vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pedeapsă

19 articole
Justiție

Criminalul de 13 ani din Timiș ar răspunde penal dacă ar fi cetățean olandez. Cum e în restul UE

Crima comisă recent într-o localitate din județul Timiș, în care un adolescent de 15 ani a fost ucis de alți minori, a readus în spațiul public o întrebare dificilă și incomodă: de la ce vârstă poate fi tras un copil la răspundere penală? În timp ce în Olanda un copil de 12 ani poate fi tras la răspundere penală într-un cadru strict controlat, legislația românească exclude complet răspunderea penală sub 14 ani, chiar și în cazuri de violență extremă, precum cel care a șocat recent România. Pentru a înțelege dacă acest cadru este o excepție sau o regulă, merită privit contextul mai larg al Uniunii Europene, unde pragurile de răspundere penală a minorilor și tipurile de sancțiuni diferă semnificativ de la un stat la altul. Răspunderera penală a copiilor în UE În Uniunea Europeană nu există o vârstă unică de la care începe răspunderea penală. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) arată că, în statele membre, vârsta minimă a răspunderii penale variază în general între 12 și 16 ani. În același timp, toate statele au forme de sancțiuni sau măsuri pentru minori, dar accentul oficial rămâne, cel puțin la nivel declarativ, pe reabilitare și protecție, nu pe pedeapsă ca la adulți. Această diversitate explică de ce un caz de crimă comisă de minori poate produce reacții foarte diferite de la o țară la alta: în unele state minorul ajunge în fața instanței penale de la 12-14 ani, în altele intră într-un sistem separat (protector, educativ), iar în câteva cazuri răspunderea penală propriu-zisă începe abia la 18 ani. Răspundere penală timpurie, dar cu regim special În Olanda, răspunderea penală a minorilor începe de la vârsta de 12 ani, însă acest lucru nu înseamnă automat închisoare sau pedepse similare celor aplicate adulților. Minorii între 12 și 18 ani intră într-un sistem distinct de justiție juvenilă, axat prioritar pe reeducare și reintegrare. Pentru faptele ușoare, copiii pot fi direcționați către programe alternative, precum HALT, care presupun asumarea responsabilității, muncă în folosul comunității sau repararea prejudiciului, fără deschiderea unui dosar penal. Însă, în cazurile grave sau de recidivă, instanța poate dispune sancțiuni penale propriu-zise, inclusiv detenție, care e execută exclusiv în instituții speciale pentru minori. Detenția este considerată o soluție de ultimă instanță, aplicată doar atunci când celelalte măsuri educative au eșuat sau când gravitatea faptei o impune. În Germania, răspunderea penală începe la 14 ani. Pentru 14–18 ani se aplică dreptul penal juvenil (Jugendstrafrecht). În Austria, faptele comise sub 14 ani sunt excluse de la urmărire penală; intervenția poate fi făcută prin instanțe/structuri de protecție a minorului. Pentru Spania, pragul este 14 ani, stabilit de legea privind răspunderea penală a minorilor; sub 14 ani se aplică măsuri din zona protecției și plasamentului, nu proceduri penale. În Italia, instanțele pentru minori au jurisdicție pentru fapte comise de copii care au împlinit 14 ani (și sunt sub 18). Un pas în plus spre „maturitate penală” Un alt grup important fixează pragul la 15 ani, ceea ce înseamnă că infracțiunile comise sub această vârstă nu se judecă penal, ci sunt preluate de servicii sociale și mecanisme administrative. În Suedia, sub 15 ani copiii nu pot fi urmăriți penal; ajung în grija serviciilor sociale. Între 15 și 18 ani pot fi judecați în instanțe obișnuite, cu reguli și protecții specifice. În Grecia: vârsta minimă a răspunderii penale este 15 ani. În Cehia, pagina europeană dedicată procedurilor pentru minori indică un prag de 15 ani și condiționări legate de maturitatea intelectuală și morală. Modele „protectoare”: răspundere penală de la 18 ani Există și sisteme care, cel puțin în prezentarea oficială, tratează faptele comise de sub 18 ani ca „acte calificate ca infracțiuni”, gestionate de instanțe și măsuri de protecție/educație, nu de dreptul penal clasic. În Belgia, răspunderea penală începe la 18 ani, iar pentru minori se aplică, prin tribunalul pentru tineret, măsuri de protecție, îngrijire, educație și justiție restaurativă. Pentru fapte foarte grave poate exista transfer excepțional (de exemplu, de la 16 ani) către un regim mai sever. În Luxemburg, pragul este 18 ani; sub această vârstă minorul nu comite „crime” în sens strict, iar instanța pentru minori aplică măsuri de custodie, protecție și educație. Franța: un caz special între „discernământ” și praguri de sancțiune Franța e deseori citată ca exemplu complicat, pentru că sistemul combină ideea de discernământ cu praguri diferite pentru tipurile de măsuri. În documentele europene de sinteză despre Franța apare ideea că nu există un prag unic care să împiedice complet urmărirea, dacă minorul este considerat suficient de matur (discernământ). Totuși, se precizează că sancțiuni penale în sens strict pot fi aplicate doar de la 13 ani, iar pentru 10–13 ani se folosesc măsuri de protecție, asistență, supraveghere și educație. Alternativele punitive din sistemele juvenile În majoritatea statelor UE, chiar și atunci când minorul răspunde penal, răspunsul sistemului este construit pe un alt vocabular decât cel aplicat adulților. Pe scurt, „pedeapsa” este adesea înlocuită de „măsură”. Cele mai frecvente alternative, în combinații diferite de la o țară la alta, sunt: Măsuri educative și de supraveghere Obligația de a urma școala, programe de reintegrare, consiliere psihologică, monitorizare de către servicii specializate, reguli stricte de conduită, interdicții de frecventare a unor locuri sau persoane (Franța menționează explicit astfel de interdicții pentru minori). Intervenția serviciilor sociale În state precum Suedia, sub pragul de răspundere penală, copilul nu ajunge în fața instanței penale, dar poate ajunge într-o procedură de protecție administrativă, gestionată de servicii sociale, cu decizii care pot include plasament sau măsuri de îngrijire. Justiție restaurativă Mediere, conferințe restaurative, întâlniri facilitate cu victima (acolo unde este posibil și sigur), reparație morală sau materială. Belgia, de exemplu, își descrie sistemul juvenil în termeni care includ explicit restaurativul în pachetul de răspunsuri al tribunalului pentru tineret.

Infracțiuni juvenile și răspundere penală în UE (sursa: Pexels/Ron Lach)
Închisoare, pentru acroșarea unui motociclist (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cât te poate costa acroșarea intenționată a unui motociclist în trafic: zece ani

Avocata Alexandra Chiriac, fostă Cioată, implicată în accidentul din zona Nicolina, în care a fost acroșat un motociclist, își-ar putea afla sentința luna viitoare. Închisoare, pentru acroșarea unui motociclist Curtea de Apel a finalizat cercetarea judecătorească și a stabilit data de 20 ianuarie ca termen de pronunțare. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Practica instanțelor arată însă că verdictul este rareori dat la primul termen, fiind frecvente amânările. În acest dosar, Alexandra Chiriac riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 10 ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Închisoare pentru tăierea ilegală a arborilor (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Tăierea ilegală a arborilor în orașe ar putea fi pedepsită cu închisoarea

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență care modifică art. 140 alin. (1) din Legea nr. 331/2024 privind Codul Silvic. Noua reglementare introduce sancțiuni penale clare pentru tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a arborilor din spațiile verzi aflate în intravilanul localităților. De ce este necesară modificarea legislației Propunerea vine ca răspuns la numeroase cazuri în care legislația actuală nu a permis sancționarea adecvată a intervențiilor abuzive asupra arborilor, în special în parcurile și zonele verzi din marile orașe. Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Ambiguitățile legislative au împiedicat autoritățile să intervenă eficient, chiar și în situații grave, precum cazul Parcului IOR din București. Protecție reală pentru arborele urban „Nu putem vorbi despre orașe sănătoase atâta timp cât legislația permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi", a transmis ministrul Diana Buzoianu. "Prin această Ordonanță vom corecta un vid legislativ și vom stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spațiile verzi urbane este o faptă penală”, a adăugat aceasta. Ce prevede proiectul de Ordonanță de Urgență Noua prevedere stabilește că tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetației forestiere din spațiile verzi cu suprafețe de peste 500 mp va constitui infracțiune. Fapta va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul este public sau privat, inclusiv în situațiile încadrate ca „curți construcții”. Vor putea fi eliminați doar arborii autorizați prin legislația în vigoare. Protejarea patrimoniului verde și a sănătății populației Potrivit notei de fundamentare, înăsprirea regimului sancționator urmărește protejarea patrimoniului verde urban, reducerea efectului de insulă de căldură, îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății populației. Bucureștiul are în prezent doar 0,88 arbori pe locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 arbori per locuitor. Pierderi masive de spațiu verde în București Capitala a pierdut peste 500 de hectare de spațiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrișați ilegal peste 1.500 de arbori. Din cauza încadrării terenului ca „curți construcții”, autoritățile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului Silvic. În termen de 10 zile de la publicarea documentului, persoanele interesate pot transmite comentarii, propuneri sau sugestii în scris, la adresa de e-mail: [email protected].

Pedeapsa Alinei Bica, considerată ca executată (sursa: Inquam Photos/Mircea Manole)
Eveniment

Nopțile dormite de Bica în casa ei din Italia, echivalate cu detenția într-un penitenciar românesc

Pedeapsa Alinei Bica, considerată ca executată. Magistrații Curții de Apel București au decis că fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, și-a executat pedeapsa de patru ani de închisoare în Italia, deși aceasta nu a petrecut nicio zi într-un penitenciar. Pedeapsa Alinei Bica, considerată ca executată Instanța română a recurs la un artificiu juridic, echivalând arestul la domiciliu nocturn din Italia cu detenția în regim deschis din România. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel Decizia a fost luată pe 3 octombrie 2025, iar în motivare judecătorii explică faptul că arestul la domiciliu efectuat în Italia între orele 21:00 și 7:00 a fost considerat echivalent cu o măsură privativă de libertate conform legislației române. Instanța a reținut că, deși această formă de executare nu este prevăzută în Codul penal român, ea este „similară” cu arestul la domiciliu prevăzut de articolul 221 din Codul de procedură penală, precum și cu regimul de detenție deschisă, care permite deținuților să muncească în afara penitenciarului. Condamnată în 2019, fugită din țară înainte de sentință Alina Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea afaceristului Ovidiu Tender. Înainte de pronunțarea sentinței, ea a fugit din România și a fost localizată mai întâi în Costa Rica, alături de Elena Udrea, apoi s-a stabilit în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată. În noiembrie 2020, Curtea de Apel din Bari a decis ca Bica să execute formal pedeapsa în Italia, stabilind că perioada de 3 ani, 9 luni și 16 zile rămasă din condamnare poate fi executată în arest la domiciliu pe timp de noapte. CJUE: România decide dacă recunoaște executarea pedepsei În septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, în cauza C-305/22, că instanței din statul emitent al mandatului european de arestare (în acest caz, România) îi revine decizia dacă menține sau retrage formele de executare. Totodată, CJUE a precizat că un stat poate refuza recunoașterea unei decizii de executare din alt stat dacă pedeapsa nu a fost efectiv executată. Pentru a clarifica statutul juridic al Alinei Bica, Curtea de Apel București a fost sesizată din nou printr-o contestație la executare. Arestul la domiciliu din Italia echivalează cu detenția Judecătorii români au apreciat că, deși forma de executare stabilită de instanțele italiene nu este identică celei prevăzute în dreptul român, prezintă suficiente elemente de similitudine pentru a fi considerată privare de libertate. Instanța a reținut că Alina Bica avea obligația de a rămâne acasă pe timpul nopții, de a merge zilnic la locul de muncă, și că i s-au impus interdicții privind anumite activități și locuri, elemente care, potrivit magistraților, îndeplinesc condițiile de executare a unei pedepse privative de libertate. România retrage mandatul european de arestare În urma acestei interpretări, Curtea de Apel București a decis că pedeapsa stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2016 este considerată integral executată. Prin urmare, instanța a hotărât retragerea mandatului european de arestare emis în 2019 pe numele Alinei Bica, precum și a mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea. O soluție juridică controversată Deși Curtea de Apel București recunoaște în motivare că echivalarea arestului la domiciliu din Italia cu detenția nu este prevăzută de legea română, magistrații au justificat decizia prin principiul proporționalității și prin necesitatea de a evita dublarea executării pedepsei. Astfel, instanța a considerat că Bica nu poate fi obligată să execute din nou pedeapsa, din moment ce Italia a recunoscut-o ca fiind deja executată. Decizia Curții de Apel București este definitivă.

Fosta directoare rămâne în conducerea spitalului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pedeapsă grea: directoarea spitalului în care au murit șapte copii a devenit directoare medicală

Fosta directoare rămâne în conducerea spitalului. Conducerea Spitalului de Copii „Sfânta Maria” din Iași a fost schimbată după tragedia în care șapte copii au murit din cauza infecțiilor cu bacteria Serratia marcescens, însă fosta directoare rămâne în conducerea spitalului. Fosta directoare rămâne în conducerea spitalului Noul manager este dr. Radu-Constantin Luca, medic primar în chirurgie pediatrică și specialist în chirurgie laparoscopică, prezentat de CJ Iași drept un profesionist dedicat. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea În același timp, fosta directoare interimară, dr. Cătălina Ionescu, a fost revocată din funcția de manager, dar a rămas în conducere ca director medical. Decizia Consiliului Județean a stârnit surprindere atât în rândul colegilor, cât și al premierului Ilie Bolojan, care au pus sub semnul întrebării modul de administrare a spitalului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pedeapsă, de la suspendare la executare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Caz rar: judecătorii au transformat pedeapsa cu suspendare pentru uciderea unui pieton în închisoare

Pedeapsă, de la suspendare la executare. Accidentul mortal din centrul Iașului, produs de Rareș Berihoi la doar 19 ani, a șocat prin viteza de 150 km/h la volanul unui Audi Q8. Pedeapsă, de la suspendare la executare Judecătorii Curții de Apel au decis transformarea pedepsei de 3 ani cu suspendare în 5 ani cu executare, subliniind gravitatea faptei. Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Magistrații au arătat că doar întâmplarea a făcut ca în calea bolidului să nu fie un grup de pietoni, ceea ce ar fi dus la un carnagiu. Este cea mai dură sentință din acest an pentru ucidere din culpă la Iași și o rară schimbare a unei decizii inițiale de la Judecătorie. Continuarea, în Ziarul de Iași

Finul lui Crin Antonescu, pedeapsă prescrisă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Finul lui Crin Antonescu s-a ascuns zece ani de Justiție. Pedeapsa cu închisoare, prescrisă

Finul lui Crin Antonescu, pedeapsă prescrisă. Cristian Maftei, omul de afaceri condamnat în dosarul „Mită la prefect”, poate reveni liber la Iași, după 11 ani de dispariție. Finul lui Crin Antonescu, pedeapsă prescrisă Curtea de Apel Iași a admis contestația la executare formulată de instanță, constatând că pedeapsa de 6 ani de închisoare s-a prescris. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Sentința definitivă fusese pronunțată în iunie 2014, dar Maftei nu a fost găsit pentru a-și ispăși pedeapsa. Acum, el este liber să revină în oraș și să-și reia viața fără constrângeri legale. Cununat de Crin Antonescu La începutul anilor 2000, Cristian Maftei se impunea în Iași ca un om de afaceri în plină ascensiune, cu relații apropiate de liderii PNL locali. Una dintre dovezile conexiunilor sale politice este faptul că a fost cununat de fostul președinte al PNL, Crin Antonescu. Compania sa, Enviro Construct, s-a remarcat prin câștigarea repetată a unor contracte de lucrări publice, în special pentru modernizarea și întreținerea drumurilor din județul Iași. În acea perioadă, firma era prezentă constant în licitațiile cu bani publici și activa în zona lucrărilor de infrastructură rutieră. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mario Iorgulescu, nouă reducere de pedeapsă (sursa: Instagram/Mario Iorgulescu)
Justiție

Mario Iorgulescu, o nouă reducere de pedeapsă, deși, din Italia, sfidează în continuare instanța

Mario Iorgulescu, nouă reducere de pedeapsă: Curtea de Apel București a decis să-i reducă sentința cu opt luni, în urma admiterii unei contestații în anulare formulate de avocații săi. Mario Iorgulescu, nouă reducere de pedeapsă Instanța a constatat prescrierea faptei de conducere sub influența alcoolului și a substanțelor psihoactive, eliminând astfel această acuzație din dosarul penal. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Magistratul Valentin Mihai a avut opinie separată, opunându-se deciziei, însă completul de divergență format ulterior a decis în favoarea lui Iorgulescu, prin votul judecătoarelor Violeta Georgescu-Ashemimry și Adina Radu. Astfel, procesul penal privind conducerea sub influența alcoolului a fost închis. Mario Iorgulescu rămâne cu o condamnare finală de opt ani închisoare, rezultată prin contopirea a două pedepse: șapte ani pentru ucidere din culpă și trei ani pentru complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal (dintr-un dosar separat). Reduceri succesive ale pedepsei Februarie 2023: Tribunalul București l-a condamnat inițial la 15 ani și opt luni. Octombrie 2023: Curtea de Apel reduce pedeapsa la 13 ani și opt luni. Iunie 2024: Înalta Curte anulează condamnarea pentru omor, reclasificând fapta ca ucidere din culpă. Decembrie 2024: Curtea de Apel stabilește pedeapsa la opt ani și opt luni. Cum a avut loc accidentul în 2019 În noaptea de 8 septembrie 2019, Mario Iorgulescu, aflat sub influența alcoolului (1,96 g/l) și a cocainei, a condus un Aston Martin cu viteze de până la 164 km/h prin București. A pătruns pe contrasens și a provocat un accident frontal, soldat cu moartea unui bărbat. După accident, Iorgulescu a fost transportat în Italia de familia sa, cu un avion privat, unde a fost internat într-o clinică. Nu a fost audiat nici de procurori, nici în instanță, fiind fugit din țară pe tot parcursul anchetei și procesului.

Interlop ieșean, salvat de expertiza medicală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum a fost salvat un interlop de un medic de pe ambulanță: i-ar fi resuscitat greșit victima

Interlop ieșean, salvat de expertiza medicală. Interlopul ieșean Gioni Culiță Plop ar putea ieși curând din închisoare, după ce instanța a decis schimbarea încadrării juridice din omor în lovituri cauzatoare de moarte. Interlop ieșean, salvat de expertiza medicală Inițial acuzat că și-a ucis fratele, Plop risca 20 de ani de închisoare, însă acum pedeapsa maximă este de cinci ani. Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina Schimbarea s-a bazat pe expertize medicale controversate și pe concluzia instanței că nu ar fi existat intenție directă de a ucide. Astfel, după trei ani de arest preventiv, Plop – considerat apropiat de „Passaris al României” – ar putea fi eliberat în curând. Continuarea, în Ziarul de Iași

Udrea cere o scădere a pedepsei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Elena Udrea cere să i se scadă cinci luni din pedeapsă, cât a fost închisă în Costa Rica și Bulgaria

Udrea cere o scădere a pedepsei. Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, a solicitat în instanţă reducerea pedepsei cu perioada petrecută în detenție în Costa Rica și Bulgaria. Udrea cere o scădere a pedepsei Udrea a cerut scăderea a 154 de zile din pedeapsa rămasă, perioadă în care a fost reținută în baza aceleiași hotărâri de condamnare. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Conform surselor judiciare, 83 de zile au fost executate în Penitenciarul San Jose din Costa Rica, iar 71 de zile în Centrul de reținere Belgorod din Bulgaria. Dosarul care vizează contestația la executare a fost înregistrat pe 20 martie la Tribunalul Prahova, iar primul termen a fost stabilit pentru 8 aprilie, ora 10:00. În prezent, Elena Udrea se află încarcerată la Penitenciarul Târgșor, unde a fost adusă în iunie 2022, după extrădarea din Bulgaria. De la condamnare la fugă și înapoi Elena Udrea a fost condamnată definitiv în iunie 2018, în dosarul „Gala Bute”, dar a fugit din țară înainte de pronunțarea sentinței. Ulterior, a fost localizată și încarcerată în Costa Rica. În decembrie 2018, condamnarea i-a fost suspendată temporar, după ce Curtea Constituțională a constatat că completurile de 5 judecători nu erau constituite legal. După eliberare, Udrea s-a întors în România, însă în aprilie 2022, Instanța supremă i-a respins contestația în anulare, confirmând condamnarea la șase ani. Corupție și prejudiciu de 3 milioane de euro În acest dosar, Udrea este acuzată că a coordonat un mecanism de corupție prin care persoane apropiate au încasat bani de la firme private pentru garantarea plăților din partea Ministerului Turismului. Sumele ar fi fost direcționate către Udrea personal, către organizația PDL București sau către Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box. De asemenea, este acuzată că a determinat funcționari să își încalce atribuțiile în achiziții publice legate de gala de box unde a luptat Lucian Bute. Prejudiciul estimat: 3 milioane de euro.

Pedeapsă mai mare pentru Vlad Pascu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Pedeapsă mai mare pentru Vlad Pascu

Pedeapsă mai mare pentru Vlad Pascu. Judecătorii au luat o decizie majoră în cazul Vlad Pascu, schimbând încadrarea juridică. Acesta ar putea primi o pedeapsă mai mare. Pedeapsă mai mare pentru Vlad Pascu Judecătoria Mangalia a hotărât, luni, schimbarea încadrării juridice în cazul lui Vlad Pascu, judecat pentru producerea accidentului tragic de lângă localitatea 2 Mai, care a dus la moartea a doi tineri. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Instanța a dispus schimbarea încadrării juridice din vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. 1 și 4 Cod Penal (cu o pedeapsă maximă de un an), în vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. 1, 2, 3 și 4 Cod Penal (pedeapsă maximă de trei ani). De asemenea, se aplică alin. 4 din art. 196, care prevede că, dacă urmările afectează două sau mai multe persoane, limitele pedepsei se majorează cu o treime. Alte schimbări juridice în dosar Decizia instanței a inclus și modificări legate de infracțiunea de conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Încadrarea juridică rămâne conform art. 336 alin. 2 Cod Penal, dar cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din același cod. Decizia este cu cale de atac odată cu judecarea fondului. Detaliile trimiterii în judecată În octombrie 2023, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia l-au trimis în judecată pe Vlad Pascu pentru multiple infracțiuni, inclusiv ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă De asemenea, Pascu este învinuit de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și de părăsirea locului accidentului Accidentul din 19 august 2023 În dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autoturism pe DN 39 și a intrat într-un grup de pietoni în apropiere de localitatea 2 Mai. Impactul a dus la decesul a doi tineri și la rănirea altor trei persoane. După accident, Vlad Pascu a părăsit locul faptei, fiind găsit ulterior de polițiști în Vama Veche. Ancheta a confirmat că acesta se afla sub influența mai multor substanțe interzise.

Lui Cherecheş o să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar Foto: Facebook
Eveniment

Lui Cherecheş scăzută din condamnare perioada a fost fugar

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis ca lui Cherecheş să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar. Acesta este condamnat la cinci ani de închisoare pentru corupție, iar judecătorii au stabilit că va executa cu cel puțin un an mai puțin. Citește și: Procurorul Horodniceanu învinge din nou poliția rutieră: a anulat în instanță sancțiunea pentru că ar fi fost prins conducând cu 169 km/h Aceasta este perioada în care fostul primar a stat în arest în timpul anchetei în anul 2016, dar şi timpul petrecut într-un penitenciar din Germania, după ce a fugit din ţară. Magistraţii i-au admis lui Cherecheş o contestaţie la executare şi au dispus ca, din pedeapsa de cinci ani, să fie scăzute durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu (aprilie - decembrie 2016), dar şi perioada petrecută într-un penitenciar din Germania (noiembrie 2023 - martie 2024). Lui Cherecheş o să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar „În temeiul art.598 alin.1 lit.d Cpp, admite contestaţia la executare formulată de petentul-condamnat Cherecheş Cătălin. Deduce din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată petentului - condamnat Cherecheş Cătălin durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu (de la data de 26.04.2016 până la data de 22.12.2016); perioada în care petentul-condamnat a fost arestat în vederea executării mandatului european de arestare (de la 28.11.2023 la 19.03.2024), precum şi perioada executată (de la 19.03.2024 la zi). În temeiul art.599 alin.4 Cpp, anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.56 din data de 24.11.2023 emis de către Tribunalul Cluj şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare", a decis Tribunalul. Pe 24 noiembrie 2023, Cătălin Cherecheş a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Cu puţin timp înainte de pronunţarea sentinţei, Cherecheş a fugit din ţară prin vama Petea cu un taxi, el folosind un act de identitate al unei rude apropiate. Ulterior, a fost prins de poliţiştii germani în Augsburg şi arestat, fiind adus în România în luna martie şi încarcerat la Penitenciarul Rahova.

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea. Președintele rus nu a vorbit direct despre asta, dar mai mulţi membri de rang înalt al regimului Vladimir Putin au cerut ridicarea moratoriului privind pedeapsa cu moartea pentru "terorişti", după atacul sângeros comis vineri la o sală de concerte de la periferia Moscovei. Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea "Astăzi, mulţi oameni se întreabă despre pedeapsa cu moartea (...) se va lua o decizie care va răspunde aşteptărilor societăţii noastre", a declarat Vladimir Vassiliev, şeful grupului parlamentar al partidului de guvernământ Rusia Unită, referitor la ridicarea moratoriului în vigoare din 1996. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Un alt lider parlamentar, Iuri Afonin, responsabil cu problemele de securitate, a afirmat la rândul său: "Când vorbim despre terorism, despre uciderea de oameni, trebuie să restabilim pedeapsa cu moartea în dreptul penal". Serghei Mironov, membru al partidului pro-Kremlin "Rusia Corectă", a cerut, de asemenea, "introducerea pedepsei cu moartea pentru persoanele care comit acte teroriste". Ce înțelege Rusia prin "terorism" În afară de grupările jihadiste precum Statul Islamic (SI), care a revendicat atacul de vineri de la sala de concerte Crocus City Hall, soldat cu cel puţin 133 de morţi, Rusia consideră că o serie de opozanţi şi de lideri ucraineni sunt "extremişti" şi "terorişti". În martie, Moscova a adăugat, de asemenea, "mişcarea internaţională LGBT" pe lista organizaţiilor teroriste întocmită de serviciile financiare ruseşti. Rusia nu a făcut până în prezent nicio referire cu privire la legătura dintre jihadişti şi masacrul de vineri, în pofida faptului că gruparea Statul Islamic a revendicat atacul. Kremlinul vrea să arunce vina pe Ucraina pentru masacru Serviciile de securitate ruse şi Vladimir Putin au spus însă că atacatorii ar avea o legătură cu Ucraina, fără însă a oferi detalii sau dovezi în acest sens. Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei, în prezent numărul doi în Consiliul de Securitate rus, a ameninţat vineri că Rusia îi va "distruge" pe liderii ucraineni dacă aceştia sunt responsabili de atacul asupra sălii de concerte. "Dacă se stabileşte că este vorba de terorişti ai regimului de la Kiev (...) toţi trebuie găsiţi şi distruşi fără milă ca terorişti. Inclusiv liderii statului care au comis o asemenea atrocitate", a declarat Medvedev pe Telegram.

Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele

Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele. Vlad Pascu, drogatul care a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri la 2 Mai ucigând, astfel, pe doi dintre ei, și-a recunoscut faptele la termenul de joi de la Judecătoria Mangalia. Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele Prin urmare, judecătoarea de caz a acceptat procedura simplificată. Citește și: VIDEO Dezinteres șocant al judecătoarei din dosarul ucigașului drogat Vlad Pascu: l-a întrebat pe tatăl unui tânăr omorât în accident dacă fiul lui este în sală Ceea ce ar însemna o reducere cu o treime a pedepsei care va fi decisă în speță. Părinții celor doi tineri uciși au cerut încă dinaintea începerii procesului schimbarea încadrării juridice, însă solicitarea nu a fost dezbătută până acum. De asemenea, ei au cerut recuzarea judecătoarei, solicitare respinsă. Este vorba de judecătoarea care, la primul termen, a întrebat dacă este în sală Sebastian Olariu, unul dintre tinerii uciși în accident. Părinții vor omor, nu ucidere din culpă Adrian Cuculis, avocatul părinților celor doi tineri uciși, a declarat pentru HotNews.ro că Pascu a fost audiat timp de aproximativ 40 de minute prin videoconferință și și-a recunoscut faptele. Judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu a admis, la cererea avocaților lui Vlad Pascu, procedura simplificată pentru acest proces, ceea ce ar însemna reducerea pedepsei cu o treime, a explicat avocatul. Părinții victimelor au solicitat, în schimb, încă dinaintea începerii procesului, schimbarea încadrării juridice pentru Vlad Pascu din ucidere din culpă în omor, cerere care încă nu a fost dezbătută.

Ex-primarul Gigi, închisoare de la amantă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ex-primarul Gigi, închisoare de la amantă

Ex-primarul Gigi, închisoare de la amantă. Fostul primar Gheorghe Nichita şi-a aflat pedeapsa definitivă. Ex-primarul Gigi, închisoare de la amantă Tribunalul Vaslui a stabilit ieri timpul pe care Nichita îl va petrece după gratii în urma condamnării sale definitive din dosarul „Amanta”. Lui Nichita i s-a aplicat o primă pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru luare de mită, în 2020. Citește și: UE, Grinch pentru Putin: al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar Kremlinul are „elfi” în Turcia, Hong Kong și Estonia, care ocolesc obstacolele impuse Fostul primar a fost încarcerat la Botoşani şi eliberat anul trecut doar pentru a se confrunta cu al doilea rând de acuzaţii, pentru instigare la abuz în serviciu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră