marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pib

65 articole
Economie

PIB-ul a picat mai dur decât se estimase

PIB-ul României a picat în trimestrul IV din 2023 mai dur decât se estimase inițial: cădere de 0,5% față de trimestrul III din 2023, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică (INS). La 14 februarie, INS anunțase că, din calculele preliminare, scăderea PIB este de doar 0,4%. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” A fost dezastru și la buget, în ianuarie: deficitul, dublu față de aceeași perioadă din 2023, iar cheltuielile de personal au crescut cu 21%. Informațiile apar în execuția bugetară pe ianuarie 2024, publicată azi de Ministerul de Finanțe. România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. PIB-ul a picat mai dur decât se estimase „Produsul intern brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5%1 comparativ cu trimestrul III 2023. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,0% pe seria brută şi de 1,1% pe seria ajustată sezonier”, a arătat INS. Joi, ministrul PSD al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, contesta aceste date. „Întorcându-mă la cum s-a încheiat anul 2023. Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere. O să vedem acest lucru în lunile următoare, pe PIB provizoriu cel puţin I şi cu siguranţă la II vom vedea acest lucru. Economia românească nu este în regres. Sunt foarte multe voci. Este frumos să prezentăm apocalipse, pentru că teama duce la un instinct de conservare exacerbat care poate să ducă şi la prudenţă, dar de regulă are un efect negativ din perspectivă investiţională", a declarat Adrian Câciu

PIB-ul a picat mai dur decât se estimase Foto: Guvernul României
Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan

Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan, demontată de date oficiale: Comisia Națională de Prognoză (CNP) estimează o creștere peste media națională. Datele apar într-un document recent al CNP, intitulat „Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL 2023 - 2027”. Citește și: Cea mai dură amenințare pentru șefa SOS România: Silvestru Șoșoacă, soțul mazilit, vrea să-și ia numele înapoi. Cu ce nume riscă să rămână senatoarea Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan Din datele CNP reiesecă doar în 2023, PIB-ul Capitalei a crescut cu 0,1% sub media națională, însă în 2022 a fost substanțial peste această medie. Am folosit date începând cu 2022 pentru că din acel an se poate aprecia că noua administrație a Bucureștiului și-a pus amprenta pe dezvoltarea orașului. Cum a evoluat PIB-ul Capitalei: În 2022, a crescut cu 6,2%, față de 4,7% media națională În 2023, creștere de 1,9%, față de 2% media națională În 2024, CNP estimează o creștere de 3,5% față de 3,4% media națională În 2025, prognoza este de creștere de 4,3%, față de media de 4,2% Pentru comparație, în 2024, CNP estimează în Olt, fieful baronului PSD Paul Stănescu, o creștere de doar 2,4% - față de 3,4% media națională. În județul Suceava, fieful liberalului Gheorghe Flutur, creșterea PIB în 2023 a fost de doar 1%, față de 2% media națională. Suceava a înregistrat cea mai slabă creștere a PIB în întreaga regiune de nord-est. Situația a fost asemănătoare în 2022, când PIB-ul acestu județ a crescut, potrivit CNP, cu 2,7%, mult sub alte județe din zonă și cu două procente sub media națională. Ilfov, fieful liberalului Hubert Thuma (fost condamnat penal), a avut o creștere a PIB de doar 0,1% în 2023 (una din cele mai slabe performanțe la nivel național) și 1,9% în 2022. Bihor a avut o evoluție a PIB în linie cu media națională, ba chiar ușor peste, în 2022, când s-a majorat cu 5,4%, față de media de 4,7%. „Analiza economico-financiară a exercițiului fiscal pe 2022 și nu numai indică o prăbușire a colectărilor la bugetul de stat, cauzată de blocajul construcțiilor din Capitală, potrivit unor surse ANAF citate de stiripesurse.ro”, scriau mai multe publicații în octombrie 2023. CNP nu oferă date strict pe București, dar în regiunea București-Ilfov valoarea brută adăugată de construcții a crescut cu 11% în 2022, cu 5,8% în 2023 și se estimează o majorare de 6,5% în 2024 - mult peste media națională în fiecare an.

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL

Cum arată „stabilitatea” promisă de PSD-PNL: România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. Citește și: AUDIO Șoșoacă Silvestru, soțul nr. 3 al președintelui SOS România, reproșează soției că nu ia bani de la ruși: „Simion și Lulea spală banii mafiei transnistrene, tu te duci paravanul lor” "Inflația este cea mai pernicioasă și insidioasă taxă regresivă asupra săracilor”, explica, recent, Robert F. Kennedy Jr., unul dintre potențialii candidați la președinția SUA. „Inflația este o impozitare fără legislație”, spunea și economistul Milton Friedman. Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL Care sunt informațiile oficiale despre situația economiei României la finalul anului 2023, începutul anului 2024: România are o inflație de 7,3%, cu două procente mai mare decât în următoarea ţară clasată, Estonia. Media inflației în UE a fost de 3,1%. „Motivul creşterii inflaţiei este reprezentat de modificările fiscale, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 şi au propulsat preţurile”, scrie Ziarul Financiar. În Republica Moldova, inflaţia a scăzut până la 4,2% în decembrie 2023. PIB-ul României a scăzut cu 0,4% în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul III din 2023. Au mai înregistrat reduceri ale PIB, în spațiul UE, Estonia - 0,4%, Irlanda - 0,7%, Germania - 0,3%, Finlanda - 0,4% sau Lituania - 0,3%. Economia Danemarcei a crescut cu 2%. Investiţiile străine directe au fost de doar 6,58 miliarde de euro în 2023, comparativ cu 10,03 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2022. Grafic: Ziarul Financiar În schimb, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2023, de 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023. Din totalul celor 827.393 de angajaţi din administraţia publică centrală, 608.152 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 5.745 angajaţi comparativ cu ianuarie 2023). În administraţia publică locală lucrau, în decembrie 2023, 465.166 de persoane (plus 3.896), dintre care 285.065 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (plus 4.010) şi 180.101 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 114).

Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4% Grupaj foto: Digi 24
Economie

Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4

Semnele recesiunii: PIB a scăzut, în trimestrul IV din 2023, raportat la trimestrul III, cu 0,4%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Creșterea anuală a PIB a fost de doar 2%. PSD promitea, în programul de guvernare lansat în iunie, o creștere de 4,2%. Comisia de Prognoză a fundamentat bugetul pe 2023 pe o creștere a PIB estimată la 2,8%. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4% „Produsul intern brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,4% comparativ cu trimestrul III 2023. În trimestrul IV 2023, faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 2,9% pe seria brută şi cu 1,0% pe seria ajustată sezonier (...) În anul 2023, comparativ cu anul 2022, Produsul intern brut s-a majorat cu 2,0%”, arată comunicatul INS. Astfel, în 2023, ritmul de creştere s-a redus la jumătate fată de 2022, când economia locală a avut un avans de 4,1%, după ce se majorase cu 5,7% în 2021. INS a anunțat azi și o inflație de 7,4%, ianuarie 2024 raportat la ianuarie 2023: „Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2023 a fost 7,4%”. Datele INS arată că prețurile la unele produse alimentare au crescut cu peste 10%: la carnea de porc - 10,82%, pește proaspăt - 14%, cartofi - 9%, fructe proaspete - 9,99%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) față de precedentele 12 luni (februarie 2022 – ianuarie 2023) a fost 9,8%. BNR anticipa această situație, arătând și motivul: „Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în debutul anului viitor - sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite - şi să descrească gradual în următoarele trimestre”.

Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan

Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan, distribuită, probabil contra cost, de numeroase site-uri: „Bucureștiul și-a diminuat semnificativ contribuția la PIB-ul României”, susținea Asociația Investitorilor de Real Estate din România într-un articol, definit drept „analiză”. Întregul titlu al știrii era: „Analiza sectorului de construcții și tranzacții imobiliare arată că Bucureștiul și-a diminuat semnificativ contribuția la PIB-ul României, de la 37% în 2019, la 29,8% în 2022”. Citeste și: Sondajele CURS, institut controlat de soțul unei deputate PSD, arată că părerea bună a bucureștenilor în Nicușor Dan a crescut cu peste 50% într-un an Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan Analiza a fost preluată de foarte multe site-uri, precum News.ro, DCNews, Radio România Târgu Mureș, Hotnews, G4 Media (care a marcat articolul ca fiind „susținut de Asociația Investitorilor de Real Estate din România”), Gândul sau Ziarul Financiar. G4Media este printre foarte puținele publicații care au marcat articolul în așa fel încât se putea înțelege că este publicitate plătită. Articolul susținea că: „Incertitudinea și lipsa de predictibilitate generate de blocajul instituțional din Capitală au condus la o reducere semnificativă a contribuției Bucureștiului în formarea PIB, detaliate în graficele de mai jos, urmare a exodului multor companii internaționale și a scăderii masive a operațiunilor celor existente (...) Ponderea Municipiului București în formarea PIB la nivel național a scăzut în anul 2022 la 29,8%, același procent din anul 2010, comparativ cu 37% înregistrat în anul 2019”. Problema fundamentală este că această publcitate plătită conținea date false, fapt demonstrat de economistul Bogdan Glăvan, într-un articol pe site-ul Comunitatea Liberală. „Acesta nu este un advertorial: București nu se duce de râpă”, a scris Glăvan. Glăvan arată că datele privind contribuția Capitalei la PIB sunt ușor de găsit „În primul rând, informația statistică vehiculată în advertorial este un caz clasic de fake news. Pur și simplu ponderea Bucureștiului în PIB-ul României nu este atât cât spun autorii respectivului text și nici nu scade așa cum precizează aceștia. Unde găsim datele? Mărimea PIB pentru București o găsim, de exemplu, în ultima ediție a publicației „Anuar Statistic al Municipiului București 2022”, apărută în acest an, care prezintă date pentru perioada 2015-2020. Suplimentar, date pentru anii 2021-2022 găsim grație Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză în cea mai recentă ediție din acest an a „Prognozei în profil teritorial 2022-2026”. Ambele publicații sunt disponibile la o căutare facilă pe internet pentru orice curios. PIB-ul României este la fel de ușor de căutat pe site-ul Institutului Național de Statistică. Ce arată aceste date? Că ponderea capitalei României în PIB național nu a fost niciodată 37% și nici măcar 30%. Ponderea orașului București în PIB național se învârte în jurul a 24%”, scrie Glăvan. El arată că ponderea Bucureștiului în PIB-ul țării a evoluat astfel: 2017 - 24,1%, 2018 - 21,3%, 2019 - 24,7%, 2020 - 24,8%, 2021 - 24,3%, 2022 - 24,7%. Grafică: Bogdan Glăvan Citește și: VIDEO Clip viral cu Maia Sandu: președintele Moldovei își plimbă câinele, adoptat, prin curtea Administrației Prezidențiale. Instituția, deschisă, așa că oricine poate intra în curte Noua administrație construiește cu fonduri UE „În bună măsură, proiectele de investiții ale României sunt sau ar trebui să fie finanțate din căruța de fonduri europene pe care o avem la dispoziție. Și la acest capitol, dacă privim proiectele de buget întocmite de fosta administrație Firea, respectiv de actuala administrație, observăm o diferență importantă: până în 2020 fondurile nerambursabile par că nu contau pentru fosta administrație”, mai scrie Glăvan, care amintește de ratingul foarte bun acordat Capitalei de agenția Fitch. Puteți citi aici tot articolul „Acesta nu este un advertorial: București nu se duce de râpă”

România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE

Lovitură pentru propaganda AUR și a Dianei Șoșoacă: România a fost, în 2022, al doilea mare beneficiar, net, de fonduri UE, arată un studiu al Institutului German de Ecoonomie. În schimb, Germania a fost cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, urmată de Franța. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Comisia Europeană este condusă de minți bolnave. Ei ne-au adus inflație, sărăcie, o pandemie inventată și pregătesc tot felul de nebunii, în timp ce noi, în România, avem nevoie de spitale, de drumuri, în timp ce jumate din Românie este îngropată în sărăcie”, spunea președintele AUR, George Simion, în iulie 2023. „De când suntem în Uniunea Europeana ne-am distrus! Nu pot să spun decât RO-Exit!”, afirma fosta sa colegă de partid, Diana Șoșoacă, în septembrie 2022. România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE „Ca și în anul precedent, cel mai mare beneficiar net este Polonia, cu 11,9 miliarde de euro (2021: 12,9 miliarde de euro). La mare distanță se află România și Ungaria, cu 5,6 și 4,4 miliarde de euro”, arată un raport al institutului, publicat joi, 28 septembrie. Datele pe 2022, analizate de institut, mai arată că, anul trecut, fiecare cetățean român a beneficiat de 293,09 euro, beneficiu net - adică suma atrasă de România minus contribuția țării la bugetul UE. Fără fondurile PNRR (NextGenerationEU), impactul fondurilor UE asupra PIB-ului României a fost de 1,95%. Cu fondurile NextGeneration, a fost de 2,52%. Potrivit datelor INS din aprilie, PIB-ul României a crescut în 2022 cu 4,7%. În consecință, mai mult de jumătate din această creștere s-a datorat fondurilor UE. Însă, în alte state est-europene, impactul fondurilor UE în creșterea PIB-ului a fost mult mai mare: Croația - 4,01%, Bulgaria - 3,45%, Ungaria - 2,59%, iar în statele baltice de 2,6-2,7%. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Estonienii au primit cel mai mare sprijin financiar de la bugetul european pe cap de locuitor - aproape 678 de euro.

Datoria guvernamentală a trecut de 50% din PIB Foto: Facebook
Economie

Datoria guvernamentală a trecut de 50% din PIB

Datoria guvernamentală a trecut, în mai, din nou peste 50% din PIB, arată datele ministerului de Finanțe. Ea a ajuns la puțin peste 731 de miliarde de lei. Datoria României a depășit pentru prima oară pragul de 50% din PIB în februarie 2023. La acel moment, ea era de 706,524 miliarde lei. Datoria guvernamentală a trecut de 50% din PIB Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în mai 2023, la 731,28 miliarde lei, faţă de 712,12 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 50,1%, de la 48,7% în aprilie 2023. În a cincea lună a acestui an, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 697,84 miliarde de lei, de la 679,87 miliarde de lei în aprilie 2023, iar cea pe termen scurt a crescut la 33,44 miliarde lei, de la 32,248 miliarde de lei în luna precedentă. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 609,37 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 110,414 miliarde de lei. Datoria în euro se ridica la 312,386 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 342,316 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 75,392 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii mai 2023, de 712,509 miliarde de lei, în urcare de la 692,743 miliarde lei în aprilie, din care 679,102 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (327,674 miliarde de lei) şi în euro (308,266 miliarde de lei, echivalent). Datoria administrației publice locale a scăzut Datoria administraţiei publice locale a scăzut la 18,774 miliarde de lei, de la 19,376 miliarde de lei în aprilie 2023, din care 18,739 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Datoria internă a administraţiei publice era, în mai 2023, de 351,174 miliarde de lei (24% din PIB), din care 337,181 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 13,993 miliarde de lei datoria administraţiei locale. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 380,108 miliarde de lei (26% din PIB), din care 375,327 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,781 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Eșecul politicilor economice ale lui Orban Foto: Facebook
Eveniment

Eșecul politicilor economice ale lui Orban

Eșecul politicilor economice ale premierului Viktor Orban, idolul lui Șoșoacă și Simion, este evidențiat de datele prezentate azi de Eurostat: economia Ungariei rămâne în recesiune tehnică. În trimestrul I din 2023, PIB-ul a scăzut cu 1,1% față de perioada similară din 2022. Eșecul politicilor economice ale lui Orban „Ungaria a înregistrat din nou o scădere trimestrială a PIB-ului, în primul trimestru din 2023. În prezent, vedem o șansă de aproximativ 50% ca economia maghiară să iasă din recesiunea tehnică înainte de trimestrul al treilea (...) Biroul de Statistică a subliniat în comunicatul său de presă că cel mai mare contribuitor la scăderea performanței economice a fost industria. Acest lucru nu este deloc surprinzător, având în vedere că industria a înregistrat scăderi de 6-10% de la an la an în volumele de producție pe tot parcursul primului trimestru. În plus, activitatea de investiții se prăbușește rapid din cauza nivelului ridicat al ratelor dobânzilor, astfel încât, din punctul de vedere al contribuției la PIB, ambele componente vor afecta probabil creșterea. Singura salvare ar putea fi exporturile nete, însă, judecând după recenta subperformanță a industriei, vedem puține șanse pentru o revenire timpurie în trimestrul al doilea. În opinia noastră, judecând după datele disponibile în prezent, ar fi considerată o surpriză pozitivă dacă economia ar reuși să evite o scădere trimestrială”, apreciază ING. „În timp ce PIB-ul Ungariei s-a contractat, economia României a crescut cu 2,8% pe an în primul trimestru. La nivel trimestrial, economia a avansat cu 0,1%. PIB-ul slovac a înregistrat, de asemenea, o creștere atât în termeni anuali, cât și trimestriali”, arată Reuters. Inflația în Ungaria este de 24%. În octombrie 2021, senatoarea Diana Șoșoacă Șoșoacă îl saluta pe Viktor Orban în plenul parlamentului României: „Poate cândva vom avea un guvern naționalist după exemplul Ungariei”. Ea se opunea, la acel moment, vehement, purtării măștii sanitare. Și liderul AUR, George Simion, îl considera pe premierul Ungariei un model: „Sunt Viktor Orban al României, pentru că AUR și Fidesz au aceeași ideologie”.

Rușii se amăgesc că trăiesc bine (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii se amăgesc că trăiesc bine

Rușii se amăgesc că trăiesc bine. Ministerul Economiei din Rusia a revizuit în creştere previziunile privind evoluţia PIB-ului în 2023, de la un declin de 0,8% la un avans de 1,2%, dar a înrăutăţit previziunile pentru 2024, în contextul tendinţei care indică perspective de creştere pe termen lung mai lente. Rușii se amăgesc că trăiesc bine Săptămâna aceasta, şi Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei ruse în 2023, dar a avertizat că ţara s-ar putea confrunta cu un deficit bugetar mult mai extins, şi un excedent de cont curent mult mai redus în acest an. Izolarea globală a Rusiei şi veniturile mai scăzute de pe urma energiei ar putea afecta ani de zile potenţialul de creştere al economiei ruse, susţine FMI. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Economiei din Rusia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 2% în 2024, după ce în toamnă previziona un avans de 2,6%, în timp ce rata şomajului ar urma să se menţină la nivelul scăzut de 3,5% până în 2026. În 2022, economia rusă s-a contractat cu 2,1%, iar înaintea invadării Ucrainei autorităţile de la Moscova previzionau un avans al PIB-ului de 3%. Rubla, depreciată mult Excedentul de cont curent al Rusiei s-a diminuat semnificativ, în primul trimestru din 2023, iar Ministerul Economiei se aşteaptă în acest an la un excedent de cont curent de 86,6 miliarde de dolari, faţă de prognoza anterioară de 157,6 miliarde de dolari. Anul acesta, rubla s-a depreciat cu aproximativ 10%, a treia cea mai slabă performanţă în rândul monedelor globale, în contextul efectelor sancţiunilor occidentale. Citește și: Fără paradă de 1 mai la Moscova, este invocat riscul terorist „ridicat”. Nu se știe nimic despre marea paradă de 9 mai din Piața Roșie Restricţiile internaţionale impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei, impus de G7 (grupul statelor puternic industrializate), au creat o situaţie în care ţiţeiul rusesc Urals se vinde la un discount semnificativ de preţ faţă de ţiţeiul Brent. Moscova se bazează pe veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care anul trecut s-au situat la 11.600 miliarde de ruble (154,68 miliarde de dolari), pentru a finanţa cheltuielile bugetare. Diminuarea veniturilor din exporturile de petrol şi gaze a forţat Moscova să înceapă să cheltuie o parte din rezervele sale valutare pentru a acoperi un deficit bugetar care a crescut din cauza costurilor asociate cu invadarea Ucrainei.

PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Foto: Kremlin.ru
Economie

PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022

Cu o zi înainte de discursul „istoric” al lui Putin, statistica Rusiei anunță că PIB-ul s-a contractat cu 2,1% în 2022. Bloomberg arată că, totuși, predicțiile pesimiste de la începutul invaziei din ucraina, când se estima o prăbușire între 3 și 10% a economiei rusești, nu s-au adeverit. Dar mulţi observatori pun la îndoială fiabilitatea cifrelor prezentate de autorităţile ruse, în special datorită opacităţii mai multor indicatori economici de la începutul conflictului din Ucraina. PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Conform Rosstat, inflaţia s-a stabilizat în ianuarie la aproape 12%, după ce a atins 17,8% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în urma impactului sancţiunilor occidentale. Scăderea PIB-ului a fost mai mică decât în pandemia din 2020, când economia a scăzut cu 3,1%, conform primei estimări, și cu 2,7%, conform estimării actualizate. Grafic: Twitter După cum notează Interfax , Rosstat a amânat de două ori publicarea primei evaluări a dinamicii economiei rusești pentru 2022. New data: According to Rosstat's initial estimate, #Russia's GDP fell by 2.1% in 2022.https://t.co/H7MM0h4Ymk pic.twitter.com/1Agc5AUnGr— Janis Kluge (@jakluge) February 20, 2023 Recesiunea economică, potrivit Rosstat, s-a dovedit a fi mai mică decât previziunile din februarie ale Băncii Centrale (2,5%) și ale Ministerului Dezvoltării Economice (2,9%). În ianuarie, președintele rus Vladimir Putin a estimat căderea economiei la 2,5%. Fondul Monetar Internațional a estimat atunci că PIB-ul Rusiei a scăzut cu 2,2% pe parcursul anului. Citește și: Încă o țară care divorțează de Gazprom: Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia Rosstat a publicat evaluarea privind scăderea PIB-ului cu o zi înainte de mesajul președintelui Federației Ruse către Adunarea Federală. Putin se va adresa deputaților și senatorilor pe 21 februarie.

BNR: Pensiile speciale, cheltuială bugetară inacceptabilă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; ajungem la 1,5

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, azi, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. Avem 0,85% din PIB pensii speciale; s-ar putea să ajungem la 1,5% „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor 'Stabilitate financiară. Lucrări selectate' şi 'Financial stability. Selected works', publicate în Colecţia "Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani'. El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%. Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că "ne fură banii" sunt "încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București "Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu, citat de Agerpres.

Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată Foto: Twitter
Internațional

Populaţia Chinei comuniste a scăzut pentru prima dată

Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată după 60 de ani, arată Biroul Național de Statistică. Tot în 2022, China a înregistrat unul dintre cele mai slabe ritmuri de creştere în aproape o jumătate de secol. Pe ansamblul anului trecut, PIB-ul Chinei a înregistrat o creştere de 3%, în timp ce ţinta oficială era de aproximativ 5,5%, iar avansul din 2021 a fost de 8,4%. Excluzând expansiunea de 2,2% din 2020, când economia chineză era afectată de pandemie, creşterea de 3% din 2022 este cea mai slabă performanţă din 1976 - anul final al "Revoluţiei Culturale", care a deteriorat economia. China GDP Growth Fell to Near-Historic Lows https://t.co/Lh2o6Iew5r— Automation Workz (@AutomationWorkz) January 17, 2023 Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată În total, anul trecut au fost înregistrate 9,56 milioane de naşteri, care nu au compensat cele 10,41 milioane de decese, a anunţat Biroul naţional de statistică (BNS) într-un raport. This topic will be making the rounds. China population decreases. Number of deceased in 2022 is 270,000 people more than in 2021 pic.twitter.com/GslbaIJk9n— Rafael Jimenez (@RafaJBuendia) January 17, 2023 Prin urmare, populaţia Chinei a scăzut cu aproximativ 850.000 de persoane în 2022. Această diminuare ar trebui să fie de durată, pe parcursul a mai multor decenii, potrivit multor demografi, ceea ce va avea consecinţe semnificative asupra economiei, societăţii şi sistemului de pensii. Scăderea populaţiei este o premieră din 1960-1961, când o foamete teribilă, care a început în 1959, a făcut zeci de milioane de morţi, în special în urma unor erori în politica economică a "Marelui salt înainte". Această descreştere din 2022 se explică în special prin costul vieţii care a crescut brusc, prin nivelul de educaţie mai înalt al femeilor care întârzie sarcinile sau chiar prin lipsa dorinţei generaţiilor tinere de a avea un copil. Rata fertilităţii a coborât la 1,15 copii per femeie în 2021 - mult sub nivelul de înlocuire (2,1). By2050, close to 30% of china population are grandparents pic.twitter.com/C7brTdsNsi— 劉定堅 (@lonelyman2023) January 15, 2023 Populația s-ar putea înjumătăți, până în 2100 Împreună cu îmbătrânirea, scăderea populaţiei, în special a numărului de persoane care lucrează, ar trebui să aibă repercusiuni profunde asupra economiei chineze timp de câteva decenii. Costul forţei de muncă este de aşteptat să crească, reducând competitivitatea forţei de muncă chineze, iar presiunea asupra populaţiei active pentru a avea grijă de persoanele în vârstă va creşte foarte semnificativ. Numeroase autorităţi locale au lansat deja măsuri pentru a încuraja cuplurile să procreeze. Metropola Shenzhen (sud) a oferit prime la naştere de până la 10.000 de yuani (1.370 de euro) şi alocaţii plătite până când copilul împlineşte trei ani. Provincia Shandong (est) acordă 158 de zile de concediu de maternitate (cu 60 mai mult decât norma naţională), de la primul copil. China ar putea avea doar 587 de milioane de locuitori în 2100, potrivit celor mai pesimiste proiecţii ale unui studiu al Academiei de Ştiinţe Sociale din Shanghai, actualizat anul trecut şi ale cărui date au fost transmise AFP. Citește și: ANALIZĂ Tandemul Ciucă-Ciolacu: momente-cheie care arată o relație privilegiată și posibile proiecte de viitor

Avantajele intrării în Schengen Foto: Politia de frontiera
Politică

Avantajele intrării în Schengen

Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat. Decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). Comisia Europeană a făcut, miercuri, public, raportul de evaluare pentru aderarea celor trei țări la Spațiul Schengen, care este unul pozitiv, și a emis instrucțiuni către Consiliul JAI, care se va reuni în 8 decembrie pentru a lua decizia oficială de aderare. Avantajele intrării în Schengen „Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a susținut, acum o lună, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu. El nu a oferit însă date care să arate pe ce se bazează estimarea sa. Într-adevăr, România ar deveni mai atractivă pentru investiții străine, dacă ar dispărea controalele la granița cu Ungaria. Printre motivele pentru care Ungaria a atras o investiție Mercedes, în 2011, și una BMW, în 2018, s-a aflat și faptul că această țară este în spațiul Schengen. În plus: turiștii din spațiul UE ar intra mai ușor în țară. Croatia, care urmează să intre în Schengen, va beneficia substanțial de acest avantaj, mai ales în condițiile în care mulți germani sau austrieci vin cu mașina, vara, pe litoralul croat. pentru cetățenii români care circulă spre spațiul Schengen sau vin de acolo - 22 de state din UE plus Islanda, Elveția, Lichtenstein și Norvegia - nu va mai fi nevoie de controale la frontieră. se desființează punctele de trecere a frontierei spre Ungaria - opt puncte de frontieră, plus trei pentru lucrători transfrontalieri - și 14 spre Bulgaria. Nu se știe însă câte persoane lucrează la aceste puncte de frontieră și care va fi situația lor. mărfurile vor tranzita spre Vest mult mai repede, fără timpi de așteptare la graniță. Teoretic, portul Constanța va fi mai atractiv, dar această situație este îngreunată de situația drumurilor și căilor ferate din România. Din acest motiv, Ungaria folosește porturi de la Marea Adriatică sau Hamburg. Trecerea frontierei dinspre Moldova și Ucraina, mai grea În schimb, România va trebui să-și securizeze granița de est și, probabil, ar putea crește timpii de așteptare la trecerea graniței din Moldova spre România. Citește și: Spionaj electronic masiv la Cop27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv În plus, durata procesului de aducere în țară a muncitorilor străini s-ar putea modifica de la 120 - 240 de zile, cât durează în prezent, la 240 - 480 de zile.

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică Foto: Facebook
Politică

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică (INS): a revizuit metoda de calcul și a ajuns la concluzia că creșterea economică din primul trimestru a fost de doar 1,5%, nu 5,3%, cât se anunțase inițial, scrie Economedia. INS a anunțat azi că ereşterea economiei a încetinit la 1,3% în cel de-al treilea trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în condiţiile în care în T2 PIB a urcat cu 1,8% faţă de primele trei luni. Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică „Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut s-a modificat în urma actualizarii cu ultima versiune a programului JDemetra 2.2.3, a modificării modelului, a numărului de regresori folosiți, a revizuirii seriei brute și a numărului de observații disponibile în conformitate cu recomandările privind practicile europene în contextul tratării efectelor de criză a pandemiei COVID – 19”, a explicat INS. În plus, la solicitarea Economedia, INS a mai arătat: „Modelele pentru seriile ajustate sezonier utilizate pentru perioada anterioară au fost setate conform recomandărilor europene și internaționale pentru situații de stabilitate economică. Pandemia Covid -19 a imprimat asupra datelor economice un grad mare de volatilitate. Acest fapt prezintă o situație care necesită schimbarea majoră a prametrilor modelelor de ajustare sezonieră pentru ca estimările obținute să fie adaptate noului context economic”. Economedia amintește că datele furnizate de INS privind creșterea PIB în primul trimestru au fost controversate. Însă INS și-a apărat datele, ba chiar le-a reproșat criticilor că fac rău: „Obiectivul principal al INS este acela de a produce şi disemina ca şi până în prezent date şi informaţii corecte, excluzând orice fel de imixtiune politică în activitatea institutului”. Citește și: Profiturile companiilor de stat din energie au explodat: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe

Marius Budăi minte: pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB
Eveniment

Budăi minte pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB

Budăi minte când susține că pensiile „speciale” reprezintă doar 0,1% din PIB: el face acest calcul eliminând pensiile plătite de ministerele Apărării, de Interne și de SRI. În acest an, pensiile plătite de Apărare și Interne vor fi de aproape două miliarde de euro, adică circa 0,8% din PIB. Budăi minte: pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB „Haideţi să avem proprietatea termenilor! Aţi spus dvs. de un actual coleg de coaliţie care desfiinţa în 30 de zile (pensiile speciale – n.r.). Oare câte de 30 de zile au trecut de atunci şi până acum? (...) Vreau să vă spun un lucru: stabilim foarte clar că nu au făcut nimic, că nu au putut să facă, nu au discutat măcar cu cei în cauză, să discute transparent să afle soluţiile şi acum vorbesc de ceea ce se întâmplă. Şi mint populaţia că s-ar putea, cu economiile făcute de acolo, să se majoreze pensiile celelalte. Impactul bugetar de acolo este de 0,1% din PIB, dacă nu mai dăm oamenilor ăştia niciun leu, nu că să le reducem cheltuiala, niciun leu!” a susținut ministrul PSD al Muncii, apreciind că pensiile militarilor nu reprezintă pensii speciale. Pensiile Apărării și Internelor presupun costuri de 800 de milioane de lei/ lună, se arată într-o serie de răspunsuri oficiale ale acestor ministere la interpelări parlamentare. Cea mai mare pensie plătită de M.Ap.N este de 40.176 lei, pentru un magistrat militar. La Interne, cea mai mare pensie aflată în plată este de 19.955 de lei. Pensia medie plătită de ministerul Apărării este de 4.353 de lei, la Interne ea fiind de 4.443 de lei. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Bugetul pe 2022 al SRI prevede cheltuieli cu asistența socială – care cuprind și pensiile acordate foștilor angajați – de 836 de milioane de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră