vineri 11 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: venituri

38 articole
Economie

Aproape două treimi din veniturile unei familii din România se duc pe consum, restul, pe taxe

Veniturile gospodăriilor, consumul alimentar și taxele. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, veniturile totale medii lunare ale gospodăriilor din România au fost, în trimestrul IV 2024, de 8.568 lei pe gospodărie și 3.424 lei pe persoană. Cheltuielile medii lunare s-au ridicat la 7.277 lei pe gospodărie (2.908 lei pe persoană). Cele mai mari cheltuieli ale gospodăriilor au fost destinate consumului alimentar și taxelor. Salariile rămân principala sursă de venit Veniturile bănești au fost de 7.958 lei pe gospodărie (3.181 lei pe persoană), în creștere cu 3% față de trimestrul anterior, iar veniturile în natură au atins 609 lei lunar pe gospodărie (244 lei pe persoană), în creștere cu 15,2%. Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron Salariile brute și alte drepturi salariale au reprezentat 66% din totalul veniturilor, însumând 5.654 lei lunar, în ușoară scădere față de trimestrul III. De asemenea, prestațiile sociale au contribuit cu 21% la formarea veniturilor gospodăriilor. Diferențe mari între urban și rural În mediul urban, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 9.454 lei, cu 30% mai mare decât în mediul rural. Pe persoană, veniturile din orașe au fost de 4.045 lei, de 1,5 ori mai mari decât la sat. În urban, salariile au reprezentat 71,8% din venituri, comparativ cu 57% în rural. Veniturile în natură au avut o pondere de 11,6% în mediul rural, de 2,8 ori mai mare decât în urban. Veniturile gospodăriilor, consumul alimentar și taxele Cheltuielile bănești medii lunare au fost de 6.814 lei pe gospodărie (2.723 lei pe persoană), în creștere cu 3,3%. Consumul de produse din resurse proprii a fost estimat la 462 lei lunar, în creștere cu 11,7%. Cele mai mari cheltuieli ale gospodăriilor au fost destinate: consumului (4.462 lei/lună – 61,3%), impozitelor și contribuțiilor sociale (2.330 lei – 32%), nevoilor de producție ale gospodăriei (139 lei – 1,9%). Urbanul cheltuie mai mult pe taxe, ruralul pe produse proprii În orașe, cheltuielile medii au fost de 7.951 lei pe gospodărie, cu 1,2 ori mai mari decât în rural. Persoanele din urban au cheltuit, în medie, 3.402 lei lunar, cu 1,4 ori mai mult decât cele din rural. Ponderea taxelor și impozitelor în urban a fost de 35,4%, în timp ce în rural, consumul din resurse proprii a avut o pondere de 11,1% – de 3,5 ori mai mare decât în mediul urban. Alimentația, locuința și îmbrăcămintea Conform clasificării COICOP, alimentele și băuturile nealcoolice au reprezentat cea mai mare pondere în cheltuielile gospodăriilor – 1.474 lei lunar (33%). Acestea au fost urmate de: locuință, apă, electricitate și gaze – 690 lei (15,5%), îmbrăcăminte și încălțăminte – 399 lei (8,9%), băuturi alcoolice și tutun – 322 lei (7,2%). Cele mai scăzute cheltuieli au fost pentru educație, cu doar 25 lei pe lună per gospodărie, adică 0,6% din totalul cheltuielilor lunare de consum.

Veniturile gospodăriilor, consumul alimentar și taxele (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Iubitul suveranistei Gavrilă, deputat POT, este Antonescu II Foto: Facebook
Politică

Iubitul suveranistei Gavrilă, deputat POT, este Antonescu II: nici un venit, de doi ani

Iubitul suveranistei Anamaria Gavrilă, Cristian Alexandru Popa - acum ales deputat POT - este un fel de Crin Antonescu II: el nu are nici un venit, de doi ani. În declarațiile sale de avere nu consemnează nici o casă, mașină sau terenuri. Nici conturi de peste 5.000 de euro nu sunt declarate în aceste documente oficiale. Citește și: ANALIZĂ Cum și-a vândut Simion partidul lui Ciolacu, la nivel local: PSD guvernează cu susținere AUR în numeroase consilii locale și județene Anamaria Gavrilă și-a făcut și iubitul, și sora, Bianca Gavrilă, parlamentari, aceștia fiind aleși pe listele POT.  Iubitul suveranistei Gavrilă, deputat POT, este Antonescu II Pur și simplu, declarațiile sale de avere, din 2024 și 2025, sunt goale.  În declarația de interese din ianuarie 2025, el declară că deține acțiuni la șase societăți comerciale din Săcele - majoritatea având numele „Sushi Ya” în titlu - și este administrator la cinci dintre ele, dar „nu desfășoară sistematic și efectiv activități comerciale” - precizează el.  Biz Brașov scrie că iubitul șefei POT a fost asociat, până în 2016, în mai multe restaurante de tip sushi sub brandul Sushi Ya, alături de afaceristul Călin Donca. Acesta din urmă a fost acuzat evaziune fiscală și înșelăciune și a fost închis trei luni. „Din 2016, însă, restaurantele pe care Popa le-a trecut în declarația sa de interese nu mai funcționează”, arată această publicație locală.  Însă, potrivit Biz Brașov, Anamaria Gavrilă a consemnat în declarația ei de avere că a primit aproape 24.000 de lei în cursul acestui an din partea Andreei Chiriachide, nimeni alta decât sora lui Cristian Popa, în cadrul unor vânzări eșalonate. Nu se știe exact ce s-a vândut. Chiriachide a fost implicată, la rândul său, într-un local de tip sushi, până în 2016, dar a abandonat ideea de a vinde produse japoneze și și-a deschis, în 2017, o firmă de construcții. Popa nu și-a publicat CV-ul pe site-ul Camerei Deputaților. Pe Facebook el susține că ar fi „antreprenor și inginer”. 

Antena 3 are candidat la președinția României: Lavinia Șandru
Politică

Antena 3 are candidat la președinția României: circa 30% din veniturile lui Șandru, de la acest post

Antena 3 are candidat la președinția României: circa 30% din veniturile Laviniei Șandru provin de la acest post de televiziune, controlat de Dan Voiculescu. Oficial, Șandru candidează din partea Partidului Umanist Social Liberal, o structură înființată și controlată de Voiculescu. Candidatura ei a fost admisă de BEC. Citește și: Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024: el - zero, ea - circa 236.000 euro Ea a fost soția lui Darius Vâlcov și, după ce a depus mărturie la procesul acestuia, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au apreciat mărturia ei ca fiind „nesinceră”. Antena 3 are candidat la președinția României În anul fiscal 2024, Șandru a primit 165.000 de lei, net, sub formă de drepturi de autor, de la Antena 3.  Ea a mai câștigat: 24.000 de lei de la teatrul Mihai Eminescu din Timișoara (drepturi de autor), încă 77.000 de lei sub formă de drepturi de autor de la diferite organizații, un salariu de 26.616 lei de la o firmă pe care o controlează, Stratcom Media&Film, de unde a luat și dividende de 114.000 de lei, încă 99.504 lei dividende de la Movingframe și salarii restante de 10.716 lei de la Inițiativa Ecologistă Europeană.  Cea mai mare parte a averii lui Șandru este în titluri de stat: 1.045.750 lei și 100.000 de euro.  „Sunt candidatul României reale. Voi fi preşedintele care va lupta împotriva abuzurilor”, a susținut Șandru.  În 2004, ea a candidat pentru primăria Târgu Mureș, din partea Partidului Democrat, condus de Traian Băsescu, și a obținut câteva sute de voturi.  În 2018, chiar Antena 3 o critica pentru un contract cu televiziunea publică: „Lavinia Şandru nu are un contract direct cu TVR pentru această emisiune. El se derulează prin firma SC Stratcom Media and Film. Este o firmă deţinută de Lavinia Şandru, înfiinţată cu doar trei luni înainte de obţinerea contractului cu TVR. TVR plăteşte 24.000 de euro firmei Laviniei Şandru pentru o emisiune de interviuri 2.000 de euro pentru 30 de minute. Firma Laviniei Şandru a fost contractată pentru un număr de 12 episoade, difuzate o dată pe săptămână, sâmbăta, de la ora 16.00. SC Stratcom Media and Film se ocupă în totalitate de realizarea acestei emisiuni. Ea este livrată televiziunii publice, care nu face decât să o difuzeze. Un episod costă 2.000 de euro, bani primiţi de firma Laviniei Şandru. Adică un total de 24.000 de euro, fără TVA, pentru trei luni de muncă”. 

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea: impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%, dispar facilitățile în IT și construcții, iar pragul microîntreprinderilor coboară de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul Prevederile apar în ordonanța trenuleț, care însă inițial prevedea doar reduceri de cheltuieli, nu și majorări de taxe și impozite. Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Ce măsuri noi au apărut în proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul ministerului de Finanțe: majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025 reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, pentru a beneficia de sistemul de impozitare al microîntreprinderilor, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025. Se reinstituie impozitul pe construcții datorat de persoane juridice Urmare a acestor măsuri de majorare a fiscalității, Guvernulestimează un plus de încasări de 7,11 miliarde de lei, în 2025. Tăierile de cheltuieli sunt estimate la 126 de miliarde de lei. În plus, in forma finală a proiectului de ordonanță, alocația pentru copii, care trebuia majorată cu 10%, nu va mai crește.

Antonescu recunoaște: „Am trăit din veniturile soției” Foto: Facebook
Eveniment

Antonescu recunoaște: „Am trăit din veniturile soției”

Crin Antonescu recunoaște: „Am trăit financiar din veniturile soției mele și din economiile mele destul de firave”, a spus el, la Antena 3. Însă el a respins calificativul de „șomer”, arătând că nu a primit nici o formă de ajutor social de la stat. Citește și: Călin Georgescu, susținut de compania rusă care, în pandemie, lansa dezinformări despre coronavirus în Franța și Germania Antonescu recunoaște: „Am trăit din veniturile soției” „Nu am fost angajat în acești ultimi opt ani, am trăit financiar din veniturile soției mele și din economiile mele destul de firave. Nu-mi amintesc să fi cerut cuiva vreun leu, nu am solicitat din partea statului român sau a unor instituții vreun leu sau euro și cred că e opțiunea mea de care nu am de ce să mă feresc”, a spus el, potrivit transcrierii Antenei 3. „Am văzut că se folosește termenul de șomer, aș vrea să vă liniștesc: nimic din contribuțiile dvs. la buget nu au fost folosite pentru mine, nu am avut ajutor de șomaj. În schimb, eu, din economiile mele am plătit cablul ca să vă pot vedea la Antena”, a mai afirmat candidatul PSD-PNL-UDMR la președinția României. „Nu credeam că voi reveni vreodată în politică, pentru că nu credeam că în România se va întâmpla ceva atât de dramatic încât să mai fie nevoie de mine”, a mai spus Crin Antonescu la postul controlat, de facto, de fostul său aliat Dan Voiculescu. „Dan Voiculescu, de ani de zile, cu partidul lui, cu trustul lui media, acţionează, în opinia mea, corect. Acţionează corect apărând nişte valori democratice, denunţând nişte lucruri anormale, aberante, nedemocratice, nişte hoţii care se întâmplă în România sub regimul lui Traian Băsescu şi atunci e normal să fim aliaţi politic, dacă avem acelaşi scop”, spunea el în iulie 2012.

Veniturile din Moldova, sub media națională (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Veniturile din Moldova, sub media națională

Veniturile din Moldova, sub media națională. Veniturile sunt mai mici cu 20% decât media națională și la jumătate față de București. Veniturile din Moldova, sub media națională În România anului 2024 s-a discutat intens despre majorarea salariilor. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Dar cele mai recente date provizorii ale Institutului Național de Statistică indică faptul că veniturile medii lunare ale gospodăriilor din Regiunea Nord-Est nu au reușit să țină pasul cu cele din alte regiuni. În trimestrul al doilea din acest an, venitul mediu lunar din județele Iași, Bacău, Botoșani, Neamț, Vaslui și Suceava a reprezentat doar 79% din media națională și a fost de două ori mai mic decât cel înregistrat în București. Acest procent este în scădere comparativ cu anul anterior, când, în aceeași perioadă, venitul mediu lunar al gospodăriilor din Regiunea Nord-Est reprezenta 80,1% din media națională. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii sunt mai bogați, spune INS (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Românii sunt mai bogați, spune INS

Românii sunt mai bogați, spune INS. Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul II 2024, în termeni nominali, de 8.210 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.274 lei pe o persoană, în creştere cu 2% faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Românii sunt mai bogați, spune INS Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 18,8%, iar cele pe o persoană cu 18,2%. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în trimestrul II 2024, de 6.920 lei pe o gospodărie (2.760 lei pe o persoană) şi au reprezentat 84,3% din veniturile totale, în creştere cu 77 lei pe o gospodărie faţă de trimestrul I 2024. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 15,9%, iar cele pe o persoană cu 15,4%. Veniturile băneşti medii lunare au fost, în perioada menţionată, de 7.637 lei lunar pe o gospodărie (3.046 lei pe o persoană) în creştere cu 2,2% faţă de trimestrul I 2024, iar veniturile în natură de 574 lei lunar pe o gospodărie (229 lei pe o persoană), în scădere cu 0,5% faţă de precedentele trei luni. Salariile brute şi alte drepturi salariale au fost de 5.567 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă de trimestrul I 2024 cu 1 punct procentual). Prestațiile sociale, contribuție însemnată La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1.563 lei lunar pe o gospodărie (19% în trimestrul II 2024, respectiv, 19,3% în trimestrul I 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7% în trimestrul II 2024, respectiv, 7,2% în trimestrul I 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale (1,7% în trimestrul II 2024, respectiv, 1,3% în trimestrul I 2024) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,3% în trimestrul II 2024, respectiv, 5,9% în trimestrul I 2024). În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în perioada aprilie-iunie 2024 a fost de 9.202 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 3.868 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul II 2024, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74%, mai mare cu 16,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 20,6%, mai mare cu 2,5 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 12,1% în mediul rural, de 3 ori mai mare faţă de cea din mediul urban. Cheltuielile lunare, mai mari Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul al doilea din 2024, de 6.486 lei pe o gospodărie (2.587 lei pe o persoană), mai mari cu 1,8% faţă de trimestrul I 2024. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost, în medie, de 434 lei lunar pe o gospodărie (173 lei pe o persoană), în scădere cu 8,3% faţă de trimestrul I 2024. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4.142 lei lunar pe o gospodărie (59,8%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor de 2308 lei pe o gospodărie (33,4%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) de 162 lei pe o gospodărie (2,3%). "Mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 7.660 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.220 lei lunar, de 1,4 ori mai mult decât o persoană din mediul rural", se menţionează în comunicatul INS. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 37% în cheltuielile totale, cu 9,8 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost de 11,6% în cheltuielile totale, de 3,7 ori mai mare decât în mediul urban. Mâncarea și băuturile nealcoolice, pe primul loc Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice, în valoare de 1.455 lei pe o gospodărie, au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (35,1%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili, în valoare de 530 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 12,8%, de cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte în valoare de 326 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,9% în cheltuielile totale de consum medii lunare, şi de cele pentru băuturile alcoolice, tutun, în valoare de 311 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,5% în cheltuielile totale de consum medii lunare. Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie, de 26 lei pe o gospodărie (0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze (sursa: Gazprom)
Internațional

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze. Guvernul rus se aşteaptă în următorii trei ani la o scădere a veniturilor din petrol şi gaze, în urma preţurilor mai scăzute la energie şi a unui regim fiscal mai blând pentru Gazprom, transmite Bloomberg. Rusia, scad veniturile din petrol, gaze Conform unui proiect de buget pe trei ani consultat de Bloomberg, această sursă cheie de fonduri pentru Kremlin va scădea cu 14% din 2024 în 2027, cu implicaţii asupra războiului din Ucraina şi a cheltuielilor militare ale Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Industria petrolului şi gazelor din Rusia ar urma să contribuie anul viitor la buget cu 10.940 miliarde de ruble (118 miliarde de dolari) sub formă de taxe, conform proiecţiilor guvernamentale. Ar fi cu 3,3% mai puţin decât proiecţiile din 2024. Veniturile anuale ar urma să scadă în continuare în următorii doi ani, ajungând la 9.770 miliarde de ruble în 2027, conform documentelor. Biroul de presă al Guvernului rus nu a răspuns solicitărilor Bloomberg de a comenta informaţia. Fluxul de petrodolari a ajutat Kremlinul să continue agresiunea sa militară contra Ucrainei, chiar dacă statele occidentale au ajutat militar Kievul cu miliarde de dolari şi au impus sancţiuni menite să reducă câştigurile Rusiei de pe urma exporturilor de energie. Moscova a ocolit sancţiunile, făcând rost de o flotă fantomă de petroliere şi vase pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) către noii clienţi din Asia. Declinul veniturilor Un alt factor care contribuie la declinul proiectat al veniturilor Rusiei din petrol şi gaze este planul de a renunţa la povara fiscală asupra Gazprom, care a fost o sursă de numerar pentru Guvern. De la invazie, compania a renunţat la majoritatea exporturilor sale prin gazoducte spre Europa, anterior cea mai mare piaţă externă a sa. Decizia a provocat anul trecut Gazprom primele pierderi nete din acest secol. Totuşi, Guvernul a impus Gazprom o taxă pe profit, aşteptând să primească încă 50 miliarde de ruble de la companie în fiecare lună, între 2023 şi 2025. Acum există un plan de a atenua povara fiscală asupra Gazprom, arată documentele. Dacă planul va fi adoptat, regimul fiscal mai blând va reduce veniturile Rusiei din producţia de petrol şi gaze cu peste 30% faţă de 2023, la uşor peste 1.000 miliarde de ruble în 2025, conform calculelor Bloomberg.

Șefii Colegiului Medicilor Iași sunt neplătiți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefii Colegiului Medicilor Iași sunt neplătiți

Șefii Colegiului Medicilor Iași sunt neplătiți. Este o situație unică la nivel național. Șefii Colegiului Medicilor Iași sunt neplătiți Și anume: niciuna dintre persoanele care ocupă o funcție de conducere, președintele, cei trei vicepreședinți și secretarul general al CMR Iași, nu sunt plătiți. Citește și: A criticat pensiile speciale ale parlamentarilor, dar acum a decis că vrea și el, după numai un mandat de deputat Prof. dr. Liviu Oprea, președintele CMR Iași, a explicat că s-a luat această decizie în urmă cu mai mulți ani. Argumentul: banii pot fi folosiți mult mai bine pentru a finanța o parte dintre proiectele sociale și profesionale pe care colegiul le desfășoară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Veniturile sindicalistului Bărăscu: 22.000 euro lunar (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Veniturile sindicalistului Bărăscu: 22.000 euro lunar

117 milioane de euro. Atât plătește Casa Națională de Pensii Publice pentru tratamentul balnear al pensionarilor. Pe lista contractorilor se află Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, instituție care a primit un contract de peste 3,6 milioane de euro, dar și o unitate militară a Ministerului Apărării Naționale care a primit puțin peste 2,5 milioane euro. Citește și: Misterioasa doamnă Nicoleta, bugetar cu studii la o universitate privată, dar competentă în bănci, căi ferate și aeronautică. I-a dat o mână de ajutor lui Dan Voiculescu Cei mai mulți bani, adică în jur de 33 de milioane de euro, vor ajunge la Sind Tour Trading, o firmă controlată de Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, condusă de Leonard Sorin Bărăscu. Veniturile sindicalistului Bărăscu: 22.000 euro lunar din nu mai puțin de șase funcții. 35 de acorduri-cadru Casa Națională de Pensii Publice a împărțit 117 milioane de euro în 35 de acorduri-cadru, atribuite în urma unor licitații cu un singur ofertant, pentru tratamentul balnear al pensionarilor. Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat a câștigat o licitație de peste 18,2 milioane euro, echivalentul a 3,6 milioane euro, pentru tratamentul a unui număr maxim de 6.300 de pensionari. Unitatea Militară 02275 Bălțătești a obținut un contract de peste 2,5 milioane euro pentru tratamentul a unui număr maxim de 1.240 de pensionari. Firma Sind Tour Trading și-a adjudecat trei contracte cu o valoare cumulate de 33 milioane de euro. Un bilet, 2.800-2.900 de lei Conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), pensionarii eligibili pentru primirea biletelor de tratament sunt cei cu afecțiuni reumatismale, cardiovasculare, digestive, afecţiuni ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos, afecţiuni ginecologice. Dar și alte afecțiuni nemenționate. Valoarea unui bilet de tratament balnear variază între 2.800 și 2.900 lei, în funcție de locul de cazare. Pe lângă tratament, pensionarii vor beneficia de cazare și masa în regim de pensiune. CNSLR Frăția face jocurile Societatea Sind Tour Trading este deținută Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția și Institutul de Educație și Studii Sindicale. Președintele Consiliului de Administrație este sindicalistul Leornard Sorin Bărăscu. Din conducerea companiei mai fac parte sindicalistul Florin Bercea și Dumitru Hohan. Sindicalistul Leornard Sorin Bărăscu și-a publicat declarațiile de avere și interese pe site-ul CNSLR Frăția. De acolo aflăm că sindicalistul mai este președinte al Federației Sanitas din România și președinte IFN, de pe șoseaua Panduri. Veniturile sindicalistului Bărăscu: 22.000 euro lunar Pentru cele trei funcții de președinte a fost renumerat în anul 2023 cu aproape 450.000 lei. Adică puțin peste 90.000 de euro. Separat, în declarația de interese, a mai menționat alte două funcții de președinte și una de administrator. Pentru funcția de președinte al CA Sind Tour Trading, a primit suma de 334.800 lei. Funcția de președinte al Fundației Institutul de Educație și Studii Sindicale i-a mai adus în conturi alți 108.200 lei. Ultima funcție, cea de administrator la Edu Sind Tour, i-a adus un salariu anual de 160.399 lei. În total, de la toate cele șase locuri de muncă, a încasat peste 260.000 de euro anual, adică aproape 22.000 de euro lunar. Veniturile sindicalistului Bărăscu (sursa: CNSLR) Sindicalistul Bercea încalcă repetat legea Florin Bercea, celălalt sindicalist din Consiliul de Administrație al firmei Sind Tour Trading, este prim-vicepreședinte al CNSLR Frăția. Acesta nu și-a făcut publice declarațiile de avere pe site-ul confederației. El este și președintele Federației Sindicatelor Libere și Independente Petrol și Energie. În anul 2020 a fost amendat cu suma de 2.000 de lei de Agenția Națională de Integritate pentru că nu a vrut să își facă publice declarațiile de avere și de interese. A contestat amenda la Judecătoria Sector 1, dar a pierdut procesul cu ANI. Cu toate acestea, declarațiile de avere ale lui Florin Bercea nu au fost făcute publice nici până astăzi. Conform presei centrale, sindicalistul Florin Bercea a fost asociat și administrator al firmei X-Oil Grup, cu câteva firme ascunse în paradisurile fiscale din UK și Cipru, strâns legate de Sorin Ovidiu Vântu și Liviu Luca. Petromservice SA, devenită între timp PSV Company, a investit milioane de euro fără să primească vreun beneficiu în firma administrată de sindicalistul Florin Bercea.

Creșterea salariului minim acoperă gaura de la buget Foto: Facebook
Eveniment

Creșterea salariului minim acoperă gaura de la buget

Creșterea salariului minim, pe care executivul condus de Marcel Ciolacu o va aproba azi, acoperă, de fapt, gaura de la buget: potrivit notei de fundamentare, această măsură va aduce venituri bugetare de peste 2,3 miliarde de lei doar în 2024. În 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor bugetare va fi de aproape 5,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar a ajuns, la final de aprilie, la 3,24% din PIB, respectiv 57,3 miliarde de lei. Citește și: Rafila a mințit când a susținut că „nu sunt elemente care să justifice” acuzațiile că la Sf. Pantelimon au fost uciși pacienții: asistentă, reținută Creșterea salariului minim acoperă gaura de la buget În plus, în nota de fundamentare, ministerul de Finanțe consideră că un efect pozitiv al acestei măsuri va fi creșterea amenzilor: „Modificarea salariului de baza minim brut pe țară determină creșterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare – art.98)”. Doar într-un scurt paragraf din această notă, ministerul de Finanțe recunoaște că va lovi în mediul de afaceri: „Măsura creșterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic față de medie cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă”. „Cea mai așteptată decizie de azi este creșterea salariului minim de la 3300 la 3700 de lei lunar, de la 1 iulie. Este o măsură agreată cu partenerii de dialog social, de care beneficiază peste 1,8 milioane de angajați din România. De asemenea, la solicitarea mediului de afaceri, am aprobat majorarea de la 200 de lei la 300 de lei a sumei lunare neimpozitate. Practic, angajații primesc în plus 284 de lei pe lună. Astfel, facem un pas important pentru a ne apropia de nivelul cerut de Directiva privind salariul minim european. Ministerul Muncii și partenerii sociali lucrează deja la mecanismul care va introduce salariul minim european în România până în noiembrie”, s-a lăudat premierul Ciolacu, azi, în ședința de Guvern. „La fiecare 100 de lei pe care antreprenorul îi plăteşte în plus la salariul minim, guvernul ia 42 de lei. Miza este de 9 miliarde de lei pe an pentru bugetul de stat în jocul salariului minim european”, explica Ziarul Financiar, în aprilie.

Veniturile uriașe ale lui Mugur Ciuvică, „analist” de casă al Antenei 3 Foto: Captură video
Politică

Veniturile uriașe ale lui Ciuvică, „analist” de casă al Antenei 3

Veniturile uriașe ale lui Mugur Ciuvică, „analist” de casă al Antenei 3, pe care Dan Voiculescu vrea să-l facă europarlamentar: acesta a câștigat, în medie, în anul fiscal 2023, circa 31.000 de lei pe lună, net. Însă Ciuvică nu declară nici un cont în bancă peste 5.000 de euro - deși media veniturilor lunare sare de 6.000 de euro - nici un plasament financiar, nici o casă, nici o mașină. Citește și: Ce multinațională celebră cu sediu în Irlanda îl plătește și cu cât pe Luis Lazarus, candidatul lui Șoșoacă la Parlamentul European. Jurnalistul, amator de investiții în monezi crypto Atacuri vulgare la adresa celor care l-au deranjat pe Dan Voiculescu Ciuvică, fost membru al PNȚCD și șef de cabinet al președintelui Emil Constantinescu, este acum invitat periodic al Antenei 3. Aici el s-a făcut remarcat prin ferocitatea cu care l-a apărat pe patronul, de facto, al postului. „Trebuie să fii mult prea bou ca să-l ataci pe Voiculescu”, a afirmat Ciuvică, în 2019, în timpul unei emisiuni a Antenei 3. El i s-a adresat astfel unui deputat PNL care a amintit că Dan Voiculescu a fost turnător la securitate. În 2014, el i-a spus unui invitat: „Mercenară-i mă-ta, mă-ta-i mercenară, nu io!”. În decembrie 2019, Podul a prezentat fotografii cu Mugur Ciuvică petrecând la ziua lui Codrin Ștefănescu, fost secretar general al PSD, alături de Ionel Arsene, acum fugar în Italia, și Nicolae Bădălău, cercetat penal pentru trafic de influență. Foto: Podul Veniturile uriașe ale lui Mugur Ciuvică, „analist” de casă al Antenei 3 Ce surse de venit a avut Mugur Ciuvică în anul fiscal 2023: 270.000 de lei - drepturi de autor de la Grupul de Investigații Politice, un ONG. Pe pagina de internet a GIP se poate constata că „investigațiile” îi țintesc pe cei care-l deranjează pe Dan Voiculescu. De exemplu, sunt mai multe dezvăluiri despre fostul președinte al Partidului Conservator, Daniel Constantin, acum parlamentar PNL. Daniel Constantin și Dan Voiculescu ar avea o dispută legată de o datorie a parlamentarului către patronul, de facto, al Antenei 3. Ciuvică semnează și un articol în care susține că bilanțul lui Nicușor Dan, la primăria Capitalei, este zero. 23.319 lei - salariu de la Cert Media SRL. Cu doi angajați în 2023, firma a avut o cifră de afaceri de 450.000 de lei și un profit de 101.000 lei în 2023 80.500 de lei - dividende de la Acta Traduceri SRL. Însă, în 2023, firma a avut un angajat și profit sub 47.424 de lei. Mugur Ciuvică este acum candidat PUSL, formațiunea lui Piedone și Dan Voiculescu, la Parlamentul European. Informațiile apar în declarația de avere depusă de acesta la Biroul Electoral Central.

Grindeanu, întrebat dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni Foto: Facebook
Eveniment

Grindeanu, întrebat dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a fost întrebat, la Digi 24, dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni: „S-au triplat veniturile. Contractele semnate în ultima perioadă pe tot ceea ce înseamnă duty free-uri, spaţii, în aeroport înseamnă venituri de trei ori mai mari decât au fost până acum”, a răspuns el. Citește și: VIDEO Cosette Chichirău anunță că va candida la primăria Iași și lansează acuzații dure spre conducerea USR: „A ajuns fix ca PSD și PNL” Grindeanu, întrebat dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni „Lucrul bun este că un pic s-a făcut curăţenie acolo şi nu ţine de curăţenia propriu zisă, ci curăţenia legată de spaţii şi de toate lucrurile pe care dumneavoastră le ştiţi. S-au ţinut licitaţii la Bursa Română de Mărfuri cât se poate de transparente, cu ridicat, cine oferă mai mult. S-au triplat veniturile. Contractele semnate în ultima perioadă pe tot ceea ce înseamnă duty free-uri, spaţii, în aeroport înseamnă venituri de trei ori mai mari decât au fost până acum”, a afirmat Grindeanu. El a precizat că la Otopeni trebuie realizat un alt terminal. „Aeroportul din Bucureşti a ajuns la numărul de pasageri de dinainte de pandemie. E un lucru, s-a recuperat acea perioadă. În patru, cinci ani ajunge la capacitate maximă, ceea ce înseamnă că trebuie să dăm drumul de acum la tot ceea ce ţine de construirea unui nou terminal. Mai mult decât atât, ca să răspund direct, n-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul, şi nu doar la aeroportul Bucureşti, ci şi la alte companii ale statului, acel profit a fost luat de Boloş la bugetul de stat. Să ştiţi că profitul era de vreo 500 de milioane. La o cifră de afaceri la aeroportul Bucureşti de un miliard 400, profitul era de 500 de milioane. Acei bani erau reinvestiţi în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luaţi. Am înţeles situaţia deosebită la sfârşitul anului trecut, dar nu o să mai înţeleg anul acesta”, a mai declarat ministrul Transporturilor, citat de news.ro.

Ce pensionari pot cumula alte venituri (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Ce pensionari pot cumula alte venituri

Ce pensionari pot cumula alte venituri. România are în vigoare reglementări stricte referitoare la cumulul pensiilor și al altor venituri pentru diverse categorii de beneficiari. Non-cumul pentru anumite categorii de pensii Legislația clarifică situațiile în care non-cumulul se aplică. Printre categoriile de pensii care nu pot fi cumulate cu alte venituri se numără: Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Pensia anticipată parțială și pensia anticipată, care nu pot fi cumulate cu venituri din contracte individuale de muncă sau activități în funcții elective. Pensia de invaliditate și pensia de urmaș de invaliditate, care nu pot fi cumulate cu venituri din contracte individuale de muncă sau activități în funcții elective. Restricții în cazul unor grade specifice de invaliditate De asemenea, legislația stabilește restricții pentru cumulul pensiilor în funcție de gradul de invaliditate: Persoanele cu pensie de invaliditate gradul I sau II și pensionarii de urmaș în aceleași condiții nu pot cumula pensiile cu venituri din contracte individuale de muncă sau activități în funcții elective. Situația se repetă și în cazul pensionarilor cu invaliditate gradul III și pensionarilor de urmaș în aceeași categorie. Ce pensionari pot cumula alte venituri Cu toate aceste restricții, există categorii de pensionari care beneficiază de dreptul de a cumula pensiile cu alte venituri: Pensionarii sistemului public de pensii, indiferent de categoria de pensie, pot cumula pensiile cu venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală. Pensionarii pentru limită de vârstă și copiii, pensionari de urmaș, au permisiunea de a cumula pensiile cu venituri obținute din activități dependente și independente. Informații complete despre cumulul posibil al pensiilor cu alte venituri, aici.

Cioroianu ascunde sursa pentru 100.000 lei (sursa: Facebook/Adrian Cioroianu)
Eveniment

Cioroianu ascunde sursa pentru 100.000 lei

Cioroianu ascunde sursa pentru 100.000 lei. În primul an plin de director al Bibliotecii Naționale, 2022, Adrian Cioroianu a beneficiat din plin de statutul său. Cioroianu ascunde sursa pentru 100.000 lei Este vorba de beneficii financiare. Citește și: Într-un an la Biblioteca Națională, Cioroianu a avut venituri mai mari cu 170.000 de lei decât în anul anterior. Salariul de director, 8.000 de lei lunar. I se cere demisia după scandalul cu Emilia Șercan Potrivit declarației de avere depuse în 2023 pentru anul fiscal 2022, Cioroianu a câștigat, pe lângă salariul de la Bibliotecă și cel de la Universitatea București, 100.000 de lei din "edituri, mass media, conferințe". Suma este cu 85.000 de lei mai mare decât cea declarată în 2022 pentru anul fiscal 2021. Atunci, numai din "edituri", Cioroianu a câștigat 15.000 de lei. Ce nu spune actualul director al Bibliotecii Naționale a României, însă, este cine anume i-a plătit acești bani. A omis numele surselor de bani După cum se poate vedea și în imaginea de mai jos (un fragment din declarația de avere depusă în 2023), "sursa venitului" se identifică prin "numele, adresa". Ceea ce Cioroianu știe foarte bine și a respectat această condiție atunci când a fost vorba de veniturile de la BNaR și de cele de la Universitatea București. Când a fost vorba de venituri suplimentare, directorul Bibliotecii s-a ascuns după formula generică "edituri, mass media, conferințe". Așadar, fără nume și fără adrese. Relevanța omisiunii este cu atât mai mare cu cât Adrian Cioroianu pare să fie de partea unor puternici ai zilei atunci când se plasează violent în antiteză cu Emilia Șercan, cunoscută pentru dezvăluirile referitoare la plagiatele unor politicieni. Fragment din declarația de avere a lui Adrian Cioroianu depusă în 2023 (sursa: integritate.eu) 170.000 de lei într-un an În declarația de avere depusă în 2022 pentru anul fiscal 2021, istoricul declara un cont de 40.000 de euro și venituri suplimentare din „edituri” de 15.000 de lei. În declarația de avere depusă în 2023 pentru anul fiscal 2022 (primul an plin de directorat), apar două noi conturi: unul de 45.000 de lei și altul, de 40.000 de lei. De asemenea, veniturile suplimentare urcă la 100.000 de lei. Sursa: „edituri, mass media, conferințe”. Așadar, în numai un an, conturi noi, de 85.000 de lei, și venituri suplimentare tot cu 85.000 de lei mai mari decât în anul anterior (100.000 de lei față de numai 15.000 de lei). În total, 170.000 de lei. Așadar, poziția de la Biblioteca Națională a României a venit cu beneficii importante. Potrivit presei mondene, Daniela Nane a declarat recent că a divorțat de Adrian Cioroianu. Divorțul a survenit în 2023 sau la începutul lui 2024.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră