sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mae

46 articole
Internațional

Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze

Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze. Teheranul a avertizat sâmbătă împotriva oricărei abordări provocatoare după un apel al ţărilor europene pentru o anchetă a ONU cu privire la dronele iraniene furnizate Rusiei, potrivit Occidentului, şi care sunt folosite în războiul împotriva Ucrainei. Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze Ministerul iranian de Externe a negat din nou, într-un comunicat de presă, că Teheranul ar fi furnizat arme Moscovei, acuzând în acelaşi timp Occidentul că încearcă să pună presiune asupra Iranului. Franţa, Regatul Unit şi Germania au cerut vineri, într-o scrisoare adresată ONU, o anchetă imparţială asupra dronelor iraniene livrate Rusiei "prin încălcarea rezoluţiei 2231 a Consiliului de Securitate". Această rezoluţie a fost adoptată în 2015 pentru a încadra acordul nuclear civil iranian şi prevedea la momentul respectiv ridicarea treptată a sancţiunilor economice împotriva Iranului. Uniunea Europeană şi Regatul Unit au anunţat joi noi sancţiuni împotriva Iranului. Acestea vizează trei generali şi o companie de armament,"responsabili pentru furnizarea de drone kamikaze Rusiei" pentru a fi folosite în Ucraina. "Abordările provocatoare ale UE şi Regatului Unit" "Iranul consideră că abordările provocatoare ale UE şi Regatului Unit fac parte dintr-un scenariu politic ţintit", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Nasser Kanani, citat într-un comunicat. Acesta a "condamnat ferm" măsurile "distructive" ale UE şi ale Marii Britanii, adăugând că Iranul "îşi rezervă dreptul de a răspunde oricărei acţiuni iresponsabile şi nu va ezita să îşi apere interesele". Kanani a respins, de asemenea,"acuzaţiile fără temei despre transferul de drone folosite în conflictul din Ucraina". Citește și: Iranul recunoaște colaborarea militară cu Rusia, dar susține că „nu împotriva Ucrainei” "Suntem pentru pace şi încheierea imediată a războiului din Ucraina printr-un proces politic". Problematicile din jurul conflictului din Ucraina "nu au absolut nicio legătură cu rezoluţia 2231", a adăugat acesta, apreciind că ţările europene "încearcă să prezinte o interpretare înşelătoare". În luna septembrie, Ucraina a redus prezenţa diplomatică a Iranului pe teritoriul său ca măsură de represalii pentru presupusele livrări de arme către Moscova.

Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze (sursa: mfa.gov.ir)
Lukașenko pomenește România în contextul războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko pomenește România în contextul războiului

Lukașenko pomenește România în contextul războiului. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că l-a convocat la sediul ministerului pe însărcinatul cu afaceri ad interim al Belarus în România, ca urmare a declaraţiilor făcute de liderul de la Minsk, Aleksandr Lukasensko referitoare la faptul că "Statele Unite împing Europa într-o confruntare militară cu Rusia pe teritoriul Ucrainei şi că şi alte state, inclusiv România, ar urma să fie direct implicate". Lukașenko pomenește România în contextul războiului "Ca urmare a declaraţiilor făcute de liderul belarus Aleksandr Lukaşenko la un eveniment public în cursul zilei de sâmbătă, 17 septembrie, ocazie cu care acesta a menţionat, printre altele, că Statele Unite împing Europa într-o confruntare militară cu Rusia pe teritoriul Ucrainei şi că şi alte state, inclusiv România, ar urma să fie direct implicate, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus convocarea la sediul MAE a însărcinatului cu afaceri a.i. al Belarus în România pentru a i se comunica următoarele elemente de poziţie: Astfel, partea română respinge ferm astfel de afirmaţii inadmisibile, care alimentează retorica bazată pe apel la forţă şi ameninţarea cu forţa în relaţiile internaţionale", se menţionează într-o precizare transmisă duminică de MAE român. MAE: România este membru NATO În poziţia MAE român se adaugă că "de asemenea, nu poate fi ignorat rolul şi responsabilitatea internaţională ale Belarusului în calitate de complice al Rusiei în susţinerea războiului de agresiune împotriva Ucrainei". Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste Totodată, "MAE reaminteşte că România este stat membru al NATO şi beneficiază, în cel mai înalt grad, de toate garanţiile de securitate care decurg din acest statut în conformitate cu clauza de apărare colectivă din art.5 al Tratatului Atlanticului de Nord, NATO fiind cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie", se mai subliniază în informarea transmisă de ministerul român.

Jocul strâmb al Germaniei în Ucraina (sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Jocul strâmb al Germaniei în Ucraina

Jocul strâmb al Germaniei în Ucraina: ministrul de externe german Annalena Baerbock a sosit la Kiev, aceasta fiind a doua vizită în Ucraina de la declanşarea invaziei ruse în această ţară, la 24 februarie, transmite sâmbătă dpa. Jocul strâmb al Germaniei în Ucraina Prezenţa şefei diplomaţiei germane în această ţară are ca scop să arate că "vom continua să fim alături de Ucraina atât timp cât este nevoie - cu livrarea de arme, dar şi de ajutor umanitar şi financiar", a declarat sâmbătă Annalena Baerbock, citată într-un comunicat al MAE german. În afara asistenţei financiare şi militare, Germania intenţionează să ajute Kievul să realizeze operaţiuni de deminare şi "să facă lumină asupra crimelor de război comise, îndeosebi prin trimiterea de experţi, între care şi un procuror", se mai menţionează în comunicatul citat de AFP. Citește și: Până și NATO o spune public: este ceva putred în atitudinea Germaniei față de Ucraina "Pentru mine, este clar că (preşedintele rus Vladimir) Putin contează pe faptul că suferinţa Ucrainei ne va obosi", avertizează Baerbock. Dar Germania, dă ea asigurări, va rămâne alături de ucraineni care "se luptă cu agresiunea rusă, nu doar pentru a-şi apăra dreptul uman la pace şi libertate, ci şi pentru a apăra ordinea păcii noastre europene".

Putin joacă nepăsarea față de UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin joacă nepăsarea față de UE

Putin joacă nepăsarea față de UE. Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar. "O acaparare geopolitică a spaţiului CSI" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a afirmat că aceasta ilustrează o strategie occidentală de izolare a Rusiei şi ea va avea "consecinţe negative", în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a apreciat că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, potrivit declaraţiilor redate de agenţiile Reuters şi AFP. Această decizie "confirmă că o acaparare geopolitică a spaţiului CSI (Comunitatea Statelor Independente, ce reuneşte mai multe dintre fostele republici sovietice - n.r.) continuă activ pentru a izola Rusia", a menţionat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. "Metode de şantaj politic şi economic" "Ei nu se gândesc la consecinţele negative ale unui asemenea pas", a adăugat Zaharova. Potrivit acesteia, UE are ca obiectiv "să stabilească cu regiunile din vecinătatea sa relaţii bazate pe principiul stăpân-sclav". Mai mult, Bruxelles-ul apelează la "metode de şantaj politic şi economic" şi exercită presiuni asupra statelor candidate să adopte "sancţiuni ilegitime" împotriva Moscovei, mai remarcă purtătoarea de cuvânt a MAE rus. "Această abordare agresivă a UE are potenţialul de a crea noi diviziuni şi noi crize mult mai profunde în Europa", conchide Maria Zaharova. "O afacere internă a Europei" Mai devreme în aceeaşi zi, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat că acordarea statutul de ţări candidate la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova este "o afacere internă a Europei", el acuzând însă în acelaşi timp Occidentul că doreşte război cu Rusia, notează AFP. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Pentru Moscova este "important" ca "toate aceste procese să nu creeze şi mai multe probleme Rusiei", a explicat Peskov, la patru luni după declanşarea agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, în urma căreia ţările occidentale au impus sancţiuni Rusiei şi au oferit armament Ucrainei. Putin joacă nepăsarea față de UE La rândul său, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a estimat că o aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, întrucât UE nu este o alianţă militară, şi a amintit că nici preşedintele Putin nu se împotriveşte acestei aderări. O astfel de declaraţie a liderului de la Kremlin, cu referire la Ucraina, a fost făcută vinerea trecută. "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a clarificat Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el.

Timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei Foto: Politia de frontiera
Politică

Timpi mari aşteptare la tranzitarea Bulgariei

Atenţionare de călătorie MAE: în această vară se vor înregistra timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei. (MAE) informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Republica Bulgaria sau să tranziteze teritoriul acestei ţări către Republica Elenă sau Republica Turcia că în perioada sezonului turistic estival 2022 este posibil să fie înregistraţi timpi mari de aşteptare la trecerea prin punctele de frontieră bulgare. Timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei În acest context, este recomandată folosirea tuturor punctelor deschise circulaţiei rutiere internaţionale. Punctele de frontieră vizate la frontiera româno-bulgară sunt Giurgiu-Ruse, Calafat-Vidin, Negru Vodă-Kardam, Vama Veche-Durankulak, Lipniţa-Kainardja şi Dobromir-Krushari (ultimele două puncte cu orar de funcţionare 8:00-20:00, pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 t), Ostrov-Silitra, Bechet-Oryahovo (ferry), Turnu Măgurele-Nikopol (ferry) şi Zimnicea-Svishtov (ferry) (ultimele două puncte de frontieră cu program de funcţionare 8:00-20:00). Cele de la frontiera bulgaro-elenă sunt: Kulata-Promachonas; Makaza-Nimfea (masa totală admisă a autovehiculelor de până la 3,5 t); Ilinden-Exohi (traseu ocolitor pentru punctul de trecere a frontierei Kulata, ruta spre Kavala); Kapitan Petko Voivoda-Ormenion (ruta spre Alexandropolis); Zlatograd-Termes şi Ivaylovgrad-Kiprinos (ultimile două puncte de frontieră pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 t). La frontiera bulgaro-turcă sunt vizate punctele: Kapitan Andreevo-Kapikule; Lesovo-Hamzabeyli; Malko Târnovo-Derekoy (ultimul punct de frontieră prezintă o infrastructură redusă şi înregistrează în mod constant timpi măriţi de aşteptare). Turiștii trebuie să aibă apă, hrană și combustibil MAE le recomandă turiştilor români să se asigure că deţin suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi să menţină în stare de funcţionare mijloacele mobile de comunicare, iar firmelor româneşti de transport internaţional de marfă / pasageri să ia măsurile adecvate în vederea organizării temeinice a itinerariilor de deplasare, prin luarea în considerare a posibilităţii înregistrării unor timpi măriţi de aşteptare la trecerea frontierei şi prin asigurarea resurselor necesare de apă şi alimente persoanelor transportate. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN În acest context, este importantă informarea corectă a şoferilor români, achiziţionarea din timp a vinietelor electronice şi achitarea conformă a taxelor de drum tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din R. Bulgaria. Site-uri cu informații oficiale Toţi cei interesaţi, persoane fizice şi firme de transport, pot obţine informaţii relevante, privind vinieta electronică şi taxele de drum tip TOLL pe www.bgtoll.bg/ro/, privind situaţia circulaţiei prin punctele de trecere a frontierei bulgare: www.mvr.bg, privind starea actuală a drumurilor: pe aplicaţia gratuită LIMA http://lima.api.bg/, pe pagina de Internet a Agenţiei "Infrastructura Rutieră": www.api.bg şi la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop, privind regimul vamal la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia: pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiţii de călătorie în Bulgaria, titlul Reglementări vamale) şi pe site-ul Agenţiei "Vămi" din Bulgaria - www.customs.bg, privind starea vremii: weather.bg. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Sofia: +35929733510, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758. Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor sofia.mae.ro, www.meteoalarm.org, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia "Călătoreşte în siguranţă", care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

Guvernul ungar, atac la justiția română (sursa: stiridiaspora.ro)
Eveniment

Guvernul ungar, atac la justiția română

Guvernul ungar, atac la justiția română. Secretarul de stat Tamas Menczer din ministerul de Externe al Ungariei a criticat miercuri o decizie a instanţei supreme din România referitoare la liceul catolic "Ferenc Rakoczi al II-lea" din Târgu Mureş, transmite MTI. Guvernul ungar, atac la justiția română Menczer a afirmat pe Facebook că "în secolul 21, ar trebui deschise şcoli, nu închise" şi că Budapesta aşteaptă din partea Bucureştiului măsuri urgente care să asigure funcţionarea în continuare a unităţii de învăţământ respective. Oficialul ungar a apreciat că decizia de marţi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în acest caz este "îngrozitoare", deoarece deschide calea către închiderea liceului. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press El a adăugat că, pentru a facilita o soluţie, ministerul ungar de externe ţine legătura cu UDMR, care face parte din coaliţia de guvernământ din România. Menczer şi-a exprimat speranţa că situaţia va fi rezolvată rapid şi nu va afecta pe termen lung relaţiilor româno-ungare, relatează Agerpres. Lege declarată neconstituțională Instanța Supremă din România a menținut o sentință a Curții de Apel Târgu Mureș care a anulat ordinele ministeriale de reînființare, în anul 2018, a Liceului Teologic Romano-Catolic "Ferenc Rakoczi al II-lea" din Târgu Mureș, după ce Curtea Constituțională a României a declarat neconstittuțională legea din februarie 2018 prin care Parlamentul României a adoptat o lege de reînființare a unității de învățământ. În urmă cu trei ani, preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară (PMP), deputatul Marius Paşcan, a anunțat că că a atacat în justiţie "înfiinţarea neconstituţională" a Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş.

Borșul ucrainean, beție la MAE rus (sursa: Twitter/Kirill Martynov)
Internațional

Borșul ucrainean, beție la MAE rus

Borșul ucrainean, beție la MAE rus. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut o declarație bizară la o conferință de presă. Borșul ucrainean, beție la MAE rus Ea a spus că Rusia a invadat Ucraina pentru că ucrainenii nu au vrut să împartă cu rușii proprietatea asupra originii borșului, un fel de mâncare tradițional în regiune. Înregistrarea declarației a fost postată pe Twitter de jurnalistul Kirill Martynov, redactorul șef al publicației ruse Novaia Gazeta Europe, lansată după ce publicația și-a suspendat activitatea în Rusia, din cauza presiunilor Moscovei. "Maria Zaharova a declarat că motivul războiului a fost că ucrainenii nu au vrut să împartă borșul cu ea. De asemenea, se pare că era foarte beată", a scris jurnalistul. At this speech the official representative of @MID_RF Maria Zakharova declared that the reason for war was Ukrainians didn't want to share borscht with her. Also she is apparently absolutely drunk pic.twitter.com/fHmWsim59H— Kirill Martynov (@kmartynov) April 8, 2022 Extremismul borșului În declarația sa, Zaharova îi acuză pe ucraineni de nazism și extremism, susținând că aceștia au interzis "până și cărțile de bucate". "Pentru că nu au vrut să împartă borșul. Trebuia să aparțină unui singur grup, unui singur popor. Citește și: Bătaia luată de ruși la Kiev a fost „o înfrângere pentru generații” (Associated Press) Dar să-l împartă, pentru ca în fiecare oraș, în fiecare țară, fiecare gospodină să-l facă așa cum știe... nu au vrut să facă un compromis. Exact despre asta vorbim, xenofobie, nazism. Extremism în toate formele sale", a spus Zaharova.

Rusia atacă NATO: spălare pe creier (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia atacă NATO: spălare pe creier

Rusia atacă NATO: spălare pe creier. Rusia a denunţat joi seară decizia NATO de a crea patru noi grupuri de luptă în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, Moscova susţinând că organizaţia îşi confirmă astfel poziţia antirusă, transmite dpa. Opt grupuri de luptă NATO de la Baltică la Marea Neagră "Militarizarea Europei se accelerează ca urmare a eforturilor alianţei", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Prin promisiunea că va furniza arme suplimentare Ucrainei, "alianţa confirmă interesul său de continuare a ostilităţilor", a adăugat ea. Citește și: Preşedintele SUA vorbește despre deficitul alimentar: Va fi ceva real Liderii statelor membre NATO, reuniţi joi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria. "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Rusia atacă NATO: spălare pe creier Reprezentanta diplomaţiei ruse a acuzat NATO că urmează orbeşte interesul Statelor Unite de a ţine sub control Rusia. "Isteria antirusă a fost promovată pentru a spori costurile achiziţiilor de arme, de pe urma cărora SUA au profitat financiar, mai presus de toate", a continuat Maria Zaharova. Ea a descris summitul extraordinar al NATO, desfăşurat joi la Bruxelles, drept nimic altceva decât o "şedinţă pentru propria sa spălare pe creier". SUA sunt incapabile să tolereze faptul că Rusia este o ţară care ia propriile decizii suverane şi care îşi poate urma o politică independentă, a mai spus reprezentanta MAE rus.

Țările care trimit armament, probleme directe, spune Maria Zaharova (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia: Țările care trimit armament, probleme directe

Țările care trimit armament, probleme directe. Rusia a avertizat joi că ţările care trimit arme Ucrainei, printre care a menţionat Slovacia, îşi creează singure "probleme directe", informează EFE. Țările care trimit armament, probleme directe "Dacă se adoptă această decizie, şi acest lucru este valabil nu doar pentru Slovacia, ci şi pentru alte ţări, îşi creează singure probleme... Îşi creează singure probleme directe cu mâna lor", a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, pentru canalul de Youtube Soloviov.Live. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi Aceasta a comentat în acest fel informaţiile din mass-media cu privire la faptul că Bratislava ar fi autorizat trimiterea în Ucraina a unor sisteme antiaeriene de fabricaţie sovietică. Pe de altă parte, Zaharova a apreciat că deocamdată "nu se poate vorbi despre un proces activ de negocieri" cu Occidentul, fiindcă "pentru moment există doar anumite contacte asupra anumitor probleme care apar". Rusia se victimizează Ea a evitat să comenteze declaraţiile ministrului de externe polonez Zbigniew Rau, care a afirmat că Polonia ar putea înlocui Rusia în G20. "Nu vreau să comentez toate aceste declaraţii ipotetice, pentru că nu are sens şi nici nu este convenabil, este ceea ce şi-ar dori ei. Dacă ar depinde numai de ei, atunci doar ei ar mai rămâne pe Pământ", a spus Zaharova. Ea a explicat decizia Rusiei de a se retrage din Consiliul Europei prin aceea că drepturile ţării sale erau îngrădite în cadrul organizaţiei paneuropene. "Ei (Consiliul Europei - n.r.) ne-au restrâns drepturile pe care le aveam în calitate de membri ai acestei organizaţii, pur şi simplu ne-au îngrădit drepturile: să fim cu drepturile călcate în picioare, să plătim cotizaţii, să nu avem posibilitatea să ne apărăm punctul de vedere... nimeni nu vrea să fie ciuca bătăilor", a susţinut ea. Putin a declanșat invazia Ucrainei pentru "denazificare" Zaharova s-a mai plâns şi că pagina web a MAE rus, precum şi paginile altor instituţii de stat, au fost supuse non-stop în ultimele două săptămâni unor atacuri de tip DoS (blocarea serviciului - n.r.). EFE aminteşte că, la 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat ceea ce el a numit "o operaţiune militară specială" în Ucraina cu scopul de a "demilitariza şi denazifica" ţara vecină. Invazia a fost condamnată de comunitatea internaţională şi a provocat până acum exodul a peste trei milioane de refugiaţi.

Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE, Transgaz (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE

Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE. Asito Kapital, firma de asigurări înființată de compania rusească Lukoil, a vândut polițe de asigurare Băncii Naționale a României, Transgaz și Ministerului Afacerilor Externe. Firma de asigurări a fost preluată de la ruși de Moldasig, cea mai mare societate de asigurări din Republica Moldova. Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE Pachetul majoritar de acțiuni al Modasig este disputat de Comisia Națională a Piețelor Financiare și controversatul afacerist Veaceslav Platon, implicat în "Landromatul rusesc", cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est. Compania de asigurări Asito Kapital a fost înființată în iulie 1998 sub numele de Lukoil Asito, parte a grupului petrolier rusesc Lukoil, controlat de oligarhul Vagit Alekperov, unul dintre apropiații președintelui rus Vladimir Putin. Asito Kapital, de la oamenii lui Putin la moldoveni În anul 2011, Asito Kapital a fost preluată de liderul pieței de asigurări din Republica Moldova, Moldasig. Cu trei ani înainte de această preluare, societatea Moldasig era controlată de cea mai mare companiei de asigurări din Rusia, Rosgosstrakh, prin subsidiara cipriotă Linekers. Ulterior, pachetul majoritar de acțiuni a fost preluat de mai multe companii off shore controlate de afaceristul moldovean Veaceslav Platon. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova a obligat firmele controlate de Veaceslav Platon să își vândă acțiunile pentru că ar fi acționat concentrat. Mai mult, le-a suspendat dreptul de vot din Consiliul de Administrație. Decizia a fost contestată de acționari, care consideră că măsura este ilegală. Judecătoria din Chișinău a decis, după câțiva ani de procese, ca acțiunile să revină firmelor controlate de Veaceslav Platon. Dar, în iulie 2021, Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie irevocabilă prin care a stabilit ca pachetul majoritar de acțiuni (75%) să fie gestionat de Comisia Națională a Pieței Financiare. Asito Kapital asigură 721 de mașini ale MAE Compania de asigurări și reasigurări Asito Kapital a câștigat în anul 2021 un contract pe trei ani pentru a asigura 721 de mașini aflate în parcul auto al Ministerului Afacerilor Externe. Contractul, în valoare de 1,64 milioane de lei, a fost câștigat în asociere cu firma Fast Brokers, deținută de Liliana și Iulian Valentin Gheorghiu. Firma familei Gheorghiu a încheiat separat peste 50 de contracte prin care vând polițe de asigurare mai multor instituții publice și companii de stat printre care se află Ministerul Apărării Naționale, Compania Națională Aeroporturi București și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Imobilele BNR, asigurate facultativ de Asito Kapital Banca Națională a României, condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, a cumpărat asigurări facultative pentru sediul central, dar și pentru cele județene. De exemplu, sediul central al Băncii Naționale a României de pe strada Doamnei, din București, are o poliță de asigurare facultativă semnată cu asocierea dintre Fast Brokers și Eurolife FHH Asigurări Generale SA în valoare de 54.634 lei. Cele două firme au asigurat facultativ și sediul din strada Lipscani 25. Sediul de pe strada Lipscani 16 și imobilul din Strada Negru Vodă au fost asigurate facultativ de Asito Kapital împreună cu Fast Brokers. Tot această asociere a vândut polițe de asigurare pentru sediile din Iași, Gorj, Galați, Cluj Timișoara, vila de la Păltiniș, Brașov, Cluj, Bihor, Argeș, Brăila, Buzău și Maramureș. Valoarea cumulată a asigărilor facultative cumpărate de BNR este de aproximativ 165.000 de lei. Contract de 5 milioane de euro de la Transgaz Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz, condusă de controversatul Ion Sterian, a atribuit un contrat de 5.000.000 de euro firmelor Asito Kapital și Medical Ocupational SRL pentru servicii de asigurare voluntară a angajaților. Acordul cadru a fost semnat pe 10 septembrie 2018. Până în prezent au fost semnate contracte subsecvente în valoare de 4,14 milioane euro. Ultimul contract subsecvent de peste 1.000.000 de euro a fost semnat anul trecut. Firma Medical Ocupational este deținută în mod egal de Alon Schifter și Eugenia Ruxandra Belicciu. De administrarea societății se ocupă Iuliana Hertzanu.

Mesajul președintelui de Ziua Europei Sursă imagine: presidency.ro
Politică

România măsuri după invazia rusească

România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Președintele Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a început la ora 11.00. La Guvern, premierul Nicolae Ciucă a convocat un grup de lucru, din care fac parte și miniștrii Apărării, Externelor. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Ședința CSAT de la 11.00 Joi, de la ora 11.00, a început ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , convocată de președintele Klaus Iohannis. Pe ordinea de zi a şedinţei este inclusă „tematica privind implicaţiile asupra securităţii euroatlantice în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”. La finalul şedinţei CSAT, preşedintele Iohannis va susţine o declaraţie de presă. La Guvern, premierul Nicolae Ciucă a convocat un grup de lucru din care fac parte miniștrii Apărării, Externelor, Internelor, Energiei, Muncii, Sănătății, Transporturilor, precum și secretarul general al Guvernului şi şeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean. MAE a cerut consultări cu aliații NATO Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că România a cerut NATO activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington. Acest lucru înseamnă consultări între aliați, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. "În urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, am cerut Misiunii României la NATO să ceară împreună cu alţi aliaţi activarea art. 4 din Tratatul de la Washington - care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi - cu privire la impactul situaţiei actuale asupra securităţii aliaţilor", a anunțat Aurescu, pe Twitter. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți, prin vocea premierului Ciucă. Sursă: Facebook Guvernul României
Eveniment

România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți

România promite că primește refugiați ucraineni, prin vocea premierului Nicolae Ciucă, însă șeful Guvernului nu știe să spună un număr, pentru că „instituțiile de specialitatate n-au reușit” să facă o analiză. România promite că primește refugiați ucraineni în „număr destul de mare” Nicolae Ciucă a declarat, luni, înainte de ședința Biroului Executiv al PNL, că, până în prezent, „instituţiile de specialitate” nu au reușit să ofere o analiză asupra situației. Premierul a apreciat însă că România ar putea primi „un număr destul de mare” de refugiați, conform Agerpres. Premierul a mai susținut că nu există solicitări de repatriere din partea românilor aflaţi în Ucraina. „Nu avem această solicitare. Există doar comunicatul MAE şi în funcţie de solicitări suntem pregătiţi să acţionăm ca atare, există pregătite măsuri astfel încât să putem să asigurăm sprijinul necesar unui flux de refugiaţi, inclusiv partea de repatriere. Până în acest moment nu avem nicio solicitare", a spus premierul. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA MAE recomandă românilor să evite deplasările în Ucraina Duminică, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a actualizat textul alertei curente de călătorie pentru Ucraina. Ministerul le „recomandă puternic cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenţii deosebite şi, de asemenea, să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat cât mai curând". MAE recomandă cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Ucrainei să îşi notifice coordonatele prezenţei lor în Ucraina la misiunea diplomatică de la Kiev sau la oficiile consulare din Ucraina, folosind inclusiv site-ul https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza.

Guvernul înființează 60 de noi posturi la MAE Foto: Facebook MAE
Eveniment

Guvernul înființează 60 de noi posturi la MAE

Guvernul înființează 60 de noi posturi, din care 45 în străinătate, la MAE. Potrivit legii, ei vor beneficia de pensie specială. Numărul angajaților acestui minister va ajunge la 2.554. În 2013, la MAE lucrau doar 2.325 de persoane. Pentru comparație, Singapore, care are un PIB cu circa 50% peste cel al României, are puțin peste 1.600 de angajați în serviciul extern. Finlanda, cu un PIB ușor peste cel al României, are 2.400 de angajați la Externe. Italia, cu un PIB de șase ori peste cel al României, are circa 3.500 e angajați la ministerul de Externe. În 2008, Italia avea 4.852 de angajați la Externe, dar i-a redus treptat. Guvernul înființează 60 de noi posturi la MAE Nota de fundamentare a acestei hotărâri de guvern nu are impact bugetar. Însă, în textul notei se arată că ar fi vorba de circa 1,7 milioane de lei pe lună, cheltuieli suplimentare, deci s-ar ajunge peste patru milioane de euro pe an. MAE explică faptul că „este esențială asigurarea resursei umane necesare (în special în cadrul misiunilor diplomatice care sunt acreditate în zona Orientului Mijlociu, Asiei și nordului Africii), cât și a infrastructurii de procesare a unui număr crescut de vize, ceea ce presupune în anumite situații extinderea spațiilor destinate procesării cererilor de vize, identificarea și contractarea unor spații noi, alocarea de fonduri pentru achiziționarea de echipamente care să poată fi utilizate în scopul procesării numărului ridicat de cereri de vize la standardele impuse la nivelul Uniunii Europene”. Consulul Zaharescu, abandonat în Africa de Sud Defapt.ro a scris că România îl menține în funcțai de consul la Cape Town pe Andrei Zaharescu, deși acesta nu avea nici o competență în domeniu, când a fost numit, în 2013. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/ lună În plus, acum, România va trimite un ambasador în Etiopia, în persoana unei cliente UDMR, Iulia Pataki, fost deputat al acestui partid. Pataki a fost, timp de nouă ani, ambasador în Kenya. În 2020, un site de turism scria că România este singura țară din lume ai căror turiști sosiți în Kenya erau carantinați. În Etiopia, unde Pataki va pleca acum, sunt circa 40-50 de români, iar schimburile comerciale sunt de câteva zeci de milioane de dolari. Cutumele din diplomație prevăd ca un diplomat să nu rămână într-un post extern mai mult de 4-5 ani. Regula n-a fost niciodată respectată în mod consecvent de România.

România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia (sursă: Facebook/MAE)
Eveniment

România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia

România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că nu există niciun pericol ca România să fie atrasă într-un conflict militar cu Federaţia Rusă în acest moment. "Nu e cazul să existe cetăţeni români care să fie alarmaţi că vom fi târâţi într-un război în vecinătatea noastră", a afirmat, duminică, şeful diplomaţiei române, la Prima Tv. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului El a adăugat că, în cazul unei acţiuni militare a Rusiei în Ucraina, "există un răspuns care va fi dat Federaţiei Ruse". România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia "Ne-am pregătit deja pentru acest răspuns şi el va fi în termeni în care eu sper că Federaţia Rusă trebuie să fie conştientă că nu-şi doreşte un astfel de răspuns. Este vorba de un răspuns din partea NATO pe de o parte, printr-o consolidare proporţională, dar consistentă a flancului estic, pe de altă parte răspunsul este reprezentat de o reacţie a Uniunii Europene printr-un pachet foarte robust, foarte substanţial de sancţiuni", a detaliat ministrul. Respectivele sancţiuni sunt "cu caracter economic, care ating domeniul financiar şi comercial, sancţiuni individuale cu privire la persoane care sunt implicate în lanţul de luare a deciziilor". Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgență Acest pachet este "extrem de substanţial" şi "va produce consecinţe masive şi costuri severe Federaţiei Ruse", a mai spus ministrul. "Nu există niciun pericol ca România să fie atrasă într-un conflict militar cu Federaţia Rusă în acest moment, ca urmare a unor eventuale evoluţii în vecinătate", a reiterat ministrul de Externe. El a adăugat că "există în acest moment o umbrelă de securitate extrem de puternică, care oferă toate garanţiile posibile pentru securitatea şi stabilitatea României şi a cetăţenilor săi, şi anume apartenenţa la NATO, la care se adaugă Parteneriatul strategic foarte puternic cu Statele Unite".

Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice (sursă: Facebook/IDR)
Politică

Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice

Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin decizie a premierului Nicolae Ciucă. Decizia a fost publicată marţi în Monitorul Oficial. Mandatul lui Iulian Fota la MAE va începe pe 5 februarie, potrivit deciziei premierului. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Tot printr-o decizie a prim-ministrului, Dănuţ Sebastian Neculăescu a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE Fota îi va lua locul lui Dănuț-Sebastian Neculăescu, care este eliberat din funcție începând cu 4 februarie. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Iulian Fota a fost șef al Colegiului Național de Informații al SRI, fost consilier prezidențial pentru securitate națională al președintelui Băsescu și este director al Institutului Diplomatic Român (IDR).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră