vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: executare

11 articole
Economie

Primăria poate fi executată pentru 101 milioane de lei pentru că a refuzat să înapoieze active

Saga juridică dintre Primăria Iași și lichidatorul Centralei Electrice de Termoficare (CET) Iași SA continuă în instanță. Se cere suspendarea executării La începutul săptămânii, municipalitatea a depus la Judecătoria Iași două noi dosare: unul pentru contestația la executare și altul pentru suspendarea provizorie a executării silite. Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Termenul stabilit pentru joi vizează cererea de suspendare provizorie. Miza este majoră: Primăria Iași încearcă să amâne sau să evite plata unor despăgubiri de peste 101 milioane de lei, sumă impusă prin decizia Curții de Apel. Această obligație financiară apasă considerabil asupra bugetului local și crește continuu de la o lună la alta. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăria Iași poate fi executată pentru 101 milioane de lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Pedeapsa Alinei Bica, considerată ca executată (sursa: Inquam Photos/Mircea Manole)
Eveniment

Nopțile dormite de Bica în casa ei din Italia, echivalate cu detenția într-un penitenciar românesc

Pedeapsa Alinei Bica, considerată ca executată. Magistrații Curții de Apel București au decis că fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, și-a executat pedeapsa de patru ani de închisoare în Italia, deși aceasta nu a petrecut nicio zi într-un penitenciar. Pedeapsa Alinei Bica, considerată ca executată Instanța română a recurs la un artificiu juridic, echivalând arestul la domiciliu nocturn din Italia cu detenția în regim deschis din România. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel Decizia a fost luată pe 3 octombrie 2025, iar în motivare judecătorii explică faptul că arestul la domiciliu efectuat în Italia între orele 21:00 și 7:00 a fost considerat echivalent cu o măsură privativă de libertate conform legislației române. Instanța a reținut că, deși această formă de executare nu este prevăzută în Codul penal român, ea este „similară” cu arestul la domiciliu prevăzut de articolul 221 din Codul de procedură penală, precum și cu regimul de detenție deschisă, care permite deținuților să muncească în afara penitenciarului. Condamnată în 2019, fugită din țară înainte de sentință Alina Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea afaceristului Ovidiu Tender. Înainte de pronunțarea sentinței, ea a fugit din România și a fost localizată mai întâi în Costa Rica, alături de Elena Udrea, apoi s-a stabilit în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată. În noiembrie 2020, Curtea de Apel din Bari a decis ca Bica să execute formal pedeapsa în Italia, stabilind că perioada de 3 ani, 9 luni și 16 zile rămasă din condamnare poate fi executată în arest la domiciliu pe timp de noapte. CJUE: România decide dacă recunoaște executarea pedepsei În septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, în cauza C-305/22, că instanței din statul emitent al mandatului european de arestare (în acest caz, România) îi revine decizia dacă menține sau retrage formele de executare. Totodată, CJUE a precizat că un stat poate refuza recunoașterea unei decizii de executare din alt stat dacă pedeapsa nu a fost efectiv executată. Pentru a clarifica statutul juridic al Alinei Bica, Curtea de Apel București a fost sesizată din nou printr-o contestație la executare. Arestul la domiciliu din Italia echivalează cu detenția Judecătorii români au apreciat că, deși forma de executare stabilită de instanțele italiene nu este identică celei prevăzute în dreptul român, prezintă suficiente elemente de similitudine pentru a fi considerată privare de libertate. Instanța a reținut că Alina Bica avea obligația de a rămâne acasă pe timpul nopții, de a merge zilnic la locul de muncă, și că i s-au impus interdicții privind anumite activități și locuri, elemente care, potrivit magistraților, îndeplinesc condițiile de executare a unei pedepse privative de libertate. România retrage mandatul european de arestare În urma acestei interpretări, Curtea de Apel București a decis că pedeapsa stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2016 este considerată integral executată. Prin urmare, instanța a hotărât retragerea mandatului european de arestare emis în 2019 pe numele Alinei Bica, precum și a mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea. O soluție juridică controversată Deși Curtea de Apel București recunoaște în motivare că echivalarea arestului la domiciliu din Italia cu detenția nu este prevăzută de legea română, magistrații au justificat decizia prin principiul proporționalității și prin necesitatea de a evita dublarea executării pedepsei. Astfel, instanța a considerat că Bica nu poate fi obligată să execute din nou pedeapsa, din moment ce Italia a recunoscut-o ca fiind deja executată. Decizia Curții de Apel București este definitivă.

Iohannis, chemat în instanță de ANAF (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis nu are de gând să dea banii statului după pierderea casei, ANAF îl va executa

Iohannis, chemat în instanță de ANAF. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu are, până în prezent, indicii că soții Klaus și Carmen Iohannis intenționează să achite sumele datorate pentru imobilul din Sibiu, situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29. Președintele instituției, Adrian Nica, a declarat că ANAF va iniția acțiunea în instanță pentru recuperarea prejudiciului și va solicita măsuri asiguratorii asupra bunurilor celor doi. Iohannis, chemat în instanță de ANAF „Până la acest moment nu există dovezi că soții Iohannis doresc să achite sumele datorate. ANAF va demara procedura în instanță și va cere, pe lângă plata sumelor, instituirea unor măsuri asiguratorii”, a explicat Nica la B1TV. Citește și: Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament Suma datorată este de 4,7 milioane de lei. Reprezentanții ANAF au notificat cuplul prezidențial pentru predarea imobilului, însă avocatul acestora a transmis că nu dețin cheia și nu se pot prezenta. În aceste condiții, inspectorii fiscali au pătruns în clădire prin forțarea uneia dintre uși și au realizat inventarierea bunurilor. Potrivit președintelui ANAF, imobilul se află într-o stare avansată de degradare, iar cheia a fost găsită în interior, într-una dintre uși. Agenția a preluat jumătate din clădire, ca urmare a unei moșteniri vacante dobândite de statul român, devenind astfel coproprietar. Statul are obligația de a administra bunurile dobândite Procedura de preluare a fost gestionată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, sub coordonarea Direcției Regionale Brașov. Într-un comunicat oficial, ANAF a subliniat că a acționat „transparent și în conformitate cu legea”, în calitate de reprezentant al statului român, care are dreptul și obligația de a administra bunurile intrate în patrimoniul public. „Instituția a respectat toate procedurile legale și a asigurat exercitarea drepturilor statului român ca proprietar”, a precizat Adrian Nica. ANAF cere plata contravalorii lipsei de folosință La finalul lunii august, ANAF a solicitat soților Iohannis eliberarea imobilului și plata voluntară a sumelor reprezentând contravaloarea lipsei de folosință, aferente perioadei 1999–2015. Aceste sume au fost actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală. Instituția a transmis notificări oficiale, însă detaliile privind cuantumul exact al sumelor sunt protejate de secretul fiscal, în conformitate cu Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Decizia definitivă a instanței privind imobilul În septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul depus de Rodica Baştea, persoana de la care familia Iohannis cumpărase inițial o parte din imobil. Prin această hotărâre, dreptul de proprietate al statului a fost confirmat. Decizia vine după mai multe cicluri procesuale începute în 2014, când Tribunalul Brașov a anulat contractul de vânzare-cumpărare dintre familia Iohannis și vânzătorii Baştea, stabilind că actul a fost nelegal.

Spital militar executat silit de medici (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spital militar, executat de medici care au obținut sporuri în instanță

Spital militar executat silit pentru sporuri. Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Iacob Czihac” Iași va fi executat silit după ce trei medici au câștigat în instanță plata unor sporuri salariale retroactive. Spital militar executat silit de medici Datoria de aproximativ 114.000 de lei reprezintă drepturi obținute de personalul laboratorului de analize medicale pentru activitatea cu probe HIV/SIDA. Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Executorul judecătoresc Bogdan Tufeanu urmează să pună sechestru pe bunurile unității medicale, deoarece spitalul nu a plătit voluntar suma datorată. Este o premieră la Iași ca un spital militar să fie executat silit în urma unui proces câștigat de propriii angajați. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pedeapsă, de la suspendare la executare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Caz rar: judecătorii au transformat pedeapsa cu suspendare pentru uciderea unui pieton în închisoare

Pedeapsă, de la suspendare la executare. Accidentul mortal din centrul Iașului, produs de Rareș Berihoi la doar 19 ani, a șocat prin viteza de 150 km/h la volanul unui Audi Q8. Pedeapsă, de la suspendare la executare Judecătorii Curții de Apel au decis transformarea pedepsei de 3 ani cu suspendare în 5 ani cu executare, subliniind gravitatea faptei. Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Magistrații au arătat că doar întâmplarea a făcut ca în calea bolidului să nu fie un grup de pietoni, ceea ce ar fi dus la un carnagiu. Este cea mai dură sentință din acest an pentru ucidere din culpă la Iași și o rară schimbare a unei decizii inițiale de la Judecătorie. Continuarea, în Ziarul de Iași

Iohannis nu poate fi executat silit (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Iohannis nu poate fi executat silit

Iohannis nu poate fi executat silit. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv recursul declarat de Rodica Baştea, cea de la care familia Iohannis a cumpărat o parte dintr-un imobil din Sibiu, dosarul vizând dreptul de proprietate al casei. Proces pentru moștenirea statului Cauza a fost strămutată în luna aprilie 2017 de la Tribunalul Sibiu, printr-o hotărâre a Curţii de Apel Alba Iulia, la solicitarea formulată într-un dosar de succesiune de către Rodica Baştea, soţia lui Ioan Baştea, de la care familia Iohannis a cumpărat o parte din locuinţa din Sibiu, şi care a deschis în anul 2016 o acţiune contra statului român. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical "Este vorba despre o acţiune civilă în care se urmăreşte recunoaşterea calităţii de succesor a reclamantei asupra unei cote din două imobile situate în Sibiu, pentru unul dintre ele statul român având certificat de moştenitor, aşa cum rezultă din actele existente în acest moment la dosar. Este vorba de dezbaterea a patru succesiuni subsecvente", au precizau, în anul 2016, pentru Agerpres, surse judiciare. Soții Iohannis au cumpărat de la soții Baștea Practic, Rodica Baştea solicita să se constate că familia sa are drept de succesiune asupra unor părţi din casele deţinute de soţii Maria şi Eliseu Ghenea în Sibiu, pe străzile Bălcescu şi Magheru. Procesul a debutat în toamna anului 2016 la Tribunalul Sibiu, iar Rodica Baştea a formulat cerere de strămutare la o altă instanţă. Casa din centrul Sibiului, unde Klaus şi Carmen Iohannis au cumpărat o parte, la parter, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea. După decesul acestora, în anii '70, imobilul a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii. Baștea a pierdut procesul Ulterior, această casă din Sibiu a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Foştii chiriaşi au deschis însă procese în instanţe, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea. CA Alba Iulia a respins, ca nefondat, recursul declarat de Rodica Baştea în procesul deschis de locatarii a două apartamente din imobilul ce s-a aflat în proprietatea familiilor Iohannis şi Baştea. Prin această decizie, care este irevocabilă, practic locatarii celor două apartamente şi-au redobândit şi consolidat dreptul de proprietate asupra imobilelor în cauză. Și Iohannis a pierdut procesul După mai multe cicluri procesuale, în mai 2014, Tribunalul Braşov, printre alte măsuri dispuse în acest dosar, a anulat contractul de vânzare-cumpărare în cazul imobilului din Sibiu "încheiat între pârâţii Baştea Ioan - decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Iohannis Carmen Georgeta şi Iohannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători", potrivit informaţiilor postate pe portalul instanţei. Familia preşedintelui a pierdut definitiv procesul la CA Braşov, unde a fost respins recursul declarat de soţii Iohannis şi menţinută decizia Tribunalului, prin care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare. Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei prin care cei doi soţi au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului s-a judecat la CA Piteşti, unde s-a solicitat de către aceştia strămutarea procesului. În februarie 2017, CA Piteşti a respins contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Iohannis. Iohannis nu poate fi executat silit ANAF explica în aprilie a.c., într-un răspuns pentru G4Media, că, din cauza litigiilor privind moștenirea, nu poate recupera un alt imobil care a aparținut președintelui, spațiul comercial din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu 29. Și nici cei 260.000 de euro obținuți din chirie de familia prezidențială. Practic, statul român pierde de două ori, cu fiecare zi în care recuperarea este tergiversată: spațiul comercial stă nefolosit din 2016 și nici nu poate recupera banii de la familia Iohannis. Recuperarea banilor de la familia Iohannis, însă, se anunță a fi un proces de durată. Potrivit unei postări pe Facebook a avocatei Elenina Nicuț, ANAF nu le poate lua direct banii soților Iohannis întrucât nu are un titlu executoriu iar suma nici nu este creanță fiscală. Prin urmare, este probabil să urmeze un nou proces, prin care Fiscul să recupereze banii de la familia președintelui.

Fostul primar, executat silit de actualul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fostul primar, executat silit de actualul

Fostul primar, executat silit de actualul: Primăria comunei Cristești vrea să-l scoată "la mezat" pe fostul edil. Fostul primar, executat silit de actualul Acesta din urmă este acuzat că ar fi plătit 160.000 de euro din bugetul comunei pentru lucrări care nu au fost niciodată executate. Citește și: Înregistrări șocante în care o asistentă ATI de la Pantelimon îi spune directoarei cum au fost uciși 20 de pacienți în 48 de ore: „Le-au pus ser fiziologic, în loc de Nora” La răspundere a fost trasă și fosta contabilă a primăriei. Curtea de Apel Iași ar urma să se pronunțe definitiv asupra dosarului la sfârșitul acestei luni. Conflictul dintre actualul și fostul primar al comunei Cristești își are originea într-un contract încheiat în noiembrie 2019 și care viza refacerea a două poduri afectate de inundații. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Condamnat în 2001, pușcărie în 2024 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Condamnat în 2001, pușcărie în 2024

Condamnat în 2001, pușcărie în 2024. George Paul Popa fusese condamnat în 2001, drept complice la un furt comis în 1999. Condamnat în 2001, pușcărie în 2024 La data respectivă, magistraţii Judecătoriei stabiliseră o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare. Citește și: Într-un an la Biblioteca Națională, Cioroianu a avut venituri mai mari cu 170.000 de lei decât în anul anterior. Salariul de director, 8.000 de lei lunar. I se cere demisia după scandalul cu Emilia Șercan Termenul de zece zile pentru formularea apelului trecuse fără ca acest lucru să se întâmple, iar sentinţa devenise definitivă. Mult timp, de Popa nu s-a mai auzit nimic. Conform legii, suspendarea executării unei pedepse impune condamnatului îndeplinirea unor condiţii obligatorii, printre care munca neremunerată în folosul comunităţii sau prezentarea periodică la Serviciul de Probaţiune pentru a da detalii despre sursele de venituri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Accident fără deces, închisoare cu executare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Accident fără deces, închisoare cu executare

Accident fără deces, închisoare cu executare. Fiul patronului RVR Taxi a ajuns după gratii, după un accident soldat cu trei maşini avariate şi patru răniţi. Accident fără deces, închisoare cu executare Atitudinea de „băiat de bani gata” a inculpatului pare să-i fi iritat pe judecători, comportamentul lui Norocea după accident, dar şi în faţa instanţei, fiind subliniat de magistraţi. Citește și: Soacra lui Cherecheș era falită: casa ei din Reghin era executată silit. De unde a avut 50.000 de euro pentru șpăguirea unei judecătoare? Argumentele apărătorului au fost repinse de magistraţii Curţii de Apel. Aceştia au arătat că recunoaşterea faptei nu-l îndreptăţea automat pe Norocea la o pedeapsă sub minimul legal. Chiar cu reţinerea în favoarea sa a acestui aspect, magistraţii Judecătoriei puteau decide o pedeapsă de doi ani de detenţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare (sursa: Digi Sport)
Eveniment

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare. Fostul mijlocaș de la echipele de fotbal Dinamo și Rapid va ajunge la închisoare după ce a fost prins conducând fără permis în repetate rânduri. Magistrații de la Judecătoria Cornetu l-au condamnat pe Lupu la o pedeapsă de șapte luni și zece zile de închisoare, decizie rămasă definitivă după ce Curtea de Apel București a respins apelul. Fostul fotbalist are la dispoziție 24 de ore pentru a se preda autorităților. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Fostul fotbalist este angajat al Ministerului Afacerilor Interne la Clubul Sportiv Dinamo București, acolo unde coordonează echipa de fotbal. La meciul de fotbal dintre România și Kosovo, din 12 septembrie, Dănuț Lupu s-a întreținut la tribuna oficială cu prietenul său, liberalul Lucian Bode, fostul ministru de Interne. Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare Danuț Lupu, unul dintre cei mai buni și teribiliști fotbaliști ai anilor '90, a dat din nou de bucluc după ce a fost condamnat de două ori pentru conducere fără permis. Dar problemele nu s-au sfârșit. Pe numele fostbalistului mai este deschis un al treilea dosar penal, culmea, tot pentru conducere fără permis. Prima condamnare a fost dată de Judecătoria Focșani în februarie 2020. Atunci, judecătorii au decis să îl condamne la șase luni cu suspendare. Decizia a rămas definitivă în iulie 2020 printr-o decizie a Curții de Apel Galați. Cea de-a doua condamnare a fost dată de Judecătoria Cornetu la data de 16 februarie 2023. Atunci, instanța a decis să îl condamne la patru luni de închisoare pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere. Totodată, magistratul a decis, în baza art. 88 alin. 3 Cod Penal, să revoce amânarea aplicării pedepsei de șase luni închisoare rămasă definitivă la Curtea de Apel Galați și a cerut executarea pedepsei. Două pedepse contopite „În baza art. 88 alin. 3 ultima teză Cod penal și art. 38 alin.1 Cod penal rap. la art. 39 alin.1 lit. b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de o lună și 10 zile închisoare (o treime din pedeapsa aplicată prin prezenta), pedeapsa rezultantă pe care o va executa inculpatul LUPU DĂNUȚ fiind de 7 luni și 10 zile închisoare. În baza art. 60 Cod penal, pedeapsa urmează a fi executată în regim de detenţie”, se menționează în decizia instanței. Curtea de Apel București a decis în cursul acestei zile să respingă apelul formulat de Dănuț Lupu, motiv pentru care decizia Judecătoriei Cornetu a rămas definitivă. Conform deciziei instanței, Dănuț Lupu are la dispoziție 24 de ore pentru a se preda autorităților pentru a-și executa pedeapsa. „În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia inculpatului şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 2 octombrie 2023”, potrivit deciziei Curții de Apel București. "Mă întorc sâmbătă sau duminică" Dănuț Lupu a declarat că nu se află în țară, dar că va reveni în cursul zilei de sâmbătă sau duminică. „Pe mine mă întrebi ce s-a întâmplat? Dacă justiția română m-a considerat vinovat, atunci sunt vinovat. Asta e viața. Ce vrei să facem? Pot să fac ceva? Dacă atât au considerat ei… Dacă mă prindeau beat, drogat sau ceva, poate îmi dădeau mai puțin, dar așa... Ce vrei să facem? Nu am omorât pe nimeni, nu am furat niciun ban de la bancă, nu m-au prins drogat sau băut... Doar m-am dus la spital. Nu s-a ținut cont de lucrul ăsta, chiar dacă au controlat și au văzut că am fost la spital. Dar nu mai contează. (…) Eu trebuie să mă predau în șase ore. Eu sunt plecat de o săptămână din țară. Mă întorc sâmbătă sau duminică. Și după, mă voi preda. Am plecat să fac niște analize. Nu fug”, a declarat Dănuț Lupu pentru Gazeta Sporturilor.

O nouă condamnare cu executare pentru Radu Mazăre (sursă: Facebook)
Eveniment

O nouă condamnare cu executare pentru Radu Mazăre

O nouă condamnare cu executare pentru Radu Mazăre. Fostul primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre a fost condamnat definitiv, joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani închisoare cu executare pentru luare de mită şi conflict de interese în dosarul "Polaris".Iniţial, în martie 2019, Mazăre a primit o condamnare la instanţa de fond de 9 ani şi 10 luni de închisoare, pedeapsă scăzută în apel de Instanţa supremă la 5 ani, după ce judecătorii l-au achitat pe fostul primar pentru o parte din infracţiuni.În acelaşi dosar, omul de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru complicitate la luare de mită. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiDe asemenea, fostul deputat PSD Eduard Stelian Martin, asociat şi administrator în fapt al companiei Polaris, a fost achitat. Acesta primise la instanţa de fond o condamnare de 5 ani şi jumătate de închisoare.Soluţii de achitare au mai primit şi firma Polaris, precum şi Gabriel Marius Stan (fost viceprimar al Constanţei) şi mai mulţi funcţionari din Primăria Constanţa, respectiv Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea.În plus, instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă introdusă de UAT Municipiul Constanţa şi a dispus confiscarea de la Radu Mazăre şi Strutinsky a câte 3,4 milioane lei. O nouă condamnare cu executare pentru Radu Mazăre Radu Mazăre se află în prezent în penitenciar, unde execută o condamnare de nouă ani de închisoare primită într-un alt dosar, în legătură cu retrocedări ilegale de terenuri şi plaje din Constanţa şi Mamaia.Sorin Strutinsky are o condamnare definitivă în alt dosar de 10 ani şi 8 luni închisoare pentru trafic de influenţă, fals în înscrisuri şi spălare de bani, însă el a reuşit să fugă din România, fiind dat în urmărire internaţională. A fost localizat în Italia, de unde autorităţile române încearcă să îl extrădeze. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuPotrivit DNA, în perioada 2006 - 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat peste 2 milioane euro, din care a primit 1 milion de euro şi 2.472.303 lei, de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţilor respective cu o firmă controlată de Radu Mazăre atât direct, cât şi prin intermediul lui Strutinsky. Acesta din urmă a transmis solicitarea lui Mazăre către reprezentanţii societăţilor respective şi a semnat contracte fictive de publicitate între acele societăţi şi o firmă pe care el o administra.În perioada 2008-2014, Radu Mazăre, cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la firma Polaris M Holding SRL, al cărei asociat şi administrator în fapt era deputatul Eduard Martin, peste 7 milioane de euro, pentru că a asigurat acestei companii câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului.În anul 2008, între SC Polaris M Holding SRL SRL şi primăria condusă de Radu Mazăre a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani şi un act adiţional la acest contract prin care valoarea acestuia a fost majorată nejustificat cu 10 milioane de lei.Şi în acest caz, mita a fost primită într-o manieră identică, prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între Polaris M Holding SRL şi aceeaşi firmă controlată de Mazăre şi Strutinsky. Suma totală achitată în baza acestor contracte a fost, conform calculelor expertului desemnat, de 33.987.771 lei.Ca urmare a încheierii acestui contract, a fost produs Primăriei Constanţa un prejudiciu de 200.213.248 lei, din care TVA 36.811.616 lei, sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului. Complicii lui Mazăre Procurorii susţin că principalul răspunzător pentru nerespectarea prevederilor legale şi crearea acestui prejudiciu a fost Radu Mazăre.La comiterea faptei, alături de Mazăre, au mai participat Gabriel Marius Stan, Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea, angajaţi ai Primăriei, care, prin încălcarea mai multor dispoziţii legale, au permis încheierea contractului de salubrizare la un preţ supraevaluat.Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea contractului au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile lui Radu Mazăre, referitoare printre altele la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor; modul de estimare a valorii contractului; alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată; inexistenţa numărului minim de oferte care, până în luna februarie 2008, impuneau un minim de 2 oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim 3 participanţi; tariful de salubritate.În perioada noiembrie 2006 - 2013, Radu Mazăre a participat la încheierea a 12 contracte între Primăria Constanţa şi o societate controlată de el şi de Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane lei.DNA arată că aceste lucruri au fost posibile în condiţiile în care Radu Mazăre a beneficiat de foloase de la această firmă constând în promovarea imaginii şi a intereselor sale electorale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră