marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

nicusor dan

829 articole
Politică

Lăzăroiu: președintele trebuie să stea alături de Bolojan, “singurul rămas în picioare“

Sociologul Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, consideră că președintele Nicușor Dan “are o carte mai valoroasă de jucat față de ieri, pentru că a doua nominalizare dă fiori de alegeri anticipate“. Potrivit lui Lăzăroiu, șeful statului “acum trebuie să stea alături de Bolojan, că el e singurul rămas în picioare“. Citește și: Ștefureac, INSCOP: În caz de anticipate, AUR ar dubla scorul din 2024, PNL ar câștiga, dar nu mult Lăzăroiu mai explică și faptul că Nicușor Dan nu are nici un interes să aducă AUR la guvernare pentru că “AUR e partidul de la care ar putea porni suspendarea“. “A doua nominalizare dă fiori de alegeri anticipate“ “Președintele încă mai avea ieri o carte de jucat. PSD și gruparea Veștea, nu. Așa se explică de ce mandatul lui Veștea a scăpat cumva de sub control, împingându-l spre o guvernare cu orice preț, inclusiv prețul susținerii AUR. Pentru președinte ultima legătură (altfel, sever deteriorată) cu propriul electorat e mandatul din turul al doilea anti-AUR/Georgescu/Simion. Dacă ar fi încurajat un guvern cu orice preț, s-ar fi rupt și legătura asta. Dar ar fi fost chiar mai rău. AUR e partidul de la care ar putea porni suspendarea. Președintele nu are niciun interes să-l aducă în joc. Și ar fi putut fi chiar și mai rău. Relațiile cu partenerii europeni s-ar fi stricat văzând cu ochii.   De asta cred că Becali e sincer când spune că i-a zis Grindeanu că Simion i-ar fi promis președintelui ca votează guvernul. Doar că Grindeanu l-a intoxicat pe Becali, încercând să-l tragă pe președinte cu el, sub roțile autobuzului.   De fapt, la finalul zilei, Nicușor are o carte mai valoroasă de jucat față de ieri, pentru că a doua nominalizare dă fiori de alegeri anticipate. Așadar, Veștea era dispensabil, chiar mai util căzut. Cum își joacă această carte valoroasă depinde numai de el. Însă, vrea-nu vrea, acum trebuie să stea alături de Bolojan, că el e singurul rămas în picioare“, a scris Lăzăroiu. 

Lăzăroiu: președintele trebuie să stea alături de Bolojan, “singurul rămas în picioare“
VIDEO Nicușor Dan a primit un mandat anti-AUR și pro-european de la alegători, ce a făcut cu el? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Nicușor Dan a primit un mandat anti-AUR și pro-european de la alegători, ce a făcut cu el? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte a reprezentat un moment important pentru refacerea imaginii României pe plan european, susține europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, acesta a afirmat că țara noastră a traversat în ultimii ani o perioadă de erodare a credibilității externe, cauzată atât de probleme economice, cât și de instabilitatea politică. Potrivit lui Mureșan, victoria lui Nicușor Dan în fața liderului AUR, George Simion, a transmis un semnal clar către partenerii europeni: majoritatea românilor susțin în continuare direcția pro-europeană și reformistă a țării. România a pierdut din credibilitate în perioada 2021-2024 Europarlamentarul liberal consideră că imaginea României a avut de suferit în ultimii ani din cauza acumulării mai multor probleme care au afectat încrederea partenerilor europeni. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni Printre acestea, Mureșan a enumerat deficitul bugetar ridicat, întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și instabilitatea politică generată de modificările repetate ale calendarului electoral și de demisia președintelui aflat în funcție. „România a pierdut credibilitate la nivel european în perioada 2021-2024 fiindcă deficit 9%, fiindcă întârzieri la PNRR. Cea de-a treia cerere de plată a stat blocată în timpul mandatului premierului Ciolacu un an și jumătate. Riscam să pierdem 800 de milioane de euro”, a declarat acesta. În opinia sa, toate aceste elemente au contribuit la o diminuare treptată a încrederii de care România se bucura în cadrul Uniunii Europene. Victoria lui Nicușor Dan, un semnal pentru Europa Siegfried Mureșan consideră că alegerea lui Nicușor Dan a reprezentat primul pas important în procesul de recâștigare a credibilității internaționale a României. Potrivit eurodeputatului, scrutinul prezidențial nu a fost interpretat doar ca o alegere între doi candidați, ci ca o opțiune clară între două direcții politice diferite: una pro-europeană și una reprezentată de AUR. „Câștigarea alegerilor de către Nicușor Dan împotriva lui George Simion a fost un prim pas important în restabilirea încrederii internaționale a României și în confirmarea faptului că majoritatea oamenilor din România vor o Românie proeuropeană, modernizată, reformată”, a afirmat Mureșan. Acesta a subliniat că exact acesta este mandatul pe care alegătorii i l-au acordat noului președinte și mesajul pe care liderii europeni l-au înțeles în urma alegerilor. „Acesta este mandatul primit de Nicușor Dan” Europarlamentarul PNL a explicat că partenerii europeni nu urmăresc în detaliu fiecare decizie de politică internă luată la București, însă sunt atenți la marile semnale politice transmise de electorat. Din această perspectivă, alegerea unui președinte perceput ca pro-european a contribuit la consolidarea imaginii României în capitalele europene. „Acesta este mandatul pe care l-a primit Nicușor Dan și asta este ceea ce și liderii europeni au văzut ca fiind mandatul”, a spus Mureșan. El a adăugat că recredibilizarea României nu se poate opri la rezultatul alegerilor prezidențiale și că este nevoie de măsuri concrete pentru consolidarea încrederii. Economia, următorul test pentru credibilitatea României Potrivit lui Siegfried Mureșan, după semnalul politic transmis prin alegerea lui Nicușor Dan, următorul pas esențial pentru consolidarea credibilității externe îl reprezintă măsurile economice adoptate de guvern. În opinia sa, partenerii europeni vor evalua în continuare capacitatea autorităților române de a gestiona problemele economice și de a implementa reformele asumate prin PNRR. „Următorii pași pentru recredibilizarea României au fost măsurile economice luate de guvern în ultimul an”, a concluzionat europarlamentarul liberal.

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")
Politică

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")

Achizițiile militare ale României ar trebui să urmeze criterii clare de eficiență și performanță, însă unele programe ridică semne de întrebare, susține comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și veteran al misiunilor din Afganistan. Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a comentat achiziția unei nave turcești pentru Forțele Navale Române și a sugerat că anumite decizii din domeniul înzestrării armatei sunt dificil de explicat exclusiv prin logica militară. Critici la adresa corvetei achiziționate din Turcia În cadrul interviului, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu a făcut referire la una dintre navele aflate în dotarea Marinei și la modul în care aceasta a fost achiziționată. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Mai avem una, o corvetă ușoară, știți povestea cu ea, o navă turcească. Nu prea reușită din sistemul turcilor. Turcia și-a creat sistemul ei de distrugătoare, fregate, nave de patrulat.” Fostul ofițer a sugerat că alegerea acestei nave ridică întrebări în ceea ce privește utilitatea și performanțele sale operaționale. „Lucruri de neînțeles la nivelul logicii militare” Întrebat dacă este oportun ca România să cumpere prima navă dintr-o anumită clasă, Sandu Mateiu s-a declarat sceptic față de modul în care a fost gestionată această achiziție. „Nu, acolo, viteza cu care au mers lucrurile cu care să luăm o navă de patrulare cu un singur tun arată iarăși că sunt lucruri de neînțeles la nivelul pur logică militară.” Potrivit acestuia, anumite decizii privind înzestrarea armatei sunt dificil de justificat din perspectiva necesităților operaționale și a strategiei militare. Întrebări despre influența factorului politic În timpul discuției, realizatorii podcastului l-au întrebat dacă în spatele unor astfel de achiziții ar putea exista înțelegeri politice. Comandorul în rezervă a evitat să formuleze acuzații directe, explicând că nu dispune de informațiile necesare pentru a trage astfel de concluzii. „Când zici în România politic, începe un șir lung de întrebări, la care eu, militar, pur și simplu nu pot să răspund.” Lipsa unei logici clare poate indica existența unor comisioane Întrebat dacă deciziile privind dotarea armatei au fost influențate de considerente non-militare, fostul ofițer a afirmat că există un criteriu simplu după care pot fi evaluate programele de achiziții. „N-aș spune «experimentat». De obicei, lucrurile sunt destul de clare, ca să nu ne mai încurcăm. Programele de achiziții, dacă nu au o logică clară, în care să fie raportul preț-calitate bun și performanță, înseamnă că au fost niște comisioane mari. Asta e în toată industria de apărare din lume.”

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)

Primarul general al Capitalei și prim-vicepreședinte al PNL, Ciprian Ciucu, a dezvăluit, în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, detalii despre discuțiile pe care le-a avut cu președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. Liderul liberal a afirmat că i-a transmis șefului statului că se poate baza pe Partidul Național Liberal și pe USR pentru continuarea procesului de modernizare a României, însă susține că mesajul său nu a primit un răspuns direct. PNL și USR pot susține proiectul de modernizare a României În cadrul interviului, Ciprian Ciucu a povestit că a discutat de două ori cu președintele Nicușor Dan despre rolul pe care îl pot juca PNL și USR în consolidarea unei majorități reformiste. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Ce i-am spus domnului președinte, când am fost la Cotroceni? I-am zis de două ori la rând, o dată i-am zis față în față, am avut și o discuție tête-à-tête, în urmă cu vreo două luni și am zis și în urmă cu două trei săptămâni când am fost la Cotroceni, i-am zis: «Domnul președinte, dumneavoastră vă puteți baza pe două partide.  Unul este Partidul Național Liberal și, dacă Ilie Bolojan își dă cuvântul acela este cuvânt dat. Ați văzut că și-a dat cuvânt în fața lui Ciolacu și nu s-a întors și nu a candidat la președinție, dar în fața lui Nicușor Dan? Pe care, vă dați seama, că îl respectă mult mai mult. Deci, pe Partidul Național Liberal, o dată, și apoi pe USR. Noi avem o structură de partid foarte bună, inclusiv la nivel rural. USR-ul ia electoratul din mediul urban mai degrabă. Și în această ecuație cu aceste două partide puternice dumneavoastră puteți merge mai departe să modernizați România. Asta este ceea ce i-am spus și am adăugat o metaforă, un englezism: i-am zis că it takes two to tango. Adică dacă vrem să dansăm un tango, nu se poate doar de unul singur.” Bolojan și la forța organizațională a PNL În argumentația sa, Ciprian Ciucu a insistat asupra credibilității liderului liberal Ilie Bolojan și asupra capacității organizaționale a PNL, în special în mediul rural. Potrivit edilului Capitalei, combinația dintre infrastructura politică a liberalilor și baza electorală urbană a USR ar putea reprezenta fundamentul unei formule politice capabile să susțină reforme și proiecte de modernizare la nivel național. Ce răspuns a primit de la Nicușor Dan Întrebat de realizatorul podcastului care a fost reacția președintelui la această propunere, Ciprian Ciucu a afirmat că discuția nu a avut o continuare concretă. „N-a fost nicio reacție pentru că au intervenit după aceea consilierii domniei sale și s-a mutat subiectul pe altceva.”

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a transmis un mesaj critic la adresa președintelui Nicușor Dan, afirmând că alegătorii care au votat împotriva lui George Simion la alegerile prezidențiale se așteptau la o agendă clară de reforme și modernizare. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Mureșan: Nu toți votanții partidelor extremiste sunt antieuropeni În intervenția sa, europarlamentarul liberal a avertizat asupra pericolului de a simplifica profilul electoral al formațiunilor extremiste din România. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Potrivit lui Siegfried Mureșan, alegătorii care au optat pentru partide precum AUR, SOS sau POT nu pot fi încadrați automat în categoria euroscepticilor sau a conservatorilor radicali. „Oamenii care au ajuns să voteze partide extremiste ca AUR, SOS, POT, cum se numesc, în primul rând nu sunt toți anti-europeni și nu sunt nici măcar conservatori”, a declarat acesta. Mureșan a ținut să sublinieze că orientarea conservatoare nu reprezintă în sine o problemă, adăugând că nici liderul AUR, George Simion, nu îl convinge că ar fi un conservator autentic. „Nu trebuie legitimat narativul extremiștilor” Eurodeputatul PNL consideră că reducerea influenței partidelor extremiste nu poate fi obținută prin preluarea temelor și discursurilor promovate de acestea. În opinia sa, clasa politică trebuie să răspundă nemulțumirilor cetățenilor prin reforme concrete și prin corectarea disfuncționalităților din societate, nu prin validarea mesajelor radicale. „A reduce din susținerea acestor partide nu se face încercând să le legitimezi narativul și să le legitimezi ca mișcări”, a afirmat Mureșan. Acesta a insistat că principala responsabilitate a liderilor politici este aceea de a promova modernizarea statului și de a corecta nedreptățile care alimentează frustrările sociale. Mesaj pentru Nicușor Dan: „Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare” Întrebat dacă președintele Nicușor Dan acționează în această direcție, Siegfried Mureșan a susținut: „Nu sunt probabil suficiente acțiuni politice ca să putem trage o concluzie”. Liberalul a transmis că așteptările electoratului care l-a susținut pe actualul șef al statului sunt legate de promovarea unei agende proeuropene și reformatoare. „Cu certitudine, când am votat la alegerile prezidențiale împotriva lui George Simion, ne-am așteptat și aceasta este așteptarea în continuare: ca președintele să susțină agenda proeuropeană, agenda reformatoare din societate”, a declarat europarlamentarul. „Să vedem ce instrumente va găsi”, a concluzionat Mureșan, referindu-se la modul în care Nicușor Dan va reuși să transforme așteptările privind reforma și modernizarea într-o agendă politică vizibilă.

Nicușor Dan minimalizează întâlnirea dintre Veștea și Ceban și evită întrebările în cazul dosarului Ciucu
Politică

Nicușor Dan minimalizează întâlnirea dintre Veștea și Ceban și evită întrebările în cazul dosarului Ciucu

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat sâmbătă, la Istanbul, despre două teme sensibile aflate pe agenda publică: întâlnirea dintre Adrian Veștea și primarul Chișinăului, Ion Ceban, precum și afirmațiile sale privind stenogramele din dosarul în care este cercetat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu. Șeful statului a minimalizat semnificația primei situații și a evitat un răspuns direct în cea de-a doua. Veștea a fost „politicos” cu Ion Ceban Unul dintre subiectele abordate de jurnaliști a fost întâlnirea pe care Adrian Veștea a avut-o în ianuarie 2025 cu primarul Chișinăului, Ion Ceban, politicianul moldovean care a primit interdicție de intrare în România și în Schengen. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea Întrebat dacă această întâlnire ar putea ridica semne de întrebare în contextul unei eventuale numiri a lui Adrian Veștea în funcția de prim-ministru, Nicușor Dan a minimizat importanța episodului. „Am fost și eu primar al Bucureștiului și știu că domnul Ceban făcea din când în când vizite prin România și încerca să se ducă pe la primari. Unii l-au primit, alții nu”, a declarat președintele. Șeful statului a susținut că întâlnirea nu trebuie interpretată drept o formă de susținere politică, ci mai degrabă ca un gest protocolar. „Nu e vorba de vreo susținere, pur și simplu o chestiune de politețe. Eu am sunat la minister și mi-au zis «mai bine nu te întâlni», dar alții n-au sunat și, din politețe, l-au primit. Nu e nimic mai mult de atât”, a adăugat Nicușor Dan. Informațiile din dosarul Ciprian Ciucu Președintele a fost chestionat și în legătură cu dosarul în care este cercetat Ciprian Ciucu. Cu o zi înainte, președintele afirmase că „nu mai avem stenograme din dosare”, comentând cazul primarului Capitalei. Jurnaliștii i-au cerut șefului statului să explice de unde are informații privind eventuale stenograme din dosar, în condițiile în care DNA nu a făcut public existența acestora. În răspunsul său, Nicușor Dan a insistat asupra ideii că singurele informații cunoscute public sunt cele comunicate de procurori. „Ce am spus şi ce reafirm azi este că ce cunoaştem toţi din dosarul acela este ce comunică DNA-ul. Şi aşa e normal să fie”, a declarat președintele. „Există niște probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaștem” Fără a răspunde direct întrebării referitoare la stenograme, șeful statului a argumentat că existența unor probe necunoscute publicului este firească într-o anchetă aflată în desfășurare. „Dar, bineînţeles că în momentul în care procurorii spun că există indicii că s-a întâmplat ceva, evident că există nişte probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaştem azi. Asta e normalitatea”, a afirmat Nicușor Dan. Declarația nu a clarificat însă dacă președintele avea cunoștință despre existența unor stenograme sau dacă se referea, în termeni generali, la probele care stau la baza unei investigații penale.

Nicușor pare că suferă. Ar trebui Cotroceniul să prezinte buletinul de sănătate al președintelui?
Politică

Nicușor pare că suferă. Ar trebui Cotroceniul să prezinte buletinul de sănătate al președintelui?

Apariția președintelui României, Nicușor Dan, la conferința de la Bruxelles a generat numeroase comentarii în spațiul public și pe rețelele sociale. Aspectul său vizibil obosit și anumite momente din discurs au alimentat speculații privind starea sa de sănătate, subiect preluat ulterior și în mai multe emisiuni de televiziune. Dincolo de cazul concret, dezbaterea readuce în atenție o întrebare veche a democrațiilor moderne: cât de mult are dreptul publicul să știe despre sănătatea liderilor politici? Modelul american Întrebările legate de sănătatea șefilor de stat nu sunt nici noi, nici specifice României. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe De-a lungul ultimului secol, lideri ai unor dintre cele mai puternice democrații ale lumii au ascuns afecțiuni grave, au publicat rapoarte medicale incomplete sau au devenit subiectul unor controverse privind capacitatea lor fizică și cognitivă de a conduce În SUA, președinții trec anual prin controale medicale detaliate, ale căror rezultate sunt publicate oficial sub formă de rapoarte sumare, dar amănunțite (de exemplu, analize de sânge, screening-uri cognitive). Deși nu există și nu a existat niciodată o obligație legală sau constituțională pentru președinții SUA de a-și publica rapoartele medicale, practică este o tradiție politică modernă, iar publicarea datelor se face exclusiv cu acordul explicit al președintelui, care este protejat de aceleași legi privind confidențialitatea medicală (HIPAA) ca orice alt cetățean american. Era secretelor absolute (înainte de 1960) În trecut, președinții își ascundeau complet bolile grave pentru a nu pierde puterea. Grover Cleveland (1893) a fost operat în secret de cancer la maxilar pe un iaht privat, publicul aflând adevărul abia după decenii. Woodrow Wilson (1919) a suferit un atac cerebral masiv care l-a lăsat parțial paralizat. Soția sa și medicii au ascuns acest lucru, ea conducând de facto țara în ultimul an de mandat. În privința lui Franklin D. Roosevelt (1944-1945), secretul privind starea sa critică de sănătate (insuficiență cardiacă severă și hipertensiune) a fost păstrat cu strictețe până la decesul său în funcție. Apariția primelor rapoarte (anii 1960-1970) Lyndon B. Johnson a fost primul care a început să anunțe public rezultatele unor controale fizice periodice, parțial din dorința de a proiecta forță în timpul Războiului Rece. Richard Nixon a fost primul președinte modern care a oficializat publicarea analizelor anuale. Gerald Ford a insistat să își publice datele medicale chiar și peste obiecțiile propriilor medici, stabilind un precedent puternic. Standardul actual (din anii 1990 până în prezent) Începând cu mijlocul anilor '90, publicarea unui rezumat medical anual (efectuat de obicei la Centrul Medical Militar Walter Reed) a devenit o normă nescrisă obligatorie din punct de vedere politic. Dacă un candidat sau un președinte în funcție refuză să o facă, este penalizat dur de electorat și de mass-media, fiind bănuit că ascunde ceva. De exemplu, deși nu îl obligă nicio lege, actualul președinte Donald Trump își publică periodic aceste rapoarte, cel mai recent fiind emis de Casa Albă la finalul lunii mai 2026, declarându-l „apt pentru serviciu”, deși medicii i-au recomandat să mai slăbească. Modelul european Majoritatea țărilor europene (inclusiv România) consideră starea de sănătate o problemă strict privată. Informațiile sunt oferite publicului doar dacă afecțiunea medicală împiedică direct exercitarea atribuțiilor constituționale sau necesită spitalizare de urgență. În Europa, modelul predominant se bazează pe confidențialitate strictă și discreție, fiind complet opus transparenței din Statele Unite. Cu excepția câtorva momente de criză majoră, starea de sănătate a președinților și premierilor europeni este considerată o chestiune strict personală. Tradiția politică europeană separă clar viața privată de cea publică, funcționând după câteva reguli nescrie și mecanisme specifice Secretul medical este suveran Spre deosebire de Washington, la Paris, Berlin sau Roma nu există tradiția unor buletine medicale anuale detaliate. Fisele medicale ale liderilor europeni sunt protejate de aceleași legi stricte privind protecția datelor (cum este GDPR la nivelul UE) ca ale oricărui alt cetățean. Publicul este informat, de regulă, doar atunci când boala afectează direct capacitatea de muncă (de exemplu, o spitalizare de urgență sau o intervenție chirurgicală care necesită un interimat). Excepția franceză Între promisiuni și tăinuiri istorice Franța are o istorie extrem de complicată cu sănătatea președinților săi, oscilând între promisiuni de transparență și secrete de stat. Georges Pompidou a murit în funcție în 1974 de un cancer, prezentat publicului drept „gripă” sau „oboseală cronică” în comunicatele oficiale. În ultimii ani de mandat, Georges Pompidou suferea de macro-globulinemie Waldenström (o formă rară de cancer al sângelui). Schimbările sale fizice drastice (provocate de tratamentele cu cortizon) erau evidente, însă Palatul Élysée a negat constant gravitatea bolii. François Mitterrand, 11 ani de buletine medicale falsificate Mitterrand a fost diagnosticat cu cancer de prostată avansat în noiembrie 1981, la doar 5 luni de la preluarea primului său mandat. Deși promisese o transparență totală după scandalul Pompidou, el a clasificat boala drept „secret de stat” pentru a-și asigura supraviețuirea politică și realegerea din 1988 Timp de peste un deceniu, medicul său personal, dr. Claude Gubler, a fost obligat să semneze din 6 în 6 luni buletine oficiale care atestau că președintele este perfect sănătos. Adevărul a ieșit la iveală abia după ce Mitterrand a fost operat de urgență în 1992 și a explodat public în 1996, când doctorul său a publicat cartea „Le Grand Secret” (Marele Secret Standardul actual Președintele Franței, Emmanuel Macron, a menținut parțial promisiunea de transparență a predecesorilor săi. Palatul Élysée publică ocazional date succinte privind starea sa de sănătate (de exemplu, bilanțul medical după ce a contractat COVID-19 sau după analizele de rutină), însă documentele sunt mult mai scurte și mai puțin frecvente decât cele din SUA. De asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și-a publicat fișa medicală sumară în timpul campaniei electorale și a menținut transparența privind starea sa fizică în momentele critice, ca o metodă de a combate dezinformarea și propaganda externă. În Lituania și Țările Baltice, candidații la funcția de președinte oferă adesea voluntar un certificat de bază eliberat de medici care atestă că sunt apți din punct de vedere fizic și mental pentru a deține secrete de stat și a conduce armata. Cancelarul german și Președintele Italiei nu își publică niciodată rapoartele medicale. În aceste culturi politice, confidențialitatea medicală este absolută. Publicul află detalii doar prin comunicate de presă scurte dacă liderul suferă o intervenție chirurgicală majoră sau este spitalizat. Modelul monarhiilor constituționale În țări precum Regatul Unit, Spania, Belgia sau Olanda, unde șeful statului este un monarh, protocolul este diferit. Casa Regală tinde să fie ceva mai transparentă pentru a menține legătura cu poporul, dar oferă detalii extrem de controlate. Un exemplu clasic a fost gestionarea comunicării în cazul problemelor de sănătate ale Regelui Charles al III-lea sau ale Reginei Elisabeta a II-a, unde diagnosticele au fost anunțate public, dar detaliile clinice intime au rămas private. Reacția la crize acute În cazul democrațiilor parlamentare (unde premierul deține puterea executivă, iar președintele are un rol mai degrabă simbolic), o internare subită este anunțată imediat pentru a nu bloca activitatea guvernului. Comunicatele sunt extrem de tehnice și scurte, emise de echipele medicale ale spitalelor universitare unde aceștia sunt tratați, eliminând spectacolul mediatic. Ce prevede Constituția României Spre deosebire de alte state care publică periodic rapoarte medicale privind sănătatea șefului statului, în România nu există obligația legală de a face publice informații despre starea de sănătate a președintelui. Aceste date sunt considerate parte a vieții private și beneficiază de protecția conferită de legislația privind confidențialitatea informațiilor medicale. Administrația Prezidențială nu publică rapoarte medicale anuale sau buletine de sănătate periodice. Totuși, Constituția României și legile naționale prevăd mecanisme clare în cazul în care o boală gravă împiedică șeful statului să își exercite funcția. În Articolul 91 și 98, Constituția nu folosește explicit termenul de „boală”, ci reglementează situația prin conceptele de imposibilitate temporară și vacanță a funcției. Constituția prevede însă mecanisme clare pentru situațiile în care șeful statului nu își mai poate exercita atribuțiile. Legea fundamentală nu vorbește explicit despre boală, ci despre „imposibilitatea temporară” sau „imposibilitatea definitivă” de exercitare a mandatului. În cazul unei imposibilități temporare, care ar putea fi cauzată de o afecțiune gravă, de o spitalizare sau de o intervenție medicală, atribuțiile prezidențiale sunt preluate interimar de președintele Senatului. Dacă acesta nu poate exercita funcția, interimatul este asigurat de președintele Camerei Deputaților. În schimb, dacă apare o imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului, funcția prezidențială devine vacantă. Potrivit articolului 97 din Constituție, „Vacan’a funcției” intervine în caz de demisie, demitere, imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau deces. În această situație, Guvernul este obligat să organizeze alegeri prezidențiale în termen de cel mult trei luni. Constituția nu definește însă în mod explicit criteriile medicale care ar putea conduce la constatarea unei imposibilități temporare sau definitive, lăsând astfel loc unor interpretări juridice și instituționale în situații excepționale.

Un lider UDMR îl ironizează pe Nicușor Dan: „Îmi iau telefonul, dacă mâine sunt eu candidat”. Plan comun PNL-USR-UDMR
Politică

Un lider UDMR îl ironizează pe Nicușor Dan: „Îmi iau telefonul, dacă mâine sunt eu candidat”. Plan comun PNL-USR-UDMR

„Bag picioru’, mă duc să beau o bere. În zori am de gând să alerg 21 km. Îmi iau telefonul cu mine, în caz că, din întâmplare, aș fi eu noul candidat. Doamne ajută!”, a scris pe contul personal de Facebook, cu acces limitat la prieteni, deputatul UDMR Csoma Botond. El este cel care a anunțat azi că UDMR nu va intra în guvernul Veștea, iar conducerea Uniunii recomandă parlamentarilor să nu voteze cu acest cabinet.  Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție PNL, USR, UDMR insistă ca Grindeanu să încerce să formeze o majoritate Pe de altă parte, surse politice susțin că liderii UDMR, PNL și USR s-au întâlnit azi și au decis o strategie comună.  Aceasta strategie este în doi pași: președintele Nicușor Dan să-i ofere mandat lui Sorin Grindeanu să facă noul Guvern. USR, PNL și UDMR ar susține, punctual, măsurile cerute de PNRR, SAFE sau pentru accederea în OECD.  dacă Grindeanu eșuează, cele trei partide se oferă să prezinte un guvern propriu, minoritar, susținut însă în Parlament și de PSD. Aceste surse politice susțin că Ilie Bolojan nu ar mai insista să fie premier. Nu este clar cine de la PNL ar putea fi susținut de el pentru a ocupa această poziție.  Antena 3 arată că luni seara a existat o altă rundă de discuţii, între Nicuşor Dan şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, Adrian Veştea şi Sorin Grindeanu, discuţii în care s-a ridicat problema susţinerii în Parlament a guvernului Veştea de către parlamentarii extremişti şi anti-occidentali, lucru care a generat respingerea de către conducerea UDMR a ofertei lui Veştea de a participa la guvernare.  Azi, întrebat dacă va discuta cu AUR, Adrian Veștea a spus: „Nu am niciun fel de rezervă de a sta de vorbă cu absolut oricine. Eu sunt un om de bună credință”. „Nu mă deranjează faptul că vor fi parlamentari AUR care dau dovadă de patriotism și se gândesc că este un moment important în care trebuie să lăsăm orgoliile”, a mai spus el. 

Oana Gheorghiu sugerează că și-a pierdut încrederea în Nicușor Dan: „Sunt alături de Ilie Bolojan”
Politică

Oana Gheorghiu sugerează că și-a pierdut încrederea în Nicușor Dan: „Sunt alături de Ilie Bolojan”

Vicepremierul Oana Gheorghiu scrie, pe Facebook, că „încrederea se câștigă foarte greu, dar se poate pierde într-o singură clipă. Asta a fost acea clipă”. Ea a nu scris la cine se referă, dar reacția ei vine la circa patru ore de la desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, de către președintele Nicușor Dan. Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul Veștea este prim-vicepremier PNL. Gheorghiu mai scrie, ferm, că este alături de Ilie Bolojan. „Unii dintre oamenii care fac politică au uitat că puterea trebuie exercitată cu decență” „Încrederea se câștigă foarte greu, dar se poate pierde într-o singură clipă. Asta a fost acea clipă. Nu, nu politica e urâtă, ci unii dintre oamenii care fac politică au uitat că puterea trebuie exercitată cu decență, responsabilitate și respect față de cei care au avut încredere în ei.   Continui să cred că politica trebuie făcută cu onestitate, cu transparență, cu respectarea normelor democratice și cu prețuire față de oamenii cinstiți.   Sunt alături de Ilie Bolojan și de toți românii muncitori care vor modernizarea României, oprirea risipei și eliminarea privilegiilor”, a scris Gheorghiu.    Iată ce spunea ea, la începutul lunii mai, despre Nicușor Dan, la podcastul „Cum e, de fapt?”:    „Q: Cum vă explicați atitudinea președintelui din aceste zile?   Gheorghiu: Uneori și în trecut Nicușor Dan a avut o altfel de abordare a problemelor care până la urmă s-a dovedit a fi corectă. Și eu, punându-mă în papucii lui, aș fi făcut altfel. Q: Poate că credeți că are un plan pe care nu-l înțelege nimeni în acest moment politic vorbind?  Gheorghiu: Nu pot să fac supoziții, doar spun că în trecut lucrul ăsta s a întâmplat. De la noi să se vadă cumva, de la el altcumva și până la urmă el a avut dreptate. Nu știu și nu vreau să fac supoziții. Eu v-am spus doar ce am simțit eu și el poate că e la nivel personal, nu neapărat și poate că nu intervine un președinte pentru astfel de lucruri, dar din perspectiva mea...”

Ciprian Ciucu, furios după desemnarea lui Veștea: „Complot. Trădare. Ingerință”. Îl compară pe Nicușor Dan cu Carol al II-lea
Politică

Ciprian Ciucu, furios după desemnarea lui Veștea: „Complot. Trădare. Ingerință”. Îl compară pe Nicușor Dan cu Carol al II-lea

„Este un act de agresiune la adresa unui partid democratic, nemaintîntâlnit până acum, pe care cei care au complotat împotriva noastră în ultimele luni, l-au dus astăzi în cea mai agresivă fază a lui”, a scris prim-vicepreședintele PNl Ciprian Ciucu, pe Facebook, după ce Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, și el prim-vicepreședinte al PNL, să formeze viitorul guvern. Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul Ciucu a arătat că Veștea este unul dintre cei care nu au participat la ultima ședință a conducerii executive a PNL. „Carol al II-a a făcut asa ceva ultima oară” „Complot. Trădare. Ingerință Conducerea statutară a Partidului Național Liberal nu a fost consultată, nici măcar întrebată cu privire la această nominalizare. Am aflat cu toții post-factum, când au început să sune telefoanele.   Este un act de agresiune la adresa unui partid democratic, nemaintîntâlnit până acum, pe care cei care au complotat împotriva noastră în ultimele luni, l-au dus astăzi în cea mai agresivă fază a lui.   Au știut încă de săptămâna acesta, nu au spus nimic, au conspirat. De aceea, cei care ne vor cere să ducem trădarea mai departe, nu au venit la ședința BPN. Dl. Veștea fiind printre ei. Unul dintre obiective este ruperea PNL.   Am încredere că Partidul Național Liberal nu se va face preș și va trece și acest test. România are nevoie de partide serioase, mature, care să nu se lase călcate în picioare.   Modul acesta de a face politică se va întoarce împotriva acelora care fac politică în acest fel”, a scris Ciucu.  Ulterior, el a comentat la propria postare „Carol al II-a a făcut asa ceva ultima oară”. 

Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul
Politică

Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că premierul desemnat Eugen Tomac şi-a depus mandatul, iar în locul său l-a desemnat pe prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea. Acesta a acceptat: „Îmi asum această responsabilitate într-un moment de criză politică. Cunosc bine statul român şi ştiu de la firul ierbii care sunt aşteptările oamenilor, care sunt problemele cu care se confruntă şi ce este de făcut. Vin după un parcurs de 30 de ani în Partidul Naţional Liberal.” Citește și: Papahagi îl apără pe Nicușor Dan și avertizează: „Asistăm la nașterea sectei Martorii lui Bolojan” Veștea, în tabăra anti-Bolojan „Domnul Veștea a parcurs toate etapele administrative, a fost un primar de succes, un președinte de consiliu județean de succes, a fost un ministru de succes.  E o persoană care a atras fonduri europene, o persoană preocupată de dezvoltare, a dezvoltata aeroportul din Brașov, o persoană categoric prooccidentală, o persoană de dialog. A lucrat mult timp cu bugete și are responsablitatea de a lucra de bugete”, a spus Nicușor Dan despre Veștea.  Veștea este acum președintele Consiliului Județean Brașov.  El a fost ministru al Dezvoltării în guvernul Ciolacu, primar la Râșnov din 2004 în 2016 și președinte al Consiliului Județean Brașov din 2016 în 2023.  Veștea a fost de la începutul acestei crize în tabăra anti-Bolojan, care a susținut ca PNL să găsească formule pentru a rămâne la guvernare. În ședința Biroului Permanent Național al PNL din 10 mai, zece liberali s-au abținut de la votul propunerii de a nu mai face alianță cu PSD. S-au abținut: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu, Adrian Vestea, Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Alexandru Popa, Adrian Cozma, Toma Petcu și Ion Iordache. Dintre aceștia, trei sunt prim-vicepreședinți: Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea. Pe 5 mai, Veștea el scria pe Facebook: „Am văzut România de jos în sus - din Primăria din Râșnov, din Consiliul Județean Brașov, din Ministerul Dezvoltării. Am învățat un lucru simplu: țara asta nu se construiește din declarații, ci din șantiere terminate și din proiecte duse până la capăt. PNL este, astăzi, mai mult ca oricând, partidul care livrează. Datoria noastră nu este să ne retragem demonstrativ, ci să ne facem treaba, acolo unde se iau deciziile în țara noastră.” În aprilie, într-o ședință a conducerii PNL, Veștea respingea criticile la adresa coaliției Ciucă-Ciolacu: „Înțeleg că până în 2024 la nivelul PNL am fost marionete. În ceea ce mă privește, mă simt cu inima împăcată. Noi, miniștrii PNL, am respectat principiile și am pus în practică tot ce ne-au stabilit colegii noștri care mergeau la ședințele de coaliție. Nu am fost marionete.” 

Papahagi îl apără pe Nicușor Dan și avertizează: „Asistăm la nașterea sectei Martorii lui Bolojan”
Politică

Papahagi îl apără pe Nicușor Dan și avertizează: „Asistăm la nașterea sectei Martorii lui Bolojan”

Profesorul universitar Adrian Papahagi, care s-a retras din guvernul Tomac, unde era propus ministru al Culturii, scrie, pe Facebook, că „e cam exagerat să-l ridici peste noapte pe Ilie Bolojan pe un piedestal doar fiindcă PSD, alături de care guverna până mai ieri, l-a sabotat”.  Citește și: PSD, incapabil să ia o decizie clară privind guvernul Tomac, pe fondul conflictelor interne „PNL+USR joacă abil politic și probabil vor crește din asta. Dar e și puțin cinism în jocul lor. Președintele pare cel dispus să-și strice imaginea pentru a face ce trebuie, iar peneliștii și useriștii par mai degrabă intrați în euforia unor calcule politice care-i arată pe cai mari dacă dau în «Pesedan». Să nu se trezească demolând singura pavăză în calea unui puhoi AUR+PSD!”, mai avertizează Papahagi. „E cam exagerat să-l ridici peste noapte pe Ilie Bolojan pe un piedestal” „După Martorii lui Georgescu ar fi aiurea să asistăm la nașterea sectei politice Martorii lui Bolojan.   Ilie Bolojan e un om politic de o rară vrednicie.    Cu siguranță e un remarcabil administrator local (dovedit) și într-o oarecare măsură e un excelent premier (cu bemoli, fiindcă nu e mare reformă liberală să tai bani de la educație și să adaugi la servicii, sau să mărești TVA și alte taxe – asta poate oricine). De altfel, sunt convins că bunul simț îl face pe domnul Bolojan să se simtă prost ca obiect al idolatriei subite pe care o suscită. Dar cei care se fanatizează ușor pentru cauze politice caută idoli, iar acum l-au ales pe el. Mâine îl pot sfâșia, cum fac cu Nicușor.   În același timp, Nicușor Dan nu e pesedan, ci e omul care a scăpat bucureștenii de PSD-Firea și țara de candidații PSD+PNL+UDMR (Antonescu) și AUR (Simion).   E cam exagerat să-l ridici peste noapte pe Ilie Bolojan pe un piedestal doar fiindcă PSD, alături de care guverna până mai ieri, l-a sabotat. Domnul Bolojan nu a rupt PNL de PSD animat de principii, mustrări de conștiință sau valori ireconciliabile, ci a ajuns premier cu voturile PSD în parlament. Cum încearcă acum Eugen Tomac. Nu văd nicio diferență în afară de faptul că Eugen Tomac n-a jucat niciodată alături de PSD, în timp ce PNL și PSD au avut liste comune la europene, candidat comun la prezidențiale și rotativă la guvernare.   La fel, să consideri că Nicușor Dan s-a transformat peste noapte în pesedist e puțin cam mult. Poate că președintele e prea pragmatic pentru gustul multora, care îl voiau mai principial. Sau poate este, dar nu poate arăta și se va vedea mai târziu.   Sunt de acord că politica se face cu partide, nu cu tehnocrați. Un guvern tehnocrat e doar o soluție de avarie, temporară, când nu se poate crea o majoritate politică clară în parlament. Ceea ce e cazul acum: PSD nu face majoritate singur, nu vrea cu AUR, nu mai vrea cu PNL condus de Bolojan; PNL+USR nu mai vor fără Bolojan și cu PSD condus de Grindeanu. Deci ce să facă Nicușor Dan? Nici PSD nici PNL+USR+UDMR nu i-au propus onest, în timpul negocierilor, să testeze dacă trece o formulă minoritară.   PNL+USR+UDMR nu au venit cu o propunere de premier capabilă să treacă în parlament, sau pe care măcar să o testeze. Puteau să propună ca premier un userist, cum ar fi doamna Țoiu, sau domnul Miruță, doi miniștri impuși în guvern de Nicușor Dan, poreclit mai nou "Pesedan", pe portofolii mai grele decât își putea negocia USR singur. Credeți că-i refuza președintele? Nu cred.   Dar soluția PNL+USR+UDMR a fost așa: PSD e de vină, Grindeanu să-și asume (ce te faci dacă nu vrea?); PSD+AUR au creat majoritate, ei să propună premierul. Ni se repetă asta zilnic pe 1000 de voci și pe toate canalele. Am înțeles. Strict politic și logic așa o fi. Dar nu e o soluție responsabilă să dai guvernarea de acum pe mâna PSD+AUR, ca să facă împreună ce-au făcut la ICR. Și e un calcul destul de cinic și riscant să aduci AUR la guvernare în 2026 în ideea că se erodează la putere iar PNL + USR cresc în opoziție până în 2028. Și dacă rămân la putere din 2026 până în 2032 cum e? Și dacă între timp îl mai demit și pe Nicușor și fac alegeri și-l pun pe delirantul putinist Georgescu? Chiar așa, să te joci cu soarta țării pentru calcule de partid?   E greu de înțeles logica asta: să-i ceri președintelui să dea toată puterea PSD (±AUR) e anti-pesedism cu mantă, dar dacă președintele nu dă guvernarea PSD (±AUR), devine "Pesedan".   Aici suntem. PNL+USR joacă abil politic și probabil vor crește din asta. Dar e și puțin cinism în jocul lor. Președintele pare cel dispus să-și strice imaginea pentru a face ce trebuie, iar peneliștii și useriștii par mai degrabă intrați în euforia unor calcule politice care-i arată pe cai mari dacă dau în "Pesedan". Să nu se trezească demolând singura pavăză în calea unui puhoi AUR+PSD!   Cinstit vorbind, useriștii au prins gust de guvernare și ar guverna liniștiți în continuare alături de un PSD care să revină spășit la masă. Și domnul Bolojan ar guverna în continuare cu PSD dacă acesta și-ar face mea culpa și i-ar decapita demonstrativ pe Grindeanu & Clanul Craiovenilor. Toată lumea i-ar aplauda atunci pe domnii Bolojan & Fritz, care, firește, nu ar fi pesediști fiindcă guvernează alături de PSD.   Doar Nicușor Dan și Eugen Tomac sunt pesediști și antireformiști. Fiindcă, se știe, ei nu vor reforme, doar Dominic Fritz și Ilie Bolojan vor. Cum se știe asta? E adevăr revelat, desigur.   În realitate e așa: toți fac ce pot în contextul dat, în care din păcate PSD și AUR sunt realități politice de neocolit, iar aritmetica parlamentară este cea care este. Nici Nicușor Dan, nici Ilie Bolojan, nici Eugen Tomac nu sunt pesediști, ci oameni politici de dreapta, onorabili. Atâta că secta progresistă a decis că pragmatismul unuia se numește principialitate eroică, iar pragmatismul celuilalt e trădare abjectă. Mâine s-ar putea să ni se spună invers.   Pot scrie aceste lucruri fiindcă tocmai am refuzat să mă angajez de o parte sau de alta în conflictul de imagine, orgolii, calcule și pragmatisme care sfâșie tabăra de dreapta, reformistă și europeană.   Dixi et salvavi animam meam”, a scris Papahagi.   „Dixi et salvavi animam meam” - „Am spus și mi-am mântuit sufletul” - este un citat din Biblie, Ezechiel 3:19, 21.     

VIDEO De ce Trump nu-l primește pe Nicușor Dan: România nu are nici un proiect concret pentru SUA (Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO De ce Trump nu-l primește pe Nicușor Dan: România nu are nici un proiect concret pentru SUA (Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Cristian Diaconescu, diplomat și fost ministru de Externe, susține că lipsa unei întâlniri bilaterale între președintele Nicușor Dan și Donald Trump nu ține neapărat de absența disponibilității americane, ci de faptul că România nu vine cu proiecte concrete și o agendă clară în relația cu Statele Unite. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. „Semnalul de disponibilitate americană există” Întrebat de ce nu a avut loc până acum o întâlnire la Washington între Nicușor Dan și Donald Trump, Cristian Diaconescu a afirmat că partea americană este deschisă dialogului, însă abordarea Washingtonului este una pragmatică. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern „Semnalul de disponibilitate americană există, dar și ei se uită concret, adică se uită într-o zonă mult mai pragmatică”, a declarat fostul ministru de Externe. Acesta a explicat că simpla dorință de a avea o întâlnire politică nu este suficientă în relația cu administrația americană, unde accentul cade pe interese strategice, proiecte și rezultate. „Nu neapărat în ideea că ne-am dori și doar ca să dați un semnal. Desigur, și semnalul este important”, a spus Diaconescu. Exemplul Poloniei în relația cu SUA Cristian Diaconescu a oferit și exemplul Poloniei pentru a explica modul concret în care Statele Unite își construiesc parteneriatele strategice. „În urmă cu câteva săptămâni, din Polonia, într-o zi plecau 5.000 de oameni și după o săptămână au venit 4.000 de americani. Ce s-a întâmplat în săptămâna aceea?”, a afirmat acesta, sugerând existența unor negocieri și proiecte bine definite între cele două state. Fostul diplomat a lăsat să se înțeleagă că relația cu Washingtonul trebuie construită prin inițiative clare și printr-o strategie coerentă, nu doar prin contacte politice simbolice. Ce spune Diaconescu despre contractul de consultanță Întrebat dacă a fost util contractul de consultanță semnat pentru facilitarea relației cu administrația americană, Cristian Diaconescu a declarat că astfel de acorduri pot deschide uși, dar nu pot înlocui munca diplomatică și proiectele concrete. „Contractul de consultanță îți asigură, ca să vorbesc mai simplu, un coridor, dar în cameră tot tu intri, cu proiecte, cu agendă”, a explicat el. În opinia sa, responsabilitatea pentru consolidarea relației cu SUA aparține în continuare instituțiilor românești și diplomației oficiale. „Nu exonerează nici externele, nici pe toți ceilalți”, a concluzionat Cristian Diaconescu.

Papahagi spune de ce s-a retras: „Nu vreau să intru în dușmănia dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan”
Politică

Papahagi spune de ce s-a retras: „Nu vreau să intru în dușmănia dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan”

Adrian Papahagi a explicat, la Antena 3, că Nicușor Dan avea un plan „foarte rațional” când i-a dat mandat lui Eugen Tomac să facă guvernul. Însă profesorul universitar a spus că s-a retras de pe lista cabinetului Tomac pentru a nu intra într-o dispută Nicușor Dan - Bolojan.  Citește și: Date catastrofale de la INS: inflația a urcat spre 11%, salariul mediu a scăzut, pensiile, mai mici Suntem la doi pași de situația Greciei, crede Papahagi „Președintele României a încercat ceva foarte rațional. Și cred sincer, cunoscându-l destul de bine, că are în vedere două lucruri. Unul, ca România să nu ajungă într-o derivă economică și să ajungem să ne guverneze FMI și să ne impună reforme cum s-a întâmplat în Grecia, suntem la doi pași de asta, și doi, într-o situație în care ne cad drone în cap și cad pe blocuri din Galați,  ca România să rămână totuși pe linia occidentală, să-și întărească apărarea și să atragă banii aceștia din SAFE, să aibă un guvern tehnic care să nu se bage în lupta dintre partide. Asta era gândire mea”, a spus Papahagi.  El a arătat și că se aștepta ca, după o lună de discuții, guvernul Tomac să aibă o majoritate asigurată. „Înțelegerea mea și discuția cu domnul Tomac, cu care am o prietenie de lungă dată, un gentleman's agreement, era că mergem într-un guvern tehnic cu un mandat, nu ne facem iluzii, limitat la câteva luni, un an cel mult, într-o perioadă în care partidele parlamentare nu reușesc să creeze o majoritate. Era un blocaj absolut, eu credeam că după o lună de discuții a președintelui cu toate aceste partide și nominalizarea unei persoane consensuale precum domnul Tomac și se va ajunge la un guvern tehnic, cu un mandat de câteva luni, că eu voi reuși să fac două-trei chestii pe zona de cultură și cu asta basta. Din nefericire, situația a degenerat astfel încât suntem în același blocaj. Personal, eram dispus pentru un mandat tehnic, nu eram dispus să intru în lupta politică, cu atât mai puțin să ajung într-un plin conflict între doi oameni pe care îi simpatizez, Nicușor Dan și Ilie Bolojan”, a arătat Adrian Papahagi. 

Papahagi anunță că se retrage din guvernul Tomac: crezuse că partidele vor accepta soluția Dan
Politică

Papahagi anunță că se retrage din guvernul Tomac: crezuse că partidele vor accepta soluția Dan

Adrian Papahagi confirmă că urma să fie ministru al Culturii în guvernul Tomac, dar a decis să se retragă pe fondul disputelor între partide. El afirmă că atunci când a fost contactat pentru poziția de ministru al Culturii a înțeles „că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre președinte și partide, și că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluție oferită de președintele Nicușor Dan”. Citește și: Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse „Nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic” „La rugămintea premierul desemnat, Eugen Tomac, am acceptat în principiu să fac parte, ca ministru al culturii, dintr-un guvern tehnocrat, iar numele meu a circulat public. Nu am confirmat și nu am dezmințit public, nu am comentat nimic în aceste zile, din loialitate față de premierul desemnat, cu care am o lungă relație de colegialitate, și care a fost mereu onest cu mine (lucru rar în politică). Nu am dorit să afectez prin declarații mai încinse negocierile pentru sprijinul parlamentar al noului guvern și am vrut să las până în ultima clipă totală libertate premierului desemnat în configurarea echipei guvernamentale. Nu mai sunt de peste un deceniu în logică politică, nu doresc să mai fac politică activă de partid. Am acceptat un potențial rol într-un guvern tehnic, în înțelegerea că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre președinte și partide, și că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluție oferită de președintele Nicușor Dan.   Speram să pot face câteva lucruri bune într-un mandat pe care îl bănuiam scurt, alături de oameni perfect onorabili ca Sorin Costreie, cu care fusesem coleg la NEC, sau Eugen Tomac, alături de care fondasem PMP.   Aș fi impulsionat renovările câtorva instituții majore de cultură prin programul "Temelii culturale" (în special aș fi sprijinit draga mea Biblioteca Batthyaneum), aș fi încercat să găsim un loc și să lansăm proiectul unei mari săli de spectacole în capitală, în beneficiul Festivalului Enescu, al premierelor naționale ale filmelor românești și al altor mari manifestări culturale. Aș fi făcut tot posibilul pentru a readuce TVA pe carte la 5%. Aveam o listă cu 10 puncte pe care i-am trimis-o domnului Tomac.   În actualul context politic, nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic și instituțional care mă depășește și pe care nu mi-l doresc. Lupta politică a partidelor și planurile lor electorale sunt legitime, dar nu doresc să fiu prins la mijloc între o tabără pe care o simpatizez, dar care azi e divizată, și una pe care am combătut-o mereu.   Rămân așadar un simplu universitar și cetățean interesat de viața cetății, liber în exprimare. Nu voi comenta însă actualitatea până când noul guvern se prezintă în parlament.   Zilele care au trecut mi-au confirmat calitatea umană a lui Eugen Tomac și mi-au revelat destui falși prieteni. Îi urez deci succes premierului desemnat în sarcina extrem de grea care i-a fost încredințată”, a scris Papahagi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră