sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: consiliul fiscal

5 articole
Economie

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei

Premierul PSD, Marcel Ciolacu, a distribuit, discreționar, prin HG, peste 60 de miliarde de lei de la buget, în perioada campaniilor electorale, arată un raport al Consiliului Fiscal. Teoretic, aceste hotărâri de guvern (HG) sunt adoptate în ședința Executivului, dar ele nu trec printr-o procedură de vot, premierul având dreptul de a lua decizia. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Consiliul Fiscal arată, în Opinia preliminară a Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, că este fără precedent modul în care bugetul a fost distribuit discreționar prin așa-numitul Fond de Rezervă. „În anul 2024, din FRB au fost alocați circa 64 mld. lei (58,6 mld. lei la nivelul administrației centrale și 5,4 mld. lei la nivelul administrațiilor locale). Ponderea sumelor utilizate din FRB în totalul cheltuielilor bugetare este de circa 8,8%, în creștere cu 3,6 pp față de anul 2023 și cu 7,6 pp mai mult decât media perioadei 2007-2023. De notat că, până în anul 2022, ponderea alocărilor din FRB în total cheltuieli bugetare a variat într-un interval cuprins între 0,2% și 1,9%”, arată Consiliul Fiscal. Instituția mai arată că aceste cheltuieli au explodat după 14 mai, adică exact când se intrase în primele campanii electorale, cele pentru locale și pentru Parlamentul European. „În 2024, 96% din alocările din FRB au fost efectuate după data de 14 mai, când au fost adoptate derogările privind modul de funcționare a acestuia. Astfel, până la 14 mai 2024, din FRB au fost alocate 2,5 mld. lei, între 14 mai și 23 septembrie (data adoptării rectificării bugetare), din FRB au fost alocate 27,5 mld. lei, iar din 24 septembrie până în 31 decembrie, din FRB au fost alocate 33,9 mld. lei”, arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile Inquam Photos / George Călin
Economie

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile

La rectificarea bugetară, Guvernul a tăiat peste 16 miliarde lei din cheltuielile cu fonduri PNRR nerambursabile și a crescut cu aproape 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Un bugetar de la Garda de Mediu, cu salariu ridicol de mic, prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați „Cheltuieli de personal: +18 mld. lei (...) CF a semnalat în opinia asupra bugetului faptul că majorările discreționare de salarii din 2023 implică riscuri sporite în sensul unor presiuni suplimentare din partea altor sectoare publice în anul 2024. Execuția la șapte luni indică o creștere cu 23,9% a cheltuielilor de personal, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care ținta proiectată în bugetul inițial era de numai 10,2%”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile „În comparație cu bugetul inițial, principalele modificări se regăsesc la nivelul indicatorului privind proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR (-14,7 mld. lei, reprezentând o scădere de 35,5% față de nivelul avut în vedere în proiectul de buget). Această scădere este acomodată parțial de creșterea cu 11,7 mld. lei a sumelor destinate investițiilor din fonduri proprii și împrumutate (acestea sunt compuse din cheltuielile de capital adresate investițiilor, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă și din alte transferuri de natura investițiilor) și de majorarea cu 2,4 mld. lei a fondurilor pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă postaderare”, se mai explică în așa-numita „Opinie a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, fost ministru PNL al Finanțelor, arată că absorbția fondurilor de coeziune oferite României în exercițiul bugetar 2021-2027 era zero, până la final de august. „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, arată Consiliul Fiscal.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj România a cheltuit 29,8% din veniturile la buget pe salariile bugetarilor, în 2023. Media UE a fost de doar 21,8%. Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor Consiliul arată și cum a evoluat România în acest clasament. Ea a trecut în fruntea celor mai cheltuitoare administrații din 2018, când PSD era la putere. „În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate (...) în anul 2023 se constată o majorare marginală a acestui indicator comparativ cu anul anterior, România fiind devansată de Malta (30,2%) și Letonia (30%) în clasamentul statelor UE. Dacă, până în 2009, România era plasată în prima jumătate a clasamentului (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27 (...) Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021”, scrie Consiliul Fiscal. În administrație publică și apărare dinamica creșterii salariilor a fost de 16,8%, în învățământ majorarea a fost de 26,9%43, iar în sănătate, de 8,4%.

Consiliul Fiscal arată problemele majore din PNRR Foto: Guvernul României
Eveniment

Consiliul Fiscal arată problemele majore PNRR

Consiliul Fiscal, condus de un liberal, Daniel Dăianu, fost ministru de Finanțe al acestui partid, arată problemele majore PNRR: „Sunt de notat în ceea ce privește noile ținte de venituri bugetare (...) nerealizarea unor proiecte finanțate prin PNRR prevăzute pentru anul 2022”. Această observație apare în raportul Consiliului Fiscal la ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară. Consiliul Fiscal arată problemele majore din PNRR Consiliul arată cu cât s-au redus veniturile la buget: „revizuiri negative mai însemnate au loc la nivelul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-5,8 mld. lei), veniturilor din TVA (-2 mld. lei), sumelor aferente închirierii benzilor de frecvență 5G (-1,3 mld. lei), încasărilor din accize (-0,7 mld. lei)”. În nota de fundamentare a ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară se arată ce ministere au făcut „economii” la cheltuieli, așa că „proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se diminuează cu 7.049,6 milioane lei”. În consecință, la rectificare se taie de la: Ministerul de Finanțe: proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-60,0 milioane lei) MIPE: minus 4,35 miliarde de lei Ministerul Sănătății: minus 60 de milioane de lei Mediu: minus 500 milioane de lei Transporturi: minus 914 milioane de lei - componenta nerambursabilă și minus 475 milioane de lei - componenta de împrumut Energie: minus 270 milioane de lei Cercetare și Digitalizare: minus 50 milioane lei Educație: minus 300 milioane de lei Lucrări Publice: minus 527 milioane de lei Consiliul Fiscal mai scrie, în opinia privind rectificarea bugetară, că banii europeni, inclusiv PNRR, reprezintă resurse „vitale pentru România având în vedere starea bugetului public și vulnerabilitățile balanței externe, mediul internațional extrem de nefavorabil”. Citiți și: Ministrul de Externe al Cehiei: Rusia este ultima putere colonialistă a lumii. Rusia va rămâne „o provocare” chiar dacă Putin cade Daniel Daianu, președintele Consiliului Fiscal Foto: Facebook „Ca și la prima rectificare considerăm că evoluția macroeconomică în următorii ani depinde între altele de: (i) păstrarea angajamentelor de ajustare fiscală agreate cu Comisia Europeană, ce implică un calendar de reforme (inclusiv fiscale/în privința colectării) și un volum de finanțare substanțial, în condiții deosebit de favorabile, atât prin cadrul bugetar european multianual, cât și prin PNRR”, arată consiliul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră