joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

nicusor dan

821 articole
Politică

Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat

Președintele Nicușor Dan a publicat un comentariu în publicația de orientare conservatoare NewsMax în care prezintă cooperarea dintre România și SUA, arată ce proiecte comune se dezvoltă - inclusiv “implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea“ - și afirmă că “în România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat“.  Referindu-se la proiectele economice și militare de viitor, el a arătat: “În acest sens, lucrăm la facilitarea unei prezenţe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, la implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea.În paralel, dezvoltăm Portul Constanţa ca principal hub logistic regional, cu un rol esenţial inclusiv în reconstrucţia Ucrainei, consolidăm lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi susţinem dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze şi a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc“.  “Leadershipul american se bucură de un respect profund“ Editorial, integral, tradus de news.ro: “America la 250 de ani - Scopul nostru comun   Pe măsură ce Statele Unite se apropie de aniversarea a 250 de ani de la proclamarea independenţei, merită să ne oprim pentru un moment de reflecţie - nu doar în America, ci şi dincolo de graniţele ei - asupra a ceea ce această naţiune a însemnat pentru lume şi asupra valorilor pe care continuă să le reprezinte prin forţa şi continuitatea leadershipului american şi a preşedintelui Donald J. Trump.Acest moment aniversar nu este doar o celebrare a istoriei Statelor Unite. Este şi o ocazie de a recunoaşte profunzimea relaţiei construite în timp, pe baza unor valori împărtăşite, a sacrificiului şi a unei convergenţe strategice durabile, dintre America şi state precum România, care cred în libertate, oportunitate şi responsabilitate.Pentru români, America nu a fost niciodată o putere îndepărtată. A fost un aliat puternic, angajat în apărarea păcii, securităţii şi a libertăţii în faţa celor care le ameninţă.De aceea, parteneriatul dintre ţările noastre merită mai mult decât recunoştinţă. El trebuie consolidat, apărat şi proiectat cu şi mai multă ambiţie în viitor, deoarece se sprijină pe o fundaţie solidă de respect reciproc, admiraţie şi obiective comune, la fel de relevante astăzi ca şi în trecut.Istoria ne oferă cele mai convingătoare argumente.După cel de-Al Doilea Război Mondial, România a cunoscut una dintre cele mai îndelungate mişcări de rezistenţă armată anticomunistă din spatele Cortinei de Fier. Luptătorii din Munţii Carpaţi au continuat rezistenţa până la începutul anilor 1960.Statele Unite au încercat să îi sprijine, paraşutând voluntari români şi provizii pentru a susţine lupta. Cei care au fugit în munţi au trăit cu o singură speranţă: că americanii vor veni să elibereze România.Mulţi şi-au dus această speranţă până la moarte, în faţa represiunii comuniste. Este o mărturie impresionantă a legăturii istorice dintre popoarele noastre.Românii înţeleg foarte bine valoarea libertăţii - individuale, politice şi economice.Afinitatea noastră faţă de valorile americane se regăseşte şi în alte principii fundamentale: importanţa credinţei şi a familiei, necesitatea unor frontiere sigure, respectul pentru democraţie şi primatul libertăţii.România rămâne un partener strategic de încredere al Statelor Unite în momente care cer atât hotărâre, cât şi resurse concrete.Recent, România şi-a asumat găzduirea unor capabilităţi militare americane importante, inclusiv o prezenţă substanţială a aeronavelor de transport C-130, care depăşeşte astăzi nivelul existent în orice alt stat european.Militarii români au luptat alături de cei americani în Irak şi Afganistan, demonstrând angajamentul nostru comun pentru securitatea internaţională.Acest angajament continuă prin creşterea investiţiilor în apărare şi prin achiziţia celor mai avansate sisteme militare americane.Parteneriatul nostru se extinde însă şi asupra domeniilor care vor defini viitorul ambelor ţări şi al întregii regiuni.România joacă un rol central în consolidarea unui ecosistem strategic la Marea Neagră, menit să întărească pacea, stabilitatea şi securitatea regională.În acest sens, lucrăm la facilitarea unei prezenţe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, la implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea.În paralel, dezvoltăm Portul Constanţa ca principal hub logistic regional, cu un rol esenţial inclusiv în reconstrucţia Ucrainei, consolidăm lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi susţinem dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze şi a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc.Împreună, toate aceste proiecte reprezintă mai mult decât cooperare. Ele exprimă convergenţa strategică dintre România şi Statele Unite în domeniile securităţii, economiei, tehnologiei şi energiei.Există însă şi o dimensiune adesea insuficient remarcată.Leadershipul american se bucură de un respect profund în rândul românilor.Dincolo de dezbaterile politice interne din Statele Unite, instituţia Preşedinţiei americane continuă să inspire şi să exercite o influenţă considerabilă la nivel global.În România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat, reflectând atât afinităţile istorice dintre cele două popoare, cât şi o viziune comună asupra provocărilor şi priorităţilor lumii de astăzi.Pe măsură ce Statele Unite marchează 250 de ani de la fondarea lor, românii vor celebra această aniversare alături de prietenii şi partenerii lor americani.Va fi un moment de reflecţie, recunoştinţă şi reafirmare“. Moştenirea Statelor Unite depăşeşte cu mult propriile graniţe şi este înscrisă în istoria şi aspiraţiile numeroaselor naţiuni care au privit America drept o sursă de inspiraţie şi speranţă.La 4 iulie 2026, mulţi români vor transmite gânduri de apreciere şi cele mai bune urări, conştienţi că naşterea Statelor Unite a pus în mişcare forţe care au schimbat lumea în bine.La 250 de ani, povestea Americii este departe de a se fi încheiat. Cele mai importante capitole ar putea încă să urmeze.Din perspectiva României, concluzia este limpede: alianţa dintre ţările noastre este puternică, durabilă şi destinată să devină şi mai profundă în anii care vin.Dumnezeu să binecuvânteze America la împlinirea a 250 de ani de existenţă!“

Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat
Ghiță s-a autodezgropat online după șapte ani și-i bântuie pe Bolojan și pe USR. E fan SUA și nicușorist
Eveniment

Ghiță s-a autodezgropat online după șapte ani și-i bântuie pe Bolojan și pe USR. E fan SUA și nicușorist

Sebastian Ghiță a revenit pe Facebook pe 20 mai 2026, după o pauză de peste șapte ani. Ultima sa postare fusese publicată pe 27 martie 2019. În numai puțin peste o lună, până la 28 iunie 2026, fostul deputat și om de afaceri a publicat 23 de mesaje, suficiente pentru a contura o linie politică și ideologică surprinzător de coerentă. O repoziționare publică atent construită Privite împreună, postările publicate între 20 mai și 28 iunie 2026 nu par simple reacții la actualitatea zilei. Citește și: Lovitură dură pentru Siegfried Mureșan: Laura Vicol i-a făcut plângere penală pentru o postare Ele construiesc un discurs relativ coerent: respingerea oricărei apropieri de Rusia, susținerea fermă a parteneriatului strategic cu Statele Unite, critica elitelor asociate cu USR și cu ONG-urile, atacuri repetate la adresa lui Ilie Bolojan și apărarea președintelui Nicușor Dan. După șapte ani de absență din spațiul public online, Sebastian Ghiță nu revine pentru a comenta sporadic evenimentele politice, ci cu un narativ propriu, în care geopolitica, tehnologia, războiul informațional și politica internă sunt integrate într-o singură poveste. Iar dacă există un fir roșu care traversează toate aceste mesaje, el începe chiar în prima postare, din 20 mai, când scrie că „Nicușor Dan nu va fi suspendat”, și se încheie, cel puțin pentru moment, în mesajul din 28 iunie, când afirmă că „Președintele Nicușor Dan este cel chemat să impună Interesul României!”. Între aceste două afirmații se desfășoară întreaga arhitectură a revenirii sale online: foarte puțini actori sunt prezentați favorabil, în timp ce criticile sunt distribuite constant către aceeași categorie de adversari politici, mediatici și ideologici. Dezmințirea legăturilor cu Rusia Prima postare, din 20 mai 2026, marchează revenirea lui Sebastian Ghiță în spațiul public după o pauză de peste șapte ani. Mesajul începe prin respingerea informațiilor apărute într-o investigație internațională potrivit cărora ar fi avut legături cu Kremlinul sau cu apropiați ai lui Vladimir Putin. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul (...). Minciunile și invențiile forțate de presa sorosistă sunt inutile.” De aici însă discursul se transformă rapid într-un manifest politic. Ghiță afirmă că „Nicușor Dan nu va fi suspendat”, susține că „Statele Unite și Administrația Trump sunt cele care pot ține piept Rusiei la Marea Neagră” și că „România trebuie să pășească spre revoluția Artificial Intelligence împreună cu marile companii din SUA.” Tot în această primă intervenție apare și una dintre ideile care vor reveni constant în următoarele săptămâni: „Coldea, Dogioiu și cei din spatele lui Bolojan trebuie să accepte că Nicușor Dan nu este sorosist și că nu-l pot controla.” Practic, încă din primul mesaj sunt schițate aproape toate temele dominante ale revenirii sale online. Ilie Bolojan, principala țintă politică Dintre toți actorii politici, Ilie Bolojan este cel mai frecvent vizat de Sebastian Ghiță. În primul mesaj, din 20 mai, acesta vorbește despre „cei din spatele lui Bolojan”, pe care îi acuză că încearcă să îl controleze pe Nicușor Dan. Atacul devine însă frontal în postarea din 19 iunie, când Ghiță scrie: „Bolojan este tot de la Securitate!!!” Afirmația este precedată de comparații cu Traian Băsescu și Klaus Iohannis, despre care susține că ar fi fost susținuți de aceiași influenceri înainte ca aceștia să fie dezamăgiți de ei. Criticile continuă și pe 26 iunie, când afirmă că mii de conturi false îl promovează pe Bolojan și îl atacă pe Nicușor Dan, iar în ultima postare analizată, din 28 iunie, încearcă să îi diminueze capitalul politic: „Bolojan are 14% încredere! Nu este Salvatore della Patria!” USR și ONG-urile, adversarii ideologici A doua direcție majoră este reprezentată de atacurile împotriva USR și a unor figuri asociate societății civile. Pe 25 mai, Ghiță o critică pe Oana Gheorghiu pentru pozițiile privind inteligența artificială și atacă modelul european de dezvoltare tehnologică. „Nu există suveranitate digitală fără tehnologia SUA (...). Dacă te declari suveran AI în Europa înseamnă că alegi China!” În aceeași postare, schimbă registrul și readuce în discuție activitatea ONG-ului acesteia: „O fi terminat de numărat dna Gheorghiu cele peste 60 de milioane de euro strânse din donațiile românilor?” Pe 28 mai, atacurile continuă, de această dată în legătură cu o licitație publică, iar pe 14 iunie discursul devine explicit politic. „Mulți bruxelezi soroșisto-marxiști și useriști de-ai noștri cer independența UE în fața USA. Cred că este profund greșit.” În mesajele din 19, 26 și 28 iunie, lista criticilor se extinde asupra mai multor lideri USR și asupra ONG-urilor, prezentate ca făcând parte din aceeași rețea de influență. În ansamblu, USR apare în discursul lui Ghiță ca principal adversar ideologic, alături de organizațiile neguvernamentale și de ceea ce el numește constant „soroșiști”. Presa, o altă țintă constantă În paralel cu atacurile politice, Ghiță lansează o ofensivă și împotriva unor jurnaliști. Prima țintă este Dan Tapalagă, pe 21 mai. „Adevărații agenți de influență ai Rusiei sunt tăpălagii!”, scrie Ghiță. Mai departe, îl acuză că promovează „internaționalismul sorosist” și încheie ironic: „Text scris cu inteligență naturală, nu cu inteligență artificială precum folosește Tapalagă.” Pe 21 iunie, ținta devine Cătălin Tolontan. „Tolontan a devenit sovietic și anti-american la comandă!” În alte postări îi menționează pe Cristian Pantazi, CTP, Emilia Șercan Dogioiu, Cătălin Striblea și alți jurnaliști sau comentatori, pe care îi asociază aceleiași tabere politice. Indiferent de persoană, structura mesajelor rămâne aproape identică: acuzații de partizanat politic, de influență sau de orientare anti-americană. Statele Unite, punctul fix al discursului Poate cea mai coerentă temă din toate postările este poziționarea pro-americană. Încă din 20 mai, Ghiță afirmă: „Statele Unite și Administrația Trump sunt cele care pot ține piept Rusiei la Marea Neagră.” Pe 25 mai, revine asupra ideii și susține că Europa nu poate concura tehnologic cu Statele Unite. „Nu există suveranitate digitală fără tehnologia SUA (Nvidia și AMD).” Iar pe 14 iunie formulează probabil cea mai clară poziționare geopolitică din întreaga serie de postări: „Soluția este mai multă integrare cu USA și absorbția rapidă a tehnologiilor cele mai performante! Pro UE nu înseamnă anti USA! Competiția uriașă va fi cu China!” Inclusiv atunci când critică proiecte de apărare sau achiziții militare, argumentația sa este construită în jurul ideii că România trebuie să rămână profund ancorată în parteneriatul strategic cu Statele Unite. Inteligența artificială, noua obsesie O altă particularitate este frecvența neobișnuită cu care Ghiță vorbește despre inteligența artificială și infrastructura digitală. AI apare încă din prima postare și revine ulterior în mesajele din 25 mai, 14 iunie și în intervențiile dedicate licitațiilor IT, sistemului 112 sau infrastructurii informatice a statului. În discursul său, inteligența artificială nu este doar o tehnologie, ci principalul câmp al competiției geopolitice dintre Statele Unite și China, iar România trebuie să aleagă fără ezitare tabăra americană. Nicușor Dan, singura constantă pozitivă Dacă majoritatea actorilor politici sunt criticați, Nicușor Dan reprezintă excepția. Încă din 20 mai, Ghiță afirmă că președintele „nu va fi suspendat” și că „cei din spatele lui Bolojan trebuie să accepte că Nicușor Dan nu este sorosist și că nu-l pot controla.” Pe 26 iunie, susține că rețele de conturi false îl atacă pe șeful statului. „Vi se pare OK să vedem zeci de mii de conturi false lăudându-i pe Bolojan (...), în timp ce aceleași conturi false îl înjură și decredibilizează pe Nicușor Dan?” Iar în ultima postare, din 28 iunie, îi atribuie explicit rolul de arbitru al crizei politice: „Președintele Nicușor Dan este cel chemat să impună Interesul României!” Este, de altfel, singurul politician național despre care Sebastian Ghiță vorbește constant într-o cheie favorabilă pe parcursul întregii luni.

VIDEO De ce stă Pahonțu la masă cu Nicușor Dan când președintele are întâlniri. Explicațiile lui Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”
Eveniment

VIDEO De ce stă Pahonțu la masă cu Nicușor Dan când președintele are întâlniri. Explicațiile lui Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”

Eugen Tomac, europarlamentar, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a explicat contextul în care a fost realizată fotografia în care șeful statului apare la aceeași masă cu directorul SPP, Lucian Pahonțu, europarlamentarul Rareș Bogdan și alți politicieni români. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, Tomac a susținut că întâlnirea nu a fost planificată și că a avut loc spontan, în timpul unei pauze din programul președintelui, la Bruxelles. Întâlnire improvizată în pauza dintre reuniuni Potrivit lui Eugen Tomac, fotografia a fost făcută în incinta hotelului aflat în apropierea Parlamentului European, unde președintele României avea programate întâlniri în marja reuniunilor europene. Citește și: Olguța Vasilescu, atac xenofob la Siegfried Mureșan, dar se roagă de UDMR să vină lângă PSD Tomac a explicat că Rareș Bogdan s-a alăturat grupului în calitate de lider al delegației române din Partidul Popular European, iar eurodeputatul Victor Negrescu a fost invitat de el, având în vedere funcția acestuia de vicepreședinte al Parlamentului European. „Rareș Bogdan a venit înainte de a avea loc această întâlnire, pentru că este liderul delegației române la PPE, iar pe domnul Negrescu eu l-am invitat pentru că este vicepreședinte al Parlamentului European. De asemenea, au mai fost întâlniri și cu alți parlamentari români. Nu le voi da numele pentru că nu am acordul lor.” El a precizat că șeful statului avea la dispoziție aproximativ 30 de minute între două activități oficiale și a propus ca grupul să ia loc la o masă din hotel. „Președintele a spus că ne invită să luăm loc la o masă în incinta hotelului respectiv, unde erau foarte mulți oameni și, evident, foarte mulți români. Probabil, unul dintre ei a și făcut această poză care a ajuns în presă. Nu a fost nimic programat, a fost totul absolut spontan.” De ce era prezent directorul SPP Întrebat despre prezența directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, la aceeași masă cu președintele și politicienii români, Tomac a afirmat că acesta îl însoțește pe șeful statului în toate deplasările externe, aspect pe care l-a considerat firesc. „Directorul SPP îl însoțește pe președintele României în toate deplasările externe. Poate că, în acel context, nimeni nu și-a pus problema că noi ne întâlnim. A fost totul absolut spontan. Pe principiul: mai avem puțin timp, stăm la o cafea.” În opinia sa, nu a existat nicio discuție privind cine trebuie sau nu să participe la întâlnire. „Nu s-a pus problema ca cineva din delegația domnului președinte să stea sau nu la masă, ci pur și simplu a fost totul absolut spontan, fără niciun fel de regie.” „Înțeleg legitimitatea întrebărilor” Consilierul onorific al președintelui a spus că înțelege interesul public generat de fotografie, însă a respins ideea că întâlnirea ar fi fost organizată sau regizată. „Înțeleg legitimitatea opiniei publice de a pune întrebări, de a discuta, dar o spun cât se poate de deschis și de sincer că nu a existat niciun fel de regie în organizarea acestei întâlniri spontane.” Tomac: Șeful SPP nu a intervenit în discuții Referindu-se la rolul directorului SPP în timpul conversației, Eugen Tomac a declarat că Lucian Pahonțu nu a participat la dezbaterile dintre politicieni. Potrivit europarlamentarului, discuțiile au vizat exclusiv teme aflate pe agenda Consiliului European. „Voi fi foarte sincer, nu cred că a intervenit domnul director în discuțiile pe care le-am avut, care, repet, au fost absolut deschise, focusate strict pe câteva teme care țin de agenda Consiliului.”

VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?”
Politică

VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?”

Narațiunea pe care Cotroceniul o împinge public în ultima perioadă este că președintele Nicușor Dan a făcut toate eforturile ca între PSD și PNL să nu apară o mare ruptură politică. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcast-ul DeFapt.ro, Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui, a spus chiar că Nicușor Dan l-a susținut pe Ilie Bolojan inclusiv când Bolojan nu se susținea pe sine. Bolojan, considerat la Cotroceni capul răutăților din coaliție „Eu vă spun că președintele Nicușor Dan a fost de departe cel mai mare susținător al domnului Bolojan și în multe situații chiar l-a susținut pe domnul Bolojan mai mult decât se susținea domnia sa. Gândiți-vă că anul trecut, de exemplu, de fiecare dată când guvernul trebuia să-și asume vreun pachet de măsuri, fie când ne referim la pensii, fie când ne referim la alte reforme, apărea o criză cât Casa Poporului în guvern și de fiecare dată, după ce președintele media între liderii politici, președinții de partide din coaliție, lucrurile se calmau. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false  Deci îi invita și le explica că, totuși, important este pentru România să rămânem pe această direcție, să găsească soluții și compromis necesar pentru a depăși. (...) Întâlniri informale la Palatul Cotroceni. Unele au fost confirmate, altele, mai puțin. Aceste întâlniri au existat. Să nu uităm că președintele în mod constant a făcut apel la calm și la rațiune pentru că, evident, partidele au ideologii diferite, agende electorale diferite, calcule diferite și a încercat întotdeauna, subliniez, întotdeauna, să scadă temperatura în coaliție tocmai pentru că era evident că, dacă lucrurile nu sunt temperate, riscam oricând să se producă această ruptură între ei. Să nu uităm că și anul trecut, după alegerile din capitală, situația n-a fost deloc confortabilă în coaliție și totuși președintele a insistat că nu este momentul ca lucrurile să degenereze.  Deci de fiecare dată a avut o abordare mult mai mult decât s-a văzut de a încuraja coaliția să lucreze pe priorități care țin de de interesul României. (...)  Mai mult decât atât, subliniez din nou, România are astăzi un buget așa cum are și și respectă toate angajamentele tocmai pentru că președintele a insistat în repetate rânduri în discuțiile cu toți actorii politici să nu se rupă această coaliție. Dar rolul președintelui se limitează, la un moment dat, pentru că, până la urmă, prim-ministru a fost numit liderul partidului clasat pe locul trei și obiectivul primului ministru aflat în funcție era să-și păstreze această majoritate. Or, dacă intri în competiție cu propriii tăi aliați din coaliție și nu găsești formule prin care să menții această coaliție, evident că orice efort ar fi făcut (președintele - n.r.), din păcate nu a fost suficient. Dar, repet, președintele a fost extrem de serios și de de implicat în a susține ca guvernul să funcționeze. Interesul președintelui este și a fost tot timpul ca acest guvern să funcționeze până în 2028 cu această majoritate (...).”, a spus Tomac.

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false
Politică

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false

Eugen Tomac, primul premier desemnat de către președintele Nicușor Dan după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, a vorbit la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro despre cum au decurs negocierile cu partidele. Concluzia lui Tomac a fost că a avut de-a face cu un eșec anunțat: partidele l-au dus pe piste false. Tomac, foarte supărat pe Bolojan „Domnul Bolojan a spus <da>, de principiu, unui guvern tehnocrat, a spus că este o soluție care poate fi luată în în calcul și, evident, analizată, discutată și sigur că puse condiții de rigoare pentru ca lucrurile să funcționeze. (...)  În discuția respectivă nu am fost singur. Pe lângă președintele României, au mai fost și colegi din USR, din PNL și colegi din administrația prezidențială. Deci, plecăm de la această realitate. Nu am spus nicio clipă că a zis <Da, haideți să mergem!>, dar e o formulă față de care a manifestat o deschidere de luat în seamă la nivelul la care noi discutam și analizam opțiunile pe care le aveam pe masă. Evident că au mai fost și alte discuții, inclusiv eu am avut discuții cu cu domnul Bolojan, doar noi, cu privire la acest subiect, cu privire la modul cum văd eu construirea guvernului deja după ce am fost desemnat. (...) Și, pe lângă discuțiile pe care le-am avut cu domnul prim-ministru Bolojan, am mai avut discuții foarte multe, foarte multe cu lideri influenți din PNL, (...) oameni care sunt propiați și au fost și sunt și au rămas lângă domnul Boloan. Deci, aici lucrurile să fie foarte limpezi. Eu nu sunt un aventurier și în activitatea mea politică întotdeauna m am ghidat după acest principiu, să fiu și clar și corect înțeles și să nu las nicio clipă goluri de informații și interpretări. (...) atunci când ai discuție cu cinci-șase oameni care contează din PNL și toți îți lasă această impresie directă că, domnule, evident că cu tine vom putea lucra foarte bine, dar că sigur trebuie să găsim soluția pentru politică, pentru a argumenta. Și, evident, și reticența cu privire la colaborarea cu PSD era justificată și am încercat să le dau toate garanțiile că eu nu voi deveni o unealtă PSD, ca să fie lucrurile foarte clare. Dacă eu am acceptat această nominalizare, am acceptat o tocmai pentru că ea venea într un moment de tensiune politică fără precedent, într-un context în care părea că nu mai există o altă opțiune și vedem până la ora actuală că lucrurile nu s-au așezat. (...) (...) am purtat foarte multe discuții private, informale, evident, pentru a găsi o o formulă de deblocare a situației și mă mă trezeam în situația în care unii îmi spuneau: <Domnule, pe ăsta nu-l poți susține și nu merge să vii în fața Parlamentului să ne ceri votul pentru că a fost foarte agresiv la adresa PSD>. Cei din PNL îmi spuneau: <Pe ăsta nu-l poți propune pentru că nu a înjurat niciodată PSD>. Deci eram într o situație absolut imposibilă la un moment dat (...).PSD a fost foarte reținut la început, extrem de reținut, pentru că au spus foarte deschis: <Domnule, noi am plecat de la guvernare cu gândul că ne întoarcem înapoi (sic!). Deci, opțiunea pe care ne-o propui dumneata nu prea pare cea mai fericită pentru noi dintr-un simplu motiv, pentru că noi vrem cu miniștri politici>. (...) PSD la început a fost extrem de rigid pe principiul <Domnule, noi vrem miniștri politici, noi vrem garanția că programele pe care le-am avut în derulare nu se opresc, în mod special în relația cu cu administrația locală> (...) Asta este, într-un fel sau altul, supărarea și dezamăgirea mea, pentru că actorii politici îți dau piste false încercând să-ți lase sentimentul că mai există o șansă în plus.  Dar în realitate au agenda foarte bine definită și tot timpul când încerci să vii cu soluții raționale pentru a debloca o chestiune și vezi că, până la urmă, orice ai propune...”, a spus, printre multe altele, Eugen Tomac la podcastul „Cum e, de fapt?”.

Nicușor Dan nu este obligat să dizolve Parlamentul: ce spune Constituția despre rolul președintelui
Politică

Nicușor Dan nu este obligat să dizolve Parlamentul: ce spune Constituția despre rolul președintelui

Căderea Guvernului Veștea în urma votului din Parlament a amplificat criza politică și a readus în discuție posibilitatea dizolvării Legislativului și organizării alegerilor anticipate. Dizolvarea Parlamentului, prevederile legii Conf. dr. Marius Nicolae Bălan, specialist în drept constituțional și director al Departamentului de Drept Public din cadrul Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, explică ce opțiuni are președintele Nicușor Dan în actualul context. Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Potrivit acestuia, dizolvarea Parlamentului nu reprezintă o obligație constituțională, ci o prerogativă pe care șeful statului o poate exercita sau nu, în funcție de circumstanțele politice și instituționale. Expertul consideră că actuala formulare a articolului 89 din Constituție, care reglementează dizolvarea Parlamentului, ridică numeroase semne de întrebare și lasă loc unor interpretări complexe privind raportul dintre Guvern, Parlament și președinte. Continuarea, în Ziarul de Iași

Consultări-maraton la Cotroceni după eșecul Veștea: PSD respinge AUR, USR respinge PSD, PNL și UDMR caută o ieșire din blocaj
Politică

Consultări-maraton la Cotroceni după eșecul Veștea: PSD respinge AUR, USR respinge PSD, PNL și UDMR caută o ieșire din blocaj

După eșecul învestirii Guvernului Veștea, Nicușor Dan a convocat, marți, consultări de urgență cu toate partidele și formațiunile parlamentare. Discuțiile s-au desfășurat într-un ritm accelerat, fiecare delegație având la dispoziție aproximativ 30 de minute pentru a-și prezenta poziția și soluțiile pentru depășirea blocajului politic. O majoritate încă greu de conturat În ciuda urgenței politice, consultările nu au conturat încă o formulă clară de guvernare. Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Pe de o parte, consultările au confirmat existența unor diferențe importante între principalele partide parlamentare, pe de alta, toate formațiunile recunosc necesitatea ieșirii rapide din blocajul politic. PSD este dispus să guverneze și să desemneze premierul, însă exclude AUR. USR refuză orice formulă care include PSD. AUR insistă asupra unui premier propriu și contestă legitimitatea desemnărilor anterioare. PNL, UDMR și grupul minorităților încearcă să construiască formule de compromis bazate pe susținere parlamentară și stabilitate. PSD își asumă guvernarea, exclude orice colaborare cu AUR Partidul Social Democrat a transmis că este pregătit să participe la formarea unui nou executiv și chiar să preia conducerea acestuia. La finalul consultărilor, liderul interimar Sorin Grindeanu a declarat că social-democrații doresc încheierea disputelor politice și formarea rapidă a unei majorități stabile. Potrivit acestuia, PSD a venit la Cotroceni cu propuneri concrete și cu disponibilitatea de a contribui la depășirea crizei. Mesajul cel mai ferm transmis de liderul social-democrat a fost însă excluderea categorică a unei colaborări cu Alianța pentru Unirea Românilor. Grindeanu a precizat că partidul său este pregătit să își asume atât participarea la guvernare, cât și funcția de prim-ministru, dacă aceasta va fi soluția identificată în urma negocierilor. Poziția PSD complică însă posibilitatea formării unor majorități parlamentare alternative, în condițiile în care AUR reprezintă una dintre cele mai importante forțe politice din actualul legislativ. AUR cere desemnarea unui premier propriu Delegația AUR a mers la consultări cu o propunere proprie de premier și cu un program de guvernare pe care îl consideră o soluție pentru ieșirea din criză. George Simion a susținut că partidul său respectă rezultatul alegerilor și că, fiind al doilea partid ca pondere parlamentară, trebuie să joace un rol central în formarea viitorului executiv. Liderul AUR a declarat că formațiunea pe care o conduce poate susține doar un premier propus de AUR și a criticat desemnările anterioare făcute de șeful statului, pe care le consideră incompatibile cu voința exprimată de alegători. În discursul său, Simion a mers mai departe și a evocat posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan, în cazul în care acesta va continua, în opinia sa, să ignore rezultatele electorale. Totodată, liderul AUR a afirmat că partidul său nu este antioccidental, ci susține parteneriatul transatlantic și valorile democratice. Poziția AUR rămâne însă dificil de conciliat cu cea a PSD, care a exclus orice colaborare. PNL propune un „Pact pentru România” Partidul Național Liberal a venit la consultări cu o propunere structurată în jurul unui acord politic mai amplu. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a susținut necesitatea unui „Pact pentru România”, care să fie valabil până la sfârșitul anului și să stabilească obiective clare privind reducerea deficitului bugetar, implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și atragerea fondurilor europene. Potrivit liderului liberal, un asemenea acord ar trebui să includă și garanții de stabilitate politică, astfel încât partidele semnatare să nu depună moțiuni de cenzură pe temele convenite. Bolojan a prezentat două variante de lucru. Prima presupune un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, iar cea de-a doua un executiv minoritar susținut de PSD. În viziunea liberalilor, stabilitatea și predictibilitatea sunt elementele-cheie pentru depășirea actualei situații politice și economice. USR refuză participarea la un guvern cu PSD Uniunea Salvați România a transmis unul dintre cele mai clare mesaje ale zilei: nu va susține o formulă guvernamentală din care să facă parte PSD. Președintele USR, Dominic Fritz, a argumentat că România are nevoie de reforme profunde, inclusiv reducerea privilegiilor, diminuarea cheltuielilor statului, digitalizarea administrației și debirocratizarea instituțiilor. În opinia liderului USR, aceste obiective nu pot fi realizate în parteneriat cu PSD, partid despre care susține că și-a pierdut încrederea publică. USR s-a declarat dispus să participe la un guvern minoritar alături de PNL și UDMR și a precizat că nu se teme de eventuale alegeri anticipate, pe care le vede drept o posibilă modalitate de revalidare democratică. Poziția formațiunii reduce însă și mai mult spațiul de negociere dintre principalele partide parlamentare. UDMR, trei formule de guvernare, respinge anticipatele Una dintre cele mai elaborate intervenții a aparținut președintelui UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a prezentat trei posibile formule de guvernare: - un guvern minoritar PNL-USR-UDMR susținut de PSD; - un guvern monocolor PSD susținut de PNL, UDMR și grupul minorităților; - refacerea unei formule apropiate de fosta coaliție PSD-PNL-UDMR. Kelemen Hunor a insistat asupra ideii că România are nevoie de stabilitate și că orgoliile politice trebuie lăsate deoparte. Liderul UDMR a respins categoric ideea alegerilor anticipate, argumentând că actualul cadru constituțional și legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru organizarea lor într-un termen rezonabil. Potrivit acestuia, o asemenea opțiune ar putea lăsa România luni de zile fără un parlament funcțional și fără un guvern cu puteri depline. Minoritățile naționale cer mediere prezidențială Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale a pledat pentru o formulă de compromis între forțele politice pro-europene și pro-atlantice. Liderul grupului, Varujan Pambuccian, a susținut că este necesară construirea unei formule în care partidele să colaboreze chiar dacă există diferențe majore între ele. Potrivit acestuia, este probabil ca viitorul executiv să fie unul minoritar, iar rolul președintelui Nicușor Dan ar trebui să fie acela de mediator al negocierilor. Minoritățile consideră că România are nevoie de continuitate administrativă și de finalizarea proiectelor începute în ultimii ani. SOS România cere demisia președintelui Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a criticat modul în care au fost gestionate procedurile privind formarea guvernului și a cerut ca orice program de guvernare să fie prezentat Parlamentului cu suficient timp înainte de vot. Ea a susținut că actuala clasă politică este preocupată mai degrabă de împărțirea funcțiilor decât de problemele cetățenilor și a vorbit despre existența unor diviziuni profunde în societate. Șoșoacă a declarat că i-a cerut președintelui Nicușor Dan să demisioneze și a pledat pentru negocieri extinse între toate forțele politice înaintea desemnării unui nou executiv. POT se delimitează de AUR Partidul Oamenilor Tineri a adoptat o poziție diferită de cea a AUR, deși cele două formațiuni au împărțit în trecut o parte din electorat. Președinta POT, Anamaria Gavrilă, a declarat că partidul său susține o formulă de guvernare pro-occidentală și pro-americană și că dorește includerea unor proiecte considerate benefice pentru cetățeni în programul viitorului guvern. Ea a insistat asupra necesității unei abordări responsabile și a afirmat că POT dorește să joace rolul unui factor de echilibru în actuala criză. În același timp, Gavrilă s-a distanțat explicit de comportamentul și strategia politică a AUR. Propuneri alternative de premier din partea grupurilor parlamentare Consultările au adus și câteva propuneri surprinzătoare pentru funcția de prim-ministru. Grupul parlamentar Uniți pentru România l-a propus pe Victor Ponta, argumentând că experiența sa guvernamentală și capacitatea de dialog ar putea facilita formarea unei majorități parlamentare. La rândul său, grupul PACE – Întâi România a propus-o pe avocata Cosmina Cerva pentru funcția de premier. Susținătorii acestei variante consideră că un prim-ministru femeie ar putea juca un rol de mediator între taberele aflate în conflict. Ambele propuneri au fost prezentate președintelui, fără ca acestea să beneficieze, cel puțin deocamdată, de susținere extinsă în Parlament.

Lăzăroiu: președintele trebuie să stea alături de Bolojan, “singurul rămas în picioare“
Politică

Lăzăroiu: președintele trebuie să stea alături de Bolojan, “singurul rămas în picioare“

Sociologul Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, consideră că președintele Nicușor Dan “are o carte mai valoroasă de jucat față de ieri, pentru că a doua nominalizare dă fiori de alegeri anticipate“. Potrivit lui Lăzăroiu, șeful statului “acum trebuie să stea alături de Bolojan, că el e singurul rămas în picioare“. Citește și: Ștefureac, INSCOP: În caz de anticipate, AUR ar dubla scorul din 2024, PNL ar câștiga, dar nu mult Lăzăroiu mai explică și faptul că Nicușor Dan nu are nici un interes să aducă AUR la guvernare pentru că “AUR e partidul de la care ar putea porni suspendarea“. “A doua nominalizare dă fiori de alegeri anticipate“ “Președintele încă mai avea ieri o carte de jucat. PSD și gruparea Veștea, nu. Așa se explică de ce mandatul lui Veștea a scăpat cumva de sub control, împingându-l spre o guvernare cu orice preț, inclusiv prețul susținerii AUR. Pentru președinte ultima legătură (altfel, sever deteriorată) cu propriul electorat e mandatul din turul al doilea anti-AUR/Georgescu/Simion. Dacă ar fi încurajat un guvern cu orice preț, s-ar fi rupt și legătura asta. Dar ar fi fost chiar mai rău. AUR e partidul de la care ar putea porni suspendarea. Președintele nu are niciun interes să-l aducă în joc. Și ar fi putut fi chiar și mai rău. Relațiile cu partenerii europeni s-ar fi stricat văzând cu ochii.   De asta cred că Becali e sincer când spune că i-a zis Grindeanu că Simion i-ar fi promis președintelui ca votează guvernul. Doar că Grindeanu l-a intoxicat pe Becali, încercând să-l tragă pe președinte cu el, sub roțile autobuzului.   De fapt, la finalul zilei, Nicușor are o carte mai valoroasă de jucat față de ieri, pentru că a doua nominalizare dă fiori de alegeri anticipate. Așadar, Veștea era dispensabil, chiar mai util căzut. Cum își joacă această carte valoroasă depinde numai de el. Însă, vrea-nu vrea, acum trebuie să stea alături de Bolojan, că el e singurul rămas în picioare“, a scris Lăzăroiu. 

VIDEO Nicușor Dan a primit un mandat anti-AUR și pro-european de la alegători, ce a făcut cu el? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Nicușor Dan a primit un mandat anti-AUR și pro-european de la alegători, ce a făcut cu el? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte a reprezentat un moment important pentru refacerea imaginii României pe plan european, susține europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, acesta a afirmat că țara noastră a traversat în ultimii ani o perioadă de erodare a credibilității externe, cauzată atât de probleme economice, cât și de instabilitatea politică. Potrivit lui Mureșan, victoria lui Nicușor Dan în fața liderului AUR, George Simion, a transmis un semnal clar către partenerii europeni: majoritatea românilor susțin în continuare direcția pro-europeană și reformistă a țării. România a pierdut din credibilitate în perioada 2021-2024 Europarlamentarul liberal consideră că imaginea României a avut de suferit în ultimii ani din cauza acumulării mai multor probleme care au afectat încrederea partenerilor europeni. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni Printre acestea, Mureșan a enumerat deficitul bugetar ridicat, întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și instabilitatea politică generată de modificările repetate ale calendarului electoral și de demisia președintelui aflat în funcție. „România a pierdut credibilitate la nivel european în perioada 2021-2024 fiindcă deficit 9%, fiindcă întârzieri la PNRR. Cea de-a treia cerere de plată a stat blocată în timpul mandatului premierului Ciolacu un an și jumătate. Riscam să pierdem 800 de milioane de euro”, a declarat acesta. În opinia sa, toate aceste elemente au contribuit la o diminuare treptată a încrederii de care România se bucura în cadrul Uniunii Europene. Victoria lui Nicușor Dan, un semnal pentru Europa Siegfried Mureșan consideră că alegerea lui Nicușor Dan a reprezentat primul pas important în procesul de recâștigare a credibilității internaționale a României. Potrivit eurodeputatului, scrutinul prezidențial nu a fost interpretat doar ca o alegere între doi candidați, ci ca o opțiune clară între două direcții politice diferite: una pro-europeană și una reprezentată de AUR. „Câștigarea alegerilor de către Nicușor Dan împotriva lui George Simion a fost un prim pas important în restabilirea încrederii internaționale a României și în confirmarea faptului că majoritatea oamenilor din România vor o Românie proeuropeană, modernizată, reformată”, a afirmat Mureșan. Acesta a subliniat că exact acesta este mandatul pe care alegătorii i l-au acordat noului președinte și mesajul pe care liderii europeni l-au înțeles în urma alegerilor. „Acesta este mandatul primit de Nicușor Dan” Europarlamentarul PNL a explicat că partenerii europeni nu urmăresc în detaliu fiecare decizie de politică internă luată la București, însă sunt atenți la marile semnale politice transmise de electorat. Din această perspectivă, alegerea unui președinte perceput ca pro-european a contribuit la consolidarea imaginii României în capitalele europene. „Acesta este mandatul pe care l-a primit Nicușor Dan și asta este ceea ce și liderii europeni au văzut ca fiind mandatul”, a spus Mureșan. El a adăugat că recredibilizarea României nu se poate opri la rezultatul alegerilor prezidențiale și că este nevoie de măsuri concrete pentru consolidarea încrederii. Economia, următorul test pentru credibilitatea României Potrivit lui Siegfried Mureșan, după semnalul politic transmis prin alegerea lui Nicușor Dan, următorul pas esențial pentru consolidarea credibilității externe îl reprezintă măsurile economice adoptate de guvern. În opinia sa, partenerii europeni vor evalua în continuare capacitatea autorităților române de a gestiona problemele economice și de a implementa reformele asumate prin PNRR. „Următorii pași pentru recredibilizarea României au fost măsurile economice luate de guvern în ultimul an”, a concluzionat europarlamentarul liberal.

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")
Politică

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")

Achizițiile militare ale României ar trebui să urmeze criterii clare de eficiență și performanță, însă unele programe ridică semne de întrebare, susține comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și veteran al misiunilor din Afganistan. Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a comentat achiziția unei nave turcești pentru Forțele Navale Române și a sugerat că anumite decizii din domeniul înzestrării armatei sunt dificil de explicat exclusiv prin logica militară. Critici la adresa corvetei achiziționate din Turcia În cadrul interviului, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu a făcut referire la una dintre navele aflate în dotarea Marinei și la modul în care aceasta a fost achiziționată. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Mai avem una, o corvetă ușoară, știți povestea cu ea, o navă turcească. Nu prea reușită din sistemul turcilor. Turcia și-a creat sistemul ei de distrugătoare, fregate, nave de patrulat.” Fostul ofițer a sugerat că alegerea acestei nave ridică întrebări în ceea ce privește utilitatea și performanțele sale operaționale. „Lucruri de neînțeles la nivelul logicii militare” Întrebat dacă este oportun ca România să cumpere prima navă dintr-o anumită clasă, Sandu Mateiu s-a declarat sceptic față de modul în care a fost gestionată această achiziție. „Nu, acolo, viteza cu care au mers lucrurile cu care să luăm o navă de patrulare cu un singur tun arată iarăși că sunt lucruri de neînțeles la nivelul pur logică militară.” Potrivit acestuia, anumite decizii privind înzestrarea armatei sunt dificil de justificat din perspectiva necesităților operaționale și a strategiei militare. Întrebări despre influența factorului politic În timpul discuției, realizatorii podcastului l-au întrebat dacă în spatele unor astfel de achiziții ar putea exista înțelegeri politice. Comandorul în rezervă a evitat să formuleze acuzații directe, explicând că nu dispune de informațiile necesare pentru a trage astfel de concluzii. „Când zici în România politic, începe un șir lung de întrebări, la care eu, militar, pur și simplu nu pot să răspund.” Lipsa unei logici clare poate indica existența unor comisioane Întrebat dacă deciziile privind dotarea armatei au fost influențate de considerente non-militare, fostul ofițer a afirmat că există un criteriu simplu după care pot fi evaluate programele de achiziții. „N-aș spune «experimentat». De obicei, lucrurile sunt destul de clare, ca să nu ne mai încurcăm. Programele de achiziții, dacă nu au o logică clară, în care să fie raportul preț-calitate bun și performanță, înseamnă că au fost niște comisioane mari. Asta e în toată industria de apărare din lume.”

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)

Primarul general al Capitalei și prim-vicepreședinte al PNL, Ciprian Ciucu, a dezvăluit, în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, detalii despre discuțiile pe care le-a avut cu președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. Liderul liberal a afirmat că i-a transmis șefului statului că se poate baza pe Partidul Național Liberal și pe USR pentru continuarea procesului de modernizare a României, însă susține că mesajul său nu a primit un răspuns direct. PNL și USR pot susține proiectul de modernizare a României În cadrul interviului, Ciprian Ciucu a povestit că a discutat de două ori cu președintele Nicușor Dan despre rolul pe care îl pot juca PNL și USR în consolidarea unei majorități reformiste. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Ce i-am spus domnului președinte, când am fost la Cotroceni? I-am zis de două ori la rând, o dată i-am zis față în față, am avut și o discuție tête-à-tête, în urmă cu vreo două luni și am zis și în urmă cu două trei săptămâni când am fost la Cotroceni, i-am zis: «Domnul președinte, dumneavoastră vă puteți baza pe două partide.  Unul este Partidul Național Liberal și, dacă Ilie Bolojan își dă cuvântul acela este cuvânt dat. Ați văzut că și-a dat cuvânt în fața lui Ciolacu și nu s-a întors și nu a candidat la președinție, dar în fața lui Nicușor Dan? Pe care, vă dați seama, că îl respectă mult mai mult. Deci, pe Partidul Național Liberal, o dată, și apoi pe USR. Noi avem o structură de partid foarte bună, inclusiv la nivel rural. USR-ul ia electoratul din mediul urban mai degrabă. Și în această ecuație cu aceste două partide puternice dumneavoastră puteți merge mai departe să modernizați România. Asta este ceea ce i-am spus și am adăugat o metaforă, un englezism: i-am zis că it takes two to tango. Adică dacă vrem să dansăm un tango, nu se poate doar de unul singur.” Bolojan și la forța organizațională a PNL În argumentația sa, Ciprian Ciucu a insistat asupra credibilității liderului liberal Ilie Bolojan și asupra capacității organizaționale a PNL, în special în mediul rural. Potrivit edilului Capitalei, combinația dintre infrastructura politică a liberalilor și baza electorală urbană a USR ar putea reprezenta fundamentul unei formule politice capabile să susțină reforme și proiecte de modernizare la nivel național. Ce răspuns a primit de la Nicușor Dan Întrebat de realizatorul podcastului care a fost reacția președintelui la această propunere, Ciprian Ciucu a afirmat că discuția nu a avut o continuare concretă. „N-a fost nicio reacție pentru că au intervenit după aceea consilierii domniei sale și s-a mutat subiectul pe altceva.”

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a transmis un mesaj critic la adresa președintelui Nicușor Dan, afirmând că alegătorii care au votat împotriva lui George Simion la alegerile prezidențiale se așteptau la o agendă clară de reforme și modernizare. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Mureșan: Nu toți votanții partidelor extremiste sunt antieuropeni În intervenția sa, europarlamentarul liberal a avertizat asupra pericolului de a simplifica profilul electoral al formațiunilor extremiste din România. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Potrivit lui Siegfried Mureșan, alegătorii care au optat pentru partide precum AUR, SOS sau POT nu pot fi încadrați automat în categoria euroscepticilor sau a conservatorilor radicali. „Oamenii care au ajuns să voteze partide extremiste ca AUR, SOS, POT, cum se numesc, în primul rând nu sunt toți anti-europeni și nu sunt nici măcar conservatori”, a declarat acesta. Mureșan a ținut să sublinieze că orientarea conservatoare nu reprezintă în sine o problemă, adăugând că nici liderul AUR, George Simion, nu îl convinge că ar fi un conservator autentic. „Nu trebuie legitimat narativul extremiștilor” Eurodeputatul PNL consideră că reducerea influenței partidelor extremiste nu poate fi obținută prin preluarea temelor și discursurilor promovate de acestea. În opinia sa, clasa politică trebuie să răspundă nemulțumirilor cetățenilor prin reforme concrete și prin corectarea disfuncționalităților din societate, nu prin validarea mesajelor radicale. „A reduce din susținerea acestor partide nu se face încercând să le legitimezi narativul și să le legitimezi ca mișcări”, a afirmat Mureșan. Acesta a insistat că principala responsabilitate a liderilor politici este aceea de a promova modernizarea statului și de a corecta nedreptățile care alimentează frustrările sociale. Mesaj pentru Nicușor Dan: „Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare” Întrebat dacă președintele Nicușor Dan acționează în această direcție, Siegfried Mureșan a susținut: „Nu sunt probabil suficiente acțiuni politice ca să putem trage o concluzie”. Liberalul a transmis că așteptările electoratului care l-a susținut pe actualul șef al statului sunt legate de promovarea unei agende proeuropene și reformatoare. „Cu certitudine, când am votat la alegerile prezidențiale împotriva lui George Simion, ne-am așteptat și aceasta este așteptarea în continuare: ca președintele să susțină agenda proeuropeană, agenda reformatoare din societate”, a declarat europarlamentarul. „Să vedem ce instrumente va găsi”, a concluzionat Mureșan, referindu-se la modul în care Nicușor Dan va reuși să transforme așteptările privind reforma și modernizarea într-o agendă politică vizibilă.

Nicușor Dan minimalizează întâlnirea dintre Veștea și Ceban și evită întrebările în cazul dosarului Ciucu
Politică

Nicușor Dan minimalizează întâlnirea dintre Veștea și Ceban și evită întrebările în cazul dosarului Ciucu

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat sâmbătă, la Istanbul, despre două teme sensibile aflate pe agenda publică: întâlnirea dintre Adrian Veștea și primarul Chișinăului, Ion Ceban, precum și afirmațiile sale privind stenogramele din dosarul în care este cercetat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu. Șeful statului a minimalizat semnificația primei situații și a evitat un răspuns direct în cea de-a doua. Veștea a fost „politicos” cu Ion Ceban Unul dintre subiectele abordate de jurnaliști a fost întâlnirea pe care Adrian Veștea a avut-o în ianuarie 2025 cu primarul Chișinăului, Ion Ceban, politicianul moldovean care a primit interdicție de intrare în România și în Schengen. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea Întrebat dacă această întâlnire ar putea ridica semne de întrebare în contextul unei eventuale numiri a lui Adrian Veștea în funcția de prim-ministru, Nicușor Dan a minimizat importanța episodului. „Am fost și eu primar al Bucureștiului și știu că domnul Ceban făcea din când în când vizite prin România și încerca să se ducă pe la primari. Unii l-au primit, alții nu”, a declarat președintele. Șeful statului a susținut că întâlnirea nu trebuie interpretată drept o formă de susținere politică, ci mai degrabă ca un gest protocolar. „Nu e vorba de vreo susținere, pur și simplu o chestiune de politețe. Eu am sunat la minister și mi-au zis «mai bine nu te întâlni», dar alții n-au sunat și, din politețe, l-au primit. Nu e nimic mai mult de atât”, a adăugat Nicușor Dan. Informațiile din dosarul Ciprian Ciucu Președintele a fost chestionat și în legătură cu dosarul în care este cercetat Ciprian Ciucu. Cu o zi înainte, președintele afirmase că „nu mai avem stenograme din dosare”, comentând cazul primarului Capitalei. Jurnaliștii i-au cerut șefului statului să explice de unde are informații privind eventuale stenograme din dosar, în condițiile în care DNA nu a făcut public existența acestora. În răspunsul său, Nicușor Dan a insistat asupra ideii că singurele informații cunoscute public sunt cele comunicate de procurori. „Ce am spus şi ce reafirm azi este că ce cunoaştem toţi din dosarul acela este ce comunică DNA-ul. Şi aşa e normal să fie”, a declarat președintele. „Există niște probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaștem” Fără a răspunde direct întrebării referitoare la stenograme, șeful statului a argumentat că existența unor probe necunoscute publicului este firească într-o anchetă aflată în desfășurare. „Dar, bineînţeles că în momentul în care procurorii spun că există indicii că s-a întâmplat ceva, evident că există nişte probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaştem azi. Asta e normalitatea”, a afirmat Nicușor Dan. Declarația nu a clarificat însă dacă președintele avea cunoștință despre existența unor stenograme sau dacă se referea, în termeni generali, la probele care stau la baza unei investigații penale.

Nicușor pare că suferă. Ar trebui Cotroceniul să prezinte buletinul de sănătate al președintelui?
Politică

Nicușor pare că suferă. Ar trebui Cotroceniul să prezinte buletinul de sănătate al președintelui?

Apariția președintelui României, Nicușor Dan, la conferința de la Bruxelles a generat numeroase comentarii în spațiul public și pe rețelele sociale. Aspectul său vizibil obosit și anumite momente din discurs au alimentat speculații privind starea sa de sănătate, subiect preluat ulterior și în mai multe emisiuni de televiziune. Dincolo de cazul concret, dezbaterea readuce în atenție o întrebare veche a democrațiilor moderne: cât de mult are dreptul publicul să știe despre sănătatea liderilor politici? Modelul american Întrebările legate de sănătatea șefilor de stat nu sunt nici noi, nici specifice României. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe De-a lungul ultimului secol, lideri ai unor dintre cele mai puternice democrații ale lumii au ascuns afecțiuni grave, au publicat rapoarte medicale incomplete sau au devenit subiectul unor controverse privind capacitatea lor fizică și cognitivă de a conduce În SUA, președinții trec anual prin controale medicale detaliate, ale căror rezultate sunt publicate oficial sub formă de rapoarte sumare, dar amănunțite (de exemplu, analize de sânge, screening-uri cognitive). Deși nu există și nu a existat niciodată o obligație legală sau constituțională pentru președinții SUA de a-și publica rapoartele medicale, practică este o tradiție politică modernă, iar publicarea datelor se face exclusiv cu acordul explicit al președintelui, care este protejat de aceleași legi privind confidențialitatea medicală (HIPAA) ca orice alt cetățean american. Era secretelor absolute (înainte de 1960) În trecut, președinții își ascundeau complet bolile grave pentru a nu pierde puterea. Grover Cleveland (1893) a fost operat în secret de cancer la maxilar pe un iaht privat, publicul aflând adevărul abia după decenii. Woodrow Wilson (1919) a suferit un atac cerebral masiv care l-a lăsat parțial paralizat. Soția sa și medicii au ascuns acest lucru, ea conducând de facto țara în ultimul an de mandat. În privința lui Franklin D. Roosevelt (1944-1945), secretul privind starea sa critică de sănătate (insuficiență cardiacă severă și hipertensiune) a fost păstrat cu strictețe până la decesul său în funcție. Apariția primelor rapoarte (anii 1960-1970) Lyndon B. Johnson a fost primul care a început să anunțe public rezultatele unor controale fizice periodice, parțial din dorința de a proiecta forță în timpul Războiului Rece. Richard Nixon a fost primul președinte modern care a oficializat publicarea analizelor anuale. Gerald Ford a insistat să își publice datele medicale chiar și peste obiecțiile propriilor medici, stabilind un precedent puternic. Standardul actual (din anii 1990 până în prezent) Începând cu mijlocul anilor '90, publicarea unui rezumat medical anual (efectuat de obicei la Centrul Medical Militar Walter Reed) a devenit o normă nescrisă obligatorie din punct de vedere politic. Dacă un candidat sau un președinte în funcție refuză să o facă, este penalizat dur de electorat și de mass-media, fiind bănuit că ascunde ceva. De exemplu, deși nu îl obligă nicio lege, actualul președinte Donald Trump își publică periodic aceste rapoarte, cel mai recent fiind emis de Casa Albă la finalul lunii mai 2026, declarându-l „apt pentru serviciu”, deși medicii i-au recomandat să mai slăbească. Modelul european Majoritatea țărilor europene (inclusiv România) consideră starea de sănătate o problemă strict privată. Informațiile sunt oferite publicului doar dacă afecțiunea medicală împiedică direct exercitarea atribuțiilor constituționale sau necesită spitalizare de urgență. În Europa, modelul predominant se bazează pe confidențialitate strictă și discreție, fiind complet opus transparenței din Statele Unite. Cu excepția câtorva momente de criză majoră, starea de sănătate a președinților și premierilor europeni este considerată o chestiune strict personală. Tradiția politică europeană separă clar viața privată de cea publică, funcționând după câteva reguli nescrie și mecanisme specifice Secretul medical este suveran Spre deosebire de Washington, la Paris, Berlin sau Roma nu există tradiția unor buletine medicale anuale detaliate. Fisele medicale ale liderilor europeni sunt protejate de aceleași legi stricte privind protecția datelor (cum este GDPR la nivelul UE) ca ale oricărui alt cetățean. Publicul este informat, de regulă, doar atunci când boala afectează direct capacitatea de muncă (de exemplu, o spitalizare de urgență sau o intervenție chirurgicală care necesită un interimat). Excepția franceză Între promisiuni și tăinuiri istorice Franța are o istorie extrem de complicată cu sănătatea președinților săi, oscilând între promisiuni de transparență și secrete de stat. Georges Pompidou a murit în funcție în 1974 de un cancer, prezentat publicului drept „gripă” sau „oboseală cronică” în comunicatele oficiale. În ultimii ani de mandat, Georges Pompidou suferea de macro-globulinemie Waldenström (o formă rară de cancer al sângelui). Schimbările sale fizice drastice (provocate de tratamentele cu cortizon) erau evidente, însă Palatul Élysée a negat constant gravitatea bolii. François Mitterrand, 11 ani de buletine medicale falsificate Mitterrand a fost diagnosticat cu cancer de prostată avansat în noiembrie 1981, la doar 5 luni de la preluarea primului său mandat. Deși promisese o transparență totală după scandalul Pompidou, el a clasificat boala drept „secret de stat” pentru a-și asigura supraviețuirea politică și realegerea din 1988 Timp de peste un deceniu, medicul său personal, dr. Claude Gubler, a fost obligat să semneze din 6 în 6 luni buletine oficiale care atestau că președintele este perfect sănătos. Adevărul a ieșit la iveală abia după ce Mitterrand a fost operat de urgență în 1992 și a explodat public în 1996, când doctorul său a publicat cartea „Le Grand Secret” (Marele Secret Standardul actual Președintele Franței, Emmanuel Macron, a menținut parțial promisiunea de transparență a predecesorilor săi. Palatul Élysée publică ocazional date succinte privind starea sa de sănătate (de exemplu, bilanțul medical după ce a contractat COVID-19 sau după analizele de rutină), însă documentele sunt mult mai scurte și mai puțin frecvente decât cele din SUA. De asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și-a publicat fișa medicală sumară în timpul campaniei electorale și a menținut transparența privind starea sa fizică în momentele critice, ca o metodă de a combate dezinformarea și propaganda externă. În Lituania și Țările Baltice, candidații la funcția de președinte oferă adesea voluntar un certificat de bază eliberat de medici care atestă că sunt apți din punct de vedere fizic și mental pentru a deține secrete de stat și a conduce armata. Cancelarul german și Președintele Italiei nu își publică niciodată rapoartele medicale. În aceste culturi politice, confidențialitatea medicală este absolută. Publicul află detalii doar prin comunicate de presă scurte dacă liderul suferă o intervenție chirurgicală majoră sau este spitalizat. Modelul monarhiilor constituționale În țări precum Regatul Unit, Spania, Belgia sau Olanda, unde șeful statului este un monarh, protocolul este diferit. Casa Regală tinde să fie ceva mai transparentă pentru a menține legătura cu poporul, dar oferă detalii extrem de controlate. Un exemplu clasic a fost gestionarea comunicării în cazul problemelor de sănătate ale Regelui Charles al III-lea sau ale Reginei Elisabeta a II-a, unde diagnosticele au fost anunțate public, dar detaliile clinice intime au rămas private. Reacția la crize acute În cazul democrațiilor parlamentare (unde premierul deține puterea executivă, iar președintele are un rol mai degrabă simbolic), o internare subită este anunțată imediat pentru a nu bloca activitatea guvernului. Comunicatele sunt extrem de tehnice și scurte, emise de echipele medicale ale spitalelor universitare unde aceștia sunt tratați, eliminând spectacolul mediatic. Ce prevede Constituția României Spre deosebire de alte state care publică periodic rapoarte medicale privind sănătatea șefului statului, în România nu există obligația legală de a face publice informații despre starea de sănătate a președintelui. Aceste date sunt considerate parte a vieții private și beneficiază de protecția conferită de legislația privind confidențialitatea informațiilor medicale. Administrația Prezidențială nu publică rapoarte medicale anuale sau buletine de sănătate periodice. Totuși, Constituția României și legile naționale prevăd mecanisme clare în cazul în care o boală gravă împiedică șeful statului să își exercite funcția. În Articolul 91 și 98, Constituția nu folosește explicit termenul de „boală”, ci reglementează situația prin conceptele de imposibilitate temporară și vacanță a funcției. Constituția prevede însă mecanisme clare pentru situațiile în care șeful statului nu își mai poate exercita atribuțiile. Legea fundamentală nu vorbește explicit despre boală, ci despre „imposibilitatea temporară” sau „imposibilitatea definitivă” de exercitare a mandatului. În cazul unei imposibilități temporare, care ar putea fi cauzată de o afecțiune gravă, de o spitalizare sau de o intervenție medicală, atribuțiile prezidențiale sunt preluate interimar de președintele Senatului. Dacă acesta nu poate exercita funcția, interimatul este asigurat de președintele Camerei Deputaților. În schimb, dacă apare o imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului, funcția prezidențială devine vacantă. Potrivit articolului 97 din Constituție, „Vacan’a funcției” intervine în caz de demisie, demitere, imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau deces. În această situație, Guvernul este obligat să organizeze alegeri prezidențiale în termen de cel mult trei luni. Constituția nu definește însă în mod explicit criteriile medicale care ar putea conduce la constatarea unei imposibilități temporare sau definitive, lăsând astfel loc unor interpretări juridice și instituționale în situații excepționale.

Un lider UDMR îl ironizează pe Nicușor Dan: „Îmi iau telefonul, dacă mâine sunt eu candidat”. Plan comun PNL-USR-UDMR
Politică

Un lider UDMR îl ironizează pe Nicușor Dan: „Îmi iau telefonul, dacă mâine sunt eu candidat”. Plan comun PNL-USR-UDMR

„Bag picioru’, mă duc să beau o bere. În zori am de gând să alerg 21 km. Îmi iau telefonul cu mine, în caz că, din întâmplare, aș fi eu noul candidat. Doamne ajută!”, a scris pe contul personal de Facebook, cu acces limitat la prieteni, deputatul UDMR Csoma Botond. El este cel care a anunțat azi că UDMR nu va intra în guvernul Veștea, iar conducerea Uniunii recomandă parlamentarilor să nu voteze cu acest cabinet.  Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție PNL, USR, UDMR insistă ca Grindeanu să încerce să formeze o majoritate Pe de altă parte, surse politice susțin că liderii UDMR, PNL și USR s-au întâlnit azi și au decis o strategie comună.  Aceasta strategie este în doi pași: președintele Nicușor Dan să-i ofere mandat lui Sorin Grindeanu să facă noul Guvern. USR, PNL și UDMR ar susține, punctual, măsurile cerute de PNRR, SAFE sau pentru accederea în OECD.  dacă Grindeanu eșuează, cele trei partide se oferă să prezinte un guvern propriu, minoritar, susținut însă în Parlament și de PSD. Aceste surse politice susțin că Ilie Bolojan nu ar mai insista să fie premier. Nu este clar cine de la PNL ar putea fi susținut de el pentru a ocupa această poziție.  Antena 3 arată că luni seara a existat o altă rundă de discuţii, între Nicuşor Dan şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, Adrian Veştea şi Sorin Grindeanu, discuţii în care s-a ridicat problema susţinerii în Parlament a guvernului Veştea de către parlamentarii extremişti şi anti-occidentali, lucru care a generat respingerea de către conducerea UDMR a ofertei lui Veştea de a participa la guvernare.  Azi, întrebat dacă va discuta cu AUR, Adrian Veștea a spus: „Nu am niciun fel de rezervă de a sta de vorbă cu absolut oricine. Eu sunt un om de bună credință”. „Nu mă deranjează faptul că vor fi parlamentari AUR care dau dovadă de patriotism și se gândesc că este un moment important în care trebuie să lăsăm orgoliile”, a mai spus el. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră