marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: militari

23 articole
Eveniment

Cresc soldele și salariile de grad

Cresc soldele și salariile de grad. Soldele și salariile de grad ale personalului militar, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare urmează să fie actualizate proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Generalii din armată, servicii secrete și poliție vor ajunge la o soldă de 1.000 lei, agenții de poliție, la 625 lei, iar soldații, la 500 lei. Mărirea soldelor de grad este prevăzută într-un proiect de HG care urmează să fie adoptat miercuri de Guvernul României. Creșterea soldelor și salariilor de grad va fi asigurată din bugetele de cheltuieli aprobate pentru fiecare instituție din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Cresc soldele și salariile de grad Soldele și salariile de grad ale militarilor și polițiștilor au fost reglementate prin Legea 153/2017. Actul normativ prevedea cuantumul soldelor de grad și salariile de grad pentru angajații din armată, servicii secrete și poliție. De exemplu, pentru generali, amirali și chestori generali de poliție, adică generalii cu patru stele, soldele era de 410 lei. La polul opus se aflau agenții de poliție, agenții de penitenciare și sergenții majori, pentru care era prevăzută o soldă de 250 lei. Cea mai mică soldă o primeau soldații și gradații profesioniști. Caporalul clasa I primea 235 lei, iar solda unui soldat era de doar 200 lei. Însă, în Nota de Fundamentare a Ordonanței de Urgență care urmează să fie adoptată de Guvern se menționează că „în prezent, cuantumul soldelor de grad/salariilor gradelor profesionale ale personalului militar, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare sunt mai mari decât cele prevăzute la art.7 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea – cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare”. Ce soldă va primi fiecare militar și polițist Ordonanța de Urgență aflată pe masa premierului Nicolae Ciucă prevede creșterea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară. Astfel, generalii, amiralii și chestorii generali de poliție vor primi o soldă de 1.000 lei. Pentru gradele de general-locotenent, viceamiral, chestor-şef de poliţie s-a stabilit o soldă de 975 lei. Generalii cu două stele, adică ofițerii cu gradul de general-maior, contraamiral, chestor principal de poliţie vor primi 950 lei. Ofițerii cu gradul de general de brigadă, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă, chestor de poliţie/penitenciare au prevăzută o soldă de 925 lei. Citește și: Marele dosar al șpăgilor din vama Albița: frontiera e șvaițer, dar vameșii fie au fost achitați, fie au primit pedepse mici, cu suspendare Cei cu gradul de colonel, comandor, comisar-şef de poliţie/penitenciare vor primi 900 lei. Pentru gradele de locotenent-colonel, căpitan-comandor, comisar de poliţie/penitenciare majorarea va ajunge la 850 lei. Maior, locotenent-comandor, subcomisar de poliţie/penitenciare - 825 lei. Căpitan, inspector principal de poliţie/penitenciare – 800 lei. Locotenent, inspector de poliţie/penitenciare - 775 lei. Sublocotenent, aspirant, subinspector de poliţie/penitenciare – 750 lei. Maiștri militari şi agenţi de poliţie/penitenciare Conform proiectului de act normativ, un maistru militar principal va primi o soldă de 725 lei. În timp ce un maistru militar clasa I 700 lei. Pentru maistru militar clasa II este prevăzută o soldă de 675 lei. În timp ce maiștrii militari clasa III, IV și V vor primi 650 lei, 625 lei, respectiv 600 lei. Plutonier adjutant principal/şef, agent-şef principal de poliţie/ penitenciare – 725 lei. Plutonier adjutant, agent-şef de poliţie/penitenciare – 700 lei. Plutonier major, agent-şef adjunct de poliţie/penitenciare - 675 lei. Plutonier, agent principal de poliţie/penitenciare – 650 lei. Sergent major, agent de poliţie/penitenciare – 625 lei. Sergent – 600 lei. Soldaţi şi gradaţi profesionişti Caporal clasa I – 590 lei. Caporal clasa a II-a – 565 lei. Caporal clasa a III-a – 550 lei. Fruntaş – 525 lei. Soldat – 500 lei.

Cresc soldele și salariile de grad (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
MApN, numai un militar ucrainean rănit tratat în România (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

MApN, numai un militar ucrainean rănit

MApN, numai un militar ucrainean rănit. Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți în război au fost trimiși pentru tratament în mai multe state, inclusiv România. La solicitarea Defapt.ro, Ministerul Apărării Naționale a transmis că doar un militar ucrainean a fost tratat în sistemul spitalicesc militar românesc, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" din București. 1.000 de militari în 12 țări Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut public rezumatul unui bilanț pe anul 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. El a mulțumit medicilor ucrainieni pentru eroismul de care au dat dovadă în primele zece luni de război. Medici care au salvat viețile militarilor ucrainieni, dar și a civililor aflați în situații complicate. Raportul publicat de Valeri Zalujnîi mai arată că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți au fost transportați și tratați la spitalele militare din Franța, Olanda, Irlanda, Norvegia, Danemarca, Spania, Polonia, Germania, Italia, România, SUA și Israel. Zalujnîi a mai transmis că 29.000 de militari ucraineni au primit medalii din partea autorităților din Ucraina. Și doar 160 de militari au primit titlul de "Erou al Ucrainei". MApN, numai un militar ucrainean rănit Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Apărării Naționale să transmită câți militari ucrainieni au fost tratați în spitalele militare românești de la începutul războiului din Ucraina și câți se află internați în acest moment. Ministerul Apărării Naționale a precizat că "în luna mai 2022, un militar ucrainean a fost tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București" (situație despre care s-a făcut referire și un comunicat de presă în mai 2022; potrivit acestuia, MApN a preluat doi pacienți, dar unul a fost internat la "Bagdasar-Arseni", doar celălalt a fost tratat într-un spital militar românesc). În plus, Ministerul Apărării Naționale a mai transmis că "La această dată, în spitalele militare din România nu sunt internați militari ucraineni. Niciun militar ucrainean nu a decedat în spitalele militare din România". Citește și: Escaladare gravă din partea Moscovei: Putin trimite rachete hipersonice Zircon imposibil de interceptat în Atlantic, la distanță mică de țărmurile SUA. Foarte probabil, sunt nucleare Costurile aferente tratamentului medical acordat militarului ucrainean tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" au fost suportate de către statul român în conformitate cu Ordonanța Urgență nr. 15 din 27 februarie 2022. Ordonanța prevede "acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, aceștia au dreptul la asistență medicală gratuită și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală și de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile Titlului IV din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

Croația refuză să instruiască militari ucraineni (sursa: flickr/Zoran Milanović)
Eveniment

Croația refuză să instruiască militari ucraineni

Croația refuză să instruiască militari ucraineni. Parlamentarii croaţi au respins vineri la limită propunerea ca ţara lor să se alăture misiunii de sprijin a UE pentru armata ucraineană, după ore de dezbateri încinse care reflectă diviziunile profunde între premier şi preşedintele ţării. Croația refuză să instruiască militari ucraineni O majoritate de două treimi era necesară pentru a adopta propunerea, care ar fi însemnat ca până la 100 de militari ucraineni să fie instruiţi în Croaţia în următorii doi ani. Preşedintele Zoran Milanović (foto), care este comandantul suprem al forţelor armate croate, s-a opus propunerii. Din cei 107 parlamentari care au votat în legislativul de 151 de locuri, 97 au susţinut decizia, iar zece au fost împotrivă. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Deputaţii opoziţiei au declarat că nu vor să devină ostatici ai neînţelegerilor dintre principalii lideri politici şi au afirmat că legea fundamentală nu impune voturi parlamentare în chestiuni în mod normal aprobate de preşedinte în acord cu guvernul. Drept răspuns la invazia Rusiei din Ucraina la începutul lui februarie, UE a convenit în octombrie să lanseze Misiunea de Asistenţă Militară pentru sprijinirea Ucrainei (EUMAM Ucraina) şi a numit un general polonez să conducă programul de instruire care urmează să aibă loc în mare parte în Polonia. Guvernul vrea, președintele se opune Preşedintele Zoran Milanović a refuzat să ia în considerare propunerea guvernului ca Croaţia să se alăture EUMAM Ucraina. El a spus că Croaţia nu trebuie să fie implicată în război şi că propunerea ar încălca Constituţia, întrucât nu clarifică baza pentru declararea Ucrainei ţară aliată, în contextul în care ea nu este nici membră a UE, nici a NATO. Guvernul a trimis propunerea parlamentului, sperând să-şi asigure majoritatea de două treimi necesară pentru adoptarea de decizii în chestiuni militare. "Participarea la această misiune militară este o decizie raţională, principială şi coerentă a Croaţiei, este în interesul său naţional", a spus premierul Andrej Plenković înainte de vot, respingând criticile potrivit cărora procedurile legale au fost încălcate.

Câți militari ucraineni au fost uciși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Câți militari ucraineni au fost uciși

Câți militari ucraineni au fost uciși. Cel mult 13.000 de militari ucraineni au fost ucişi de la declanşarea invaziei de către Rusia, în februarie, a afirmat joi un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Câți militari ucraineni au fost uciși "Avem estimări oficiale din partea Statului Major (...). Acestea se situează între 10.000 (...) şi 13.000 de morţi", a precizat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski, la postul ucrainean 24 Kanal (Channel 24). Potrivit lui Podoliak, şeful statului ucrainean va face publice datele oficiale "atunci când va veni timpul". Atunci când forţele ruse luptau în iunie pentru a ocupa întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, Zelenski a declarat că ţara sa pierde "între 60 şi 100 de soldaţi pe zi, ucişi în acţiune, şi în jur de 500 de persoane rănite în acţiune". În tabăra adversă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat în septembrie că 5.937 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi până la acea dată de la începutul conflictului pe 24 februarie. SUA: Ar fi vorba de 100.000 Cele două părţi adverse sunt suspectate să minimizează amploarea pierderilor de vieţi omeneşti, pentru a evita să afecteze moralul trupelor lor. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, a estimat în noiembrie că peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la declanşarea invaziei şi că pierderile erau probabil de acelaşi ordin de partea ucraineană. Aceste cifre - care nu pot fi confirmate din surse independente - sunt cele mai precise furnizate până la ora actuală de guvernul american. Mai multe mii de civili au fost de asemenea ucişi în acest cel mai violent conflict armat din Europa din ultimele decenii.

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia: organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului a acuzat joi armata ucraineană că a periclitat civili prin amplasarea unor baze militare în şcoli şi spitale şi prin lansarea din zone locuite a unor atacuri împotriva invadatorilor ruşi. Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia Amnesty consideră că astfel de tactici încalcă legislaţia umanitară internaţională. "Am documentat o tendinţă a forţelor ucrainene de a periclita civili şi de a încălca legile războiului când acţionează în zone locuite", a declarat secretara generală a organizaţiei, Agnes Callamard, citată într-un comunicat al organizaţiei. "Faptul că se găseşte într-o poziţie defensivă nu exonerează armata ucraineană de respectarea dreptului internaţional umanitar", a adăugat ea. Cercetători ai Amnesty au anchetat în perioada aprilie-iulie lovituri ruse în regiunile ucrainene Harkov, Donbas şi Nikolaev, inspectând situri bombardate şi discutând cu supravieţuitori, cu martori şi cu apropiaţi ai victimelor. Lovituri lansate din zone civile Organizaţia arată că s-au găsit şi probe potrivit cărora forţele ucrainene lansează lovituri din zone rezidenţiale şi au înfiinţat baze în clădiri civile din 19 localităţi. Multe din zonele respective se aflau la câţiva kilometri de linia frontului, existând deci şi alte opţiuni, care nu ar fi pus în pericol civili. Amnesty afirmă că, din câte a aflat, militarii care s-au instalat printre locuitori nu le-au cerut acestora să părăsească împrejurimile. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Cu toate acestea, atrage atenţia organizaţia, nu se justifică în niciun caz "atacurile ruse orbeşti" care au lovit civili. Amnesty precizează că a contactat din 29 iulie ministerul ucrainean al Apărării pentru a discuta concluziile la care a ajuns, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea comunicatului.

Adolescent din cadrul organizației militare Yunarmiya. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Eveniment

Kremlinul are probleme cu recrutarea de noi soldați. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate

Mai multe relatări ale presei independente anunță pe canalul Telegram că cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul invaziei Ucrainei, anunță portalul independent de știri The Moscow Times. Potrivit site-ului de știri 7x7, cel mai recent incident a avut loc luni, în îndepărtata regiune Mordovia, unde centrul de recrutare din localitatea Zubova Polyana a fost atacat cu cocktailuri Molotov. În urma atacului au fost distruse mai multe computere și o bază de date cu recruții regiune. Drept urmare, „campania de recrutare în raioanele locale a fost pusă în pauză”, a informat publicația iStories. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul războiului din Ucraina În luna martie, povești asemănătoare s-au petrecut în regiunile Voronezh, Sverdlovsk și Ivanovo, unde locuitorii au atacat tot cu cocktailuri Molotov birourile de înrolare militare locale. Atacatorii au fost reținuți ulterior la Sverdlovsk și Ivanovo și au spus că au încercat să perturbe campania de recrutare în semn de protest față de războiul Rusiei din Ucraina. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” La doar patru zile după ce trupele ruse au intrat în Ucraina, un tânăr de 21 de ani a incendiat biroul de înrolare din orașul Luhovici, situat în regiunea Moscovei. El a spus că vrea să distrugă arhivele pentru a preveni mobilizarea. Toți cei care au fost reținuți pentru astfel de atacuri se confruntă cu acuzații penale, acuzațiile fiind multiple, de la daune materiale și pânăla tentativă de omor sau terorism. Moscova face orice ca să oprească protestele anti-război Autoritățile de la Moscova au făcut tot ce este posibil pentru restrângere protestelor împotriva războiului din Ucraina. Este vorba inclusiv de înăsprirea legislației care incriminează răspândirea de informații „false” despre acțiunile armatei. La începutul lunii aprilie, Rusia a lansat campania de recrutare de primăvară urmărind să înroleze 134.500 de bărbați pentru forțele sale armate până pe 15 iulie. Armata rusă ține două astfel de sesiuni anuale de înrolare, una primăvara și una toamna, când recrutează bărbați eligibili cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani pentru a servi timp de un an în forțele armate.

Antrenamente militare în Marea Britanie (sursa: Boris Johnson)
Internațional

Antrenamente militare în Marea Britanie

Antrenamente militare în Marea Britanie. Militari ucraineni sunt instruiţi în Marea Britanie în utilizarea vehiculelor blindate pe care Londra le va furniza Kievului pentru a contracara invazia rusă, a indicat vineri prim-ministrul britanic Boris Johnson, transmite AFP. "Pot spune că instruim acum ucraineni în Polonia să utilizeze apărări antiaeriene şi în ţară (Marea Britanie) să utilizeze vehicule blindate", le-a spus el jurnaliştilor britanici care îl însoţesc în vizita în India. Antrenamente militare în Marea Britanie Potrivit unui purtător de cuvânt al lui Johnson, citat joi seară de media din insulă, 'două duzini' de militari ucraineni se află în prezent în Marea Britanie în acest cadru, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "Acţionăm concertat cu aliaţii noştri pentru a furniza noi tipuri de echipament pentru care ucrainenii nu au poate experienţă. Este deci raţional ca ei să primească instruirea necesară spre a le putea utiliza cât mai bine", a adăugat premierul. "Lucrăm pur şi simplu împreună cu aliaţii noştri pentru a da Ucrainei instrumentele pentru a se apăra", a mai spus Boris Johnson, minimalizând îngrijorările că această iniţiativă ar putea fi percepută de Rusia drept o escaladare. În timpul vizitei din 9 aprilie la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski, Boris Johnson s-a angajat să furnizeze Ucrainei 120 de vehicule blindate şi noi sisteme de rachete antinavă în cadrul unui ajutor militar britanic ce mai include peste 10.000 de rachete antitanc.

Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina (sursa: cnn)
Internațional

Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina

Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut joi, pentru scurt timp, că Rusia a suferit pierderi "semnificative" ale trupelor sale în Ucraina, calificând-o drept "o tragedie uriașă" pentru țară, într-un interviu acordat Sky News, potrivit CNN. Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina Întrebat dacă retragerea trupelor rusești din Kiev și din regiunea sa ar putea fi văzută ca "o umilință" pentru Kremlin, Peskov a spus că folosirea acestor cuvinte ar fi "o înțelegere greșită a situației". Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate "Avem pierderi semnificative de trupe și este o tragedie uriașă pentru noi", a recunoscut Peskov, înainte de a susține că motivul retragerii Rusiei din regiunile Kiev și Cernihiv a fost "un act de bunăvoință în timpul negocierilor dintre delegațiile ucraineană și rusă". Peskov a adăugat că Rusia a făcut acest lucru pentru "a ridica tensiunea din aceste regiuni pentru a arăta că Rusia este într-adevăr pregătită să creeze condiții confortabile pentru continuarea negocierilor". Luna trecută, tabloidul rusesc pro-Putin Komsomolskaia Pravda a raportat un bilanț de 9.861 - de mai multe ori mai mare decât cifrele oficiale ale Kremlinului. Cifra, care a fost atribuită ministerului și retrasă ulterior de ziar - care a susținut că a fost piratată - nu a fost confirmată de Kremlin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră