marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pib

65 articole
Economie

Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB

Guvernarea Ciolcau continuă să producă efecte dezastruoase: deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB (față de 5,44% la final de septembrie), iar plata dobânzilor consumă aproape 2% din PIB. Citește și: Gabriela Firea se întoarce în forță: „Dacă duminică nu ar fi fost alegeri, am fi putut să discutăm mai abrupt”. Ciolacu, pe locul trei în sectoarele 4 și 5 În noiembrie 2023, în urmă cu un an, deficiul era de numai 3,91% din PIB. Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB Cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 23,8%, iar cele cu asistența socială cu aproape 15%. Subvenția la energie electrică și gaze a consumat 3,3 miliarde de lei. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, explică ministerul de Finanțe. „Este însă un deficit sustenabil, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local!, susținea premierul Ciolacu în septembrie. Însă informația sa era falsă, întrucât cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile bugetarilor și cu asistența socială. „Nu îmi este deloc teamă de această nouă anvergură pe care o luăm mai ales ținând cont de dezvoltare, fiindcă, repet, suntem sustenabili - nu alocăm banii numai pe consum, ci venim în continuare cu un plan serios pe investiții. Acești bani se întorc în economie și se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro. De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute și mii de furnizori cu zeci de mii de angajați. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat. Mai mult, vin noi investiții în toată linia de dezvoltare a infrastructurii”, mai afirma premierul PSD în debutul unei ședințe de guvern.

Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB Foto: Facebook
Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Foto: Facebook
Economie

Un nou nivel istoric al datoriei publice

Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB, arată datele publicate de Ministerul de Finanțe. Această ultimă raportare se referă la datele din august 2024. La final de 2023 datoria publică reprezenta 48,9% din PIB. Citește și: EXCLUSIV Vlad Voiculescu nu exclude o alianță USR-PSD în Consiliul General al Municipiului București Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei, mai arată așa-numitul „Raport privind datoria publica 31 august 2024”. În decembrie 2019, datoria publică era de 372 de miliarde de lei. În total, datoria publică era, în august, de 887 miliarde de lei. La 31 decembrie 2023 a fost de 784,3 miliarde de lei. Din această datorie, 97,5% este a administrației centrale și doar 2,5% a celei locale. Datoria externă a administrației centrale, Guvernul, este de 457,7 miliarde de lei. În primele nouă luni din acest an, Guvernul a plătit, de la buget, 26,6 miliarde de lei pentru dobânzi, respectiv 1,5% din PIB, în creștere cu 13% față de anul trecut. În septembrie, Ministerul de Finanțe anunța, într-un document oficial transmis Parlamentului, că legea responsabilității fiscal-bugetare îl obligă să înghețe salariile bugetarilor începând cu semestrul I 2025 dacă datoria publică depășește 50% din PIB. Guvernul este obligat să înghețe salariile bugetarilor „În situația în care datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB, articolul 13, alineatul doi, din legea responsabilității fiscal-bugetare (…) prevede următoarele: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică (…) În aceste condiții devin aplicabile măsurile prevăzute la articolul 13 din legea 69/2010 (…) iar implementarea acestora trebuie realizată cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constat depășirea pragului de datorie publică de 50% din PIB, respectiv în semstrul I al anului 2025”, arăta ministerul.

BERD reduce prognoza de creștere a economiei Foto: Facebook
Economie

BERD reduce prognoza de creștere a economiei

BERD reduce prognoza de creștere a economiei României, apreciind că PIB-ul va crește cu doar 1,4% în acest an - mai puțin de jumătate din estimarea de 3,2% avansată în primăvară, anunță Radio România Actualități. Citiți și: Decizie definitivă: putem spune că AUR face propagandă pro-rusă, există suficiente motive BERD reduce prognoza de creștere a economiei Scăderea este influențată de încetinirea sectorului IT și stagnarea producției industriale. Pe de altă parte, investițiile în infrastructură vor continua să sprijine creșterea, chiar și în condițiile unei inflații de 5,8% - cea mai mare din Uniunea Europeană. BERD avertizează că nivelul extrem de scăzut al absorbției fondurilor europene reprezintă un risc la adresa perspectivelor de creștere economică, iar în 2025 Produsul Intern Brut al României va crește cu 2,6% - cu aproape 1% sub nivelul prognozat anterior, de 3,4%. Ţările UE din Europa de Sud-Est sunt afectate de cererea externă slabă, deşi consumul a fost rezilient, în urma majorărilor salariale solide. În Bulgaria şi România, majorarea salariului minim a stimulat cererea dar de asemenea a avut ca rezultat extinderea deficitului comercial şi s-a adăugat presiunilor inflaţioniste, se arată în raportul BERD. Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât prognoza în octombrie 2023, până la 2,8%, potrivit raportului „World Economic Outlook", publicat în aprilie. Săptămâna trecută, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, estimările privind avansul PIV în acest an.

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Foto: Digi 24
Eveniment

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei, arată un document al ministerului de Finanțe. Ele reprezintă puțin peste 0,8% din PIB-ul estimat pentru 2024. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Din această sumă, cea mai mare parte, respectiv 5,84 miliarde de lei, ajunge la pensiile foștilor angajați ai Internelor. Încă 3,86 miliarde se duc la pensiile plătite de casa de pensii a apărării, iar 768 de milioane de lei încasează, în 2024, pensionarii SRI. Documentul ministerului de Finanțe mai arată că, în 2024, contribuabilii vor plăti 129,4 milioane de lei pentru pensiile foștilor parlamentari. Mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, au depus, la 11 septembrie, un proiect de majorare a pensiilor militarilor, apreciind că aceștia ar fi discriminați față de pensionarii obișnuiți. Ce propun inițiatorii: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special”. În prezent, cuantumul pensiilor militare de stat „se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică”.

România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Economie

România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE

România înregistrează una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușire a serviciilor, arată datele publicate azi de Eurostat. În ceea ce privește creșterea PIB, cu o majorare de 0,1% în trimestrul II față de trimestrul I din 2024, România este pe locul opt de la coada clasamentului. Citește și: Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare din UEFA: cu echipe și stadioane controlate de stat, are venituri ridicol de mici România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE Polonia (+1,5%) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului comparativ cu trimestrul precedent, urmată de Grecia (+1,1%) și Țările de Jos (+1,0%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Irlanda (-1,0%), Letonia (-0,9%) și Austria (-0,4%). Același buletin Eurostat arată că rata angajaților români a scăzut cu 0,5% în trimestrul II față de trimestrul I din 2024, această fiind cea mai abruptă cădere din UE. „În al doilea trimestru al anului 2024, Irlanda, Lituania (ambele +1,1%) și Estonia (+0,8%) au înregistrat cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă pe persoane în comparație cu trimestrul precedent. Cea mai mare scădere a ocupării forței de muncă a fost înregistrată în România (-0,5%) și Finlanda (-0,4%)”, scrie Eurostat. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Căderea serviciilor, iunie față de mai 2024 În ceea ce privește serviciile, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Malta (+20,5%), Lituania (+8,6%) și Luxemburg (+6,5%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-6,7%), România (-6,6%) și Danemarca (-4,9%). Și aceste date au fost publicate azi, la 6 septembrie, de Eurostat. Căderea serviciiilor, an/an

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB la final de mai, față de 48,9%, în decembrie 2023. În aprilie, 2024, datoria publică era de 52,1% din PIB. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB În termeni nominali, această datorie a ajuns la 862,3 miliarde de lei (172,6 miliarde de euro), în creştere cu 9,5 miliarde de lei (1,9 miliarde euro) faţă de datoria de la finalul lunii aprilie. Față de decembrie 2023, datoria publică a crescut cu 78,3 miliarde de lei. În primele șase luni din acest an, Guvernul a plătit doar dobânzi în valoare de 17,6 miliarde de lei, adică 1% din PIB. „Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 66,0% până la data de 31 mai 2024. Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii mai 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori”, se arată în informarea ministerului de Finanțe privind evoluția datoriei publice în luna mai 2024. Citește și: PSD și PNL au început să se înjure, dar rămân partenere la guvernare. Ciucă: PNL nu va dezerta de la guvernare Profit a scris azi că fiecare cetățean român - copil, muncitor, pensionar - are deja pe cap o datorie publică de peste 45.000 de lei.

Creșterea economică a României, locul 12 în UE Foto: Facebook
Economie

Creșterea economică a României, locul 12 în UE

Creșterea economică a României plasează această țară pe locul 12 în UE, arată datele publicate azi de Eurostat. Premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda, în primăvară, că va avea cea mai mare creștere din UE. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Creșterea economică a României, locul 12 în UE Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul României a crescut cu 0,8% în trimestrul II din 2023, comparativ cu același trimestru din 2023. Ce țări au înregistrat creșteri mai mari ale PIB-ului: Belgia - 1,1%, Bulgaria - 2%, Spania - 2,9%, Franța - 1,1%, Italia - 0,9%, Cipru - 3,7%, Lituania - 1,4%, Ungaria - 1,3%, Polonia - 4%, Portugalia - 1,5% și Slovacia - 2,1%. Au avut o creștere tot de 0,8%, ca România: Olanda și Slovenia. Institutul Național de Statistică arăta, azi, că, față de trimestrul I din 2024, creșterea din trimestrul II a fost de doar 0,1%, la limita stagnării. „Vom avea, din punctul meu de vedere, cea mai mare creştere economică din Europa anul acesta. Şi nu va fi o creştere economică pe consum, va fi o creştere economică, în continuare, pe investiţii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în martie 2023. „Creșterea economică prin investiții sprijinită de PSD face din România principala destinație de afaceri din zonă”, susținea PSD într-un material publicitar. Guvernul estimase, prin bugetul pe 2024, o creștere anuală a PIB-ului de 3,4%. Comisia Europeană estima o creștere a PIB-ului de 3,3%.

Creștere economică mult sub așteptări Foto: Facebook
Economie

Creștere economică mult sub așteptări

Creștere economică mult sub așteptări, de 0,7%, după primele șase luni, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Guvernul estimase, prin bugetul pe 2024, o creștere anuală a PIB-ului de 3,4%. Comisia Europeană estima o creștere a PIB-ului de 3,3%. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Creștere economică mult sub așteptări „În semestrul I 2024, Produsul intern brut a crescut cu 0,7% comparativ cu semestrul I 2023, pe seria brută şi cu 1,5% pe pe seria ajustată sezonier”, arată INS. Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II din 2024, o creștere de 0,8 % faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul I din 2024, creșterea a fost de doar 0,1%. Pentru comparație, economia SUA a crescut cu 2,8% în trimestrul II. „Vom avea, din punctul meu de vedere, cea mai mare creştere economică din Europa anul acesta. Şi nu va fi o creştere economică pe consum, va fi o creştere economică, în continuare, pe investiţii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în martie 2023. „Creșterea economică prin investiții sprijinită de PSD face din România principala destinație de afaceri din zonă”, susținea PSD într-un material publicitar.

Creștere ridicol de mică a PIB-ului Foto: Facebook
Economie

Creștere ridicol de mică a PIB-ului

Creștere ridicol de mică a PIB-ului în primul trimestru: industria a tras în jos, au ridicat PIB-ul impozitele și administrația publică, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Numărul omorurilor nerezolvate s-a dublat în 10 ani. România are una din cele mai mari rate ale morților violente din spațiul european Creștere ridicol de mică a PIB-ului „Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută şi cu 1,8% pe seria ajustată sezonier (...) Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 416318,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul IV 2023 și în creștere cu 1,8% față de trimestrul I 2023”, scrie INS. Însă PIB-ul nu a crescut ca urmare a majorării activităților din industrie sau construcții, ci din impozite, administrație publică și activități culturale. „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,2%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,1%”, arată INS. Și sectorul construcții s-a contractat, cu 0,1%. În schimb, contribuția la creșterea PIB a impozitelor nete pe produs a fost de 0,6%, iar a „administrației publice și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială” de 0,1%. INS mai arată că „cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB”. În schimb, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 3,3%, deci mai puțin ca administrația publică.

Deficit istoric după doar trei luni: 2,07% din PIB
Economie

Deficit istoric după doar trei luni

Deficit istoric după doar trei luni: acesta a ajuns la 2,07% din PIB, anunță ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Aceste este este cel mai mare deficit la trei luni, din 2014 până acum. În 2015, guvernul a înregistrat chiar un excedent, de 0,69% din PIB. În acel an, PIB-ul a crescut cu 3,7%. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Deficit istoric după doar trei luni „Vestea privitoare la Contul de execuţie bugetară preliminat sau preliminar ca să fiu mai exact este de 2,07% din PIB. S-a creat o întreagă dezbatere asupra valorii deficitului bugetar la sfârşitul lunii martie, de 35 de miliarde de lei, cu rotunjire merge spre 36 de miliarde de lei, dar trebuie să punctăm câteva lucruri importante legate de valoarea investiţiilor, pentru că noi venim din luna decembrie cu contracte pe care le-am avut încheiate pentru industria de apărare, care au generat plăţi de peste 5 miliarde de lei în luna ianuarie şi ulterior, în luna februarie, pe de o parte. Pe de altă parte, fiind o iarnă mai uşoară, proiectele de investiţii s-au implementat în continuare. Şi mă uitam dimineaţă în conturile de execuţie bugetară, numai din conturi naţionale aveam cheltuieli de capital de 14,7 miliarde de lei, la care se adaugă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu 2,7 miliarde de lei şi, sigur, mai apoi cadrul financiar multianual pentru politica de coeziune, unde avem, de asemenea, în jur de 12 miliarde de lei", a explicat Boloş. Citește și: Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV, au scăzut și exporturile. Creștere consistentă a cheltuielilor statului

Statistica reconfirmă picajul economiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Statistica reconfirmă picajul economiei

Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV față de trimestrul III. „Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere”, spunea ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu (PSD), la 7 martie. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Statistica reconfirmă picajul economiei „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420720,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022”, a precizat, azi, INS. În 2023, raportat la 2022, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe tot anul 2023, industria a înregistrat o contribuție negativă la creșterea PIB, de 0,5%. Tot azi, INS a arătat că „în perioada 1.I-29.II 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile au scăzut cu 1,2%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2023. Însă, azi, INS a revizuit în creștere volumul impozitelor nete pe produs, care s-au majorat cu 3,8% din PIB. „Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,8 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 103,0% la 103,8%”, se arată în comunicatul statisticii. În plus, s-au mai produs modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2023, între cele două estimări: „consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la +0,6%, ca urmare a creşterii volumului său cu 4,0 puncte procentuale de la 102,9% la 106,9%”. În plus, cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut cu 5%, față de estimarea de 2,2%, în 2023, raportat la 2024.

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Economie

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii

România este pe locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii, ca procent din al cheltuielilor din buget, arată o analiză din Ziarul Financiar. Au costuri mai mari cu aparatul bugetar doar Cipru, Malta și Irlanda. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Astfel, guvernul Ciolacu alocă 21,7% din cheltuielile bugetului în acest scop, în timp ce Franța consumă doar 17,5%, Polonia - 12,4%, iar Estonia - 15,4%. Grafică: Ziarul Financiar Datele Ziarului Financiar arată că din 2021 în 2023 cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat de la 110 miliarde de lei la la peste 132 de miliarde de lei, iar în 2024 vor mai crește cu 13 miliarde de lei, mult peste inflație. În 2022 și 2023, 8,4% din PIB a fost consumat pentru plata aparatului de stat. În 2012, doar 7% din PIB era cheltuit astfel, iar în 2015 se ajunsese la 7,4%. Potrivit execuției bugetare după primele două luni din 2024, publicată de ministerul de Finanțe, costurile cu salariile aparatului de stat au crescut cu 19,9% față de primele două luni din 2023. După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Citeșteși: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Ziarul Financiar mai arată că, după protestele de anul trecut, chel­tuielile de personal au sărit mai sus cu peste 5 mld. lei, adică 1 mld. euro în 2023, faţă de bugetarea iniţială.

PIB-ul României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe al Ungariei Foto: Inquam/Laszlo Beliczay
Economie

PIB-ul României, raportat puterea de cumpărare, depășit Ungariei

PIB-ul pe cap de locuitor al României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe cel al Ungariei, arată datele Eurostat publicate azi. România este locul șapte de la coada clasamentului, peste Grecia sau Croația. Bulgaria rămâne însă țara cea mai săracă din UE. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA PIB-ul României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe al Ungariei „În 2023, s-au înregistrat diferențe substanțiale între țările UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare. Luxemburg și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate niveluri (140% și, respectiv, 112% peste media UE), cu mult înaintea Țărilor de Jos (30% peste media UE), Danemarcei (+28%) și Austriei (+23%). România se situează la 78% din media UE, în creștere față de anul trecut, și a depășit Ungaria la acest indicator, țara vecină fiind la doar 66%. Polonia este la 80% din media UE, chiar înaintea României. În schimb, Bulgaria a înregistrat cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor, cu 36% sub media UE, urmată de Grecia (-33%) și Letonia (-29%)”, scrie Eurostat. PIB-ul ridicat pe cap de locuitor din Luxemburg se datorează în parte ponderii mari a lucrătorilor transfrontalieri în totalul ocupării forței de muncă din această țară. Deși contribuie la PIB, acești lucrători nu sunt luați în considerare ca făcând parte din populația rezidentă care este utilizată pentru a calcula PIB-ul pe cap de locuitor, mai explică statistica europeană.

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea Foto: Focuspress
Politică

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea

Ultimul raport NATO, publicat joi, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august 2023. NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea În plus, România este una din țările NATO care cheltuie cel mai mult cu plata personalului, în timp ce plățile pentru achiziții majore de armament sunt printre cele mai mici. Cum a involuat procentul din PIB alocat Apărării 2,01% în 2020, deși era pandemie. Premier era Ludovic Orban, air ministru al Apărării, Nicolae Ciucă 1,85% - 2021 1,72% - 2022 1,60% - 2023 Pentru comparație, Germania a alocat, în 2023, 1,66% din PIB pentru Apărare, Polonia - 3,92%, Estonia - 2,89%, Bulgaria - 1,87% (o creștere substanțială față de 1,59% în anul anterior) sau Slovacia - 2,05%. Cheltuielile cu Apărarea au scăzut, în termeni reali, cu 4,97%, în 2023 față de 2022, România fiind una din țările cu cea mai mare scădere. Cum s-au redus, anual, sumele alocate Apărării În plus, România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se duce către achiziții majore de armament. Cum se împart cheltuielile cu Apărarea: 59,7% se duc către angajați, doar 21,9% către achiziții majore de armament În octombrie 2023, premierul Marcel Ciolacu mințea spunând că „începând din 2023, am alocat un buget de 2,5% la Apărare”. El știa, la acel moment, că aceste cheltuieli sunt blocate, pentru a încerca să țină deficitul sub control. Guvernul a abrogat, joi, hotărârea privind circumstanţele şi procedura aferente Programului de înzestrare „Corvetă multifuncţională”. Conform unui comunicat transmis de Executiv, decizia a fost luată deoarece câştigătorul licitaţiei nu şi-a menţinut oferta şi nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Totodată, „nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător” a operatorului economic de pe locul următor.

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate Foto: PSD
Eveniment

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate

România a avut în 2023 cea mai mică alocare din PIB pentru Sănătate din ultimii patru ani, arată date ale ministerului de Finanțe. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Potrivit acestui minister, în 2023, cheltuielile la capitolul „Sănătate” din bugetul general consolidat erau de 4,6% din PIB. În termeni nominali, anul trect s-au cheltuit circa 72,5 miliarde de lei din buget pentru Sănătate. România, cea mai mică alocare pentru Sănătate În 2023, ministerul Sănătății nu a putut cheltui toți banii alocați pe hârtie. Potrivit ultimelor estimări publice, execuția bugetară fiind de doar 12,37 miliarde de lei, cu 743,8 milioane de lei sub nivelul bugetat (13,12 miliarde lei). Tot în 2023, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) a fost de 59,75 miliarde lei (cu 594,3 milioane lei peste bugetul aprobat), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuției bugetare preliminate. În 2020, an marcat de pandemie, s-a cheltuit pentru Sănătate 5,2% din PIB, în 2021 - 5,3% din PIB, iar în 2022 - 4,7% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns la o interpelare a unui deputat AUR. România ocupă locul opt în lume la rata mortalităţii, cu 13 decese la mia de locuitori, aşa cum arată datele centralizate de site-ul worldpopulationreview.com.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră