marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pib

65 articole
Eveniment

Economia Ucrainei duce prost, s-a stabilizat

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat, arată analize publicate în aceste zile de Bloomberg și Wall Street Journal. Uniunea Europeană a promis, zilele trecute, un nou ajutor de cinci miliarde de euro, acces la piețele sale și desființarea taxelor de roaming - în condițiile în care milioane de refugiați ucraineni se află în spațiul Uniunii. În plus, 100 de milioane de euro vor merge spre refacerea școlilor distruse. Însă mai mulți analiști remarcă faptul că pachetul de ajutor financiar promis inițial Ucrainei de UE a fost achitat în foarte mică măsură. Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat „Economia Ucrainei, deși suferă, se stabilizează după prăbușirea profundă cauzată de război, datorită unei combinații de acțiuni politice rapide, rezistență militară și răspuns flexibil al întreprinderilor ucrainene (…) Creșterea economică și victoriile de pe front ridică moralul în țară”, scrie Wall Street Journal. Publicația oferă exemplul unui serviciu privat de curierat din Ucraina, Nova Poshta. Când a început războiul, veniturile ei au scăzut la 2% din nivelul de dinainte de război. Acum, sunt la 90% din nivelul de dinainte de război. Totuși, datele arată că PIB-ul Ucrainei se va prăbuși, în acest an, cu 30%. Trupele ruse au ocupat nucleele industriei și agriculturii ucrainene, au blocat porturile Mării Negre pe care se bazează exporturile ucrainene și au bombardat fabrici, rafinării de petrol și alte elemente de infrastructură. Milioane de ucraineni au devenit refugiați în interiorul țării și în întreaga Europă, iar șomajul scade lent de la un vârf de 35%. „PIB-ul Ucrainei s-a redus cu 15,1% în primul trimestru al anului 2022, comparativ cu primul trimestru din 2021. În al doilea, s-a redus cu 37%. Contracția anuală a PIB-ului va fi de aproximativ 33%, potrivit estimărilor guvernamentale. Șomajul este la nivelul Marii Crize Economice. Pagubele totale cauzate de război infrastructurii și locuințelor ucrainene au fost estimate săptămâna trecută într-un raport al Băncii Mondiale la 97,4 miliarde de dolari. Același raport estimează pierderile totale din închiderea afacerilor la 252 de miliarde de dolari”, scrie Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. Guvernul are un deficit de cinci miliarde USD/ lună Veniturile fiscale din Ucraina acoperă acum doar 40% din cheltuielile guvernamentale. Ministerul de Finanțe spune că necesită aproximativ 5 miliarde de dolari (2,5% din PIB-ul de dinainte de război) în ajutor extern pe lună pentru a acoperi cheltuielile nemilitare. Până în prezent, însă, Ucraina a primit ajutor de 17,5 miliarde de dolari, aproximativ jumătate din suma promisă de partenerii internaționali – și cu mult sub nevoile guvernului. „Guvernul a redus temporar taxele comerciale și a suspendat taxele pe vânzări și taxele de import, oferind un stimulent fiscal și ușurând importurile de bunuri de larg consum în cea mai întunecată oră. Kievul a restabilit treptat impozitele pe măsură ce activitatea economică s-a stabilizat”, arată Wall Street Journal. Premierul Ucrainei, Denis Șmihal, spune că țara are nevoie urgentă de reconstrucția locuințelor și infrastructurii diustruse, înainte de a începe iarna. Ferguson apreciază, pentru Bloomberg, că sunt și semne bune: exporturile de cereale s-au reluat, iar Ucraina ar putea vinde energie către UE. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” UE întârzie ajutorul promis Și Wall Street Journal, și Bloomberg, critică UE pentru că întârzie ajutorul financiar promis Ucrainei. „Aliații occidentali ai Ucrainei, în special Uniunea Europeană, întârzie să trimită finanțarea promisă pentru uriașul deficit bugetar al guvernului, lăsând Kievul să se bazeze în mod periculos pe tipărirea banilor de către banca centrală. Acest lucru a contribuit la o inflație de peste 20%”, scrie WSJ. We will empower ?? to make the most of its potential.Building on the success of the solidarity lanes to ensuring seamless access to the Single Market.Bringing Ukraine into our ?? free roaming area.I am going to Kyiv today to discuss all this with President @ZelenskyyUa pic.twitter.com/uYxf41CIr6— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 14, 2022 „Europenii sunt principalii vinovați. UE a promis Ucrainei nouă miliarde de euro în sprijin bugetar în mai, dar doar aproximativ un miliard a fost plătit. (…) Inflația, care era la început de an la 10%, este acum la 24% și este în creștere. Banca centrală a ridicat ratele dobânzilor la 25%, dar a fost, de asemenea, obligată să devalorizeze hrivna cu 25% față de dolar”, explică și Niall Ferguson, în Bloomberg.

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat Foto: Twitter
PIB-ul României în creștere  (sursa: Pixabay)
Eveniment

PIB-ul României, în creștere

PIB-ul României, în creștere . Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS. PIB-ul României, în creștere Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021. Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%. Scumpirile au ajutat la creșterea PIB-ului Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB. "Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS. Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 Iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects), potrivit Agerpres. Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an. Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%. Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%.

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România Foto: Twitter
Eveniment

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România, pentru că a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni, arată o analiză publicată azi de Bloomberg. În primul trimestru din acest an, PIB-ul Poloniei a crescut cu 8,5%, față de primul trimestru al anului trecut. PIB-ul Ungariei a înregistrat o creștere de 8,2%, iar cel al României de 6,5% - tot trimestrul I 2022 comparat cu trimestrul I 2021. Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România „Fuga a milioane de ucraineni din fața invaziei Rusiei a crescut costurile financiare pentru țările de la granița de est a Uniunii Europene care îi preiau, dar cazul Poloniei arată că oferirea de adăpost poate aduce și beneficii economice (...) Cu majoritatea migranților ucraineni - un grup format în mare parte din femei, copii și bătrâni - având puține bunuri personale, sosirea lor a contribuit la creșterea vânzărilor de orice, de la pantofi la haine și produse alimentare. Acest lucru a ajutat la contrabalansarea altor dificultăți economice cauzate de război, inclusiv inflația rapidă”, scrie Bloomberg. Guvernatorul băncii centrale a Poloniei a arătat că refugiații ucraineni au contrinuit la aproape jumătate din cheltuielile consumatorilor, în ultima perioadă de timp. Profesorul Matesz Urban, de la Oxford Economics, a apreciat că primirea refugiaților ucraineni va aduce beneficii pe termen lung. Refugees in #Poland will lift economy’s potential, but challenges remainClick the link below to read our latest #research: https://t.co/3Ido1Iihkthttps://t.co/3Ido1Iihkt pic.twitter.com/BCmzBsMC3u— Oxford Economics (@OxfordEconomics) May 12, 2022 Ucrainenii, cumpărături de 900.000 USD în România În România, ucrainenii erau cel mai mare grup de cumpărători străini, pe baza plăților cu cardul în luna martie, potrivit companiei de tehnologie financiară Global Payments. Ei au cheltuit 4,2 milioane de lei (900.000 de dolari) în aproape 34.000 de tranzacții în cursul acelei luni, majoritatea pe produse achiziționate în supermarketuri și farmacii. Ei au plătit și pentru combustibil, ulei de motor, articole auto, haine sau cazare, arată datele Global Payments citate de Bloomberg. Reversul acestei cereri și a cheltuielilor guvernamentale de urgență este că ele se adaugă la presiunile inflaționiste, care erau deja în creștere urmare a creșterii prețurilor mărfurilor și a perturbărilor lanțului global de aprovizionare, mai explică agenția. From today, I am officially employed in Poland. I didn’t want to apply as a refugee, because for me, the war is not an excuse. I arrived to Poland one month ago, and I have job. My son is attending kindergarten. We have a new home. Thanks @BartoszMilewski for supporting us. pic.twitter.com/SxgOBepUEC— Aleksandra (@hl_aleksandra) May 10, 2022 În plus, refugiații ucraineni vor ajuta la slăbirea presiunii pentru salarii mai mari. În Polonia, circa 300.000 de ucraineni și-au găsit deja o slujbă. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania crește instant, masiv cheltuielile militare

Germania crește instant, masiv cheltuielile militare. Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat că Germania va creşte cheltuielile militare, la "mai mult de 2%" din PIB pe an şi va debloca un pachet excepţional de 100 de miliarde de euro pentru a-şi moderniza apărarea. Lumea a intrat într-o "nouă eră" o dată cu invazia Rusiei în Ucraina, afirmat duminică Olaf Scholz în timpul unei sesiuni speciale a Bundestag-ului. Germania crește instant, masiv cheltuielile militare În Ucraina, "oamenii nu-şi apără doar patria. Ei luptă pentru libertate şi pentru democraţia lor. Pentru valorile pe care le împărtăşim cu ei", a adăugat el, citat de AFP. De asemenea, Germania va livra Ucrainei "cât mai repede posibil" 1.000 de lansatoare de rachete şi 500 de rachete sol-air de tip Stinger pentru a ajuta această ţară să facă faţă invaziei armatei ruse, a anunţat sâmbătă guvernul de la Berlin, transmite AFP. Citește și: Germania, schimbare radicală de atitudine: va livra Ucrainei lansatoare de rachete şi rachete Stinger, spaima elicopterelor rusești Rachetele de tip Stinger au devenit celebre în Afganistan, când această țară se lupta împotriva URSS. Rachetele furnizate de americani luptătorilor afgani au fost esențiale pentru victoria acestora, obligând aviația sovietică să opereze la mare altitudine, pierzânduși precizia.

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza politică Foto. Digi 24
Politică

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza din toamnă: a scăzut cu 0,5% în trimestrul IV al anului 2021, comparativ cu trimestrul III al aceluiași an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe parcursul întregului an 2021, PIB-ul a crescut cu 5,6%, mult sub estimarea de 7%, avansată de Comisia Națională de Prognoză, instituție subordonată Guvernului. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza politică "Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2021 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2021. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 2,2% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2021, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă din 12 ianuarie 2022", arată INS. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Tabel INS Încă din trimestru III al anului trecut, economia a marcat o încetinire a ritmului de creştere, cu un avans al PIB de doar 0,3% faţă de trimestrul II şi cu 7,2% faţă de trimestrul III din 2020, punând sub semnul întrebării creşterea de 7%. Prognoze ponderate pentru 2022 „Astfel, Banca Transilvania şi-a redus previziunile de creştere (după apariţia datelor la T3/2021) de la 7,3% la 6,1%, BCR de la 7,4% la 6,4%, Raiffeisen Bank de la 7,5% la 6,2% iar ING Bank de la 7,5% la 6,5%. Doar Comisia Naţională de Prognoză, care oferă date-suport guvernului, şi-a păstrat previziunea de creştere de 7%”, explică Ziarul Financiar. Pentru 2022, previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene indică o creştere economică de 4,2% pentru România, respectiv de 4,5% în 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră