajustare fiscală agreate cu Comisia Europeană, ce implică un calendar de reforme (inclusiv fiscale/în privința colectării) și un volum de finanțare substanțial, în condiții deosebit de favorabile, atât prin cadrul bugetar european multianual, cât și prin PNRR”, arată consiliul.
