vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: consiliul fiscal

11 articole
Politică

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina. Datele aruncate de Ciolacu, false

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina: 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul României la nivelul anului 2021.  Citește și: EXCLUSIV Străvechile TAB-uri ale Armatei dau ultimul atac la Automecanica Moreni: uzina, aproape în faliment din cauza lipsei comenzilor de mentenanță de la MApN Într-un tabel al Consiliului, România este pe locul 21 în rândul statelor UE, plus Canada și Marea Britanie, în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei ca procent din PIB-ul anului 2021.  Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina „Nota de informare a Parlamentului European, elaborată pe baza datelor AMECO și ale Institutului de economie mondială din Kiel, a estimat sprijinul acordat de România pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, la circa 1,5 mld. euro, echivalent cu o medie anuală de circa 0,2% din PIB”, arată Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea.  Un tabel publicat de Consiliul Fiscal arată că Polonia a ajutat Ucraina cu 7,6 miliarde de euro. Lituiania, o țară mult mai mică decât România, a oferit 1,5 miliarde de euro. Bulgaria a ajutat Ucraina cu 0,5 miliarde euro, dar ca procent din PIB-ul pentru 2021, a fost peste România, 0,7%.  Datele aruncate de fostul premier Marcel Ciolacu, care a susținut că acest ajutor a fost de 3,5% din PIB, au fost false, mai explică acest Consiliu. „Analizele Consiliului Fiscal, pornind de la date interne și externe, inclusiv de la Consiliul UE și Comisia Europeană, arată că derapajul bugetar foarte mare din ultimii ani este cauzat esențialmente de programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității vitale de a crește veniturile fiscale (...) Cifra de 3,5% din PIB, menționată de fostul prim-ministru Marcel Ciolacu în septembrie 2023 și preluată în solicitarea adresată Consiliului Fiscal, nu a putut fi coroborată cu alte date pentru a o evalua”, se arată în documentul semnat de Daniel Dăianu.  De ce are România un deficit atât de mare Consiliul Fiscal insistă pe faptul că creșterile de salarii au generat deficitul: „Începând cu anul 2023 s-a consemnat o inversare a tendinței de consolidare bugetară, deficitul bugetar, în termeni ESA, majorându-se la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE. Creșterea de 0,2 pp din PIB față de anul precedent a fost determinată de adoptarea unor măsuri de indexare a salariilor din sectorul public, acordate pe fondul declanșării unor conflicte de muncă, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic” „În 2024, deficitul bugetar a crescut masiv la 9,3% din PIB (cel mai mare din UE) în condițiile unui ritm mult mai ridicat de creștere a cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile bugetare. Astfel, adâncirea deficitului bugetar cu 2,7 pp din PIB față de anul precedent a fost rezultatul majorării veniturilor cu aproape 0,2 pp din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9 pp din PIB. Pe partea de cheltuieli, cele mai ridicate creșteri s-au înregistrat la nivelul cheltuielilor de personal (+1,1 pp din PIB) și cu asistența socială (+1,1 pp din PIB). Aceste evoluții au fost determinate în principal de majorările discreționare de salarii din sistemul public, de procesul de indexare și de recalculare a pensiilor și de schema de compensare a prețurilor din sectorul energetic” Deși a prezentat aceste date, Consiliul Fiscal a menționat că „sprijinul acordat Ucrainei este secretizat în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. 

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina Foto: Facebook
Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50% Foto: Facebook
Politică

Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50%

Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50%: Consiliul Fiscal scrie despre eșecul absorbției fondurilor UE, arătând că rata este “la un nivel extrem de scăzut“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg “Ministerul fondurilor europene, care are peste 2.000 de angajați, deci o armată de oameni, care au reușit până în acești ani să își optimizeze câștigurile. Cum? Și-au impus în salariu un stimulent de fonduri europene, 50%. Peste acest stimulent și-au mai dat un spor de fonduri europene, 45%. Peste acest spor și peste stimulent și-au mai dat un spor de condiții vătămătoare, 15%, și au ajuns să aibă salariile cu 110% mai mari decât în sistemul public“, spunea premierul Ilie Bolojan la 8 iulie.  Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50% O analiză a Consiliului Fiscal, focalizată pe ministerul despre care vorbea Bolojan, arată că statul român a recompensat, prin aceste sporuri, un dezastru: “La finele lunii mai 2025, potrivit datelor MF (...) rata de absorbție efectivă a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 (exclusiv avansuri) era de numai 5,2%, nivel extrem de scăzut pentru jumătatea exercițiului financiar, făcând dificilă recuperarea întârzierilor“ “Examinarea calendarului plăților aferente PNRR, efectuate de CE către România în perioada 2021- iunie 2025, pune în evidență faptul că din septembrie 2023 până în iunie 2025, timp de aproape doi ani, cu excepția unei prefinanțări de 288 mil. euro aferentă REPowerEU, România nu a reușit să absoarbă nici un euro din fondurile PNRR“ “Ratele de absorbție efective (exclusiv prefinanțări) ale fondurilor aferente PNRR sunt extrem de scăzute în raport cu timpul rămas până la încheierea acestui program, respectiv august 2026. Pe ansamblul PNRR, la jumătatea anului 2025, rata de absorbție efectivă era de 23,3%, pe componenta granturi fiind de 31,6%, iar pe componenta împrumuturi de 15,8%“ “Cele 6 jaloane restante se referă la guvernanța întreprinderilor de stat (în special operaționalizarea AMEPIP și desemnareaadministratorilor în companiile de energie), contractele de investiții în transporturi și regimul fiscal special pentru microîntreprinderi, care nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România va trebui, de asemenea, să respecte cerințele jalonului privind pensiile speciale, care rămâne neîndeplinit“. Guvernul Bolojan a tăiat sporul acordat celor care lucrau cu fonduri europene de la 50% la 40%.   

Liberalul Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Liberalul Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele

Liberalul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele, fiindcă nu se pot tăia salarii în sectorul bugetar.  Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele „Cei care susţin teza că corecţia deficitului se poate face numai pe partea de cheltuieli aleargă după o himeră. Aşa ceva nu este posibil. Eu vorbesc pe baza analizei pe care noi o facem la Consiliul Fiscal şi pe baza judecăţilor pe care le am eu. Eu cred că nu putem evita creşterea veniturilor fiscale ale statului şi prin unele creşteri de taxe şi impozite. Acestea sunt opinii personale”, a spus Daniel Dăianu la Parlament, citat de news.ro.  „De ani de zile societatea românească trăieşte, pe filiera bugetară, mult peste posibilităţi. Nu înseamnă că vinovat pentru această situaţie este numai sectorul bugetar. Aceasta este o prostie. Pentru că veniturile bugetarilor, veniturile profesorilor, medicilor, noi nu vorbim numai despre funcţionărimea din ministere. (..) Este o cangrenă, se poate lupta împotriva ei pentru a fi extirpate”, a menţionat el. Potrivit lui Dăianu, „creşterea substanţială a veniturilor fiscale, dintr-o colectare mult mai bună, nu este posibilă”. „România, în momentul de faţă, dacă nu va avea un plan clar, credibil, de creştere a veniturilor fiscale, încă o dată, repet, nu se poate rezolva această ecuaţie, prin tăiere de cheltuieli. Ce-am spus domnului preşedinte Bolojan este ceea ce eu spun, public, de mult”, a arătat el. Dăianu a spus că el nu crede în tăierea de cheltuieli de 30 de miliarde de lei, până la finalul anului, aşa cum declarase preşedintele Nicuşor Dan că este necesar. ”Eu nu cred aşa ceva. Nu cred. Dacă vă uitaţi la structura bugetului public, o să observaţi că de departe grosul este deţinut de salarii şi de pensii. Dacă cineva se încumetă...În primul rând nu poţi să tai salarii şi pensii cum vrei. Decretăm de mâine că tăiem salarii şi pensii la oameni. Poţi, într-adevăr, să tai din cheltuielile alocate bunurilor şi servicilor”, a mai spus el. 

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu: „s-au scăpat hățurile”, pierdem miliarde din PNRR

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu: „s-au scăpat hățurile”, pierdem miliarde din PNRR, iar situația bugetului este „un handicap enorm”, se arată într-o analiză semnată de președintele acestui consiliu, Daniel Dăianu, fost ministru PNL de Finanțe. Dăianu avertizează că va fi nevoie de o creștere a veniturilor la buget - o formulă eufemistică pentru majorarea impozitelor. Citește și: Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB, pentru că Guvernul nu plătește. Transporturile: „Pauză programată” Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu Ce arată Dăianu despre guvernarea Ciolacu, deși nu o nominalizează: „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE, față de 34-35% la țările din regiune), este un handicap enorm (...)  Dar nu avem cale de întors, după greșelile din anii trecuți” „Realitatea este că s-au scăpat hățurile din mână, și nu numai pentru că au fost ani electorali. Au lipsit un simț al priorităților și urgențelor, o programare bugetară clarvăzătoare. Este de repetat: succesiunea de crize nu poate justifica creșterea puternică a deficitelor bugetare în anii ultimi” „Suntem în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR” „Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil, s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieșiri de capitaluri din țară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naționale” „Privind reforma pensiilor, care a pus presiune pe bugetul public în 2024 și cu efect deplin în 2025, cu atât mai mult ar fi fost nevoie ca programarea bugetară să o considere. Consiliul Fiscal a pledat, de altfel, pentru o gradualizare a implementarii acestei reforme” „Deficitul de 9,28% din 2024 este rezultatul unor imprudențe în construcția bugetelor și derapaje considerabile, subestimarea necesității de consolidare fiscală” Dăianu susține însă că „nu se poate concepe o intrare a României în insolvență, având în vedere că este stat membru UE. Dar aceasta nu implică evitarea unei corecții bugetare severe”.   

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice Foto: Facebook
Eveniment

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice: „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a spus președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Citește și: Avocatul lui Lasconi: consilier PNL, mason, condamnat penal în primă instanță. El își bătea joc grobian de șefa USR, în 2024 Dar acesta nu este singurul avertisment. De mai multe zile, diferite publicații - unele fiind apropiate PSD-PNL - scriu că, de la 1 iunie, vor crește taxele și impozitele, în condițiile în care, de fapt, Guvernul nu a tăiat cheltuielile cu salariile, ci, dimpotrivă, acestea au crescut. Curg avertismentele: contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice „La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înțelepciune, nici măcar nu s-a învățat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forțăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiții, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu și asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun așa ceva", a spus Dăianu la emisiunea Proiect de țară: România, la Prima News, citat de Profit.  „România nu a intrat în încetare de plăți nici în 2008, a beneficiat de acel pachet de asistență în 2009 din partea FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, România nu va intra în încetare de plăți, dar România nu are cum să evite curba de sacrificiu. Curba de sacrificiu, dacă vom adopta măsurile care sunt necesare pentru a transmite un semnal că nu rămânem iar cocoțați cu deficitul bugetar. (Dacă nu, n.r.) putem să contemplăm și o diminuare a ratingului de țară. Dar România nu va intra în încetare de plăți", a mai afirmat președintele Consiliului Fiscal, care a fost ministru de Finanțe și europarlamentar PNL.  România a avut trei așa-zise „cirbe de sacrificiu”: în ianuarie 1931, septembrie 1932, februarie 1933 cu tăieri succesive de salariu, între 10 şi 30%, dar şi creşteri ale taxelor şi impozitelor. „Intr-o incercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusa prima «curba de sacrificiu».  Salariile au fost diminuate cu o cota cuprinsa intre 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile in functie nu mai atrageau dupa sine cresterea veniturilor”, explica jurnalistul Dan Popa pe blogul său. 

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă - Consiliul Fiscal

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă și a ratat și absorbția fondurilor UE, arată președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. El spune că o soluție ar fi majorarea sumelor destinate Apărării „printr-o contribuție a cetățenilor, a mediului de afaceri” - dar nu explică exact ce ar trebui făcut.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm. Această situație este rezultatul unei miopii și al unor erori de politică economică. Iar să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire”, a scris Dăianu.  „Modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține. Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decat regretabil. Când se sție că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței!”, mai scrie președintele Consiliului Fiscal.  El arată că nici un stat din UE nu se apropie de ținta de cheltuieli militare cerută de președintele SUA, Donald Trump. „Noua Administrație Trump cere europenilor să aloce considerabil mai mult pentru apărare, ca pondere în PIB ținta fiind 5%. Numai Polonia se apropie de această cifră acum, în timp ce celelalte țări din UE care fac parte din NATO au ponderi ce merg de la puțin peste 1% din PIB (Spania, Belgia) până la între 3 și 4% din PIB (Țările Baltice, Grecia) (...)  Media în UE a cheltuielilor pentru apărare este în jur de 2% din PIB. Să ajungi la 5% din PIB, dacă admitem exigența maximalistă a SUA, semnifică mai mult decât o dublare ca medie a acestor cheltuieli pentru țările din UE; este un veritabil șoc pentru bugetele publice, chiar dacă se poate argumenta că pentru apărare, securitate, nu trebuie să eziți”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal. România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB.   

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei

Premierul PSD, Marcel Ciolacu, a distribuit, discreționar, prin HG, peste 60 de miliarde de lei de la buget, în perioada campaniilor electorale, arată un raport al Consiliului Fiscal. Teoretic, aceste hotărâri de guvern (HG) sunt adoptate în ședința Executivului, dar ele nu trec printr-o procedură de vot, premierul având dreptul de a lua decizia. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Consiliul Fiscal arată, în Opinia preliminară a Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, că este fără precedent modul în care bugetul a fost distribuit discreționar prin așa-numitul Fond de Rezervă. „În anul 2024, din FRB au fost alocați circa 64 mld. lei (58,6 mld. lei la nivelul administrației centrale și 5,4 mld. lei la nivelul administrațiilor locale). Ponderea sumelor utilizate din FRB în totalul cheltuielilor bugetare este de circa 8,8%, în creștere cu 3,6 pp față de anul 2023 și cu 7,6 pp mai mult decât media perioadei 2007-2023. De notat că, până în anul 2022, ponderea alocărilor din FRB în total cheltuieli bugetare a variat într-un interval cuprins între 0,2% și 1,9%”, arată Consiliul Fiscal. Instituția mai arată că aceste cheltuieli au explodat după 14 mai, adică exact când se intrase în primele campanii electorale, cele pentru locale și pentru Parlamentul European. „În 2024, 96% din alocările din FRB au fost efectuate după data de 14 mai, când au fost adoptate derogările privind modul de funcționare a acestuia. Astfel, până la 14 mai 2024, din FRB au fost alocate 2,5 mld. lei, între 14 mai și 23 septembrie (data adoptării rectificării bugetare), din FRB au fost alocate 27,5 mld. lei, iar din 24 septembrie până în 31 decembrie, din FRB au fost alocate 33,9 mld. lei”, arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile Inquam Photos / George Călin
Economie

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile

La rectificarea bugetară, Guvernul a tăiat peste 16 miliarde lei din cheltuielile cu fonduri PNRR nerambursabile și a crescut cu aproape 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Un bugetar de la Garda de Mediu, cu salariu ridicol de mic, prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați „Cheltuieli de personal: +18 mld. lei (...) CF a semnalat în opinia asupra bugetului faptul că majorările discreționare de salarii din 2023 implică riscuri sporite în sensul unor presiuni suplimentare din partea altor sectoare publice în anul 2024. Execuția la șapte luni indică o creștere cu 23,9% a cheltuielilor de personal, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care ținta proiectată în bugetul inițial era de numai 10,2%”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile „În comparație cu bugetul inițial, principalele modificări se regăsesc la nivelul indicatorului privind proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR (-14,7 mld. lei, reprezentând o scădere de 35,5% față de nivelul avut în vedere în proiectul de buget). Această scădere este acomodată parțial de creșterea cu 11,7 mld. lei a sumelor destinate investițiilor din fonduri proprii și împrumutate (acestea sunt compuse din cheltuielile de capital adresate investițiilor, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă și din alte transferuri de natura investițiilor) și de majorarea cu 2,4 mld. lei a fondurilor pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă postaderare”, se mai explică în așa-numita „Opinie a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, fost ministru PNL al Finanțelor, arată că absorbția fondurilor de coeziune oferite României în exercițiul bugetar 2021-2027 era zero, până la final de august. „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, arată Consiliul Fiscal.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj România a cheltuit 29,8% din veniturile la buget pe salariile bugetarilor, în 2023. Media UE a fost de doar 21,8%. Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor Consiliul arată și cum a evoluat România în acest clasament. Ea a trecut în fruntea celor mai cheltuitoare administrații din 2018, când PSD era la putere. „În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate (...) în anul 2023 se constată o majorare marginală a acestui indicator comparativ cu anul anterior, România fiind devansată de Malta (30,2%) și Letonia (30%) în clasamentul statelor UE. Dacă, până în 2009, România era plasată în prima jumătate a clasamentului (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27 (...) Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021”, scrie Consiliul Fiscal. În administrație publică și apărare dinamica creșterii salariilor a fost de 16,8%, în învățământ majorarea a fost de 26,9%43, iar în sănătate, de 8,4%.

Consiliul Fiscal arată problemele majore din PNRR Foto: Guvernul României
Eveniment

Consiliul Fiscal arată problemele majore PNRR

Consiliul Fiscal, condus de un liberal, Daniel Dăianu, fost ministru de Finanțe al acestui partid, arată problemele majore PNRR: „Sunt de notat în ceea ce privește noile ținte de venituri bugetare (...) nerealizarea unor proiecte finanțate prin PNRR prevăzute pentru anul 2022”. Această observație apare în raportul Consiliului Fiscal la ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară. Consiliul Fiscal arată problemele majore din PNRR Consiliul arată cu cât s-au redus veniturile la buget: „revizuiri negative mai însemnate au loc la nivelul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-5,8 mld. lei), veniturilor din TVA (-2 mld. lei), sumelor aferente închirierii benzilor de frecvență 5G (-1,3 mld. lei), încasărilor din accize (-0,7 mld. lei)”. În nota de fundamentare a ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară se arată ce ministere au făcut „economii” la cheltuieli, așa că „proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se diminuează cu 7.049,6 milioane lei”. În consecință, la rectificare se taie de la: Ministerul de Finanțe: proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-60,0 milioane lei) MIPE: minus 4,35 miliarde de lei Ministerul Sănătății: minus 60 de milioane de lei Mediu: minus 500 milioane de lei Transporturi: minus 914 milioane de lei - componenta nerambursabilă și minus 475 milioane de lei - componenta de împrumut Energie: minus 270 milioane de lei Cercetare și Digitalizare: minus 50 milioane lei Educație: minus 300 milioane de lei Lucrări Publice: minus 527 milioane de lei Consiliul Fiscal mai scrie, în opinia privind rectificarea bugetară, că banii europeni, inclusiv PNRR, reprezintă resurse „vitale pentru România având în vedere starea bugetului public și vulnerabilitățile balanței externe, mediul internațional extrem de nefavorabil”. Citiți și: Ministrul de Externe al Cehiei: Rusia este ultima putere colonialistă a lumii. Rusia va rămâne „o provocare” chiar dacă Putin cade Daniel Daianu, președintele Consiliului Fiscal Foto: Facebook „Ca și la prima rectificare considerăm că evoluția macroeconomică în următorii ani depinde între altele de: (i) păstrarea angajamentelor de ajustare fiscală agreate cu Comisia Europeană, ce implică un calendar de reforme (inclusiv fiscale/în privința colectării) și un volum de finanțare substanțial, în condiții deosebit de favorabile, atât prin cadrul bugetar european multianual, cât și prin PNRR”, arată consiliul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră