vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nicusor dan

807 articole
Politică

Nicușor Dan, atacat dur de Cristian Ghinea și Euractiv: suporter MAGA, protejează AUR

Președintele Nicușor Dan este criticat dur pe site-ul de știri Euractiv, într-un articol intitulat „Dan, președintele României: De la erou al UE la zero MAGA-style”. Articolul, deși are și opinii ale unor comentatori care explică situația în care se află șeful statului român, este centrat în jurul declarațiilor critice ale senatorului USR Cristian Ghinea. Acesta are o lungă istorie de conflicte cu Nicușor Dan, iar recent a scris despre șeful statului că este „dezamăgitor, lamentabil și stupid”.  Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Euractiv crede că AUR are relații la Washington, deși partidul a boicotat solicitarea SUA de a folosi Kogălniceanu „Ghinea a afirmat că Dan «curtează mișcarea MAGA în detrimentul relației noastre viitoare cu SUA după ce mișcarea MAGA își va înceta activitatea». Eticheta «MAGA» a fost repetată și în mass-media progresistă, care l-a susținut cel mai puternic pe Dan în trecut. Surse politice din București afirmă, de asemenea, că Dan a evitat atacurile directe la adresa AUR din cauza legăturilor acesteia cu aliații lui Trump de la Washington”, susține Euractiv. „Dan a păstrat tăcerea în timpul votului de neîncredere care a dus la căderea guvernului Bolojan, printr-o alianță punctuală între Partidul Social-Democrat (PSD) de stânga și AUR. În timp ce Dan a insistat că își păstrează neutralitatea în calitate de președinte independent, foștii săi aliați l-au acuzat că face concesii forțelor populiste. «Președintele a fost ales pe o tendință pro-UE și ca o respingere a extremei drepte, dar are o politică bizară de conciliere și ne ia pe noi, tabăra pro-UE, ca pe ceva de la sine înțeles», a spus Ghinea, al cărui USR a făcut parte din coaliția lui Dan până săptămâna trecută”, mai scrie Euractiv.  Însă sociologul Remus Ștefureac și politologul Cristian Pîrvulescu îl apără pe Nicușor Dan.  „Critica potrivit căreia Dan ar fi tot mai favorabil față de AUR este «absurdă» și «promovată de persoane care vizează alegerile din 2028», a declarat Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Universității Naționale de Studii Politice și Administrație Publică”, mai relatează Euractiv.  „Dl Nicuşor Dan suferă de sindromul de «Mesia din debara». Îl ştiu foarte bine de la USR. El stă într-o debara şi este un fel de Mesia. Nu vorbeşte cu nimeni, nu dă telefoane, nu răspunde la telefoane şi dă bule”, afirma Cristian Ghinea în aprilie 2021.   

Cristina Ghinea, care are o lungă istorie de conflicte cu Nicușor Dan, susține acum că acesta ar „suporter MAGA” Foto: Facebook
Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

SONDAJ Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat

Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat, arată datele unui sondaj MMT publicat de sociologul Mircea Comșa pe blogul său „Doar un grafic să-ți mai spun”. „În toate cele trei scenarii simulate, ND ar câștiga Turul 2, dar cu o marjă mult mai mică: 0,4–2,2 puncte procentuale, față de 7 în 2025”, scrie Comșa. Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Totuși, el arată că 19,1% dintre foști alegători ai actualului președinte  fie nu ar mai vota, fie nu știu azi cu cine ar vota. Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat Întrebarea 2 a sondajului a fost: „Uneori oamenii regretă că au votat sau că nu au votat pentru un anumit candidat. Dacă ați putea să vă întoarceți în timp la momentul Turului 2 din 2025, cu cine ați vota?“ Ce arată sondajul, potrivit lui Comșa: Electoratul lui GS și-ar menține votul într-o proporție mai mare decât cel al lui ND (92,3% față de 75,6%). Transferul direct de voturi este asimetric: proporția votanților lui ND care ar trece azi la contracandidat este de aproximativ 10 ori mai mare decât proporția votanților lui GS care ar face aceeași mișcare (4,1% vs 0,4%). Aproape 1 din 5 foști votanți ai lui ND (19,1%) fie nu ar mai vota, fie nu știe azi cu cine ar vota. În toate cele trei scenarii simulate, ND ar câștiga Turul 2, dar cu o marjă mult mai mică: 0,4–2,2 puncte procentuale, față de 7 în 2025. Rolul nedecișilor (NȘ/NR) în influențarea rezultatului este limitat: alocarea lor înapoi către candidatul inițial (avantajându-l net pe ND) mută rezultatul cu sub un punct procentual (0,9%), iar o distribuire echilibrată lasă rezultatul nemodificat. Datele nu spun că popularitatea lui ND a scăzut — spun că regretul de vot este asimetric între cele două tabere, ceea ce e și firesc, dat fiind faptul că doar ND a jucat rolul de președinte. Datele provin dintr-un sondaj MMT, realizat prin metoda CATI, cu 2.000 de respondeți.  „Concluzia principală este contraintuitivă pentru mulți dintre cei foarte activi online: DA, Nicușor Dan ar câștiga probabil și azi turul 2. Mai strâns dar ar câștiga. Datele sunt foarte interesante: • aproximativ trei sferturi dintre votanții lui Nicușor Dan spun că ar vota din nou la fel; • electoratul lui George Simion pare mai compact și mai fidel; • există totuși o erodare în electoratul lui Nicușor Dan; • doar o parte dintre foștii săi alegători migrează efectiv spre George Simion; mulți alții devin indeciși, dezamăgiți sau spun că nu ar mai vota; • chiar și în aceste condiții, în scenariile simulate de Mircea Comșa, Nicușor Dan rămâne ușor în față, cu un avantaj de ordinul câtorva procente”, comentează și sociologul Cătălin Stoica.   

Mircea Marian
Opinii

Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa

Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat. Nici unul dintre cei care-i aruncă această acuzație nu este în stare să explice de ce ar face asta. Mai toți știm - Nicușor Dan la fel de mult ca noi - că electoratul AUR sau PSD nu-l va vota niciodată, nu se va muta de la alde Georgescu, Simion și Ciolacu la un fost olimpic la matematică, hiper-rațional. Faptul că pesdiști toxici și penali îl laudă acum pe Nicușor Dan este parte unei strategii ridicol de simple: ei știu că aceste laude n-au nici o valoare și confirmă acuzațiile că omul și-a abandonat nucleul dur de alegători, schimbând tabăra.  Nu cred că Nicușor Dan are un conflict cu Bolojan: nici el, nici premierul, nu au dat vreun semn în această direcție. Dar este plin de oameni de bine care au auzit pe cineva care au auzit pe cineva că Nicușor Dan vrea să-l schimbe pe Bolojan. L-au schimbat PSD-ul și AUR, dar mulți vor să acopere răspunderea PSD. De ce? Fiindcă PSD a acționat 100% ca să-și protejeze mafia din companiile de stat - aceasta e adevărata discuție. Ce fac acum Grindeanu et. co. prin interpuși aparent bine intenționați, chiar anti-PSD? Mută tirul opiniei publice pe Nicușor Dan.  Nu cred că Nicușor Dan este anti-Europa. Cred că face un echilibru între interesele SUA - aș zice legitime, ei mențin aici mii de militari care ne apără - și marile state din UE. În primul rând e vorba de SAFE, de cele 16 miliarde de euro - dar voi reveni. Nicușor Dan efectiv merge pe sârmă în politica externă.  Cred că Nicușor Dan este victima uneia din cele mai mari campanii de dezinformare, care a profitat de faptul că nu comunică suficient (de bine). Parțial nu poate, fiindcă și-a asumat un rol de mediator intern, parțial - și aici este vina sa - cred că desconsideră rolul unei comunicări constante, active. Această strategie a funcționat până la un punct: a ajuns primar, a fost reales, a fost ales președinte al României. Dar mizele s-au schimbat și nu știu dacă mai poate rezista astfel. Mizele sunt mult mai mari. În primul rând, Cerbu s-ar putea să scoată DNA din amorțire - mai nimeni nu consemnează faptul că și Kovesi a lăudat această numire. DNA a înhățat deja doi baroni, unul de la PSD, altul de la PNL, ambii cu conexiuni solide în vârful acestor partide. „Se” acționează preventiv: compromiterea lui Nicușor Dan înseamnă și compromiterea viitoarelor acțiuni ale DNA - „la ordin, au interes să...”.  În al doilea rând, avem marea problemă a SAFE. Pe de o parte, avem partida rusă, care vrea să-l îngroape de tot. Doamna Weber - cea care critica scutul de la Deveselu - deja a ieșit la atac. Pe de altă parte, avem grupurile de interese care vor să căpușeze SAFE. Nu aveți ideea câte modalități de căpușare sunt: de la avocații și notarii care vor gira partea legală a viitoarelor capacități de producție de armament la subcontractorii care vor să pună mâna pe o parte din bani.  Nicușor Dan este un personaj hiperpragmatic, cinstit cum nu am mai avut vreun șef de stat, și fără conexiuni subterane la grupuri de interese. Asta este și slăbiciunea sa: dacă nu ai grupuri de interese pe care să le servești, mai nimeni nu te apără - vorbesc de marile mașinării de propagandă, nu de rătăciți ca mine.  Politic, estimarea mea că atacul la Nicușor Dan ajută PSD și AUR să se refacă după ce, în urma ciocnirii cu Bolojan, au început să piardă electorat. Dar, vă spun: aceeași mașinărie de propagandă care încearcă să-l îngroape acum pe Nicușor Dan, se va muta, mai devreme sau mai târziu, la Bolojan, îl va toca pe acesta.  PS: De ce am scris? Eu însumi începusem să cred în uriașa mașinărie de dezinformare despre Nicușor Dan. Ieri seara, după o discuție cu un om cert mai bine informat și, foarte probabil, mult mai capabil să înțeleagă fenomenul politic, am avut sentimentul că ies din ceață. Și simt nevoia să mă eliberez de această intoxicare. 

Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul dintre PNL și Dan Foto: Inquam/George Calin
Politică

VIDEO Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan

Prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan: „Dacă aș afla, de exemplu, că președintele Nicușor Dan intervine în interiorul partidului meu pentru a-și impune un punct de vedere defavorabil voinței partidului”. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat Ciucu a insistat însă, anterior, că nu a văzut nici o problemă în relația dintre Ilie Bolojan și Nicușor dan, că își dorește să continue relația cu șeful statului și că nu-și permite să facă speculații care să-l „antagonizeze”.  Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul dintre PNL și Dan Transcrierea începe la minutul 8.48 din podcast:  „Ciucu: Încă o dată, nu am văzut niciun fel de problemă la Ilie Bolojan. Q: Nu la Ilie Bolojan... Ciucu: Da, dar, unul la mână, nu știu ce gândește Nicușor Dan. Doi la mână, în această situație politică în care totuși eu îmi doresc să continuăm cu președintele Nicușor Dan, nu-mi permit să fac niciun fel de speculații care să mi-l antagonizeze. Da, pentru că avem nevoie de relație acolo... Q: Nu e cam târziu, nu e cam târziu pentru că luni zile...  Ciucu: Târziu va fi la un moment dat când voi fi cert că domnul Nicușor Dan, dacă aș afla de exemplu că domnul Nicușor Dan intervine în PNL, da, intervine în interiorul partidului meu pentru a-și impune un punct de vedere defavorabil voinței partidului, atunci se rupe contractul social.  Q: Și cum ar putea să facă asta? Cum ar putea Nicușor Dan să intervină? Ciucu: Păi, nu știu. Și atâta timp cât știu că nu a intervenit sau că nu am date că ar fi intervenit, prefer să mențin această relație cât se poate de diplomată și de corectă. Q: Pâi dacă a intervenit prin PSD? Ciucu: Dacă aș afla că a intervenit așa, dacă aș afla că ar interveni în PNL, că s-ar vedea, de exemplu, cu colegi de ai mei și nu cu conducerea statutară, atunci acel contract pică și, ca să folosesc un eufemism, ne considerăm liberi de contract.  Q: Ca să fiu sincer, acest zvon circulă, ca să spun așa, că s-ar putea întâmpla sau chiar că s-a întâmplat, dar nu avem niciun fel de informații din zona aia...  Ciucu: Adică acesta, din punctul meu de vedere, ar putea să fie o linie, n-aș numi roșie, dar mi-ar fi foarte greu să trec peste un astfel de lucru. Q: Probabilitatea să se întâmple asta acum fiind de...  Ciucu: Nu știu să vă zic. V-am zis că eu nu aș accepta așa ceva (...) Noi am fost partid prezidențial. Partidul Național Liberal a fost partid prezidențial (...) a lui Klaus Iohannis și deciziile nu au fost luate în Modrogan. Întotdeauna se urma o agendă făcută din afara partidului. Eu cred că este sănătos pentru democrația din România ca deciziile partidelor să se ia la sediul și în formurile statutare ale partidelor, nu în alte părți. Da, asta este ceea ce cred că este corect. Acest partid este o organizație puternică, are propriului suflet, propria lui agenție în sens de voință și de a propune formule de guvernare și nu cred că nu cred că este bine. Adică, pe de o parte vrem să avem o relație corectă alături de președinte și trebuie să ne respectăm reciproc (...) Și președintele trebuie să respecte Partidul Național Liberal și pe președintele lui”. 

Kovesi, mesaj dur pentru Nicușor Dan (sursa: Facebook/Laura Codruța Kövesi)
Eveniment

Kovesi critică modul de numire a procurorilor șefi și îl atacă pe Nicușor Dan: „Un scor bun la olimpiade nu te califică”

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a lansat critici dure la adresa modului în care au fost gestionate numirile pentru funcțiile-cheie din parchetele din România. Kovesi, mesaj dur pentru Nicușor Dan Într-un interviu acordat pentru Context.ro, fosta șefă a DNA susține că mesajele transmise de președintele Nicușor Dan privind „negocierea” funcțiilor de procuror general și șef al DNA au descurajat procurori valoroși să își depună candidatura. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Kovesi afirmă că procedura de numire a creat impresia că deciziile erau deja stabilite în culise, ceea ce a afectat încrederea magistraților în competiția pentru aceste funcții. „Atunci când președintele statului declară și în timpul campaniei electorale, și după, voi negocia numirile pentru funcțiile de procuror general și DNA, transmite un anumit semnal”, a declarat șefa EPPO. Potrivit acesteia, mai mulți procurori din sistem au ales să nu participe la selecție tocmai pentru că au considerat că rezultatul fusese deja decis. În cadrul interviului, Laura Codruța Kovesi a reacționat și la declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan, care afirmase că „înclină să creadă” că în perioada în care aceasta conducea DNA au existat abuzuri ale procurorilor. Fosta șefă a DNA a spus că astfel de afirmații afectează nu doar imaginea sa, ci și credibilitatea instituției și a procurorilor care au lucrat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. „Faptul că ai obținut un scor bun la olimpiade internaționale de matematică nu te califică să faci astfel de afirmații”, a spus Kovesi. Ea a continuat într-un ton ironic, afirmând că funcția de președinte este una extrem de solicitantă și că România are nevoie de un lider „în formă bună”. „Îi doresc președintelui mult somn, un somn bun. Țara are nevoie de el să revină în formă bună”, a declarat procurorul-șef european. Kovesi respinge categoric intrarea în politică Întrebată despre zvonurile privind o posibilă intrare în politică după încheierea mandatului la Parchetul European, Laura Codruța Kovesi a exclus ferm orice astfel de scenariu. „Nu am niciun fel de plan să intru în politică, nu vreau să creez niciun fel de partid politic. Exclud categoric”, a afirmat aceasta. Kovesi susține că numele său este folosit constant în jocurile și negocierile politice din România, deși nu a purtat discuții și nu și-a exprimat vreodată intenția de a intra într-o formațiune politică. „Am plecat din România de aproape opt ani și încă sunt sperietoarea tuturor”, a declarat ea. Totuși, fosta șefă a DNA spune că și-ar dori să contribuie la formarea noilor generații de magistrați și să împărtășească experiența acumulată ca procuror general, șef DNA și procuror-șef european. „Poate s-a terminat corupția în România?” În ceea ce privește activitatea DNA din ultimii ani și lipsa marilor dosare de corupție care să vizeze politicieni importanți, Kovesi a oferit un răspuns ironic. „Poate s-a terminat corupția în România, nu?”, a spus aceasta, adăugând că este evident pentru toată lumea că problemele de corupție continuă să existe. Șefa EPPO a atras atenția asupra fraudei cu TVA, evaziunii fiscale și fraudelor vamale, despre care spune că produc pierderi uriașe pentru bugetul statului și pentru Uniunea Europeană. Potrivit acesteia, asemenea infracțiuni nu pot funcționa fără sprijin din interiorul instituțiilor. „Astfel de infracțiuni nu se pot întâmpla fără complicitatea unor autorități”, a declarat Kovesi, precizând că în dosarele EPPO apar inclusiv situații care implică persoane cu funcții politice. Fraude de miliarde și lipsa unei priorități reale Laura Codruța Kovesi a criticat și lipsa unei strategii ferme împotriva evaziunii fiscale în România. Ea afirmă că lupta împotriva fraudelor financiare nu a fost tratată ca o prioritate reală de către instituțiile statului. „Dacă nimeni nu investighează evaziunea fiscală, nu ai cum să vezi lucrurile astea”, a explicat procurorul-șef european. Kovesi a dezvăluit că EPPO investighează cazuri în care bani proveniți din fraude cu TVA ar fi fost folosiți inclusiv în campanii electorale sau pentru influențarea modului în care sunt distribuite fondurile europene. Ea a oferit și un exemplu recent din Polonia, unde Parchetul European a cerut ridicarea imunității unui parlamentar suspectat că ar fi intervenit pentru atribuirea unor contracte finanțate din fonduri europene. În final, Kovesi a avertizat că grupările implicate în fraude financiare încearcă permanent să găsească metode prin care să evite anchetele sau să își mute activitățile în zone unde competența EPPO nu mai poate fi exercitată.

Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu (sursa: DeFapt.ro)
Politică

EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu: dacă acesta ar fi minoritar, adică fără AUR, și ar avea nevoie, strict la investitură de voturile liberalilor. Ciucu a spus că aceasta este varianta sa, nefiind mandatat de partid. Citește și: Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica Vom reveni cu înregistrarea video și alte declarații ale prim-vicepreședintelui PNL.  Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu „Ciucu: Mi se pare normal ca primul cu care să se vadă domnul președinte Nicușor Dan, formal (...) și să-și propună să formeze Guvernul este domnul Sorin Grindeanu. Este pro-occidental, așa declară cel puțin..și să se vadă cu domnul Grindeanu să vadă ce soluții are, să se vadă cu AUR, și dacă se ajunge la concluzia că ei fug de această răspundere putem să ne asumăm în acest caz un guvern minoritar votat în Parlament, deci cu puteri depline, fără PSD, pentru a ne respecta deciziile consecutive (...) Sau... acuma nu am mandat din partea partidului meu, dar există și această opțiune cel puțin la nivel teoretic... domnul Grindeanu să-și asume guvernarea, domnul președinte Nicușor Dan să ne ceară un vot de investitură și atât... Q: Pe care PNL să-l dea? Ciucu: Pe care PNL să-l dea. Și USR. Atât, doar să fie prim-ministru (...) să agreem PNRR, OECD, SAFE și ce mai e important pe agendă și aici îi asigurăm tot sprijinul și să-și asume guvernarea. De ce nu? Care-i problema? (...)”

Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună”

Vicepremierul Oana Gheorghiu a vorbit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la șeful statului, Nicușor Dan: „Aș fi simțit nevoia unei intervenții măcar la nivelul ăsta de a nu lăsa societatea să se ducă după o minciună”. Însă ea a arătat că s-a mai întâmplat să aibă opinii diferite față de Nicușor Dan - pe care-l cunoaște din tinerețe - dar „până la urmă el a avut dreptate”. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan Transcrierea începe la minutul 5.28: „Q: Ne ați spus la un moment dat că au fost două persoane în care ați avut încredere și mi s a părut că aveți un pic de dubiu acuma în legătură cu relația cu Nicușor Dan.  Gheorghiu: Eu îl, după cum știți, îl cunosc pe Nicușor Dan din copilărie, din tinerețe, nu din copilărie, din tinerețe și întotdeauna l-am considerat și îl consider un om extrem de onest, cu propriul sistem de gândire, diferit de al meu cel puțin, cu propriile analize. Eu acum am simțit o frustrare, mai ales că în această moțiune a PSD ului a fost folosită munca mea foarte mult și a fost folosită într un mod manipulator și aș fi simțit nevoia mai ales că eu sunt un independent în guvernul României care nu are nicio culoare politică și n-am avut interacțiuni cu partidele în mod clar, aș fi simțit nevoia unei intervenții măcar la nivelul ăsta de a nu lăsa societatea să se ducă după o minciună.  Q: Ar trebui să fiu moderator, dar spun asta. Vorbeam cu colegul înainte. Exact asta i-aș fi spus și eu lui Nicușor Dan. Înțeleg că încerci să fii neutru și moderator, dar aici e vorba de politici publice și trebuie să ne spui: ești sau nu pentru privatizare și lași discursul acesta anti-privatizare să domine societatea sau nu? Gheorghiu: Dar știți ce e? Un discurs poate să fie. Că e un discurs antiprivatizare sau pro-privatizare e un discurs. Oamenii au voie să aibă opinii și eu sunt prima care spun asta. Ce cred eu că trebuie să intervină un președinte este să nu lase minciuna să devină adevăr...  Q: Ați fi vrut să fiți, poate nu dumneavoastră personal, dar demersul acesta să fie apărat de președinte în sensul în care să spună avem o moțiune de cenzură, e dreptul lor, bla bla bla, dar se bazează pe o minciună. Ați fi vrut să auziți asta de la Nicușor.  Gheorghiu: Nu știu dacă se aude la el. Aș fi vrut ca acest demers manipulator și mincinos să nu fie lăsat nesancționat de la nivelul președinției. Mi se pare că e nevoie ca liderii din România să rescrie felul în care societatea asta este tratată. Pentru că noi lăsăm pe unii politicieni să-și bată joc de oameni, lăsându-i să ducă minciunile astea mai departe și să le transforme în adevăruri. Pentru omul care nu a citit și nu înțelege chiar piața de capital, demersul meu, care este unul onest și făcut cu multă muncă și cu gândul la România, a devenit o minciună.. a devenit adevăr. L a transformat. Vinde țara. Și da, aș simți nevoia, dar cum ziceam, nu-l acuz și nu-l bănuiesc de rele intenții. Q: Cum vă explicați atitudinea președintelui din aceste zile? Gheorghiu: Uneori și în trecut Nicușor Dan a avut o altfel de abordare a problemelor care până la urmă s-a dovedit a fi corectă. Și eu, punându-mă în papucii lui, aș fi făcut altfel. Q: Poate că credeți că are un plan pe care nu-l înțelege nimeni în acest moment politic vorbind?  Gheorghiu: Nu pot să fac supoziții, doar spun că în trecut lucrul ăsta s a întâmplat. De la noi să se vadă cumva, de la el altcumva și până la urmă el a avut dreptate. Nu știu și nu vreau să fac supoziții. Eu v-am spus doar ce am simțit eu și el poate că e la nivel personal, nu neapărat și poate că nu intervine un președinte pentru astfel de lucruri, dar din perspectiva mea...”

Cum poate fi suspendat Nicușor Dan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan

Pe fondul actualei crize politice, în care PSD și AUR anunță depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, se conturează tot mai des întrebarea dacă tensiunile ar putea escalada până la suspendarea președintelui Nicușor Dan. Istoria politică recentă a României, marcată de episoadele din 2007 și 2012 ale lui Traian Băsescu, arată că o astfel de procedură nu este niciodată exclusiv juridică, ci rezultatul unor confruntări politice majore între instituții. Suspendarea președintelui, instrument politic Suspendarea președintelui României este unul dintre cele mai puternice instrumente constituționale aflate la dispoziția Parlamentului, dar și unul dintre cele mai complexe din punct de vedere politic. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Deși procedura este clar reglementată, aplicarea ei depinde mai puțin de litera legii și mai mult de echilibrele de putere din Legislativ. Ce spune Constituția: temeiul legal al suspendării Potrivit Constituției României, președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, potrivit Articolului 95. Totuși Constituția nu definește exact ce înseamnă „fapte grave”, lăsând Parlamentului o marjă semnificativă de interpretare. În practică, suspendarea este, în egală măsură, o procedură juridică și una politică. Prima etapă: inițierea procedurii în Parlament Suspendarea nu poate începe oricum. Este nevoie de o inițiativă formală semnată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori. Propunerea este comunicată imediat președintelui, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului. Acest moment este, de regulă, unul cu puternică încărcătură politică, în care acuzațiile sunt formulate public, iar pozițiile se cristalizează. Avizul CCR: obligatoriu, dar nu decisiv Înainte de vot, Parlamentul trebuie să solicite un punct de vedere de la Curtea Constituțională a României. Acest aviz este însă consultativ. Cu alte cuvinte, este obligatoriu ca procedură, dar nu este obligatoriu ca rezultat. Parlamentul poate decide suspendarea chiar și în cazul unui aviz negativ al Curții. Această nuanță explică de ce suspendarea este, în esență, un act politic validat juridic, nu invers. Votul decisiv: majoritatea absolută Decizia de suspendare aparține Parlamentului, reunit în ședință comună. Pentru ca suspendarea să fie aprobată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, nu doar al celor prezenți. Acest prag ridicat face ca suspendarea să fie imposibilă fără o coaliție largă sau fără o ruptură majoră în actuala majoritate parlamentară. Referendumul: momentul în care decide electoratul Dacă Parlamentul votează suspendarea, procedura nu se oprește aici. În maximum 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui. În acest punct, decizia se mută de la Parlament la cetățeni: - votul popular validează sau respinge demiterea - președintele poate reveni în funcție dacă referendumul nu confirmă suspendarea Astfel, suspendarea este doar o etapă intermediară, nu o sancțiune definitivă. Cine conduce țara în timpul suspendării Pe durata suspendării, atribuțiile prezidențiale sunt preluate temporar de președintele Senatului, conform mecanismului de interimat prevăzut de Constituție, în Articolul 98. Dacă această funcție nu poate fi exercitată, interimatul revine președintelui Camerei Deputaților. Este o soluție de continuitate instituțională, menită să evite blocajul la nivelul statului. Procedura separată: înalta trădare Distinct de suspendarea politică există și procedura prevăzută de Articolul 96, care vizează fapta de înaltă trădare. În acest caz, este necesar votul a două treimi din parlamentari, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție Aceasta nu mai este o procedură politico-constituțională, ci una penală, cu consecințe mult mai grave. O procedură profund politică, cazul Traian Băsescu Deși cadrul constituțional este clar, experiența politică arată că suspendarea nu este doar o chestiune de legalitate, suspendarea din 2007 a președintelui Traian Băsescu fiind un exemplu clar. A fost prima suspendare a unui președinte în istoria României post-decembristă și s-a petrecut pe fondul unui conflict deschis între Traian Băsescu și o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL și alte partide. Parlamentul a votat suspendarea, după ce a acuzat încălcări ale Constituției. Însă Curtea Constituțională a României a emis un aviz negativ, motivând nu există încălcări grave ale Constituției. Cu toate acestea, Parlamentul a mers mai departe și a votat suspendarea, ignorând avizul CCR. Finalul a fost decis de electorat: la referendum, aproximativ 74% dintre votanți au respins demiterea, iar Băsescu a revenit în funcție. Conflictul politic nu a fost validat popular. Suspendarea din 2012: criză instituțională și polarizare extremă Al doilea episod, din 2012, a fost și mai tensionat. Guvernul USL (PSD + PNL) a inițiat suspendarea lui Traian Băsescu într-un context de confruntare instituțională dură. Suspendarea a fost votată rapid în Parlament. CCR a emis din nou un aviz consultativ, care nu a blocat însă procedura. Deși la referendum, majoritatea votanților au optat pentru demitere, referendumul a fost invalidat din cauza prezenței insuficiente. Președintele a revenit în funcție. Cum ar putea fi suspendat Nicușor Dan Un scenariu de escaladare a crizei politice spre suspendarea președintelui Nicușor Dan ar deveni plauzibil doar în condițiile unui conflict instituțional prelungit și vizibil. O astfel de situație ar putea apărea dacă șeful statului ar refuza să țină cont de existența unei majorități parlamentare clare în procesul de desemnare a premierului sau dacă ar propune în mod repetat candidați fără susținere reală în Parlament, blocând formarea unui guvern funcțional. În același timp, intrarea într-un conflict deschis cu Legislativul – prin decizii percepute ca obstrucționând voința majorității – ar putea alimenta argumentul politic necesar inițierii suspendării. Într-un astfel de context, suspendarea nu ar mai fi doar o ipoteză teoretică, ci expresia unei rupturi majore între instituțiile fundamentale ale statului.

Nicușor Dan va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR Foto: Presidency.ro
Politică

Nicușor Dan va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR

Președintele Nicușor Dan a anunțat că va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR, indiferent dacă solicitarea vine de la PSD sau PNL. El a sugerat că nu crede că parlamentarii AUR vor vota un guvern sau altul fără aprobarea conducerii partidului lor. Citește și: Sec, Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară Nicușor Dan va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR „În situaţia ipotetică în care PNL sau PSD vor veni la mine şi vor spune că vrem un guvern minoritar cu susţinerea partidului AUR, eu nu voi fi de acord cu asta”, a spus șeful statului.  Despre faptul că PNL deja a început negocieri cu o parte dintre parlamentarii opoziţie, inclusiv cu cei de la AUR, Nicuşor Dan a spus: ”AUR are multe defecte, dar este totuşi un partid. Nu îmi închipui că, într-o situaţie de vot în Parlament, parlamentarii AUR nu vor respecta consemnul partidului”.   El a reiterat că îşi menţine decizia de a nu desemna un premier din partea unei eventuale coaliţii PSD-AUR, PNL-AUR sau un premier PNL susţinut în Parlament de AUR. Șeful statului a mai anunțat că va avea o discuţie tehnică, luni, la Palatul Cotroceni, cu liderii coaliţiei de guvernare şi cu reprezentanţii pe SAFE şi pe PNRR."Cred că este extrem de puţin probabil ca această solicitare să ajungă la mine", a adăugat Nicuşor Dan.

Nicușor Dan între mediator și actor politic (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Cum poate Nicușor Dan să schimbe cursul crizei politice fără să iasă din cadrul Constituției

Criza declanșată de retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan îl aduce pe Nicușor Dan în centrul unui test clasic al președinției românești: cât de mult poate rămâne mediator într-un sistem care îl împinge inevitabil spre rol activ. Constituția îi oferă un cadru clar, dar lasă deschise zone esențiale de interpretare legate de ritmul deciziilor și modul de negociere. În aceste spații gri, președintele nu decide singur deznodământul, dar poate influența decisiv felul în care acesta se conturează. Iar istoria ultimelor trei decenii arată că, în România, diferența dintre arbitru și actor politic nu ține doar de atribuții, ci de felul în care sunt folosite. Ce spune Constituția: un mediator cu atribuții reale Constituția îi dă președintelui o dublă identitate. Citește și: VIDEO Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra - surse. Cum a anticipat Lăzăroiu răsturnarea de situație Rolul președintelui este definit de Constituția României, care îl plasează în poziția de garant al echilibrului instituțional. Articolul 80 stabilește că acesta „veghează la respectarea Constituției” și exercită funcția de mediere între puterile statului. Dar dincolo de această formulare generală, Constituția îi oferă și instrumente concrete: - desemnează candidatul la funcția de prim-ministru (art. 103) - numește și revocă miniștri la propunerea premierului (art. 85) - poate consulta Guvernul și participa la ședințe (art. 86–87) Demisiile miniștrilor: unde începe jocul de timing Prima zonă în care poate influența ritmul crizei este cea a demisiilor miniștrilor. Constituția nu stabilește un termen explicit pentru emiterea decretului prezidențial, dar Codul administrativ reglementează mai precis pașii procedurali. Articolul 45 prevede că demisia unui membru al Guvernului se anunță public, se depune în scris la premier și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de ea, dar nu mai târziu de 15 zile de la depunere. Apoi, articolul 47 spune că, după publicarea decretului prin care este constatată vacanța funcției, premierul are 5 zile pentru a face o propunere, iar președintele are 10 zile pentru a o accepta sau pentru a comunica motivat refuzul. Așadar, președintele nu are o libertate nelimitată de a ține lucrurile în aer, dar ordinea și momentul exact al decretelor pot influența calendarul politic. Aici apare adevăratul spațiu de manevră. Pentru numirea înlocuitorilor, reglementările din Codul administrativ sunt mai detaliate decât prevederile Constituției. Potrivit Codului administrativ: - demisia devine irevocabilă în cel mult 15 zile - premierul trebuie să facă o nouă propunere în 5 zile - președintele are 10 zile pentru a accepta sau refuza motivat Cu alte cuvinte, președintele nu poate bloca procedura la infinit, dar poate influența ritmul ei. Acceptarea rapidă a demisiilor poate accelera căderea unui guvern, în timp ce o temporizare — chiar limitată — poate oferi timp negocierilor politice. Poate președintele întârzia deciziile? A doua zonă gri privește refuzul și întârzierea deciziilor sensibile. Curtea Constituțională a trasat aici limite importante. În Decizia nr. 356/2007, CCR a stabilit că, în ipotezele reglementate de articolul 85, premierul face propunerea pentru funcția de ministru, iar președintele rezolvă această propunere în limitele competenței sale constituționale. În Decizia nr. 98/2008, Curtea a arătat că președintele poate cere premierului o altă propunere, ceea ce înseamnă că nu este redus la un rol pur mecanic. Mai târziu, în Deciziile nr. 875/2018 și nr. 504/2019, CCR a insistat că refuzul trebuie motivat și că președintele nu poate bloca arbitrar remanierea sau numirea miniștrilor. Concluzia juridică este limpede: președintele are o marjă de apreciere, dar nu un veto politic nelimitat. Dacă președintele cere explicații, motivează un refuz, prelungește consultări sau folosește integral termenele pe care legea i le lasă, el poate schimba forma crizei fără să încalce neapărat litera legii. Nu decide singur rezultatul, dar poate influența momentul în care o soluție devine inevitabilă. Desemnarea premierului: cea mai sensibilă zonă gri A treia zonă de ambiguitate este desemnarea unui nou premier, dacă se ajunge la căderea guvernului prin moțiune. Articolul 103 din Constituție cere consultări, dar nu impune o procedură rigidă privind durata lor, numărul rundelor sau ordinea exactă a interlocutorilor. În plus, jurisprudența CCR arată că președintele nu poate ignora existența unei majorități parlamentare clar conturate. Cu alte cuvinte, Constituția îi dă președintelui funcția de mediere, dar nu definește instrumentele medierii. Nu spune cât de des trebuie să cheme partidele la Cotroceni, nu precizează dacă poate purta negocieri separate și repetate, nu delimitează precis unde se oprește medierea și unde începe co-autorarea unei majorități. Din acest motiv, rolul poate varia foarte mult de la un președinte la altul. Unul poate rămâne la nivel de gazdă instituțională, convocând consultări formale; altul poate deveni nodul central al negocierilor, calibrând presiunea publică, punând pe masă formule de guvernare și folosind chiar ordinea consultărilor ca semnal politic. Președinții României și forțarea rolului constituțional În teoria constituțională, președintele României este un arbitru: veghează la echilibrul puterilor și mediază conflictele dintre ele. În practică însă, fiecare criză politică majoră a împins această funcție dincolo de zona neutralității, obligând șefii de stat să interpreteze extensiv atribuțiile prevăzute de Constituția României. Ion Iliescu, influență politică masivă Ion Iliescu a „forțat” limitele Constituției nu prin conflicte instituționale explicite, ci prin influența masivă exercitată într-un sistem încă nedefinit. În anii ’90, separația puterilor era mai degrabă teoretică, iar intervențiile sale în momente-cheie – precum mineriadele din 1990 și 1991 – au fost interpretate ulterior ca depășind rolul de mediator între stat și societate. Iliescu nu a fost un președinte-jucător în sens modern, dar a fost un președinte care a modelat regulile jocului în timp ce acesta se construia, folosind o autoritate politică ce depășea cadrul formal al atribuțiilor constituționale. Emil Constantinescu demiterea unui premier Emil Constantinescu oferă unul dintre cele mai clare exemple de extindere explicită a atribuțiilor prezidențiale în context de criză. În 1999, în plină instabilitate guvernamentală, Emil Constantinescu a anunțat demiterea premierului Radu Vasile, deși Constituția nu îi conferea această prerogativă. Gestul, o premieră în istoria României, a fost justificat politic prin necesitatea deblocării guvernării, dar a generat o veritabilă criză constituțională, evidențiind cât de ușor poate fi depășită linia dintre arbitru și actor atunci când executivul se prăbușește. Traian Băsescu, președintele jucător Traian Băsescu a fost cel care a dus această tendință la maximum, transformând președinția într-un pol activ de putere și conflict politic. Suspendat de două ori (2007 și 2012), acuzat că interferează cu atribuțiile Guvernului și ale Parlamentului, Băsescu a redefinit rolul șefului statului ca actor implicat direct în lupta politică. Deși Curtea Constituțională a României nu a constatat încălcări grave ale Constituției care să justifice demiterea sa, percepția publică și politică a fost că a împins funcția prezidențială până la limita unei implicări executive informale, în care influența sa asupra guvernării depășea rolul de mediator. Klaus Iohannis, utilizarea maximă a instrumentelor constituționale Klaus Iohannis a operat într-un registru diferit, dar la fel de relevant: acela al utilizării exhaustive a instrumentelor constituționale pentru a contracara o majoritate parlamentară. În perioada 2017–2019, a refuzat numiri și revocări de miniștri, a sesizat frecvent Curtea Constituțională și a intervenit public în dezbateri politice majore, în special pe tema justiției. CCR a stabilit în mai multe rânduri limitele acestui comportament, arătând că președintele nu poate bloca decizii pe criterii de oportunitate, ci doar de legalitate. Iohannis a demonstrat că, fără a încălca formal Constituția, un președinte poate folosi la maximum spațiul de interpretare pentru a influența direcția politică a țării.

Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în 6 luni din partea noilor șefi ai parchetelor (sursa: defapt.ro)
Politică

VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor

Sociologul Sebastian Lăzăroiu a fost invitat la primul podcast „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro și a apreciat că Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în 6 luni din partea noilor șefi ai parchetelor.  Lăzăroiu a fost consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și ministru al Muncii. Citește și: Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România Lăzăroiu a precizat că „speculează”, dar este posibil ca șeful statului să știe de dosare care erau ținute „în sertare” și acum s-ar putea ca acestea să fie scoase la suprafață. Sociologul Lăzăroiu la „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în 6 luni „Q (minutul 2.55): Cum ar putea să iasă (Nicușor Dan - n.r.) din povestea aceasta, cu doamna procuror general? Lăzăroiu: Aici e foarte simplu și mă mir că lumea n-a insistat mai mult, presa...pe promisiunea asta a lui că în șase luni o să vedem rezultate (...) Aia mi se pare foarte importantă, să poți să spui asta (...) Dom'le, știe el ceva. A zis: promit că o să vedeți rezultate în șas eluni. Mare chestie să instalezi niște procurori acum și să spui că în șase luni o să vedeți rezultate.  Q: Crezi că Nicușor Dan are suficientă informație, când spune că în șase luni se va vedea, el știe... Lăzăroiu: Cred că da. Cred că știe ceva. de pildă... speculez... dar poate că știe că sunt niște dosare în sertare care au fost puse acolo la păstrare. Și ăștia care vin... De exemplu, despre Cerbu, eu am auzit lucruri bune, că ar fi mai dur decât Kovesi, că a fost adjunctul ei...” Însă Lăzăroiu a spus că Nicușor Dan face gafe de comunicare care pot lipsi: „De exemplu: am mai multe informații, de 100 de ori mai multe decât voi”.

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan Foto: Facebook
Politică

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan - sondaj Digi 24

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan, arată un sondaj efectuat la comanda Digi 24 de către Agenția de Rating Politic. Întrebați pe cine ar dori premier, o majoritate relativă îl indică pe George Simion. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, despre situaţia din coaliţia de guvernare, că în loc să fim într-o paradigmă în care liderii politici încearcă să colaboreze, ne-am întors la lupta veche, stânga-dreapta, el arătând că vede foarte mult resentiment şi dintr-o parte şi din alta şi încearcă să-şi păstreze rolul de mediator. Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan Care sunt răspunsurile la întrebarea „De partea cui ar trebui să fie Nicușor Dan în conflictul Grindeanu-PSD vs. Bolojan-PNL-USR?”: Ar trebui să rămână neutru - 42,2%; Nu știu - 20,9%; Ilie Bolojan - 13,1%; Nu urmăresc știrile - 11%; PSD - 5,5%; Sorin Grindeanu - 4,2%; PNL - 1,7% și USR - 1,4%. Care sunt răspunsurile la întrebarea „Cine ați vrea sa conducă Guvernul în continuare?”: Nu știu - 26,2%; George Simion - 20,9%; Ilie Bolojan - 16,2%; Un tehnocrat - 14,7%; Nu urmăresc politica - 8,4%; Alte variante - 5,4%; Sorin Grindeanu - 4,7%; Călin Georgescu - 2,5%; Victor Ponta - 0,8%; Petrișor Peiu - 0,2%. Sondajul Agenției de Rating Politic, la comanda Digi24, cuprinde 1187 de interviuri, realizate între 1 și 10 aprilie 2026, cu o marjă de eroare de plus minus 2,8%. Însă Digi nu precizează când a fost făcut sondajul și cum s-au făcut interviurile. 

Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” Foto: Facebook
Politică

Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal”

Liderii PSD din Prahova par să fi fost șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu și de modul în care acestra s-a comportat: „Domnul președinte mi s-a părut un om normal, exagerat de normal, s-a comportat normal, a stat toată slujba și dânsul, cu întreaga familie, soția, copiii”, a spus primarul din Cornu, Cornel Nanu, la Antena 3. Citește și: Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu: „Va fi o criză teribilă” Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu (PSD), a explicat cum a ajuns să facă o poză cu șeful statului și a respins teoriile conspiraționiste care au apărut după această întâlnire. Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” „Am avut o discuție, l-am întrebat dacă putem face o poză, a zis că e de acord, l-am întrebat dacă-l deranjează să fac o postare, a zis 'absolut deloc', ca atare...(...) Dar de ce credeți că e o conspirație dacă lucrurile sunt normale? Cei din biserică au fost impresionați că l-au avut alături pe domnul președinte. Nu-mi imaginam că poate să vină la mănăstirea din Cornu. Eu am apreciat acest moment, lucrurile au fost absolut normale, eu nu am decât aprecieri”, a spus Virgil Nanu, care a precizat că, având în vedere contextul, nu a discutat politică cu șeful statului.  El a explicat și cum a ajuns Nicușor Dan la mînăstirea Cornu: „Primisem informația că o să ajungă, cu două ore înainte. De la mănăstire mi s-a spus că o să vină președintele României. Am fost reticent prima dată la această informație.  Dacă mă întrebați pe mine, dacă e să discutăm corect, l-am și întrebat 'domnule președinte, cum ați ajuns să faceți această alegere?' Mi-a răspuns că are un prieten preot care i-a făcut această recomandare să vină la mănăstirea Cornu”. 

Liderii UE îl felicită pe Péter Magyar (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Victoria lui Péter Magyar, reacții în lanț la nivel european: Nicușor Dan și liderii UE salută „revenirea Budapestei în inima Europei”

Victoria obținută de Péter Magyar și partidul Tisza în alegerile parlamentare din Ungaria a generat un val de reacții la nivel european. Lideri importanți ai Uniunii Europene au transmis mesaje de felicitare și au subliniat semnificația politică a votului exprimat de cetățenii maghiari. Nicușor Dan: „Poporul maghiar a vorbit clar și puternic” Președintele României, Nicușor Dan, a felicitat duminică seara noua conducere politică de la Budapesta, subliniind importanța votului popular. Citește și: Ce viitor are Kelemen Hunor după ce l-a susținut frenetic pe Orbán Viktor în alegerile pierdute grav de FIDESZ Acesta a transmis că rezultatul alegerilor reflectă o voință clară a cetățenilor și a evidențiat relația strânsă dintre România și Ungaria, în calitate de state membre ale UE și NATO. Președintele României a transmis, într-un mesaj pe X: „Felicitări Peter Magyar şi Tisza pentru victoria voastră istorică! Poporul maghiar a vorbit cu o voce clară şi puternică. România şi Ungaria sunt vecini, parteneri şi membri ai UE şi NATO. Aştept cu nerăbdare să construim un nou capitol în relaţiile româno-ungare, bazat pe respect reciproc, dialog deschis şi angajamentul nostru comun faţă de valorile europene şi euroatlantice. Există oportunităţi extraordinare de a colabora în domeniul securităţii regionale, cooperării economice şi bunăstării popoarelor noastre. Felicitări! Gratulalok!” Ursula von der Leyen: „Inima Europei bate mai puternic în Ungaria” Președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj simbolic, atât în engleză, cât și în limba maghiară. „În această seară, inima Europei bate mai puternic în Ungaria. Ungaria a ales Europa. Europa a ales-o întotdeauna pe Ungaria. O țară își redescoperă drumul spre Europa. Uniunea devine mai puternică. Ungaria a ales Europa. Europa a ales-o întotdeauna pe Ungaria. Împreună suntem mai puternici. O țară se întoarce pe drumul spre Europa. Uniunea devine mai puternică”, a transmis Ursula von der Leyen. Emmanuel Macron: apel la o Europă mai suverană Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că l-a felicitat personal pe Péter Magyar, salutând victoria ca pe un succes al participării democratice. „Tocmai am avut o ședință cu Peter Magyar pentru a-l felicita pentru victoria sa din Ungaria! Franța salută această victorie a participării democratice, a atașamentului poporului ungar față de valorile Uniunii Europene și a Ungariei în Europa. Împreună, să promovăm o Europă mai suverană, pentru securitatea continentului nostru, pentru competitivitatea noastră și pentru democrația noastră”. Roberta Metsola: „Ungaria este în inima Europei” Mesajul transmis de Roberta Metsola, președinta Parlamentul European, a fost unul concis, dar simbolic. „Felicitări eurodeputatului Peter Magyar pentru victoria obținută în alegerile naționale de astăzi din Ungaria. Locul Ungariei este în inima Europei”, a scris președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, pe X, cu un mesaj dublat în maghiară. Friedrich Merz: apel la colaborare pentru o Europă unită Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj de felicitare și a subliniat importanța colaborării viitoare. „Poporul maghiar s-a pronunțat. Felicitări din suflet pentru succesul electoral, dragă Peter Magyar. Aștept cu nerăbdare să colaborăm. Să ne unim forțele pentru o Europă puternică, sigură și, mai presus de toate, unită. Felicitări, dragă Péter Magyar!” Manfred Weber: victoria politicii de centru-dreapta Liderul grupului Partidul Popular European, Manfred Weber, a interpretat rezultatul alegerilor ca pe o confirmare a succesului politicilor de centru-dreapta. „Seara aceasta este victoria poporului maghiar! Aceasta confirmă faptul că politica noastră de centru-dreapta, care pune oamenii pe primul plan, câștigă alegerile. Conținut. Soluții. Unitate, nu slogane goale și temeri. Felicitări Tisza și EPP Group, europarlamentarul Peter Magyar!  Ungaria se află din nou în inima Europei.” Ce semnifică victoria lui Péter Magyar pentru Europa Rezultatul alegerilor din Ungaria este interpretat de liderii europeni ca un moment de cotitură, cu potențial de a redefini relațiile dintre Budapesta și Uniunea Europeană. Victoria lui Péter Magyar este văzută nu doar ca un succes electoral național, ci ca un semnal politic cu impact la nivel continental.

Nicuşor Dan, mesaj de Paște (sursa: Facebook/Nicuoșor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, mesaj de Paște pentru români: Să fim solidari nu doar în tradiții, ci și în fapte

Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj cu ocazia Sărbătorilor pascale, în care îi îndeamnă pe români la solidaritate, responsabilitate și încredere în puterea binelui, într-un context marcat de incertitudini și dificultăți. Șeful statului a subliniat importanța valorilor fundamentale precum iubirea, bunătatea și sprijinul reciproc, evidențiind rolul acestora în depășirea provocărilor actuale. Apel la solidaritate „nu doar în spiritul tradițiilor, ci și în fapte” În mesajul său publicat pe Facebook, președintele a făcut apel la implicare reală și la susținerea celor aflați în nevoie, insistând că schimbarea societății începe prin acțiuni concrete. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Acesta a evidențiat că solidaritatea trebuie să depășească nivelul simbolic al tradițiilor și să se manifeste în mod activ în comunitate. Mesajul integral transmis de președintele Nicușor Dan „Hristos a Înviat! Este certitudinea care ne reaminteşte în fiecare an de triumful speranţei şi puterea renaşterii, momentul în care ne întoarcem la valorile care ne definesc - încrederea că putem mai mult, iubirea şi bunătatea faţă de semeni. Sărbătorile pascale ne găsesc anul acesta în vremuri marcate de incertitudini şi crize severe, în care mulţi dintre noi sunt preocupaţi în mod firesc de grija pentru ziua de mâine. Vă îndemn să fim solidari nu doar în spiritul tradiţiilor, ci şi în fapte, sprijinindu-ne pe convingerea că binele are puterea de a schimba comunităţi şi de a vindeca o societate. Fie ca Lumina Învierii să ne aducă pacea sufletească de care avem nevoie pentru a merge înainte, oricât de anevoios ar părea uneori drumul. Vă doresc sărbători senine, cu sănătate şi oameni dragi alături!”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră