Nopțile dormite de Bica în casa ei din Italia, echivalate cu detenția într-un penitenciar din România
Pedeapsa Alinei Bica, considerată ca executată. Magistrații Curții de Apel București au decis că fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, și-a executat pedeapsa de patru ani de închisoare în Italia, deși aceasta nu a petrecut nicio zi într-un penitenciar.
Pedeapsa Alinei Bica, considerată ca executată
Instanța română a recurs la un artificiu juridic, echivalând arestul la domiciliu nocturn din Italia cu detenția în regim deschis din România.
Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel
Decizia a fost luată pe 3 octombrie 2025, iar în motivare judecătorii explică faptul că arestul la domiciliu efectuat în Italia între orele 21:00 și 7:00 a fost considerat echivalent cu o măsură privativă de libertate conform legislației române.
Instanța a reținut că, deși această formă de executare nu este prevăzută în Codul penal român, ea este „similară” cu arestul la domiciliu prevăzut de articolul 221 din Codul de procedură penală, precum și cu regimul de detenție deschisă, care permite deținuților să muncească în afara penitenciarului.
Condamnată în 2019, fugită din țară înainte de sentință
Alina Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea afaceristului Ovidiu Tender.
Înainte de pronunțarea sentinței, ea a fugit din România și a fost localizată mai întâi în Costa Rica, alături de Elena Udrea, apoi s-a stabilit în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată.
În noiembrie 2020, Curtea de Apel din Bari a decis ca Bica să execute formal pedeapsa în Italia, stabilind că perioada de 3 ani, 9 luni și 16 zile rămasă din condamnare poate fi executată în arest la domiciliu pe timp de noapte.
CJUE: România decide dacă recunoaște executarea pedepsei
În septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, în cauza C-305/22, că instanței din statul emitent al mandatului european de arestare (în acest caz, România) îi revine decizia dacă menține sau retrage formele de executare.
Totodată, CJUE a precizat că un stat poate refuza recunoașterea unei decizii de executare din alt stat dacă pedeapsa nu a fost efectiv executată.
Pentru a clarifica statutul juridic al Alinei Bica, Curtea de Apel București a fost sesizată din nou printr-o contestație la executare.
Arestul la domiciliu din Italia echivalează cu detenția
Judecătorii români au apreciat că, deși forma de executare stabilită de instanțele italiene nu este identică celei prevăzute în dreptul român, prezintă suficiente elemente de similitudine pentru a fi considerată privare de libertate.
Instanța a reținut că Alina Bica avea obligația de a rămâne acasă pe timpul nopții, de a merge zilnic la locul de muncă, și că i s-au impus interdicții privind anumite activități și locuri, elemente care, potrivit magistraților, îndeplinesc condițiile de executare a unei pedepse privative de libertate.
România retrage mandatul european de arestare
În urma acestei interpretări, Curtea de Apel București a decis că pedeapsa stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2016 este considerată integral executată.
Prin urmare, instanța a hotărât retragerea mandatului european de arestare emis în 2019 pe numele Alinei Bica, precum și a mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea.
O soluție juridică controversată
Deși Curtea de Apel București recunoaște în motivare că echivalarea arestului la domiciliu din Italia cu detenția nu este prevăzută de legea română, magistrații au justificat decizia prin principiul proporționalității și prin necesitatea de a evita dublarea executării pedepsei.
Astfel, instanța a considerat că Bica nu poate fi obligată să execute din nou pedeapsa, din moment ce Italia a recunoscut-o ca fiind deja executată.
Decizia Curții de Apel București este definitivă.
