joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pib

62 articole
Eveniment

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei, arată un document al ministerului de Finanțe. Ele reprezintă puțin peste 0,8% din PIB-ul estimat pentru 2024. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Din această sumă, cea mai mare parte, respectiv 5,84 miliarde de lei, ajunge la pensiile foștilor angajați ai Internelor. Încă 3,86 miliarde se duc la pensiile plătite de casa de pensii a apărării, iar 768 de milioane de lei încasează, în 2024, pensionarii SRI. Documentul ministerului de Finanțe mai arată că, în 2024, contribuabilii vor plăti 129,4 milioane de lei pentru pensiile foștilor parlamentari. Mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, au depus, la 11 septembrie, un proiect de majorare a pensiilor militarilor, apreciind că aceștia ar fi discriminați față de pensionarii obișnuiți. Ce propun inițiatorii: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special”. În prezent, cuantumul pensiilor militare de stat „se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Foto: Digi 24
România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Economie

România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE

România înregistrează una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușire a serviciilor, arată datele publicate azi de Eurostat. În ceea ce privește creșterea PIB, cu o majorare de 0,1% în trimestrul II față de trimestrul I din 2024, România este pe locul opt de la coada clasamentului. Citește și: Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare din UEFA: cu echipe și stadioane controlate de stat, are venituri ridicol de mici România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE Polonia (+1,5%) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului comparativ cu trimestrul precedent, urmată de Grecia (+1,1%) și Țările de Jos (+1,0%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Irlanda (-1,0%), Letonia (-0,9%) și Austria (-0,4%). Același buletin Eurostat arată că rata angajaților români a scăzut cu 0,5% în trimestrul II față de trimestrul I din 2024, această fiind cea mai abruptă cădere din UE. „În al doilea trimestru al anului 2024, Irlanda, Lituania (ambele +1,1%) și Estonia (+0,8%) au înregistrat cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă pe persoane în comparație cu trimestrul precedent. Cea mai mare scădere a ocupării forței de muncă a fost înregistrată în România (-0,5%) și Finlanda (-0,4%)”, scrie Eurostat. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Căderea serviciilor, iunie față de mai 2024 În ceea ce privește serviciile, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Malta (+20,5%), Lituania (+8,6%) și Luxemburg (+6,5%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-6,7%), România (-6,6%) și Danemarca (-4,9%). Și aceste date au fost publicate azi, la 6 septembrie, de Eurostat. Căderea serviciiilor, an/an

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB la final de mai, față de 48,9%, în decembrie 2023. În aprilie, 2024, datoria publică era de 52,1% din PIB. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB În termeni nominali, această datorie a ajuns la 862,3 miliarde de lei (172,6 miliarde de euro), în creştere cu 9,5 miliarde de lei (1,9 miliarde euro) faţă de datoria de la finalul lunii aprilie. Față de decembrie 2023, datoria publică a crescut cu 78,3 miliarde de lei. În primele șase luni din acest an, Guvernul a plătit doar dobânzi în valoare de 17,6 miliarde de lei, adică 1% din PIB. „Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 66,0% până la data de 31 mai 2024. Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii mai 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori”, se arată în informarea ministerului de Finanțe privind evoluția datoriei publice în luna mai 2024. Citește și: PSD și PNL au început să se înjure, dar rămân partenere la guvernare. Ciucă: PNL nu va dezerta de la guvernare Profit a scris azi că fiecare cetățean român - copil, muncitor, pensionar - are deja pe cap o datorie publică de peste 45.000 de lei.

Creșterea economică a României, locul 12 în UE Foto: Facebook
Economie

Creșterea economică a României, locul 12 în UE

Creșterea economică a României plasează această țară pe locul 12 în UE, arată datele publicate azi de Eurostat. Premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda, în primăvară, că va avea cea mai mare creștere din UE. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Creșterea economică a României, locul 12 în UE Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul României a crescut cu 0,8% în trimestrul II din 2023, comparativ cu același trimestru din 2023. Ce țări au înregistrat creșteri mai mari ale PIB-ului: Belgia - 1,1%, Bulgaria - 2%, Spania - 2,9%, Franța - 1,1%, Italia - 0,9%, Cipru - 3,7%, Lituania - 1,4%, Ungaria - 1,3%, Polonia - 4%, Portugalia - 1,5% și Slovacia - 2,1%. Au avut o creștere tot de 0,8%, ca România: Olanda și Slovenia. Institutul Național de Statistică arăta, azi, că, față de trimestrul I din 2024, creșterea din trimestrul II a fost de doar 0,1%, la limita stagnării. „Vom avea, din punctul meu de vedere, cea mai mare creştere economică din Europa anul acesta. Şi nu va fi o creştere economică pe consum, va fi o creştere economică, în continuare, pe investiţii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în martie 2023. „Creșterea economică prin investiții sprijinită de PSD face din România principala destinație de afaceri din zonă”, susținea PSD într-un material publicitar. Guvernul estimase, prin bugetul pe 2024, o creștere anuală a PIB-ului de 3,4%. Comisia Europeană estima o creștere a PIB-ului de 3,3%.

Creștere economică mult sub așteptări Foto: Facebook
Economie

Creștere economică mult sub așteptări

Creștere economică mult sub așteptări, de 0,7%, după primele șase luni, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Guvernul estimase, prin bugetul pe 2024, o creștere anuală a PIB-ului de 3,4%. Comisia Europeană estima o creștere a PIB-ului de 3,3%. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Creștere economică mult sub așteptări „În semestrul I 2024, Produsul intern brut a crescut cu 0,7% comparativ cu semestrul I 2023, pe seria brută şi cu 1,5% pe pe seria ajustată sezonier”, arată INS. Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II din 2024, o creștere de 0,8 % faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul I din 2024, creșterea a fost de doar 0,1%. Pentru comparație, economia SUA a crescut cu 2,8% în trimestrul II. „Vom avea, din punctul meu de vedere, cea mai mare creştere economică din Europa anul acesta. Şi nu va fi o creştere economică pe consum, va fi o creştere economică, în continuare, pe investiţii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în martie 2023. „Creșterea economică prin investiții sprijinită de PSD face din România principala destinație de afaceri din zonă”, susținea PSD într-un material publicitar.

Creștere ridicol de mică a PIB-ului Foto: Facebook
Economie

Creștere ridicol de mică a PIB-ului

Creștere ridicol de mică a PIB-ului în primul trimestru: industria a tras în jos, au ridicat PIB-ul impozitele și administrația publică, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Numărul omorurilor nerezolvate s-a dublat în 10 ani. România are una din cele mai mari rate ale morților violente din spațiul european Creștere ridicol de mică a PIB-ului „Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută şi cu 1,8% pe seria ajustată sezonier (...) Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 416318,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul IV 2023 și în creștere cu 1,8% față de trimestrul I 2023”, scrie INS. Însă PIB-ul nu a crescut ca urmare a majorării activităților din industrie sau construcții, ci din impozite, administrație publică și activități culturale. „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,2%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,1%”, arată INS. Și sectorul construcții s-a contractat, cu 0,1%. În schimb, contribuția la creșterea PIB a impozitelor nete pe produs a fost de 0,6%, iar a „administrației publice și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială” de 0,1%. INS mai arată că „cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB”. În schimb, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 3,3%, deci mai puțin ca administrația publică.

Deficit istoric după doar trei luni: 2,07% din PIB
Economie

Deficit istoric după doar trei luni

Deficit istoric după doar trei luni: acesta a ajuns la 2,07% din PIB, anunță ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Aceste este este cel mai mare deficit la trei luni, din 2014 până acum. În 2015, guvernul a înregistrat chiar un excedent, de 0,69% din PIB. În acel an, PIB-ul a crescut cu 3,7%. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Deficit istoric după doar trei luni „Vestea privitoare la Contul de execuţie bugetară preliminat sau preliminar ca să fiu mai exact este de 2,07% din PIB. S-a creat o întreagă dezbatere asupra valorii deficitului bugetar la sfârşitul lunii martie, de 35 de miliarde de lei, cu rotunjire merge spre 36 de miliarde de lei, dar trebuie să punctăm câteva lucruri importante legate de valoarea investiţiilor, pentru că noi venim din luna decembrie cu contracte pe care le-am avut încheiate pentru industria de apărare, care au generat plăţi de peste 5 miliarde de lei în luna ianuarie şi ulterior, în luna februarie, pe de o parte. Pe de altă parte, fiind o iarnă mai uşoară, proiectele de investiţii s-au implementat în continuare. Şi mă uitam dimineaţă în conturile de execuţie bugetară, numai din conturi naţionale aveam cheltuieli de capital de 14,7 miliarde de lei, la care se adaugă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu 2,7 miliarde de lei şi, sigur, mai apoi cadrul financiar multianual pentru politica de coeziune, unde avem, de asemenea, în jur de 12 miliarde de lei", a explicat Boloş. Citește și: Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV, au scăzut și exporturile. Creștere consistentă a cheltuielilor statului

Statistica reconfirmă picajul economiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Statistica reconfirmă picajul economiei

Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV față de trimestrul III. „Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere”, spunea ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu (PSD), la 7 martie. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Statistica reconfirmă picajul economiei „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420720,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022”, a precizat, azi, INS. În 2023, raportat la 2022, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe tot anul 2023, industria a înregistrat o contribuție negativă la creșterea PIB, de 0,5%. Tot azi, INS a arătat că „în perioada 1.I-29.II 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile au scăzut cu 1,2%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2023. Însă, azi, INS a revizuit în creștere volumul impozitelor nete pe produs, care s-au majorat cu 3,8% din PIB. „Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,8 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 103,0% la 103,8%”, se arată în comunicatul statisticii. În plus, s-au mai produs modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2023, între cele două estimări: „consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la +0,6%, ca urmare a creşterii volumului său cu 4,0 puncte procentuale de la 102,9% la 106,9%”. În plus, cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut cu 5%, față de estimarea de 2,2%, în 2023, raportat la 2024.

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Economie

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii

România este pe locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii, ca procent din al cheltuielilor din buget, arată o analiză din Ziarul Financiar. Au costuri mai mari cu aparatul bugetar doar Cipru, Malta și Irlanda. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Astfel, guvernul Ciolacu alocă 21,7% din cheltuielile bugetului în acest scop, în timp ce Franța consumă doar 17,5%, Polonia - 12,4%, iar Estonia - 15,4%. Grafică: Ziarul Financiar Datele Ziarului Financiar arată că din 2021 în 2023 cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat de la 110 miliarde de lei la la peste 132 de miliarde de lei, iar în 2024 vor mai crește cu 13 miliarde de lei, mult peste inflație. În 2022 și 2023, 8,4% din PIB a fost consumat pentru plata aparatului de stat. În 2012, doar 7% din PIB era cheltuit astfel, iar în 2015 se ajunsese la 7,4%. Potrivit execuției bugetare după primele două luni din 2024, publicată de ministerul de Finanțe, costurile cu salariile aparatului de stat au crescut cu 19,9% față de primele două luni din 2023. După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Citeșteși: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Ziarul Financiar mai arată că, după protestele de anul trecut, chel­tuielile de personal au sărit mai sus cu peste 5 mld. lei, adică 1 mld. euro în 2023, faţă de bugetarea iniţială.

PIB-ul României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe al Ungariei Foto: Inquam/Laszlo Beliczay
Economie

PIB-ul României, raportat puterea de cumpărare, depășit Ungariei

PIB-ul pe cap de locuitor al României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe cel al Ungariei, arată datele Eurostat publicate azi. România este locul șapte de la coada clasamentului, peste Grecia sau Croația. Bulgaria rămâne însă țara cea mai săracă din UE. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA PIB-ul României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe al Ungariei „În 2023, s-au înregistrat diferențe substanțiale între țările UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare. Luxemburg și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate niveluri (140% și, respectiv, 112% peste media UE), cu mult înaintea Țărilor de Jos (30% peste media UE), Danemarcei (+28%) și Austriei (+23%). România se situează la 78% din media UE, în creștere față de anul trecut, și a depășit Ungaria la acest indicator, țara vecină fiind la doar 66%. Polonia este la 80% din media UE, chiar înaintea României. În schimb, Bulgaria a înregistrat cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor, cu 36% sub media UE, urmată de Grecia (-33%) și Letonia (-29%)”, scrie Eurostat. PIB-ul ridicat pe cap de locuitor din Luxemburg se datorează în parte ponderii mari a lucrătorilor transfrontalieri în totalul ocupării forței de muncă din această țară. Deși contribuie la PIB, acești lucrători nu sunt luați în considerare ca făcând parte din populația rezidentă care este utilizată pentru a calcula PIB-ul pe cap de locuitor, mai explică statistica europeană.

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea Foto: Focuspress
Politică

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea

Ultimul raport NATO, publicat joi, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august 2023. NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea În plus, România este una din țările NATO care cheltuie cel mai mult cu plata personalului, în timp ce plățile pentru achiziții majore de armament sunt printre cele mai mici. Cum a involuat procentul din PIB alocat Apărării 2,01% în 2020, deși era pandemie. Premier era Ludovic Orban, air ministru al Apărării, Nicolae Ciucă 1,85% - 2021 1,72% - 2022 1,60% - 2023 Pentru comparație, Germania a alocat, în 2023, 1,66% din PIB pentru Apărare, Polonia - 3,92%, Estonia - 2,89%, Bulgaria - 1,87% (o creștere substanțială față de 1,59% în anul anterior) sau Slovacia - 2,05%. Cheltuielile cu Apărarea au scăzut, în termeni reali, cu 4,97%, în 2023 față de 2022, România fiind una din țările cu cea mai mare scădere. Cum s-au redus, anual, sumele alocate Apărării În plus, România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se duce către achiziții majore de armament. Cum se împart cheltuielile cu Apărarea: 59,7% se duc către angajați, doar 21,9% către achiziții majore de armament În octombrie 2023, premierul Marcel Ciolacu mințea spunând că „începând din 2023, am alocat un buget de 2,5% la Apărare”. El știa, la acel moment, că aceste cheltuieli sunt blocate, pentru a încerca să țină deficitul sub control. Guvernul a abrogat, joi, hotărârea privind circumstanţele şi procedura aferente Programului de înzestrare „Corvetă multifuncţională”. Conform unui comunicat transmis de Executiv, decizia a fost luată deoarece câştigătorul licitaţiei nu şi-a menţinut oferta şi nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Totodată, „nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător” a operatorului economic de pe locul următor.

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate Foto: PSD
Eveniment

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate

România a avut în 2023 cea mai mică alocare din PIB pentru Sănătate din ultimii patru ani, arată date ale ministerului de Finanțe. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Potrivit acestui minister, în 2023, cheltuielile la capitolul „Sănătate” din bugetul general consolidat erau de 4,6% din PIB. În termeni nominali, anul trect s-au cheltuit circa 72,5 miliarde de lei din buget pentru Sănătate. România, cea mai mică alocare pentru Sănătate În 2023, ministerul Sănătății nu a putut cheltui toți banii alocați pe hârtie. Potrivit ultimelor estimări publice, execuția bugetară fiind de doar 12,37 miliarde de lei, cu 743,8 milioane de lei sub nivelul bugetat (13,12 miliarde lei). Tot în 2023, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) a fost de 59,75 miliarde lei (cu 594,3 milioane lei peste bugetul aprobat), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuției bugetare preliminate. În 2020, an marcat de pandemie, s-a cheltuit pentru Sănătate 5,2% din PIB, în 2021 - 5,3% din PIB, iar în 2022 - 4,7% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns la o interpelare a unui deputat AUR. România ocupă locul opt în lume la rata mortalităţii, cu 13 decese la mia de locuitori, aşa cum arată datele centralizate de site-ul worldpopulationreview.com.

PIB-ul a picat mai dur decât se estimase Foto: Guvernul României
Economie

PIB-ul a picat mai dur decât se estimase

PIB-ul României a picat în trimestrul IV din 2023 mai dur decât se estimase inițial: cădere de 0,5% față de trimestrul III din 2023, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică (INS). La 14 februarie, INS anunțase că, din calculele preliminare, scăderea PIB este de doar 0,4%. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” A fost dezastru și la buget, în ianuarie: deficitul, dublu față de aceeași perioadă din 2023, iar cheltuielile de personal au crescut cu 21%. Informațiile apar în execuția bugetară pe ianuarie 2024, publicată azi de Ministerul de Finanțe. România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. PIB-ul a picat mai dur decât se estimase „Produsul intern brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5%1 comparativ cu trimestrul III 2023. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,0% pe seria brută şi de 1,1% pe seria ajustată sezonier”, a arătat INS. Joi, ministrul PSD al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, contesta aceste date. „Întorcându-mă la cum s-a încheiat anul 2023. Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere. O să vedem acest lucru în lunile următoare, pe PIB provizoriu cel puţin I şi cu siguranţă la II vom vedea acest lucru. Economia românească nu este în regres. Sunt foarte multe voci. Este frumos să prezentăm apocalipse, pentru că teama duce la un instinct de conservare exacerbat care poate să ducă şi la prudenţă, dar de regulă are un efect negativ din perspectivă investiţională", a declarat Adrian Câciu

Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan

Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan, demontată de date oficiale: Comisia Națională de Prognoză (CNP) estimează o creștere peste media națională. Datele apar într-un document recent al CNP, intitulat „Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL 2023 - 2027”. Citește și: Cea mai dură amenințare pentru șefa SOS România: Silvestru Șoșoacă, soțul mazilit, vrea să-și ia numele înapoi. Cu ce nume riscă să rămână senatoarea Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan Din datele CNP reiesecă doar în 2023, PIB-ul Capitalei a crescut cu 0,1% sub media națională, însă în 2022 a fost substanțial peste această medie. Am folosit date începând cu 2022 pentru că din acel an se poate aprecia că noua administrație a Bucureștiului și-a pus amprenta pe dezvoltarea orașului. Cum a evoluat PIB-ul Capitalei: În 2022, a crescut cu 6,2%, față de 4,7% media națională În 2023, creștere de 1,9%, față de 2% media națională În 2024, CNP estimează o creștere de 3,5% față de 3,4% media națională În 2025, prognoza este de creștere de 4,3%, față de media de 4,2% Pentru comparație, în 2024, CNP estimează în Olt, fieful baronului PSD Paul Stănescu, o creștere de doar 2,4% - față de 3,4% media națională. În județul Suceava, fieful liberalului Gheorghe Flutur, creșterea PIB în 2023 a fost de doar 1%, față de 2% media națională. Suceava a înregistrat cea mai slabă creștere a PIB în întreaga regiune de nord-est. Situația a fost asemănătoare în 2022, când PIB-ul acestu județ a crescut, potrivit CNP, cu 2,7%, mult sub alte județe din zonă și cu două procente sub media națională. Ilfov, fieful liberalului Hubert Thuma (fost condamnat penal), a avut o creștere a PIB de doar 0,1% în 2023 (una din cele mai slabe performanțe la nivel național) și 1,9% în 2022. Bihor a avut o evoluție a PIB în linie cu media națională, ba chiar ușor peste, în 2022, când s-a majorat cu 5,4%, față de media de 4,7%. „Analiza economico-financiară a exercițiului fiscal pe 2022 și nu numai indică o prăbușire a colectărilor la bugetul de stat, cauzată de blocajul construcțiilor din Capitală, potrivit unor surse ANAF citate de stiripesurse.ro”, scriau mai multe publicații în octombrie 2023. CNP nu oferă date strict pe București, dar în regiunea București-Ilfov valoarea brută adăugată de construcții a crescut cu 11% în 2022, cu 5,8% în 2023 și se estimează o majorare de 6,5% în 2024 - mult peste media națională în fiecare an.

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL

Cum arată „stabilitatea” promisă de PSD-PNL: România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. Citește și: AUDIO Șoșoacă Silvestru, soțul nr. 3 al președintelui SOS România, reproșează soției că nu ia bani de la ruși: „Simion și Lulea spală banii mafiei transnistrene, tu te duci paravanul lor” "Inflația este cea mai pernicioasă și insidioasă taxă regresivă asupra săracilor”, explica, recent, Robert F. Kennedy Jr., unul dintre potențialii candidați la președinția SUA. „Inflația este o impozitare fără legislație”, spunea și economistul Milton Friedman. Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL Care sunt informațiile oficiale despre situația economiei României la finalul anului 2023, începutul anului 2024: România are o inflație de 7,3%, cu două procente mai mare decât în următoarea ţară clasată, Estonia. Media inflației în UE a fost de 3,1%. „Motivul creşterii inflaţiei este reprezentat de modificările fiscale, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 şi au propulsat preţurile”, scrie Ziarul Financiar. În Republica Moldova, inflaţia a scăzut până la 4,2% în decembrie 2023. PIB-ul României a scăzut cu 0,4% în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul III din 2023. Au mai înregistrat reduceri ale PIB, în spațiul UE, Estonia - 0,4%, Irlanda - 0,7%, Germania - 0,3%, Finlanda - 0,4% sau Lituania - 0,3%. Economia Danemarcei a crescut cu 2%. Investiţiile străine directe au fost de doar 6,58 miliarde de euro în 2023, comparativ cu 10,03 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2022. Grafic: Ziarul Financiar În schimb, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2023, de 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023. Din totalul celor 827.393 de angajaţi din administraţia publică centrală, 608.152 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 5.745 angajaţi comparativ cu ianuarie 2023). În administraţia publică locală lucrau, în decembrie 2023, 465.166 de persoane (plus 3.896), dintre care 285.065 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (plus 4.010) şi 180.101 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 114).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră