marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: mae

57 articole
Eveniment

Ambasada Consulatul nu notificate cetăţeni români arestaţi

Ambasada României la Londra şi Consulatul General din Manchester nu au fost notificate cu privire la cetăţeni români arestaţi ca urmare a revoltelor din Leeds, din 18 iulie, anunță ministerul de Externe de la București. Citește și: Revolta de la Leeds, relatată impecabil în The Times: fără acuzații de natură rasială, fără a decide cine este vinovat. Ce se relatează despre românii implicați în evenimente În plus, nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară din partea familiilor unor cetăţeni români care să fi fost supuşi unei astfel de măsuri. Ambasada şi Consulatul din Manchester nu au fost notificate cu privire la cetăţeni români arestaţi “MAE precizează că ancheta autorităţilor locale de poliţie este în continuare în curs de desfăşurare. Astfel, până la acest moment, Ambasada României la Londra şi Consulatul General al României la Manchester nu au fost notificate cu privire la cetăţeni români care să fi fost arestaţi ca urmare a incidentului din seara zilei de 18 iulie 2024, însă reprezentanţii oficiului consular de la Manchester au făcut demersuri pentru a solicita informaţii suplimentare şi, de îndată ce vor fi clarificate detaliile cu autorităţile locale de poliţie, acestea vor fi aduse la cunoştinţa publicului”, transmite Ministerul de Externe într-un comunicat. MAE precizează că, ”până la acest moment, la nivelul oficiului consular nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară din partea familiilor unor cetăţeni români care să fi fost supuşi unei astfel de măsuri”. Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, afirmă că situaţia de la Leeds, unde au avut loc violenţe de stradă după ce autorităţile britanice au încercat să preia copiii unei familii de români, rămâne tensionată. ”Este o situaţie regretabilă, aceste lucruri nu se rezolvă prin violenţă, ci prin dialog”, arată ea.

Ambasada şi Consulatul din Manchester nu au fost notificate cu privire la cetăţeni români arestaţi după revoltelke din Leeds Foto: Captură video B1 TV
Lucrări de artă, dispărute din MAE (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Investigații

Lucrări de artă, dispărute din MAE

Lucrări de artă, dispărute din MAE. Curtea de Conturi a constatat la finalul anului trecut că din patrimoniul Ministerului Afacerilor Externe au dispărut sute de lucrări de artă fără nici o explicație. Alte mii de obiecte de artă (sculpturi, picturi, veselă de argint și obiecte de mobilier) au o valoare de inventar de numai 50 de lei pentru fiecare. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Mai mult, zeci de angajați responsabili cu contabilitatea misiunilor diplomatice nu au nici un fel de studii de specialitate financiar-contabilă. Contabilitatea, făcută manual în MAE Ministrul Luminița Odobescu a fost informată la finalul anului trecut despre neregulile constatate de Curtea de Conturi la Ministerul Afacerilor Externe și instituțiilor subordonate. Principalele nereguli constatate arată că structura centrală a MAE opune rezistență la digitalizarea instituției, în contextul în care situațiile financiare se întocmesc prin introducerea manuală a datelor din balanțele de verificare prin preluarea dintr-un tabel în format XLS. În plus, s-a constatat că sistemul intern managerial nu este dezvoltat și implementat la un nivel care să asigure acuratețea și exhaustivitatea datelor raportate prin situațiile financiare. Fără sistem de semnalare a neregulilor "Nu au fost implementate mecanisme eficiente de control și monitorizare, inclusiv un sistem de semnalare a neregulilor, menit să asigure conducerii informații relevante și în timp util (...). La nivelul ministerului nu există informații centralizate cu privire la controalele desfășurate de entitățile subordonate, fapt care poate avea repercursiuni asupra actului managerial sau asupra bugetului și patrimoniului entității", se menționează în raportul Curții de Conturi. Culmea, MAE nu deține date centralizate cu privire la litigiile în care este parte în procese, inclusiv informații despre procesele finalizate sau aflate pe rolul instanțelor de judecată din străinătate. Contabilitate fără contabili Curtea de Conturi a constatat că există "riscuri potențiale de eroare și fraudă în activitatea financiar – contabilă" din cauza faptului că personalul de la misiunile diplomatice ale României nu dețin studii de specialitate în domeniul în care activează. "Din datele oferite de Departamentul Resurse Umane a rezultat că la nivelul misiunilor diplomatice există 58 de lucrători implicați în activități financiar – contabile, care nu au studii în domeniul financiar-contabil", atrage atenția Curtea de Conturi. Mai mult, nu se exercită controlul financiar preventiv în cazul operațiunilor de scoatere din funcțiune și declasare a bunurilor aflate în patrimoniu. Pentru a face vraiște contabilitatea și a se pierde urma banilor publici, la nivelul MAE a fost identificat un risc de aplicare eronată și neunitară a metodologiilor pentru activitatea financiar-contabilă întrucât "nu sunt procedurate procesele importante, din cauza faptului că s-a instituit practica de a se lucra în baza unor circulare recurente și subsecvente". Obiecte de artă de sub 50 de lei fiecare O altă situație alarmantă și halucinantă descoperită la Ministerul Afacerilor Externe arată că peste 8.800 de bunuri sunt subevaluate la o valoare de inventar mai mică de 50 de lei fiecare. Pe lista acestor bunuri și opere de artă se află sculpturi, tablouri, bibelouri, veselă de argint și obiecte de mobilier. Pe lângă acest aspect, inspectorii de la Curtea de Conturi au identificat mai multe cazuri în care operele de artă nu au fost regăsite la misiunile diplomatice ale României, iar oficialii MAE nu au luat nici o măsură pentru a recupera pagubele sau bunurile dispărute. Lucrări de artă, dispărute din MAE Tot la capitolul lucrări de artă, Curtea de Conturi arată că s-au identificat riscuri care afectează patrimoniul și imaginea MAE. De exemplu, Muzeul Național de Artă Contemporană a împrumutat MAE mai multe opere de artă pentru a fi expuse temporar în misiunile diplomatice ale României. Ministerul Afacerilor Externe nu a mai returnat operele de artă împrumutate, ba mai mult, unele au dispărut fără urmă. Muzeul Național de Artă Contemporană a dat în judecată MAE pentru a-și recupera bunurile, în anul 2020. Judecătorii de la Tribunalul București au admis Muzeului Național de Artă Contemporană să depună o expertiză tehnică judiciară pentru a se stabili valoarea de piață a celor 226 de lucrări de artă dispărute. Valoarea estimată provizoriu a celor 226 de opere de artă, înainte de finalizarea expertizei, se ridică la peste 9,3 milioane lei, echivalentul a aproape două milioane de euro. Bani pe care Ministerului Afacerilor Externe urmează să-i plătească din taxele și impozitele contribuabililor.

Odobescu îl amenință pe ambasadorul Muraru (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Odobescu îl amenință pe ambasadorul Muraru

Odobescu îl amenință pe ambasadorul Muraru. Premierul Marcel Ciolacu și ambasadorul Andrei Muraru s-au contrat public în fața presei și a comunității de români din SUA, cu ocazia vizitei premierului peste ocean. O scenă la care a asistat și Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Luminița Odobescu a transmis că activitatea generală a tuturor misiunilor diplomatice, inclusiv a Ambasadei României în SUA și a personalului acesteia, fac obiectul unor evaluări. Ciolacu, un nimeni la Washington La începutul lunii decembrie a anului trecut, premierul Marcel Ciolacu a făcut o vizită în Statele Unite ale Americii. A fost însoțit de un alai de demnitari, printre care și Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe. Vizita a fost mediocră din punct de vedere al contactelor, Ciolacu nereușind să se întâlnească nici măcar cu viceoreședintele Harris. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Ambasadorul României în SUA, însă, a reușit să anime atmosfera generală. Astfel, în cadrul unei recepții la care au participat presa și comunitatea de români din SUA, ambasadorul Andrei Muraru l-a acuzat pe premierul Marcel Ciolacu că a interzis participarea reprezentanților Ambasadei la întâlnirile politice din SUA. Contre Ciolacu - Muraru în public Ironic, ambasadorul Muraru a spus atunci că "domnul prim-ministru a considerat că nu este necesară participarea reprezentanților ambasadei României la Washington la întâlnirile politice din următoarele zile. Acestea fiind spuse, domnule prim-ministru, nu-mi rămâne decât să vă doresc foarte mult succes, dumneavoastră și echipei guvernamentale, pentru că succesul dumneavoastră aici în America înseamnă succesul României. Și, în definitiv, vă dorim ceea ce ne dorim cu toții, întâlniri de substanță, rodnice pentru pacea, prosperitatea și securitatea românilor”. Reacția premierului Marcel Ciolacu, vizibil iritat, nu s-a lăsat mult așteptată: "Cred că domnul ambasador e mai tânăr decât mine, cred că cea mai mare calitate în politică este răbdarea. Nu cred că este mare diferenţă între politică şi diplomaţie şi sunt ferm convins că domnul ambasador nu şi-a pierdut încă răbdarea, cum nici eu n-am făcut-o de multe ori şi în contexte mai dificile. Important este să ne vedem misiunea pe care o avem fiecare într-un moment important pentru România şi mai puţin pentru interesele noastre sau viziunile noastre personale.". MAE confirmă că ambasadele pregătesc vizita La schimbul de ironii dintre dintre Marcel Ciolacu și Andrei Muraru a asistat și Luminița Odobescu, șefa diplomației românești. DeFapt.ro a transmis acesteia mai multe întrebări în legătură cu disputa din SUA dintre cei doi oficiali. Ministrul Luminița Odobescu a transmis prin Biroul de Presă al MAE că misiunile diplomatice ale României îndeplinesc sarcinile de politică externă și contribuie efectiv la realizarea acestora, sub îndrumarea și controlul MAE. Cu alte cuvinte, ambasada României în SUA s-a ocupat de organizarea vizitei premierului Marcel Ciolacu. "Ca parte a acestor sarcini, misiunile diplomatice au rol în pregătirea și desfășurarea vizitelor în străinătate ale demnitarilor români. În acest sens, misiunile diplomatice mențin legătura cu un set divers de interlocutori, atât din rândul autorităților române, cât și al autorităților din statul de reședință. Activitatea misiunii diplomatice începe din stadiul incipient de pregătire a vizitei, respectiv perfectarea datei acesteia, a agendei de convorbiri, transmiterea de informări și materiale utile în pregătirea dosarelor de întrevedere, clarificarea aspectelor de ordin logistic etc. Aceasta este o procedură cu caracter general aplicată de misiunile diplomatice ale României", potrivit MAE. Ministrul de Externe: Pot exista excepții Totodată, conform MAE, deși în practica diplomatică există uzanța ca o delegație oficială să includă și un reprezentant al misiunii diplomatice, aceasta nu are caracter obligatoriu. "Pot exista atât excepții cu caracter general (de exemplu, convorbirile în format tête-à-tête) cât și excepții punctuale, dictate de contextul local și/sau de decizia șefului de delegație", a arătat MAE pentru DeFapt.ro. Practic, ministrul Odobescu i-a oferit premierului Marcel Ciolacu și justificarea formală de a-l exclude de la anumite întâlniri pe ambasadorul Andrei Muraru. Odobescu și Ciolacu la întoarcerea din Israel, în mijlocul crizei din Gaza (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Odobescu îl amenință pe ambasadorul Muraru Întrebată dacă i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis să îl revoce pe Andrei Muraru din funcția de ambasador al României în SUA, ministrul Luminița Odobescu a refuzat să răspundă. Însă a menționat că "activitatea generală a tuturor misiunilor diplomatice și consulare ale României, inclusiv a Ambasadei României în Statele Unite ale Americii și a personalului acesteia, face obiectul unor evaluări anuale la nivel MAE". Ambasadorul Andrei Muraru pare că a făcut un pas în spate în urma scandalului cu premierul Marcel Ciolacu. Într-un interviu acordat Prima News, ambasadorul Andrei Muraru a lăudat activitatea Guvernului în privința programului Viza Waiver, prin care ar urma să fie eliminate vizele pentru românii care călătoresc în SUA.

Salariile din MAE, nivel de supermarket (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

Salariile din MAE, nivel de supermarket

Salariile din MAE, nivel de supermarket. România lovește sub greutatea sa în politica externă. Aceasta este una dintre cele mai frecvente afirmații împărtășite de analiștii de politică externă români și străini, scrie Marius Ghincea, expert în relații internaționale, cercetător doctorand la Institutul Universitar European din Florența, citat de Libertatea. Salariile din MAE, nivel de supermarket O explicație: Ungaria investește anual mai mult decât dublul României, ungurii ajungând în 2022 la 638 de milioane de euro pentru Ministerul lor de Externe. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri Mai mult, salariul de intrare în diplomație e sub cel de casier la supermarket: 700 de euro. Un salariu foarte mare în MAE este de 1.500 de euro, de trei ori mai mic decât un salariu mare din ASF. Pentru diplomații români nu se decontează nici măcar prânzurile diplomatice, iar când decontarea există, ea se face la costuri jenante pentru prețurile de azi din capitalele europene, de pildă. O altă explicație, mai notează Ghincea, este că lipsa resurselor pentru diplomația românească este ombilical legată de nivelul de ambiție a elitelor politice de la București în ceea ce privește politica externă a țării noastre. Fără voință politică, românii nu se pot aștepta să aibă o politică externă mai activă și vizibilă.

MAE organizează cursuri de "mindfulness" plătite (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

MAE organizează cursuri de "mindfulness" plătite

MAE organizează cursuri de "mindfulness" plătite. Institutul Diplomatic Român, structură a Ministerului de Afaceri Externe, școlește înalți funcționari publici în "mindful leadership" și "mindfulness". MAE organizează cursuri de "mindfulness" plătite Profesorul universitar Radu Carp s-a arătat șocat de oferta IDR. Citește și: Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților "Cursurile de "mindfulness" au fost atat de apreciate de participanti, incat IDR organizeaza in prezent a doua editie! Va puteti inscrie pentru a capata competente mindfulness in perioada 13 - 18 octombrie, insa doar daca aveti o functie de conducere in administratia publica. Diplomatii din MAE au cateva locuri asigurate din start. Intreb, conducerea MAE a avizat favorabil un asemenea curs? Ori nu stie nimeni nimic? De asta au nevoie diplomatii Romaniei? Celor care au intrat recent in serviciul diplomatic ce li se ofera in afara de "mindful leadership"? Urmeaza cursuri de yoga, reflexoterapie, etc.?", a scris Carp pe Facebook, dându-i cu această ocazie tag și Luminiței Odobescu, ministrul român de Externe. Papahagi: "Sex tantric?" La postarea lui Radu Carp au curs comentariile ironice chiar din partea unor diplomați precum Cătălin Avramescu și Theodor Paleologu. Profesorul universitar Adrian Papahagi chiar s-a întrebat dacă e vorba de "sex tantric" la cursurile de mindfulness. Comentarii la postarea lui Radu Carp (sursa: Facebook/Radu Carp) în colaborare cu Mindfulness Institute Potrivit site-ului IDR, "Programul vizează dezvoltarea abilităților manageriale și de leadership ale angajaților cu atribuții de conducere din structurile administrației publice centrale și locale (secretarilor generali, secretarilor generali adjuncți, directorilor generali, directorilor generali adjuncți, directorilor și directorilor adjuncți). Acesta este realizat de Institutul Diplomatic Român (IDR), în colaborare cu Mindfulness Institute. Diferitele crize regionale și globale cu care lumea se confruntă în prezent, precum și cele noi care vor continua să apară în viitor, aduc cu ele o serie de provocări cărora cei aflați în poziții de conducere trebuie să le găsească soluții. Ritmul schimbării este deja extrem de alert și el va continua să se accelereze pe măsura ce relațiile dintre oameni, instituții, state și diferitele organizații internaționale sunt influențate și transformate de schimbări majore în plan social, tehnologic și al sferelor de putere. Deși provocările specifice acestei perioade sunt noi, liderii au la dispoziție o serie de modalități testate și validate prin care le pot gestiona în mod adecvat și ele fac subiectul acestei curs.".

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare. Aici, locul exploziei altei drone rusești (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare. Însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, context în care secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României. Diplomat rus, convocat la MAE Totul, ca urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR "Din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, la nivel de secretar de stat. Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei", precizează MAE, într-un comunicat. Atacurile rusești, condamnate Conform sursei citate, oficialul român a condamnat atacurile sistematice, nejustificate şi brutale ale forţelor ruse împotriva populaţiei şi infrastructurii civile ucrainene, inclusiv a celei de pe Dunăre, din apropierea frontierei cu România, acestea generând riscuri de securitate pentru cetăţenii români din zona de proximitate. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc "Secretarul de stat Iulian Fota a solicitat ferm părţii ruse să înceteze acţiunile la adresa populaţiei şi a infrastructurii ucrainene, inclusiv a celor care ar ameninţa în orice fel siguranţa şi securitatea cetăţenilor români din regiune", arată MAE. Sâmbătă, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă au fost descoperite de militari ai Forţelor Navale Române. Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare Potrivit unui comunicat al MApN, în cursul zilei de sâmbătă militari din Forţele Navale Române, dislocaţi pentru misiuni de cercetare în zona localităţii Plauru, judeţul Tulcea, au executat activităţi de căutare în aria de responsabilitate, ca urmare a primirii unor informaţii de la autorităţile locale, transmise prin comenduirea Garnizoanei Tulcea, cu privire la posibila existenţă a unor elemente de dronă la aproximativ 2,5 kilometri sud-est de localitatea Plauru. Purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu, a declarat că fragmentele de dronă, găsite sâmbătă, vor fi supuse expertizei tehnice, pentru a afla mai multe informaţii despre circumstanţele şi perioada în care acestea au ajuns pe teritoriul României.

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina (sursa: Facebook/Ambasada României la Beijing)
Eveniment

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina. China le-a cerut ambasadelor străine şi organizaţiilor internaţionale cu sediul la Beijing să nu folosească faţadele clădirilor lor pentru "propagandă politică", cu referire, din câte se pare, la semnele care arată sprijin pentru Ucraina. Nici o ambasadă nu s-a conformat Multe ambasade la Beijing au instalat panouri cu steagul Ucrainei şi mesaje de susţinere în limbile chineză şi engleză, precum #StandWithUkraine, pentru a-şi arăta solidaritatea cu această ţară confruntată cu o invazie a Rusiei din februarie 2022. O notă transmisă de Ministerul de Externe chinez, datată 10 mai, îndeamnă ambasadele şi organizaţiile internaţionale să nu folosească faţadele clădirilor pentru propagandă şi "să evite să provoace conflicte între state". Măsura a declanşat o ripostă din partea unor diplomaţi din Europa şi alte zone, părând că niciunul nu s-a conformat solicitării. Beijingul, ton sever Printre ambasadele la Beijing care îşi expun sprijinul pentru Ucraina sunt cele ale Canadei, Germaniei şi Poloniei. În nota diplomatică se mai spune că ambasadele şi organizaţiile internaţionale sunt "obligate să urmeze legile şi regulile chineze", chiar dacă Beijingul respectă imunitatea diplomatică în baza Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice între state. Citește și: Cel mai dur atac asupra Moscovei, de la cel de-al doilea război mondial: zeci de drone au vizat locuințele nomenklaturii rusești, în vestul Capitalei. Reacție furibundă a lui Prigojin Se crede că nota a fost trimisă tuturor misiunilor diplomatice din China. Unele ambasade arborează de asemenea steagul în culorile curcubeului, un simbol al minorităţilor sexuale. Un diplomat european a criticat poziţia Chinei, declarând că nu există nicio justificare rezonabilă pentru obstrucţionarea exprimării de către un stat a poziţiei sale şi că ei nu se vor conforma notei diplomatice. Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina În exclusivitate pentru Defapt.ro, centrala MAE de la București a confirmat existența acestei solicitări chineze. "Toate ambasadele și reprezentanțele organizațiilor internaționale rezidente la Beijing, inclusiv Ambasada României, au primit o notă verbală circulară, prin care MAE chinez solicită misiunilor diplomatice din China . MAE român a luat notă de aceasta, fără a înlătura bannerul de sprijin pentru Ucraina (cu mesajul WeStandWithUkraine și steagurile României și Ucrainei) amplasat pe gardul exterior al Misiunii încă de la începutul războiului Rusiei contra Ucrainei.", se arată în răspunsul MAE.

Ministrul de Externe a explicat când a solicitat Ucraina întâlniri în chestiunea Bîstroe (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Bîstroe: Aurescu îl contrazice pe Iohannis

Președintele României a condamnat declarațiile politicienilor români care au criticat Ucraina pentru lucrările de adâncire a Canalului Bîstroe. Mai mult, a transmis că șefii ministerelor Transporturilor, Mediului și Afacerilor Externe nu au dat curs solicitărilor venite din partea Ucrainei pentru a discuta la nivel de experți situația lucrărilor din Delta Dunării în trecutul recent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, într-un răspuns transmis la solicitarea Defapt.ro, arată că autoritățile din Ucraina au solicitat o singură dată organizarea unei întâlniri tehnice cu specialiștii români, după ce partea română a solicitat mai multe clarificări, în ultimele zile. Grindeanu a aprins fitilul Tensiunile diplomatice dintre România și Ucraina în legătură cu lucrările de dragare și adâncire ale Canalului Bîstroe au fost declanșate de Sorin Grindeanu, vicepremier al României și ministru al Transporturilor. Pe 15 februarie, ministrul Sorin Grindeanu a afirmat într-o conferință de presă că există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a Canalului Bîstroe, acest lucru putând avea un impact semnificativ asupra mediului și a Deltei Dunării. Ulterior, lucările de dragare s-au transformat în lucrări de adâncire a canalului navigabil de la 3,9 metri la peste 6,5 metri, conform informațiilor făcute publice de Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei. Cinci zile mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat la sediul ministerului pe ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, pentru discuții pe tema lucrărilor de adâncire a Canalului Bîstroe. Partea română a solicitat stoparea imediată a tuturor lucrărilor de dragaj „în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație”. Mai mult, oficialii români i-au explicat ambasadorului Ihor Prokopchuk că nu există vreun acord cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene. AUR și PSD au criticat Ucraina în cazul Bîstroe Mai mulți politicieni români au condamnat public atitudinea Ucrainei. Cel mai vehement a fost George Simion, liderul partidului AUR, urmat reprezentanții Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Necunoscutul deputat PSD Alin Chirilă a solicitat chiar oprirea ajutorului dat Ucrainei de către România în războiul contra invadatorilor ruși. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a fost întrebat despre declarația subalternului său pe linie de partid, dar a spus că nu știe despre cine este vorba, dar că o astfel de opinie este greșită. Apoi a ținut să transmită că mărirea adâncimii Canalului Bîstroe de către Ucraina, pentru navigarea cu un pescaj de 7 metri, reprezintă un lucru nepermis de acordurile internaţionale. Iohannis condamnă politicienii inflamați În scandalul legat de Canalul Bîstroe a intervenit și președintele Klaus Iohannis, care a declarat de la Varșovia că a văzut o serie întreagă de politicieni care s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă în fapt acolo. El a pus aceste declarații în contextul alegerilor care vor avea loc anul viitor. „Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de experți și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului, și pe alte paliere, pe Externe, evident. Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți, fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit. Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere și nu pentru altceva. Dacă este așa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că este legitim să se verifice împreună cu ei. Până la urmă, este teritoriu național ucrainean”, a declarat președintele Klaus Iohannis. Când au cerut ucrainenii întâlniri la nivel de expert Defapt.ro a solicitat Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului și Ministerului Afacerilor Externe să comunice câte cereri au primit din partea autorităților din Ucraina pentru discuții la nivel de experți pe tema lucrărilor de adâncire a Canalulu Bîstroe. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în cadrul discuției din data de 20 februarie 2023 între secretarul de stat Iulian Fota și Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, partea ucraineană a transmis disponibilitatea pentru organizarea unei întâlniri tehnice între autoritățile din cele două state care gestionează portofoliul transporturilor, fiind urmărită tocmai clarificarea aspectelor tehnice privind natura lucrărilor de dragare efectuate pe brațele Chilia și Bîstroe ale Dunării. „Ministerul Afacerilor Externe a transmis această propunere Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, încurajând MTI să dea curs propunerii. În același timp, Ministrul ucrainean al protecției mediului a propus organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniștri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe brațele menționate ale Dunării. MAE a transmis această propunere Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, încurajând MMAP să dea curs propunerii. MMAP a informat telefonic, urmând să transmită și în scris, disponibilitatea pentru organizarea acestei întâlniri la începutul săptămânii viitoare. Ministerul Afacerilor Externe nu a primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experți din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a mai transmis că a sprijinit și sprijină toate autoritățile române în demersurile referitoare la proiectul ucrainean al canalului de mare adâncime Dunăre - Marea Neagră (proiectul Bîstroe), încă de la momentul inițial al sesizării acestei problematici, atât în plan bilateral, cât și în plan multilateral. „În mod constant, MAE a încurajat și a facilitat discuțiile și interacțiunile dintre experții români și experții ucraineni pentru identificarea soluțiilor durabile pentru asigurarea protecției pe termen lung a Deltei Dunării”, potrivit MAE.

România, judecător la Curtea Penală Internațională (sursa: Facebook/International Criminal Court - ICC)
Justiție

România, judecător la Curtea Penală Internațională

România, judecător la Curtea Penală Internațională. Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc se află pe lista scurtă a magistraților selectați de Ministerul Justiției pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională. Pe lista scurtă se mai află Aurora Ciucă, Laura Maria Crăciunean Tatu și Nicolae Ploeșteanu. Sesiunea de audiere a candidaților va avea loc pe 30 ianuarie, în sistem de videoconferință. În vara anului 2021, după ce a pierdut concursul pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, Iulia Motoc i-a numit "șobolani" pe ministrul Justiției de atunci, Stelian Ion, și pe Fabian Gyula. România, judecător la Curtea Penală Internațională Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională (CPI) a fost aprobată de Guvernul României printr-un Memorandum, la data de 15 noiembrie 2022. Conform anunțului de selecție a candidaților, România poate nominaliza un candidat pentru unul din posturile vacante de judecător până la 26 martie 2023. Judecătorii Curții Penale Internaționale vor avea un mandat de nouă ani. Condițiile și modalitatea de numire a judecătorilor la Curtea Penală Internațională sunt prevăzute în Statutul de la Roma și în Rezoluția ASP-CPI/18/Res.4. Conform statului de la Roma, judecătorii sunt aleși dintre persoanele care se bucură de o înaltă considerație morală, cunoscute pentru imparțialitatea și integritatea lor și întrunind condițiile cerute in statele lor respective pentru exercitarea celor mai înalte funcții judiciare. Comisia de selecție a judecătorului din partea României este prezidată de Traian Laurențiu Hristea, secretarul de stat pentru strategii diplomatice și afaceri globale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Cei patru pentru CPI Ministerul Afacerilor Externe a făcut publică lista cu candidații care s-au calificat pentru postul de judecător la Curtea Penală Internațională. Prima pe listă se află Aurora Ciucă, profesor univ. dr. Hab. la Institutul de Cercetări Juridice "Acad. Andrei Rădulescu" din București. În perioadele 1999-2005, 2005-2007 și 2009-2011 a fost decanul Facultății de Drept din cadrul Universității "Mihail Kogălniceanu", din Iași. Cel de-al doilea candidat este Laura Maria Crăciunean Tatu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept "Simion Bărnuțiu" din Sibiu. A fost expert independent din partea României în Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale al ONU, Comitetul Consultativ al Convenției cadru privind protecția minorităților naționale a Consiliului Europei și în Comitetul Consultativ al Consiliului Drepturilor Omului al ONU. Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc este cel de-al treilea candidat aflat în cursa pentru funcția de judecător la CPI. Ea și-a început cariera ca procuror stagiar la Procuratura Locală Giurgiu, în 1989. Ulterior a fost judecător la Judecătoria Sectorului 2, apoi judecător ad-hoc la CEDO. În 2010 a ajuns judecător la Curtea Constituțională a României, iar din 2013 a fost judecător din partea României la CEDO. Iulia Motoc este doctor în Drept Internațional Public și filosofie. Ultimul candidar este Nicolae Ploeșteanu, conferențiar universitar doctor la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureș. Iulia Motoc și "era șobolanilor" Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc a mai candidat pentru funcția de judecător din partea României la Tribunalul Uniunii Europene în vara anului 2021. Pe atunci, Ministerul Justiției era condus de deputatul Stelian Ion, de la USR. După ce a pierdut concursul, Motoc a postat un mesaj dur pe contul său de Facebook. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE "Era șobolanilor din nou…a abjecților lor…și a Ciumei.. pe care o vor duce în curând înapoi; Șobolanii de azi sunt relativi tineri și vor să pară cool", scria judecătoarea Iulia Motoc. Postarea făcea referire la ministrul Justiției, Stelian Ion, și la Fabian Gyula, ales Avocat al Poporului la propunerea UDMR în urma demiterii Renatei Weber. În cele din urmă, judecătoarea Iulia Motoc și-a șters postarea.

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) consideră "regretabil" faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, "a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ". Comisia de la Veneția, absentă "De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română", arată un comunicat al MAE. În acest context, MAE solicită autorităţilor ucrainene "să consulte Comisia de la Veneţia chiar şi în acest stadiu şi să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de şase luni pentru intrarea sa în vigoare". Ministerul român aminteşte că "România susţine pe deplin parcursul european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii". MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată MAE subliniază că a solicitat în mod repetat părţii ucrainene consultarea temeinică a comunităţii române din Ucraina în procesul elaborării şi adoptării legii. Pe fond, arată reprezentanţii ministerului român, legea reprezintă "o variantă îmbunătăţită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean". Citește și: SRI a declasificat 13 volume de documente ale fostei Securități din decembrie 1989, toate pe care instituția susține că le mai avea în arhive Ministerul Afacerilor Externe anunţă că va continua coordonarea cu reprezentanţii comunităţii române şi dialogul susţinut cu autorităţile ucrainene pentru asigurarea respectării depline şi promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligaţiilor internaţionale asumate de Ucraina în materie, pe care şi legea le recunoaşte în mod expres ca fiind prioritare. "Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene", punctează MAE.

Moscova amenință Chișinăul Declarațiile antirusești, răzbunate (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)
Internațional

Moscova amenință Chișinăul: Declarațiile antirusești

Moscova amenință Chișinăul: Declarațiile antirusești, răzbunate. Rusia consemnează declaraţiile antiruseşti ale oficialităţilor din Republica Moldova şi nu le va lăsa fără reacţie, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, la Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de agenţia de stat rusă TASS. Moscova amenință Chișinăul: Declarațiile antirusești, răzbunate "Urmărim cu îngrijorare cum evoluează situaţia din Republica Moldova, care ne este apropiată din punct de vedere istoric, şi unde continuă acţiuni de protest la care participă mii de locuitori nemulţumiţi de politica conducerii ţării", a afirmat Maria Zaharova. Potrivit ei, aceste evenimente sunt însoţite de o escaladare a retoricii antiruseşti - "la limita rusofobiei"- din partea oficialităţilor ţării. "S-a ajuns până în punctul în care unii parlamentari ai partidului de guvernământ Acţiune şi Solidaritate (PAS) lansează apeluri în parlament pentru a recunoaşte Rusia - aşa cum spun ei - drept regim terorist. Noi desigur înregistrăm aceste declaraţii antiruseşti şi evident ele nu vor rămâne fără răspuns", a avertizat ea. Occidentul face rău Moldovei Potrivit ei, nu Rusia reprezintă o ameninţare la adresa neutralităţii Republicii Moldova, ci Occidentul, notează TASS. "Aş vrea să repet, aşa cum arată experienţa, nu Rusia este o ameninţare la adresa neutralităţii Republicii Moldova, ci asistenţa militară şi tehnico-militară (occidentală), al cărui scop real este de a asigura interesele Occidentului însuşi, şi nu securitatea Moldovei", a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Citește și: E din ce în ce mai clar că Rusia pregătește o lovitură nucleară pe care vrea să o camufleze în autosabotaj ucrainean. „Dovada”, ridicolă: o poză din Slovenia, fără legătură cu Kievul "Scopul este evident: pregătirea populaţiei pentru majorarea cheltuielilor pentru apărare, justificarea dezvoltării colaborării cu NATO, UE sub pretextul de a-şi apăra neutralitatea", a afirmat Zaharova, citată de portalul Deschide.md. O dovadă suplimentară în acest sens, susţine ea, sunt "manevrele militarilor americani în vecinătatea imediată a Republicii Moldova". Unii generali ruși vor trupe rusești la Chișinău În acest context, Deschide.md evocă declaraţiile din vară ale mai multor oficiali ruşi, printre care şi generali în armata rusă, care au vorbit despre declanşarea celei de-a doua faze a "operaţiunii militare speciale" din Ucraina, vizând între altele crearea unui coridor terestru până în regiunea transnistreană (din estul Republicii Moldova). Totodată, jurnaliştii de la Deschide.md menţionează că statutul de neutralitate al Republicii Moldova, evocat de Maria Zaharova, nu interzice colaborarea tehnico-militară cu alte state sau organizaţii. De asemenea, Rusia continuă să-şi menţină trupele în Transnistria, deşi Chişinăul a solicitat în repetate rânduri retragerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) care staţionează separat de forţele ruse de menţinere a păcii în regiunea transnistreană.

Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze (sursa: mfa.gov.ir)
Internațional

Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze

Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze. Teheranul a avertizat sâmbătă împotriva oricărei abordări provocatoare după un apel al ţărilor europene pentru o anchetă a ONU cu privire la dronele iraniene furnizate Rusiei, potrivit Occidentului, şi care sunt folosite în războiul împotriva Ucrainei. Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze Ministerul iranian de Externe a negat din nou, într-un comunicat de presă, că Teheranul ar fi furnizat arme Moscovei, acuzând în acelaşi timp Occidentul că încearcă să pună presiune asupra Iranului. Franţa, Regatul Unit şi Germania au cerut vineri, într-o scrisoare adresată ONU, o anchetă imparţială asupra dronelor iraniene livrate Rusiei "prin încălcarea rezoluţiei 2231 a Consiliului de Securitate". Această rezoluţie a fost adoptată în 2015 pentru a încadra acordul nuclear civil iranian şi prevedea la momentul respectiv ridicarea treptată a sancţiunilor economice împotriva Iranului. Uniunea Europeană şi Regatul Unit au anunţat joi noi sancţiuni împotriva Iranului. Acestea vizează trei generali şi o companie de armament,"responsabili pentru furnizarea de drone kamikaze Rusiei" pentru a fi folosite în Ucraina. "Abordările provocatoare ale UE şi Regatului Unit" "Iranul consideră că abordările provocatoare ale UE şi Regatului Unit fac parte dintr-un scenariu politic ţintit", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Nasser Kanani, citat într-un comunicat. Acesta a "condamnat ferm" măsurile "distructive" ale UE şi ale Marii Britanii, adăugând că Iranul "îşi rezervă dreptul de a răspunde oricărei acţiuni iresponsabile şi nu va ezita să îşi apere interesele". Kanani a respins, de asemenea,"acuzaţiile fără temei despre transferul de drone folosite în conflictul din Ucraina". Citește și: Iranul recunoaște colaborarea militară cu Rusia, dar susține că „nu împotriva Ucrainei” "Suntem pentru pace şi încheierea imediată a războiului din Ucraina printr-un proces politic". Problematicile din jurul conflictului din Ucraina "nu au absolut nicio legătură cu rezoluţia 2231", a adăugat acesta, apreciind că ţările europene "încearcă să prezinte o interpretare înşelătoare". În luna septembrie, Ucraina a redus prezenţa diplomatică a Iranului pe teritoriul său ca măsură de represalii pentru presupusele livrări de arme către Moscova.

Lukașenko pomenește România în contextul războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko pomenește România în contextul războiului

Lukașenko pomenește România în contextul războiului. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că l-a convocat la sediul ministerului pe însărcinatul cu afaceri ad interim al Belarus în România, ca urmare a declaraţiilor făcute de liderul de la Minsk, Aleksandr Lukasensko referitoare la faptul că "Statele Unite împing Europa într-o confruntare militară cu Rusia pe teritoriul Ucrainei şi că şi alte state, inclusiv România, ar urma să fie direct implicate". Lukașenko pomenește România în contextul războiului "Ca urmare a declaraţiilor făcute de liderul belarus Aleksandr Lukaşenko la un eveniment public în cursul zilei de sâmbătă, 17 septembrie, ocazie cu care acesta a menţionat, printre altele, că Statele Unite împing Europa într-o confruntare militară cu Rusia pe teritoriul Ucrainei şi că şi alte state, inclusiv România, ar urma să fie direct implicate, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus convocarea la sediul MAE a însărcinatului cu afaceri a.i. al Belarus în România pentru a i se comunica următoarele elemente de poziţie: Astfel, partea română respinge ferm astfel de afirmaţii inadmisibile, care alimentează retorica bazată pe apel la forţă şi ameninţarea cu forţa în relaţiile internaţionale", se menţionează într-o precizare transmisă duminică de MAE român. MAE: România este membru NATO În poziţia MAE român se adaugă că "de asemenea, nu poate fi ignorat rolul şi responsabilitatea internaţională ale Belarusului în calitate de complice al Rusiei în susţinerea războiului de agresiune împotriva Ucrainei". Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste Totodată, "MAE reaminteşte că România este stat membru al NATO şi beneficiază, în cel mai înalt grad, de toate garanţiile de securitate care decurg din acest statut în conformitate cu clauza de apărare colectivă din art.5 al Tratatului Atlanticului de Nord, NATO fiind cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie", se mai subliniază în informarea transmisă de ministerul român.

Jocul strâmb al Germaniei în Ucraina (sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Jocul strâmb al Germaniei în Ucraina

Jocul strâmb al Germaniei în Ucraina: ministrul de externe german Annalena Baerbock a sosit la Kiev, aceasta fiind a doua vizită în Ucraina de la declanşarea invaziei ruse în această ţară, la 24 februarie, transmite sâmbătă dpa. Jocul strâmb al Germaniei în Ucraina Prezenţa şefei diplomaţiei germane în această ţară are ca scop să arate că "vom continua să fim alături de Ucraina atât timp cât este nevoie - cu livrarea de arme, dar şi de ajutor umanitar şi financiar", a declarat sâmbătă Annalena Baerbock, citată într-un comunicat al MAE german. În afara asistenţei financiare şi militare, Germania intenţionează să ajute Kievul să realizeze operaţiuni de deminare şi "să facă lumină asupra crimelor de război comise, îndeosebi prin trimiterea de experţi, între care şi un procuror", se mai menţionează în comunicatul citat de AFP. Citește și: Până și NATO o spune public: este ceva putred în atitudinea Germaniei față de Ucraina "Pentru mine, este clar că (preşedintele rus Vladimir) Putin contează pe faptul că suferinţa Ucrainei ne va obosi", avertizează Baerbock. Dar Germania, dă ea asigurări, va rămâne alături de ucraineni care "se luptă cu agresiunea rusă, nu doar pentru a-şi apăra dreptul uman la pace şi libertate, ci şi pentru a apăra ordinea păcii noastre europene".

Putin joacă nepăsarea față de UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin joacă nepăsarea față de UE

Putin joacă nepăsarea față de UE. Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar. "O acaparare geopolitică a spaţiului CSI" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a afirmat că aceasta ilustrează o strategie occidentală de izolare a Rusiei şi ea va avea "consecinţe negative", în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a apreciat că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, potrivit declaraţiilor redate de agenţiile Reuters şi AFP. Această decizie "confirmă că o acaparare geopolitică a spaţiului CSI (Comunitatea Statelor Independente, ce reuneşte mai multe dintre fostele republici sovietice - n.r.) continuă activ pentru a izola Rusia", a menţionat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. "Metode de şantaj politic şi economic" "Ei nu se gândesc la consecinţele negative ale unui asemenea pas", a adăugat Zaharova. Potrivit acesteia, UE are ca obiectiv "să stabilească cu regiunile din vecinătatea sa relaţii bazate pe principiul stăpân-sclav". Mai mult, Bruxelles-ul apelează la "metode de şantaj politic şi economic" şi exercită presiuni asupra statelor candidate să adopte "sancţiuni ilegitime" împotriva Moscovei, mai remarcă purtătoarea de cuvânt a MAE rus. "Această abordare agresivă a UE are potenţialul de a crea noi diviziuni şi noi crize mult mai profunde în Europa", conchide Maria Zaharova. "O afacere internă a Europei" Mai devreme în aceeaşi zi, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat că acordarea statutul de ţări candidate la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova este "o afacere internă a Europei", el acuzând însă în acelaşi timp Occidentul că doreşte război cu Rusia, notează AFP. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Pentru Moscova este "important" ca "toate aceste procese să nu creeze şi mai multe probleme Rusiei", a explicat Peskov, la patru luni după declanşarea agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, în urma căreia ţările occidentale au impus sancţiuni Rusiei şi au oferit armament Ucrainei. Putin joacă nepăsarea față de UE La rândul său, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a estimat că o aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, întrucât UE nu este o alianţă militară, şi a amintit că nici preşedintele Putin nu se împotriveşte acestei aderări. O astfel de declaraţie a liderului de la Kremlin, cu referire la Ucraina, a fost făcută vinerea trecută. "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a clarificat Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră