vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: militari

20 articole
Internațional

Militarii vor fi plătiți în ciuda blocajului bugetar, deja a fost dat ordinul de către Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dispus ca militarii americani să își primească salariile pe 15 octombrie, în ciuda paraliziei bugetare („shutdown”) care afectează guvernul federal. Decizia, anunțată sâmbătă, a fost făcută publică pe platforma sa Truth Social. Salarii plătite „cu orice preț” „Îmi folosesc autoritatea de comandant-șef pentru a-i ordona secretarului nostru de război, Pete Hegseth, să utilizeze toate fondurile disponibile pentru a se asigura că trupele noastre sunt plătite pe 15 octombrie”, a declarat Trump. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” De regulă, în timpul blocajului bugetar, niciun salariu nu este plătit angajaților federali, inclusiv militarilor, până la adoptarea unui nou buget. Congresul american, blocat între republicani și democrați Impasul politic din Congres durează de peste o săptămână. Republicanii și democrații nu au ajuns la un acord privind bugetul federal, ceea ce a dus la închiderea parțială a guvernului. Peste 700.000 de angajați federali din funcții neesențiale au fost trimiși în șomaj tehnic, iar alți 2,3 milioane de funcționari și 1,3 milioane de militari lucrează fără a fi plătiți. „Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră” Donald Trump a acuzat opoziția democrată, condusă de Chuck Schumer, că este responsabilă pentru blocajul bugetar. „Dacă nu se face nimic din cauza liderului Schumer și a democraților, bravii noștri soldați vor fi fără salariul care li se cuvine pe 15 octombrie. Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră și întreaga securitate a țării”, a scris președintele republican. Negocieri blocate în Senat Republicanii propun prelungirea bugetului actual, menținând aceleași niveluri de cheltuieli, în timp ce democrații cer extinderea finanțării pentru programele de sănătate destinate familiilor cu venituri mici. Deoarece Senatul necesită o majoritate calificată, voturile democraților sunt esențiale pentru adoptarea unui nou buget. Totuși, Donald Trump a respins orice negociere privind asigurările de sănătate înainte de redeschiderea guvernului federal, condiție pe care o consideră prioritară. Concedieri și presiune asupra opoziției Casa Albă a confirmat vineri că a început concedierile în rândul angajaților federali, o măsură anticipată de Trump pentru a accentua presiunea asupra democraților. Blocajul bugetar, unul dintre cele mai tensionate din ultimii ani, evidențiază polarizarea politică profundă din SUA și testul de rezistență la care este supusă administrația Trump în fața unui Congres divizat.

Donald Trump ordonă plata militarilor americani (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Foto: Facebook
Politică

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare, atât a specialilor, cât și în general: în decurs de circa 16 ore, premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și Guvernul României au transmis mesaje complet diferite. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Ce declarații au fost făcute, ieri, pe acest subiect, în ordinea cronologică: Ionuț Moșteanu: „Nu este momentul acum să discutăm despre pensiile militarilor. Pensiile de serviciu ale militarilor au fost discutate şi răsdiscutate (...) Altfel, în pachetul 3 nu va fi vorba de pensiile de serviciu ale militarilor”. Ilie Bolojan la TVR: „Practic, dacă nu creşti vârsta de pensionare în general, la toate categoriile inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste cinci ani, peste zece ani” Guvernul României, marți dimineața: „Guvernul nu are în vedere şi nu discuta în acest moment posibilitatea creşterii vârstei standard de pensionare (...) În interviul de la TVR, premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârstă de pensionare a categoriilor cu statut special în această privinţă, deci la elimnarea excepţiilor de la vârstă standard”.  La 5 septembrie, acum patru zile, și președintele Nicușor Dan făcea o declarație complet diferită de cea a lui Moșteanu: „În pachetul II sunt niște măsuri legate de pensiile magistraților, consiliile de administrație, instituții precum ASF-ul, ANCOM. În pachetul trei probabil o să vorbim și de celelalte categorii de pensii speciale”, a spus el la Antena 1. 

Reforma pensiilor militare, până în 2035 (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Pensiile militarilor, reformă graduală: Ministrul Apărării avansează un termen de 10 ani

Reforma pensiilor militare, până în 2035. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat într-o intervenție la Digi24 că susține o reformă etapizată a pensiilor militare, care să se desfășoare pe parcursul a 10 ani. Scopul declarat este evitarea depopulării sistemelor esențiale de apărare, ordine publică și siguranță națională. Deciziile, luate după consultări cu militarii Ionuț Moșteanu a precizat că orice modificare în sistemul de pensii militare va fi decisă doar în urma unor discuții cu beneficiarii direcți. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Deocamdată, nu există un plan concret de schimbare a modului de plată. „Este important ca oamenii să aibă o perspectivă foarte clară asupra a ceea ce urmează. Nu vom lua nicio decizie peste noapte”, a declarat ministrul Apărării. Dezechilibre între salarii și pensii în sistemele de apărare Ministrul a criticat abordarea politicienilor care, în trecut, au acordat condiții de pensionare foarte avantajoase militarilor și polițiștilor, menținând în același timp salarii reduse. „S-au dat salarii mici și s-a rostogolit obligația socială pentru următoarele generații. Trebuie să ne uităm la demografie și la sustenabilitatea sistemului”, a avertizat Moșteanu. Diferențe majore între pensiile militarilor și cele ale magistraților În sprijinul reformei, Moșteanu a comparat nivelul pensiilor din armată cu cel din alte domenii, subliniind discrepanțele uriașe. El a respins argumentele invocate de președinta CSM, Elena Costache, privind restricțiile profesionale similare între magistrați și militari. „Pensia în magistratură este în jur de 25.000 de lei, în sistemul militar aproximativ 5.300 de lei, iar în sistemul public general – circa 2.700 de lei. Sunt diferențe care nu reflectă realitățile României”, a spus Moșteanu. Menținerea cadrelor militare în sistem Ministrul Apărării consideră esențial ca noul sistem de pensii să ofere siguranță militarilor activi și să încurajeze cariere de lungă durată în armată. Moșteanu a subliniat riscul pierderii unor specialiști esențiali. „Lucrez cu oameni care au decizia de pensionare în buzunar, dar care continuă să muncească. Dacă ar pleca mâine, sistemul ar suferi o pierdere greu de acoperit. Experiența lor nu poate fi înlocuită de pe o zi pe alta”, a explicat Moșteanu. Reforma pensiilor militare, până în 2035 Ionuț Moșteanu a menționat anul 2035 ca termen final pentru finalizarea reformei pensiilor militare. Ministrul mizează pe înțelegerea din partea Comisiei Europene în privința etapizării acestui proces. Totodată, Moșteanu a pledat pentru posibilitatea unor deduceri de la vârsta standard de pensionare de 65 de ani, în funcție de specificul activității militarilor. „Avem nevoie de oameni, nu doar de echipamente” În încheiere, Moșteanu a subliniat importanța resursei umane în contextul dotării armatei cu tehnică modernă. „Degeaba achiziționăm rachete, tancuri, avioane, dacă nu avem oameni care să le folosească. Orice sistem de pensii poate fi reformat într-o perioadă de 10 ani. E nevoie de o reformă graduală, nu de decizii pripite”, a conchis ministrul Apărării.

Atac extraterestru asupra soldaților, document CIA (sursa: Pexels/Tamula Aura)
Eveniment

Soldați atacați de extraterești: un document CIA menționează o întâmplare bizară din Siberia

Atac extraterestru asupra soldaților, document CIA devenit viral, stârnind controverse printr-o poveste halucinantă: un presupus atac extraterestru asupra unei unități militare sovietice. Potrivit documentului disponibil pe site-ul CIA, nu este clar dacă Agenția Centrală de Informații a SUA a intrat în posesia unor documente secrete sovietice referitoare la presupusul incident sau totul se bazează pe o relatare a unei publicații canadiene în 1993. Atac extraterestru asupra soldaților, document CIA Documentul a fost făcut public în mai 2000, dar atrage din nou atenția în contextul interesului crescut pentru OZN-uri. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Potrivit articolului, în timpul unor exerciții militare, soldații sovietici ar fi doborât un OZN cu o rachetă sol-aer. Nava, descrisă ca un „obiect zburător în formă de farfurie”, zbura la joasă altitudine deasupra unei baze militare. După prăbușire, cinci ființe umanoide „scunde, cu capete mari și ochi negri” ar fi ieșit din epavă. Apoi, acestea s-ar fi unit într-o singură entitate, care a explodat într-o lumină orbitoare, pietrificând 23 de soldați. Doar doi ar fi supraviețuit, fiind protejați de o zonă umbrită. Soldații ar fi fost transformați în „stâlpi de piatră” Documentul descrie modul în care victimele au fost „transformate în stâlpi de piatră”, iar corpurile lor au fost transportate, împreună cu epava, într-o bază secretă de cercetare din apropierea Moscovei. Analizele ar fi arătat că structura moleculară a soldaților semăna cu cea a calcarului. Cercetătorii ar fi presupus că această transformare a fost cauzată de o „sursă de energie” necunoscută până în prezent. CIA: „Un caz extrem de amenințător, dacă e real” Un reprezentant CIA, anonim, ar fi declarat în raport: „Dacă dosarul KGB este real, avem de-a face cu un caz extrem de amenințător. Aceste ființe dețin arme și tehnologii care depășesc toate presupunerile noastre și pot riposta dacă sunt atacate.” Fost agent CIA: „Informațiile sunt probabil distorsionate” Mike Baker, fost agent CIA, a comentat pentru Fox News Digital că, deși poate exista un sâmbure de adevăr, informațiile au fost cel mai probabil distorsionate de-a lungul timpului. „Dacă incidentul a avut loc, raportul original cu siguranță nu seamănă prea mult cu versiunea pe care o vedem acum, după cinci sau șase reinterpretări,” a spus Baker. Agenție specială pentru fenomene aeriene neidentificate În 2020, Departamentul Apărării al SUA a anunțat înființarea Unidentified Aerial Phenomena Task Force (UAPTF), o agenție specială care are ca scop detectarea, analizarea și clasificarea obiectelor zburătoare neidentificate ce ar putea reprezenta un risc pentru securitatea națională. Baker subliniază că nu toate OZN-urile implică automat prezența extratereștrilor, dar investigarea lor este esențială pentru siguranța aeriană și militară. Dosarele CIA despre OZN-uri În 2020, președintele Donald Trump a semnat un ordin prin care a cerut desecretizarea unor dosare vechi ale guvernului american despre OZN-uri. Multe dintre aceste documente sunt acum disponibile publicului, deși o mare parte conține informații speculative sau neverificate. Nick Pope, fost oficial al Ministerului Apărării din Marea Britanie și expert în OZN-uri, declară: „Mulți oameni cred că undeva, în arhivele secrete, există dovada clară a contactului cu extratereștrii. Toată lumea vrea să afle adevărul.” O poveste greu de crezut În ciuda detaliilor spectaculoase, fostul agent Mike Baker rămâne sceptic: „Sunt convins că există ceva acolo sus. Dar nu cred că extratereștrii au aterizat în anii ’80, au transformat soldații sovietici în calcar și abia acum aflăm despre asta. Nu cred că acesta e adevărul.”

Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo Foto: X/Twitter
Politică

Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari

Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari au devenit mercenari în Africa, probabil pentru Horațiu Potra. Informația apare într-un comunicat al ministerului Apărării, care spune doar că aceștia s-au reangajat la „firme private de securitate”. Citește și: Sondaj: Simion câștigă detașat în turul I, dar Nicușor Dan bate orice adversar în turul II Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo În plus, ministerul Apărării a descoperit militari activi aflați în concediu de creștere a copilului care au lucrat ca mercenari în această perioadă. La ce concluzie s-a ajuns după „verificări la nivelul întregii structuri de forțe a Armatei României, cu privire la posibilitatea ca personal activ din Ministerul Apărării Naționale, aflat în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituția, să fi desfășurat activități în companii private de securitate românești, care au activat recent în Republica Democratică Congo”:  466 de militari rezerviști care provin din Ministerul Apărării Naționale au semnat, după trecerea în rezervă, contracte pe diferite perioade cu companii de securitate care au activat în R.D. Congo. Acești militari au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale. șapte militari în activitate – doi subofițeri și cinci soldați profesioniști care, pe timpul concediului de creștere a copilului în vârsta de până la doi ani au desfășurat, în mod nejustificat, activități în R.D. Congo, în perioade diferite, în intervalul 2023 – începutul anului 2025, din calitatea de angajat temporar în companii de securitate. 24 de militari, care au trecut în rezervă prin demisie, în anii anteriori, și, ulterior, au activat în cadrul unor companii private de securitate din Congo, au fost acceptați să se întoarcă în activitate, în perioada 2023-2024, fiind, la acest moment, încadrați în diferite unități militare din MApN 14 situații în care militari în rezervă, care au activat, pentru diferite perioade, în R.D. Congo din această poziție și, ulterior, au dobândit, în perioada 2020-2024 calitatea de rezervist voluntar În ceea ce-i privește pe militarii care ar fi trebuit să îngrijească copiii, dar au luptat în Congo, pentru unul dintre aceștia a fost sesizat Parchetul Militar. Și ceilalți vor avea aceeași soartă și, în plus, „au fost inițiate demersuri de natură disciplinară și administrativă”, arată comunicatul MApN.

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament.  Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii El a explicat și care sunt cele două variante de rezolvare a acestei situații, subliniind că problemele sunt legate de pensiile magistraților, nu de pensiile militarilor.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș. Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii. 

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni (sursa: Facebook/Михайло Драпатий - Командувач Сухопутних військ Збройних Сил України)
Internațional

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni. Mîhailo Drapatîi, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, a condamnat ferm violențele tot mai frecvente asupra personalului militar, subliniind că „uciderea personalului aflat mult în spatele frontului este o linie roșie care nu trebuie depășită”. Militari ucraineni atacați de civili ucraineni „Nu avem dreptul să urmărim în tăcere valul tot mai mare de desconsiderare față de apărătorii Ucrainei”, a scris Drapatîi duminică pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Declarația sa vine în urma a două incidente grave care au avut loc sâmbătă. Este vorba despre o explozie la un birou districtual de recrutare militară din regiunea Rivne a provocat un mort și șase răniți. De asemenea, în regiunea Poltava, un soldat a fost împușcat mortal în aceeași zi. Drapatîi a cerut autorităților să ia măsuri ferme împotriva celor responsabili și să ofere un răspuns clar la aceste atacuri. Lipsa de reacție a societății Șeful forțelor terestre ucrainene a criticat lipsa de indignare publică în fața acestor agresiuni, considerând că astfel de acte de violență împotriva soldaților nu pot fi tolerate. „Au existat deja cazuri de umilire și agresiune împotriva militarilor. Iar acum avem atacuri armate directe”, a avertizat Drapatîi. Avertizări asupra unor noi incidente Generalul ucrainean a subliniat că, fără o reacție rapidă și decisivă, astfel de incidente s-ar putea intensifica. „Suntem obligați să arătăm apreciere față de cei care au pus mâna pe arme și, cu prețul vieții lor, ne apără casa”, a concluzionat el.

Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk

Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk. Sute de soldați nord-coreeni au suferit pierderi semnificative în confruntările cu armata ucraineană în regiunea rusă Kursk, potrivit unui înalt responsabil american. Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk Conform oficialului american, sub acoperirea anonimatului, pierderile Coreei de Nord sunt estimate la câteva sute de soldați, incluzând atât răniți, cât și uciși. Citește și: BREAKING Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la care Guvernul se împrumută "Mai multe sute de victime, aceasta este cea mai recentă estimare a noastră cu privire la pierderile Coreei de Nord", a declarat acesta. Ofensiva ucraineană și pierderile nord-coreene Comandantul șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a confirmat marți intensificarea operațiunilor ofensive ale inamicului în regiunea Kursk. Aceste acțiuni implică utilizarea activă a trupelor nord-coreene, care, conform declarațiilor sale, „au suferit pierderi grele”. Regiunea Kursk a devenit, de la începutul lui august, scena unei ofensive ucrainene surprinzătoare, considerată cea mai mare incursiune pe teritoriul rus după Al Doilea Război Mondial. Ucraina controlează în continuare o mică parte din acest teritoriu. Trupele nord-coreene, fără experiență de luptă Potrivit surselor americane, trupele nord-coreene trimise în Rusia pentru a sprijini armata rusă nu aveau experiență anterioară în luptă. "Aceste trupe nu luptaseră niciodată înainte", a precizat oficialul american, sugerând că lipsa de experiență ar putea explica pierderile semnificative înregistrate. Acordul militar Rusia, Coreea de Nord În ultimele luni, Rusia și Coreea de Nord au semnat un acord de apărare reciprocă, intrat în vigoare la începutul lunii decembrie. Potrivit articolului 4 al acestui acord, cele două țări își oferă „ajutor militar imediat” în caz de agresiune din partea unei terțe țări. Kremlinul a evitat să confirme prezența trupelor nord-coreene, iar Phenianul nu a făcut nicio declarație oficială privind implicarea soldaților săi. Sprijinul SUA pentru Ucraina Statele Unite rămân principalul susținător militar al Ucrainei, trimițând echipamente și fonduri pentru a susține efortul de război împotriva Rusiei. În prezent, Washingtonul mai are 5,6 miliarde de dolari disponibili pentru acest scop. Totuși, o parte din fonduri ar putea rămâne nefolosite înainte de învestirea unei noi administrații americane, condusă de Donald Trump, care și-a exprimat scepticismul față de acest ajutor. Oficialii americani lucrează pentru ca fondurile disponibile să fie transferate, facilitând accesul pentru viitoarea administrație. Implicarea Coreei de Nord Implicarea trupelor nord-coreene în luptele din regiunea Kursk adaugă o nouă dimensiune complexității conflictului ruso-ucrainean. Pierderile grele ale acestor trupe, lipsa de experiență de luptă și acordurile militare recente dintre Rusia și Coreea de Nord subliniază escaladarea tensiunilor regionale. În paralel, sprijinul occidental pentru Ucraina continuă, dar incertitudinea politică din Statele Unite ar putea influența viitorul acestui ajutor.

NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Internațional

NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian

NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian. NATO a lansat un apel către Rusia şi Coreea de Nord, solicitându-le să oprească imediat desfăşurarea de soldaţi nord-coreeni pe teritoriul Rusiei, unde aceştia sprijină Moscova în conflictul împotriva Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat desfăşurarea acestor trupe în regiunea rusă Kursk. NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian Mark Rutte a explicat că prezenţa soldaţilor nord-coreeni la graniţa cu Ucraina indică "disperarea crescândă" a preşedintelui rus Vladimir Putin, care are dificultăţi în susţinerea campaniei sale militare fără ajutor extern. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Intensificarea cooperării militare dintre cele două ţări reprezintă o ameninţare atât pentru securitatea în regiunea Indo-Pacifică, cât şi pentru cea Euro-Atlantică. Potrivit NATO, implicarea Coreei de Nord în "războiul ilegal al Rusiei" marchează o "escaladare semnificativă" a conflictului şi contravine rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU. Rutte a subliniat că această cooperare militară extinsă între Rusia şi Coreea de Nord reprezintă o evoluţie periculoasă, cu efecte la nivel global. Poziția Moscovei Kremlinul a respins iniţial rapoartele despre desfăşurarea trupelor nord-coreene, catalogându-le drept "fake news", dar ulterior Putin nu a negat prezenţa acestora, menţionând că Rusia este responsabilă de implementarea tratatului militar cu Phenianul. La rândul său, reprezentantul Coreei de Nord la ONU a respins aceste informaţii, numindu-le "zvonuri nefondate".

Mercenarii Wagner au ucis militari ruși (sursa: atlanticcouncil.org)
Internațional

Mercenarii Wagner au ucis militari ruși

Mercenarii Wagner au ucis militari ruși. Cel puţin 13 militari ruşi au fost ucişi în operaţiunile desfăşurate de armata rusă împotriva rebeliunii grupării de mercenari Wagner, potrivit unor bloggeri militari ruşi. Mercenarii Wagner au ucis militari ruși Numărul militarilor ruşi ucişi ar putea fi chiar mai mare de 20, cred aceiaşi bloggeri, care precizează că şase elicoptere şi un avion de recunoaştere au fost doborâte de combatanţii Wagner în timp ce aceştia înaintau către Moscova. Autorităţile ruse nu au confirmat deocamdată vreun bilanţ al victimelor. Printre elicopterele doborâte se numără trei aparate MI-8, folosite în operaţiuni de război electronic şi care oricum erau puţine pe frontul din Ucraina, notează popularul blog militar rus Rybar. Conform aceleiaşi surse, un avion de transport Il-18 al armatei ruse şi care avea la bord un post de comandă de asemenea s-a prăbuşit, toţi militarii din avion pierzându-şi viaţa. Liderul grupării Wagner, Evgheni Prigojin, a anunţat el însuşi la începutul rebeliunii că luptătorii săi au doborât un elicopter al armatei ruse. El a pornit cu gruparea sa de mercenari un "Marş al Dreptăţii" către Moscova, cu scopul de a înlocui conducerea militară rusă, pe care o acuză pentru eşecurile armatei ruse în războiul din Ucraina, şi a ajuns sâmbătă la câteva sute de kilometri de capitală. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Criza ce ameninţa puterea preşedintelui Vladimir Putin a fost în final dezamorsată printr-un acord mediat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, ce prevede că Rusia va renunţa la acuzaţiile penale împotriva lui Prigojin şi a luptătorilor participanţi la rebeliune, dar liderul Wagner va pleca în Belarus.

Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Țepele noile amendamente legislația pensiilor speciale

Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentarii și primarii sunt neatinși, creșterea vârstei de pensionare va avea loc abia peste 5 ani în cazul magistraților și militarilor și nu există un calcul al impactului bugetar, eșalonat pe ani. În plus, nu apare nicăieri vreo interdicție de a cumula o pensie specială cu indemnizația de fost parlamentar, cum s-a întâmplat la CCR, unde Valer Dorneanu și alți colegi aveau și pensie de magistrat, și indemnizație de fost parlamentar. Legea interzice doar cumulul mai multor pensii speciale, denumite „pensii de serviciu”. Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Iată câteva observații asupra documentului consultat de DeFapt.ro, un așa numit „tabel de lucru” cu amendamente la PLx 244/2023: Pensiile speciale pentru parlamentari și aleși locali - primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi consiliilor judeţene - denumite oficial „indemnizație pentru limită de vârstă” nu apar în proiect. Impactul pensiilor speciale ale aleșilor locali este estimat la circa un miliard de lei. În următorii cinci ani, pensiile magistraților vor fi calculate ca și până acum! „Menținerea aceleiași baze de calcul pentru o perioadă de 5 ani urmare nevoii : a) De stopare a exodului de personal specializat spre pensie b) De evitare a destabilizării sistemelor de apărare având în vedere starea de tensiune de la granița de est a Romaniei, prezenta războiului din Ucraina. c) Lipsa acută de personal specializat; d) Imposibilitatea înlocuirii personalului cu experiență, profesionit, în timp scurt”, se explică în documentul consultat de Defapt.ro. Apare o nouă categorie de pensionari speciali cu aceleași drepturi ca și ale magistraților: magistrații asistenți de la Curtea Constituţională În cazul militarilor și polițiștilor, baza de calcul a pensiei se modifică abia din ianuarie 2029. În plus, „soldele/salariile lunare brute utilizate la stabilirea bazei de calcul nu se actualizează dacă indicele prețurilor de consum lunar prezintă valori negative”. Abia militarii și polițiștii născuți în 1975 se vor pensiona la 65 de ani. Comisia Europeană a cerut o rată de înlocuire a pensiilor magistraților de 45%. În amendamente, ea este de 80%. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri În calculul pensiei, în cazul magistraților nu se elimină sporurile. Totuși, nici o pensie nu va putea depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Sporurile se elimină la calculul pensiilor din sistemul militarizat.

Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni, cere Banca Mondială Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni

Banca Mondială cere ca pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră, susțin surse politice citate de Libertatea. Această publicație susține că nu s-a găsit nici formula pentru reducerea pensiilor magistraților, aceasta fiind blocată de o decizie CCR. Citește și: În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei. Județul plătește și opt pensii speciale pentru foști consilieri ai Curții de Conturi, între 7.000 și 8.600 de lei pe lună Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni În prezent, militarii și polițiștii cu vechime de cel puțin 25 de ani primesc o pensie în cuantum de 80% din „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere”. Varianta propusă de Banca Mondială este însă respinsă de militari, mai susține Libertatea. De altfel, un sindicat al militarilor din Gorj a cerut, recent, ca pensiile militarilor să nu fie reglementate prin PNRR. Potrivit Libertatea, în aceste condiții România riscă să rateze tranșa trei din PNRR, iar Marcel Ciolacu ar refuza să preia șefia Guvernului, în mai 2023, pentru a nu fi responsabil de acest eșec. „Ciolacu ne-a spus în ședința de luni că toți miniștrii PSD trebuie să îndeplinească până în luna mai toate jaloanele din PNRR. Ne-a spus că dacă nu intră banii din tranșa a treia din PNRR, nu dorește să preia o guvernare din care să lipsească această importantă sursă de finanțare. Fără banii din PNRR, ce sens are să preia el toate criticile? Vrea să preia o guvernare în care se respectă jaloanele din PNRR”, a arătat un lider PSD, sub protecția anonimatului, pentru Libertatea. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a declarat, luni, că Guvernul aşteaptă raportul Băncii Mondiale cu privire la proiectul de lege referitor la pensiile speciale care se află în dezbatere în Parlament. „Este în cererea de plată numărul 3 (legea privind pensiile speciale). Astăzi şi mâine, din câte ne-a informat ministrul Muncii, Marius Budăi, va avea loc o discuţie cu Banca Mondială atât la Ministerul Muncii, cât şi la Guvern. Va fi o discuţie şi cu premierul referitoare probabil la forma finală a raportului pe care Banca Mondială trebuie să îl prezinte. În măsura în care vom avea informatii despre acest raport final vom şti să spunem exact şi termenele care urmează”, a afirmat Oprea, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD. România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat recent Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR).

Cresc soldele și salariile de grad (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cresc soldele și salariile de grad

Cresc soldele și salariile de grad. Soldele și salariile de grad ale personalului militar, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare urmează să fie actualizate proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Generalii din armată, servicii secrete și poliție vor ajunge la o soldă de 1.000 lei, agenții de poliție, la 625 lei, iar soldații, la 500 lei. Mărirea soldelor de grad este prevăzută într-un proiect de HG care urmează să fie adoptat miercuri de Guvernul României. Creșterea soldelor și salariilor de grad va fi asigurată din bugetele de cheltuieli aprobate pentru fiecare instituție din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Cresc soldele și salariile de grad Soldele și salariile de grad ale militarilor și polițiștilor au fost reglementate prin Legea 153/2017. Actul normativ prevedea cuantumul soldelor de grad și salariile de grad pentru angajații din armată, servicii secrete și poliție. De exemplu, pentru generali, amirali și chestori generali de poliție, adică generalii cu patru stele, soldele era de 410 lei. La polul opus se aflau agenții de poliție, agenții de penitenciare și sergenții majori, pentru care era prevăzută o soldă de 250 lei. Cea mai mică soldă o primeau soldații și gradații profesioniști. Caporalul clasa I primea 235 lei, iar solda unui soldat era de doar 200 lei. Însă, în Nota de Fundamentare a Ordonanței de Urgență care urmează să fie adoptată de Guvern se menționează că „în prezent, cuantumul soldelor de grad/salariilor gradelor profesionale ale personalului militar, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare sunt mai mari decât cele prevăzute la art.7 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea – cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare”. Ce soldă va primi fiecare militar și polițist Ordonanța de Urgență aflată pe masa premierului Nicolae Ciucă prevede creșterea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară. Astfel, generalii, amiralii și chestorii generali de poliție vor primi o soldă de 1.000 lei. Pentru gradele de general-locotenent, viceamiral, chestor-şef de poliţie s-a stabilit o soldă de 975 lei. Generalii cu două stele, adică ofițerii cu gradul de general-maior, contraamiral, chestor principal de poliţie vor primi 950 lei. Ofițerii cu gradul de general de brigadă, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă, chestor de poliţie/penitenciare au prevăzută o soldă de 925 lei. Citește și: Marele dosar al șpăgilor din vama Albița: frontiera e șvaițer, dar vameșii fie au fost achitați, fie au primit pedepse mici, cu suspendare Cei cu gradul de colonel, comandor, comisar-şef de poliţie/penitenciare vor primi 900 lei. Pentru gradele de locotenent-colonel, căpitan-comandor, comisar de poliţie/penitenciare majorarea va ajunge la 850 lei. Maior, locotenent-comandor, subcomisar de poliţie/penitenciare - 825 lei. Căpitan, inspector principal de poliţie/penitenciare – 800 lei. Locotenent, inspector de poliţie/penitenciare - 775 lei. Sublocotenent, aspirant, subinspector de poliţie/penitenciare – 750 lei. Maiștri militari şi agenţi de poliţie/penitenciare Conform proiectului de act normativ, un maistru militar principal va primi o soldă de 725 lei. În timp ce un maistru militar clasa I 700 lei. Pentru maistru militar clasa II este prevăzută o soldă de 675 lei. În timp ce maiștrii militari clasa III, IV și V vor primi 650 lei, 625 lei, respectiv 600 lei. Plutonier adjutant principal/şef, agent-şef principal de poliţie/ penitenciare – 725 lei. Plutonier adjutant, agent-şef de poliţie/penitenciare – 700 lei. Plutonier major, agent-şef adjunct de poliţie/penitenciare - 675 lei. Plutonier, agent principal de poliţie/penitenciare – 650 lei. Sergent major, agent de poliţie/penitenciare – 625 lei. Sergent – 600 lei. Soldaţi şi gradaţi profesionişti Caporal clasa I – 590 lei. Caporal clasa a II-a – 565 lei. Caporal clasa a III-a – 550 lei. Fruntaş – 525 lei. Soldat – 500 lei.

MApN, numai un militar ucrainean rănit tratat în România (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

MApN, numai un militar ucrainean rănit

MApN, numai un militar ucrainean rănit. Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți în război au fost trimiși pentru tratament în mai multe state, inclusiv România. La solicitarea Defapt.ro, Ministerul Apărării Naționale a transmis că doar un militar ucrainean a fost tratat în sistemul spitalicesc militar românesc, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" din București. 1.000 de militari în 12 țări Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut public rezumatul unui bilanț pe anul 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. El a mulțumit medicilor ucrainieni pentru eroismul de care au dat dovadă în primele zece luni de război. Medici care au salvat viețile militarilor ucrainieni, dar și a civililor aflați în situații complicate. Raportul publicat de Valeri Zalujnîi mai arată că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți au fost transportați și tratați la spitalele militare din Franța, Olanda, Irlanda, Norvegia, Danemarca, Spania, Polonia, Germania, Italia, România, SUA și Israel. Zalujnîi a mai transmis că 29.000 de militari ucraineni au primit medalii din partea autorităților din Ucraina. Și doar 160 de militari au primit titlul de "Erou al Ucrainei". MApN, numai un militar ucrainean rănit Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Apărării Naționale să transmită câți militari ucrainieni au fost tratați în spitalele militare românești de la începutul războiului din Ucraina și câți se află internați în acest moment. Ministerul Apărării Naționale a precizat că "în luna mai 2022, un militar ucrainean a fost tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București" (situație despre care s-a făcut referire și un comunicat de presă în mai 2022; potrivit acestuia, MApN a preluat doi pacienți, dar unul a fost internat la "Bagdasar-Arseni", doar celălalt a fost tratat într-un spital militar românesc). În plus, Ministerul Apărării Naționale a mai transmis că "La această dată, în spitalele militare din România nu sunt internați militari ucraineni. Niciun militar ucrainean nu a decedat în spitalele militare din România". Citește și: Escaladare gravă din partea Moscovei: Putin trimite rachete hipersonice Zircon imposibil de interceptat în Atlantic, la distanță mică de țărmurile SUA. Foarte probabil, sunt nucleare Costurile aferente tratamentului medical acordat militarului ucrainean tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" au fost suportate de către statul român în conformitate cu Ordonanța Urgență nr. 15 din 27 februarie 2022. Ordonanța prevede "acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, aceștia au dreptul la asistență medicală gratuită și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală și de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile Titlului IV din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

Croația refuză să instruiască militari ucraineni (sursa: flickr/Zoran Milanović)
Eveniment

Croația refuză să instruiască militari ucraineni

Croația refuză să instruiască militari ucraineni. Parlamentarii croaţi au respins vineri la limită propunerea ca ţara lor să se alăture misiunii de sprijin a UE pentru armata ucraineană, după ore de dezbateri încinse care reflectă diviziunile profunde între premier şi preşedintele ţării. Croația refuză să instruiască militari ucraineni O majoritate de două treimi era necesară pentru a adopta propunerea, care ar fi însemnat ca până la 100 de militari ucraineni să fie instruiţi în Croaţia în următorii doi ani. Preşedintele Zoran Milanović (foto), care este comandantul suprem al forţelor armate croate, s-a opus propunerii. Din cei 107 parlamentari care au votat în legislativul de 151 de locuri, 97 au susţinut decizia, iar zece au fost împotrivă. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Deputaţii opoziţiei au declarat că nu vor să devină ostatici ai neînţelegerilor dintre principalii lideri politici şi au afirmat că legea fundamentală nu impune voturi parlamentare în chestiuni în mod normal aprobate de preşedinte în acord cu guvernul. Drept răspuns la invazia Rusiei din Ucraina la începutul lui februarie, UE a convenit în octombrie să lanseze Misiunea de Asistenţă Militară pentru sprijinirea Ucrainei (EUMAM Ucraina) şi a numit un general polonez să conducă programul de instruire care urmează să aibă loc în mare parte în Polonia. Guvernul vrea, președintele se opune Preşedintele Zoran Milanović a refuzat să ia în considerare propunerea guvernului ca Croaţia să se alăture EUMAM Ucraina. El a spus că Croaţia nu trebuie să fie implicată în război şi că propunerea ar încălca Constituţia, întrucât nu clarifică baza pentru declararea Ucrainei ţară aliată, în contextul în care ea nu este nici membră a UE, nici a NATO. Guvernul a trimis propunerea parlamentului, sperând să-şi asigure majoritatea de două treimi necesară pentru adoptarea de decizii în chestiuni militare. "Participarea la această misiune militară este o decizie raţională, principială şi coerentă a Croaţiei, este în interesul său naţional", a spus premierul Andrej Plenković înainte de vot, respingând criticile potrivit cărora procedurile legale au fost încălcate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră