miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pib

43 articole
Eveniment

Eșecul politicilor economice ale lui Orban

Eșecul politicilor economice ale premierului Viktor Orban, idolul lui Șoșoacă și Simion, este evidențiat de datele prezentate azi de Eurostat: economia Ungariei rămâne în recesiune tehnică. În trimestrul I din 2023, PIB-ul a scăzut cu 1,1% față de perioada similară din 2022. Eșecul politicilor economice ale lui Orban „Ungaria a înregistrat din nou o scădere trimestrială a PIB-ului, în primul trimestru din 2023. În prezent, vedem o șansă de aproximativ 50% ca economia maghiară să iasă din recesiunea tehnică înainte de trimestrul al treilea (...) Biroul de Statistică a subliniat în comunicatul său de presă că cel mai mare contribuitor la scăderea performanței economice a fost industria. Acest lucru nu este deloc surprinzător, având în vedere că industria a înregistrat scăderi de 6-10% de la an la an în volumele de producție pe tot parcursul primului trimestru. În plus, activitatea de investiții se prăbușește rapid din cauza nivelului ridicat al ratelor dobânzilor, astfel încât, din punctul de vedere al contribuției la PIB, ambele componente vor afecta probabil creșterea. Singura salvare ar putea fi exporturile nete, însă, judecând după recenta subperformanță a industriei, vedem puține șanse pentru o revenire timpurie în trimestrul al doilea. În opinia noastră, judecând după datele disponibile în prezent, ar fi considerată o surpriză pozitivă dacă economia ar reuși să evite o scădere trimestrială”, apreciază ING. „În timp ce PIB-ul Ungariei s-a contractat, economia României a crescut cu 2,8% pe an în primul trimestru. La nivel trimestrial, economia a avansat cu 0,1%. PIB-ul slovac a înregistrat, de asemenea, o creștere atât în termeni anuali, cât și trimestriali”, arată Reuters. Inflația în Ungaria este de 24%. În octombrie 2021, senatoarea Diana Șoșoacă Șoșoacă îl saluta pe Viktor Orban în plenul parlamentului României: „Poate cândva vom avea un guvern naționalist după exemplul Ungariei”. Ea se opunea, la acel moment, vehement, purtării măștii sanitare. Și liderul AUR, George Simion, îl considera pe premierul Ungariei un model: „Sunt Viktor Orban al României, pentru că AUR și Fidesz au aceeași ideologie”.

Eșecul politicilor economice ale lui Orban Foto: Facebook
Rușii se amăgesc că trăiesc bine (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii se amăgesc că trăiesc bine

Rușii se amăgesc că trăiesc bine. Ministerul Economiei din Rusia a revizuit în creştere previziunile privind evoluţia PIB-ului în 2023, de la un declin de 0,8% la un avans de 1,2%, dar a înrăutăţit previziunile pentru 2024, în contextul tendinţei care indică perspective de creştere pe termen lung mai lente. Rușii se amăgesc că trăiesc bine Săptămâna aceasta, şi Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei ruse în 2023, dar a avertizat că ţara s-ar putea confrunta cu un deficit bugetar mult mai extins, şi un excedent de cont curent mult mai redus în acest an. Izolarea globală a Rusiei şi veniturile mai scăzute de pe urma energiei ar putea afecta ani de zile potenţialul de creştere al economiei ruse, susţine FMI. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Economiei din Rusia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 2% în 2024, după ce în toamnă previziona un avans de 2,6%, în timp ce rata şomajului ar urma să se menţină la nivelul scăzut de 3,5% până în 2026. În 2022, economia rusă s-a contractat cu 2,1%, iar înaintea invadării Ucrainei autorităţile de la Moscova previzionau un avans al PIB-ului de 3%. Rubla, depreciată mult Excedentul de cont curent al Rusiei s-a diminuat semnificativ, în primul trimestru din 2023, iar Ministerul Economiei se aşteaptă în acest an la un excedent de cont curent de 86,6 miliarde de dolari, faţă de prognoza anterioară de 157,6 miliarde de dolari. Anul acesta, rubla s-a depreciat cu aproximativ 10%, a treia cea mai slabă performanţă în rândul monedelor globale, în contextul efectelor sancţiunilor occidentale. Citește și: Fără paradă de 1 mai la Moscova, este invocat riscul terorist „ridicat”. Nu se știe nimic despre marea paradă de 9 mai din Piața Roșie Restricţiile internaţionale impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei, impus de G7 (grupul statelor puternic industrializate), au creat o situaţie în care ţiţeiul rusesc Urals se vinde la un discount semnificativ de preţ faţă de ţiţeiul Brent. Moscova se bazează pe veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care anul trecut s-au situat la 11.600 miliarde de ruble (154,68 miliarde de dolari), pentru a finanţa cheltuielile bugetare. Diminuarea veniturilor din exporturile de petrol şi gaze a forţat Moscova să înceapă să cheltuie o parte din rezervele sale valutare pentru a acoperi un deficit bugetar care a crescut din cauza costurilor asociate cu invadarea Ucrainei.

PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Foto: Kremlin.ru
Economie

PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022

Cu o zi înainte de discursul „istoric” al lui Putin, statistica Rusiei anunță că PIB-ul s-a contractat cu 2,1% în 2022. Bloomberg arată că, totuși, predicțiile pesimiste de la începutul invaziei din ucraina, când se estima o prăbușire între 3 și 10% a economiei rusești, nu s-au adeverit. Dar mulţi observatori pun la îndoială fiabilitatea cifrelor prezentate de autorităţile ruse, în special datorită opacităţii mai multor indicatori economici de la începutul conflictului din Ucraina. PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Conform Rosstat, inflaţia s-a stabilizat în ianuarie la aproape 12%, după ce a atins 17,8% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în urma impactului sancţiunilor occidentale. Scăderea PIB-ului a fost mai mică decât în pandemia din 2020, când economia a scăzut cu 3,1%, conform primei estimări, și cu 2,7%, conform estimării actualizate. Grafic: Twitter După cum notează Interfax , Rosstat a amânat de două ori publicarea primei evaluări a dinamicii economiei rusești pentru 2022. New data: According to Rosstat's initial estimate, #Russia's GDP fell by 2.1% in 2022.https://t.co/H7MM0h4Ymk pic.twitter.com/1Agc5AUnGr— Janis Kluge (@jakluge) February 20, 2023 Recesiunea economică, potrivit Rosstat, s-a dovedit a fi mai mică decât previziunile din februarie ale Băncii Centrale (2,5%) și ale Ministerului Dezvoltării Economice (2,9%). În ianuarie, președintele rus Vladimir Putin a estimat căderea economiei la 2,5%. Fondul Monetar Internațional a estimat atunci că PIB-ul Rusiei a scăzut cu 2,2% pe parcursul anului. Citește și: Încă o țară care divorțează de Gazprom: Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia Rosstat a publicat evaluarea privind scăderea PIB-ului cu o zi înainte de mesajul președintelui Federației Ruse către Adunarea Federală. Putin se va adresa deputaților și senatorilor pe 21 februarie.

BNR: Pensiile speciale, cheltuială bugetară inacceptabilă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; ajungem la 1,5

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, azi, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. Avem 0,85% din PIB pensii speciale; s-ar putea să ajungem la 1,5% „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor 'Stabilitate financiară. Lucrări selectate' şi 'Financial stability. Selected works', publicate în Colecţia "Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani'. El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%. Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că "ne fură banii" sunt "încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București "Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu, citat de Agerpres.

Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată Foto: Twitter
Internațional

Populaţia Chinei comuniste a scăzut pentru prima dată

Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată după 60 de ani, arată Biroul Național de Statistică. Tot în 2022, China a înregistrat unul dintre cele mai slabe ritmuri de creştere în aproape o jumătate de secol. Pe ansamblul anului trecut, PIB-ul Chinei a înregistrat o creştere de 3%, în timp ce ţinta oficială era de aproximativ 5,5%, iar avansul din 2021 a fost de 8,4%. Excluzând expansiunea de 2,2% din 2020, când economia chineză era afectată de pandemie, creşterea de 3% din 2022 este cea mai slabă performanţă din 1976 - anul final al "Revoluţiei Culturale", care a deteriorat economia. China GDP Growth Fell to Near-Historic Lows https://t.co/Lh2o6Iew5r— Automation Workz (@AutomationWorkz) January 17, 2023 Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată În total, anul trecut au fost înregistrate 9,56 milioane de naşteri, care nu au compensat cele 10,41 milioane de decese, a anunţat Biroul naţional de statistică (BNS) într-un raport. This topic will be making the rounds. China population decreases. Number of deceased in 2022 is 270,000 people more than in 2021 pic.twitter.com/GslbaIJk9n— Rafael Jimenez (@RafaJBuendia) January 17, 2023 Prin urmare, populaţia Chinei a scăzut cu aproximativ 850.000 de persoane în 2022. Această diminuare ar trebui să fie de durată, pe parcursul a mai multor decenii, potrivit multor demografi, ceea ce va avea consecinţe semnificative asupra economiei, societăţii şi sistemului de pensii. Scăderea populaţiei este o premieră din 1960-1961, când o foamete teribilă, care a început în 1959, a făcut zeci de milioane de morţi, în special în urma unor erori în politica economică a "Marelui salt înainte". Această descreştere din 2022 se explică în special prin costul vieţii care a crescut brusc, prin nivelul de educaţie mai înalt al femeilor care întârzie sarcinile sau chiar prin lipsa dorinţei generaţiilor tinere de a avea un copil. Rata fertilităţii a coborât la 1,15 copii per femeie în 2021 - mult sub nivelul de înlocuire (2,1). By2050, close to 30% of china population are grandparents pic.twitter.com/C7brTdsNsi— 劉定堅 (@lonelyman2023) January 15, 2023 Populația s-ar putea înjumătăți, până în 2100 Împreună cu îmbătrânirea, scăderea populaţiei, în special a numărului de persoane care lucrează, ar trebui să aibă repercusiuni profunde asupra economiei chineze timp de câteva decenii. Costul forţei de muncă este de aşteptat să crească, reducând competitivitatea forţei de muncă chineze, iar presiunea asupra populaţiei active pentru a avea grijă de persoanele în vârstă va creşte foarte semnificativ. Numeroase autorităţi locale au lansat deja măsuri pentru a încuraja cuplurile să procreeze. Metropola Shenzhen (sud) a oferit prime la naştere de până la 10.000 de yuani (1.370 de euro) şi alocaţii plătite până când copilul împlineşte trei ani. Provincia Shandong (est) acordă 158 de zile de concediu de maternitate (cu 60 mai mult decât norma naţională), de la primul copil. China ar putea avea doar 587 de milioane de locuitori în 2100, potrivit celor mai pesimiste proiecţii ale unui studiu al Academiei de Ştiinţe Sociale din Shanghai, actualizat anul trecut şi ale cărui date au fost transmise AFP. Citește și: ANALIZĂ Tandemul Ciucă-Ciolacu: momente-cheie care arată o relație privilegiată și posibile proiecte de viitor

Avantajele intrării în Schengen Foto: Politia de frontiera
Politică

Avantajele intrării în Schengen

Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat. Decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). Comisia Europeană a făcut, miercuri, public, raportul de evaluare pentru aderarea celor trei țări la Spațiul Schengen, care este unul pozitiv, și a emis instrucțiuni către Consiliul JAI, care se va reuni în 8 decembrie pentru a lua decizia oficială de aderare. Avantajele intrării în Schengen „Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a susținut, acum o lună, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu. El nu a oferit însă date care să arate pe ce se bazează estimarea sa. Într-adevăr, România ar deveni mai atractivă pentru investiții străine, dacă ar dispărea controalele la granița cu Ungaria. Printre motivele pentru care Ungaria a atras o investiție Mercedes, în 2011, și una BMW, în 2018, s-a aflat și faptul că această țară este în spațiul Schengen. În plus: turiștii din spațiul UE ar intra mai ușor în țară. Croatia, care urmează să intre în Schengen, va beneficia substanțial de acest avantaj, mai ales în condițiile în care mulți germani sau austrieci vin cu mașina, vara, pe litoralul croat. pentru cetățenii români care circulă spre spațiul Schengen sau vin de acolo - 22 de state din UE plus Islanda, Elveția, Lichtenstein și Norvegia - nu va mai fi nevoie de controale la frontieră. se desființează punctele de trecere a frontierei spre Ungaria - opt puncte de frontieră, plus trei pentru lucrători transfrontalieri - și 14 spre Bulgaria. Nu se știe însă câte persoane lucrează la aceste puncte de frontieră și care va fi situația lor. mărfurile vor tranzita spre Vest mult mai repede, fără timpi de așteptare la graniță. Teoretic, portul Constanța va fi mai atractiv, dar această situație este îngreunată de situația drumurilor și căilor ferate din România. Din acest motiv, Ungaria folosește porturi de la Marea Adriatică sau Hamburg. Trecerea frontierei dinspre Moldova și Ucraina, mai grea În schimb, România va trebui să-și securizeze granița de est și, probabil, ar putea crește timpii de așteptare la trecerea graniței din Moldova spre România. Citește și: Spionaj electronic masiv la Cop27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv În plus, durata procesului de aducere în țară a muncitorilor străini s-ar putea modifica de la 120 - 240 de zile, cât durează în prezent, la 240 - 480 de zile.

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică Foto: Facebook
Politică

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică (INS): a revizuit metoda de calcul și a ajuns la concluzia că creșterea economică din primul trimestru a fost de doar 1,5%, nu 5,3%, cât se anunțase inițial, scrie Economedia. INS a anunțat azi că ereşterea economiei a încetinit la 1,3% în cel de-al treilea trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în condiţiile în care în T2 PIB a urcat cu 1,8% faţă de primele trei luni. Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică „Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut s-a modificat în urma actualizarii cu ultima versiune a programului JDemetra 2.2.3, a modificării modelului, a numărului de regresori folosiți, a revizuirii seriei brute și a numărului de observații disponibile în conformitate cu recomandările privind practicile europene în contextul tratării efectelor de criză a pandemiei COVID – 19”, a explicat INS. În plus, la solicitarea Economedia, INS a mai arătat: „Modelele pentru seriile ajustate sezonier utilizate pentru perioada anterioară au fost setate conform recomandărilor europene și internaționale pentru situații de stabilitate economică. Pandemia Covid -19 a imprimat asupra datelor economice un grad mare de volatilitate. Acest fapt prezintă o situație care necesită schimbarea majoră a prametrilor modelelor de ajustare sezonieră pentru ca estimările obținute să fie adaptate noului context economic”. Economedia amintește că datele furnizate de INS privind creșterea PIB în primul trimestru au fost controversate. Însă INS și-a apărat datele, ba chiar le-a reproșat criticilor că fac rău: „Obiectivul principal al INS este acela de a produce şi disemina ca şi până în prezent date şi informaţii corecte, excluzând orice fel de imixtiune politică în activitatea institutului”. Citește și: Profiturile companiilor de stat din energie au explodat: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe

Marius Budăi minte: pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB
Eveniment

Budăi minte pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB

Budăi minte când susține că pensiile „speciale” reprezintă doar 0,1% din PIB: el face acest calcul eliminând pensiile plătite de ministerele Apărării, de Interne și de SRI. În acest an, pensiile plătite de Apărare și Interne vor fi de aproape două miliarde de euro, adică circa 0,8% din PIB. Budăi minte: pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB „Haideţi să avem proprietatea termenilor! Aţi spus dvs. de un actual coleg de coaliţie care desfiinţa în 30 de zile (pensiile speciale – n.r.). Oare câte de 30 de zile au trecut de atunci şi până acum? (...) Vreau să vă spun un lucru: stabilim foarte clar că nu au făcut nimic, că nu au putut să facă, nu au discutat măcar cu cei în cauză, să discute transparent să afle soluţiile şi acum vorbesc de ceea ce se întâmplă. Şi mint populaţia că s-ar putea, cu economiile făcute de acolo, să se majoreze pensiile celelalte. Impactul bugetar de acolo este de 0,1% din PIB, dacă nu mai dăm oamenilor ăştia niciun leu, nu că să le reducem cheltuiala, niciun leu!” a susținut ministrul PSD al Muncii, apreciind că pensiile militarilor nu reprezintă pensii speciale. Pensiile Apărării și Internelor presupun costuri de 800 de milioane de lei/ lună, se arată într-o serie de răspunsuri oficiale ale acestor ministere la interpelări parlamentare. Cea mai mare pensie plătită de M.Ap.N este de 40.176 lei, pentru un magistrat militar. La Interne, cea mai mare pensie aflată în plată este de 19.955 de lei. Pensia medie plătită de ministerul Apărării este de 4.353 de lei, la Interne ea fiind de 4.443 de lei. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Bugetul pe 2022 al SRI prevede cheltuieli cu asistența socială – care cuprind și pensiile acordate foștilor angajați – de 836 de milioane de lei.

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat Foto: Twitter
Eveniment

Economia Ucrainei duce prost, s-a stabilizat

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat, arată analize publicate în aceste zile de Bloomberg și Wall Street Journal. Uniunea Europeană a promis, zilele trecute, un nou ajutor de cinci miliarde de euro, acces la piețele sale și desființarea taxelor de roaming - în condițiile în care milioane de refugiați ucraineni se află în spațiul Uniunii. În plus, 100 de milioane de euro vor merge spre refacerea școlilor distruse. Însă mai mulți analiști remarcă faptul că pachetul de ajutor financiar promis inițial Ucrainei de UE a fost achitat în foarte mică măsură. Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat „Economia Ucrainei, deși suferă, se stabilizează după prăbușirea profundă cauzată de război, datorită unei combinații de acțiuni politice rapide, rezistență militară și răspuns flexibil al întreprinderilor ucrainene (…) Creșterea economică și victoriile de pe front ridică moralul în țară”, scrie Wall Street Journal. Publicația oferă exemplul unui serviciu privat de curierat din Ucraina, Nova Poshta. Când a început războiul, veniturile ei au scăzut la 2% din nivelul de dinainte de război. Acum, sunt la 90% din nivelul de dinainte de război. Totuși, datele arată că PIB-ul Ucrainei se va prăbuși, în acest an, cu 30%. Trupele ruse au ocupat nucleele industriei și agriculturii ucrainene, au blocat porturile Mării Negre pe care se bazează exporturile ucrainene și au bombardat fabrici, rafinării de petrol și alte elemente de infrastructură. Milioane de ucraineni au devenit refugiați în interiorul țării și în întreaga Europă, iar șomajul scade lent de la un vârf de 35%. „PIB-ul Ucrainei s-a redus cu 15,1% în primul trimestru al anului 2022, comparativ cu primul trimestru din 2021. În al doilea, s-a redus cu 37%. Contracția anuală a PIB-ului va fi de aproximativ 33%, potrivit estimărilor guvernamentale. Șomajul este la nivelul Marii Crize Economice. Pagubele totale cauzate de război infrastructurii și locuințelor ucrainene au fost estimate săptămâna trecută într-un raport al Băncii Mondiale la 97,4 miliarde de dolari. Același raport estimează pierderile totale din închiderea afacerilor la 252 de miliarde de dolari”, scrie Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. Guvernul are un deficit de cinci miliarde USD/ lună Veniturile fiscale din Ucraina acoperă acum doar 40% din cheltuielile guvernamentale. Ministerul de Finanțe spune că necesită aproximativ 5 miliarde de dolari (2,5% din PIB-ul de dinainte de război) în ajutor extern pe lună pentru a acoperi cheltuielile nemilitare. Până în prezent, însă, Ucraina a primit ajutor de 17,5 miliarde de dolari, aproximativ jumătate din suma promisă de partenerii internaționali – și cu mult sub nevoile guvernului. „Guvernul a redus temporar taxele comerciale și a suspendat taxele pe vânzări și taxele de import, oferind un stimulent fiscal și ușurând importurile de bunuri de larg consum în cea mai întunecată oră. Kievul a restabilit treptat impozitele pe măsură ce activitatea economică s-a stabilizat”, arată Wall Street Journal. Premierul Ucrainei, Denis Șmihal, spune că țara are nevoie urgentă de reconstrucția locuințelor și infrastructurii diustruse, înainte de a începe iarna. Ferguson apreciază, pentru Bloomberg, că sunt și semne bune: exporturile de cereale s-au reluat, iar Ucraina ar putea vinde energie către UE. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” UE întârzie ajutorul promis Și Wall Street Journal, și Bloomberg, critică UE pentru că întârzie ajutorul financiar promis Ucrainei. „Aliații occidentali ai Ucrainei, în special Uniunea Europeană, întârzie să trimită finanțarea promisă pentru uriașul deficit bugetar al guvernului, lăsând Kievul să se bazeze în mod periculos pe tipărirea banilor de către banca centrală. Acest lucru a contribuit la o inflație de peste 20%”, scrie WSJ. We will empower ?? to make the most of its potential.Building on the success of the solidarity lanes to ensuring seamless access to the Single Market.Bringing Ukraine into our ?? free roaming area.I am going to Kyiv today to discuss all this with President @ZelenskyyUa pic.twitter.com/uYxf41CIr6— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 14, 2022 „Europenii sunt principalii vinovați. UE a promis Ucrainei nouă miliarde de euro în sprijin bugetar în mai, dar doar aproximativ un miliard a fost plătit. (…) Inflația, care era la început de an la 10%, este acum la 24% și este în creștere. Banca centrală a ridicat ratele dobânzilor la 25%, dar a fost, de asemenea, obligată să devalorizeze hrivna cu 25% față de dolar”, explică și Niall Ferguson, în Bloomberg.

PIB-ul României în creștere (sursa: Pixabay)
Eveniment

PIB-ul României, în creștere

PIB-ul României, în creștere . Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS. PIB-ul României, în creștere Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021. Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%. Scumpirile au ajutat la creșterea PIB-ului Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB. "Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS. Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 Iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects), potrivit Agerpres. Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an. Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%. Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%.

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România Foto: Twitter
Eveniment

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România, pentru că a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni, arată o analiză publicată azi de Bloomberg. În primul trimestru din acest an, PIB-ul Poloniei a crescut cu 8,5%, față de primul trimestru al anului trecut. PIB-ul Ungariei a înregistrat o creștere de 8,2%, iar cel al României de 6,5% - tot trimestrul I 2022 comparat cu trimestrul I 2021. Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România „Fuga a milioane de ucraineni din fața invaziei Rusiei a crescut costurile financiare pentru țările de la granița de est a Uniunii Europene care îi preiau, dar cazul Poloniei arată că oferirea de adăpost poate aduce și beneficii economice (...) Cu majoritatea migranților ucraineni - un grup format în mare parte din femei, copii și bătrâni - având puține bunuri personale, sosirea lor a contribuit la creșterea vânzărilor de orice, de la pantofi la haine și produse alimentare. Acest lucru a ajutat la contrabalansarea altor dificultăți economice cauzate de război, inclusiv inflația rapidă”, scrie Bloomberg. Guvernatorul băncii centrale a Poloniei a arătat că refugiații ucraineni au contrinuit la aproape jumătate din cheltuielile consumatorilor, în ultima perioadă de timp. Profesorul Matesz Urban, de la Oxford Economics, a apreciat că primirea refugiaților ucraineni va aduce beneficii pe termen lung. Refugees in #Poland will lift economy’s potential, but challenges remainClick the link below to read our latest #research: https://t.co/3Ido1Iihkthttps://t.co/3Ido1Iihkt pic.twitter.com/BCmzBsMC3u— Oxford Economics (@OxfordEconomics) May 12, 2022 Ucrainenii, cumpărături de 900.000 USD în România În România, ucrainenii erau cel mai mare grup de cumpărători străini, pe baza plăților cu cardul în luna martie, potrivit companiei de tehnologie financiară Global Payments. Ei au cheltuit 4,2 milioane de lei (900.000 de dolari) în aproape 34.000 de tranzacții în cursul acelei luni, majoritatea pe produse achiziționate în supermarketuri și farmacii. Ei au plătit și pentru combustibil, ulei de motor, articole auto, haine sau cazare, arată datele Global Payments citate de Bloomberg. Reversul acestei cereri și a cheltuielilor guvernamentale de urgență este că ele se adaugă la presiunile inflaționiste, care erau deja în creștere urmare a creșterii prețurilor mărfurilor și a perturbărilor lanțului global de aprovizionare, mai explică agenția. From today, I am officially employed in Poland. I didn’t want to apply as a refugee, because for me, the war is not an excuse. I arrived to Poland one month ago, and I have job. My son is attending kindergarten. We have a new home. Thanks @BartoszMilewski for supporting us. pic.twitter.com/SxgOBepUEC— Aleksandra (@hl_aleksandra) May 10, 2022 În plus, refugiații ucraineni vor ajuta la slăbirea presiunii pentru salarii mai mari. În Polonia, circa 300.000 de ucraineni și-au găsit deja o slujbă. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania crește instant, masiv cheltuielile militare

Germania crește instant, masiv cheltuielile militare. Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat că Germania va creşte cheltuielile militare, la "mai mult de 2%" din PIB pe an şi va debloca un pachet excepţional de 100 de miliarde de euro pentru a-şi moderniza apărarea. Lumea a intrat într-o "nouă eră" o dată cu invazia Rusiei în Ucraina, afirmat duminică Olaf Scholz în timpul unei sesiuni speciale a Bundestag-ului. Germania crește instant, masiv cheltuielile militare În Ucraina, "oamenii nu-şi apără doar patria. Ei luptă pentru libertate şi pentru democraţia lor. Pentru valorile pe care le împărtăşim cu ei", a adăugat el, citat de AFP. De asemenea, Germania va livra Ucrainei "cât mai repede posibil" 1.000 de lansatoare de rachete şi 500 de rachete sol-air de tip Stinger pentru a ajuta această ţară să facă faţă invaziei armatei ruse, a anunţat sâmbătă guvernul de la Berlin, transmite AFP. Citește și: Germania, schimbare radicală de atitudine: va livra Ucrainei lansatoare de rachete şi rachete Stinger, spaima elicopterelor rusești Rachetele de tip Stinger au devenit celebre în Afganistan, când această țară se lupta împotriva URSS. Rachetele furnizate de americani luptătorilor afgani au fost esențiale pentru victoria acestora, obligând aviația sovietică să opereze la mare altitudine, pierzânduși precizia.

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza politică Foto. Digi 24
Politică

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza din toamnă: a scăzut cu 0,5% în trimestrul IV al anului 2021, comparativ cu trimestrul III al aceluiași an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe parcursul întregului an 2021, PIB-ul a crescut cu 5,6%, mult sub estimarea de 7%, avansată de Comisia Națională de Prognoză, instituție subordonată Guvernului. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza politică "Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2021 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2021. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 2,2% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2021, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă din 12 ianuarie 2022", arată INS. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Tabel INS Încă din trimestru III al anului trecut, economia a marcat o încetinire a ritmului de creştere, cu un avans al PIB de doar 0,3% faţă de trimestrul II şi cu 7,2% faţă de trimestrul III din 2020, punând sub semnul întrebării creşterea de 7%. Prognoze ponderate pentru 2022 „Astfel, Banca Transilvania şi-a redus previziunile de creştere (după apariţia datelor la T3/2021) de la 7,3% la 6,1%, BCR de la 7,4% la 6,4%, Raiffeisen Bank de la 7,5% la 6,2% iar ING Bank de la 7,5% la 6,5%. Doar Comisia Naţională de Prognoză, care oferă date-suport guvernului, şi-a păstrat previziunea de creştere de 7%”, explică Ziarul Financiar. Pentru 2022, previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene indică o creştere economică de 4,2% pentru România, respectiv de 4,5% în 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră