marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: mae

57 articole
Politică

Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut

Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut: potrivit unui comunicat al acestui minister, „la jumătatea lunii august să fie lansate noile concursuri, pentru un număr de 185 posturi diplomatice și 105 posturi tehnico-administrative”. Citește și: Primăriile vor putea executa silit ajutoarele sociale ale datornicilor Dacă se vor angaja 290 de persoane, aceasta va însemna o creștere cu circa 13% a personalului MAE. Ultimele date publicate de ministerul de Finanțe arată că la Externe sunt 2.154 posturi ocupate. În ianuarie erau 2.093, deci a mai avut loc o creștere a personalului, cu 61 de persoane, în condițiile în care, probabil, au avut loc și plecări din minister, prin pensionare sau pe alte căi. Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele luni numărul angajaților a crescut „Procesul de stabilizare din punct de vedere al resurselor umane va continua prin organizarea de noi concursuri de admitere. În prezent se află în transparență decizională noile regulamente de admitere urmând ca, la jumătatea lunii august să fie lansate noile concursuri, pentru un număr de 185 posturi diplomatice și 105 posturi tehnico-administrative”, arată Externele.  În comunicatul transmis azi, se susține că „Ministerul Afacerilor Externe se confruntă cu un deficit de personal care se acutizează an de an”. „Un cumul de factori a generat această situație: plecările naturale din sistem prin pensionare; demisii motivate de salarizarea necompetitivă; interdicțiile de organizare a concursurilor pe parcursul mai multor ani; extinderea semnificativă a rețelei consulare a României pentru a putea răspunde nevoilor unor comunități mari de cetățeni români în străinătate, în special în țări europene. Pentru asigurarea completării schemei de personal diplomatic, consular, cu funcții specifice, sau tehnico-administrativ, în scopul asigurării minimei funcționalități a Serviciului Exterior și a Centralei, Ministerul Afacerilor Externe a organizat o serie de concursuri de admitere. Acolo unde resursa umană nu a putut fi asigurată prin personal propriu, MAE a apelat la detașări de la instituții publice. În urma concursurilor de admitere organizate în cursul anului 2024, s-a reușit stabilizarea parțială a situației, cel puțin în Centrala MAE, prin angajarea de personal diplomatic și tehnico-administrativ. În prezent, situația de personal în Serviciul Exterior este următoarea: Personal diplomatic și consular: 598, dintre care 92 detașați de la instituții publice (15% din personalul diplomatic și consular de la misiuni este detașat); Personal tehnico-administrativ: 386, dintre care 155 detașați de la instituții publice (aproximativ 40% din personalul tehnico-administrativ de la misiuni este detașat)”, arată MAE. 

Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Foto: Facebook
Declarația pentru Georgia, nesemnată de Țoiu (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei. 17 omologi din UE au semnat

Declarația pentru Georgia, nesemnată de Țoiu: ministrul român de Externe nu și-a pus numele pe documentul asumat de omologi din 17 țări UE și de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Declarația pentru Georgia, nesemnată de Țoiu „Nu vom ezita să folosim toate instrumentele unilaterale și multilaterale disponibile dacă autoritățile georgiene continuă să submineze democrația și drepturile omului”, se arată în declarația semnată de Franța, Germania, Regatul Unit și alte 14 state europene, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Citește și: Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză a infrastructurii rutiere Declarația comună denunță valul de represiune împotriva opoziției și avertizează cu posibile sancțiuni diplomatice și economice. România, însă, nu a semnat documentul menționat. MAE cere „o abordare pragmatică” de la UE La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Afacerilor Externe de la București a explicat de ce a lipsit semnătura Oanei Țoiu de pe declarația celor 17 miniștri de Externe din UE. „România împărtășește preocupările exprimate în scrisoarea comună menționată, inclusiv în ceea ce privește regresul democratic și măsurile legislative și administrative de restrângere a spațiului de exprimare și de reprimare a vocilor opozanților. Evaluarea noastră este aceea că abordarea de către UE a situației din Georgia, stat candidat la aderare, trebuie să fie principială, implicând adoptarea unei reacții proporționale și reversibile în funcție de evoluții. Este important ca aceasta să fie dublată de o abordare pragmatică, pornind de la obiectivele strategice pe termen lung al UE pentru întreaga regiune. Aceste puncte de vedere au fost transmise de altfel de ministrul Oana Țoiu în cursul participării la recenta reuniune a Consiliului Afaceri Externe.”, a transmis MAE pentru DeFapt.ro. Ministerul de Externe a indicat, pentru DeFapt.ro, și poziția Oanei Țoiu exprimată pe X.  

Primarul Chișinăului, intrare interzisă în România (sursa: Facebook/Ion Ceban)
Eveniment

Primarul Chișinăului, interzis în România. Ion Ceban, partener preferat al PSD în Moldova

Primarul Chișinăului, intrare interzisă în România. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat miercuri că Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, alături de alți doi cetățeni din Republica Moldova, nu mai au voie să intre pe teritoriul României. Primarul Chișinăului, intrare interzisă în România Potrivit comunicatului transmis de MAE, decizia a fost luată „din motive ce țin de considerente de siguranță națională”. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Măsura a fost dispusă de instituțiile competente din România, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Interdicție valabilă în întreg spațiul Schengen Ministerul precizează că această interdicție nu se aplică doar pe teritoriul României, ci este valabilă pentru întreg spațiul Schengen. Astfel, Ion Ceban și ceilalți doi cetățeni moldoveni nu pot călători în statele membre ale acestui spațiu. Ion Ceban, trase politic controversat Ion Ceban, primarul Chișinăului, și-a început cariera politică în rândurile Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), formațiune de orientare centru-stânga, cunoscută pentru apropierea față de Federația Rusă. În 2011, Ceban devine deputat pe listele PCRM și devine rapid un personaj activ în manifestațiile împotriva Alianței pentru Integrare Europeană. În 2012, participa la proteste organizate în Piața Marii Adunări Naționale, unde striga de pe scenă: „Jos alianța!”. Apropierea de Igor Dodon Câteva luni mai târziu, Ceban părăsește PCRM-ul condus de Vladimir Voronin și se alătură Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), formațiune fondată de Igor Dodon. Devine secretar pentru ideologie și își menține poziția fermă împotriva integrării europene. Proteste la Bruxelles și sprijin pentru Uniunea Vamală În 2014, Ceban organizează un protest în fața sediului Comisiei Europene, unde declară: „Nu-mi convine semnarea Acordului de asociere cu UE. Moldova vrea în Uniunea Vamală”. În același an, sprijină referendumul nerecunoscut privind independența Găgăuziei și aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. De la Parlament la administrația locală Tot în 2014, este reales deputat pe listele PSRM, însă în 2015 renunță la mandatul de parlamentar pentru a deveni membru al Consiliului Municipal Chișinău (CMC), unde conduce fracțiunea PSRM timp de patru ani. În 2018, Ceban candidează la primăria Chișinăului, fiind învins de Andrei Năstase, însă alegerile nu sunt validate. În 2019, revine în cursă și câștigă funcția de primar, poziție reconfirmată în alegerile locale din 2023. De la PSRM la Mișcarea Alternativă Națională (MAN) La doi ani după ce a devenit primar cu sprijinul PSRM, Ceban anunță că părăsește formațiunea și lansează Mișcarea Alternativă Națională (MAN), prezentată drept o alternativă la actuala guvernare. Retorica sa devine brusc pro-europeană, contrar pozițiilor din trecut. Schimbare de discurs, dar suspiciuni de influență rusă Deși Ceban se declară public pro-european, un document emis de Departamentul de Stat al SUA în 2022 îl plasează într-o altă lumină. Potrivit raportului, Mișcarea Alternativă Națională ar fi sprijinită de Federația Rusă prin intermediul agentului FSB Iurii Gudilin. Documentul menționează MAN printre entitățile folosite pentru a influența scena politică din Republica Moldova, alături de personaje precum Ilan Șor și Vlad Plahotniuc.

Tamila Cristescu, retrasă urgent din diplomație (sursa: Facebook/Tamila Andreea Cristescu)
Eveniment

Oana Țoiu a retras-o pe fiica fostului deputat PSD Cristescu de la Consulatul României din New York

Tamila Cristescu, retrasă urgent din diplomație. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat sâmbătă, 28 iunie, că ministrul Oana Țoiu a dispus rechemarea imediată a Tamilei Andreea Cristescu din funcția de agent consular în cadrul Consulatului General al României la New York. Decizia a fost însoțită de inițierea unui proces amplu de evaluare a numirilor și detașărilor în rețeaua diplomatică. Tamila Cristescu, retrasă urgent din diplomație Conform comunicatului oficial, Tamila Cristescu a fost rechemată de urgență, fiind încetată detașarea acesteia din cadrul Direcției Generale de Administrare a Unităților de Învățământ și Sport Sector 4. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Măsura a fost luată pe fondul discuțiilor publice și al controversei legate de traseul său profesional. Ministrul Oana Țoiu cere reformă Totodată, ministrul Afacerilor Externe a solicitat structurilor MAE o evaluare rapidă a tuturor numirilor și detașărilor existente, precum și propuneri concrete de reformă. Obiectivul declarat este profesionalizarea și depolitizarea procesului de selecție pentru funcțiile din rețeaua externă a României. „Numirile și trimiterile la post trebuie să se bazeze pe criterii de competență și profesionalism”, se subliniază în comunicatul oficial. Detașările din alte instituții, în centrul unei evaluări critice MAE a mai transmis că procesul de reformă include analiza oportunității detașărilor din alte instituții publice în centrala ministerului și în serviciul diplomatic extern. Se dorește o revizuire a practicilor care au permis numiri fără experiență relevantă în posturi sensibile. Traseul profesional al Tamilei Cristescu Potrivit CV-ului public, Tamila Cristescu a lucrat timp de o lună, între 1 august și 1 septembrie 2022, ca consilier în cadrul DGAUIS Sector 4, instituție aflată în subordinea Primăriei Sector 4. Ulterior, a fost detașată la Consulatul României la New York, unde a activat inițial ca referent relații, iar apoi ca agent consular, funcție pe care a deținut-o până în prezent. Cazul a fost semnalat de Snoop.ro Informațiile despre numirea controversată au fost dezvăluite de site-ul de investigații Snoop.ro, care a relatat, în luna mai, că Tamila Cristescu a fost trimisă la post extern după doar o lună de muncă în administrația locală. Aceste detalii au stârnit dezbateri în spațiul public cu privire la criteriile de selecție din MAE. Legături politice: fiica unui fost deputat PSD Tamila Cristescu este fiica fostului deputat PSD Radu Cristescu, cunoscut pentru poziții anti-UE și apariții frecvente la RTV. Radu Cristescu a fost implicat și în contestații privind presupuse fraude electorale, inclusiv la scrutinul din 18 mai.

MAE denunță interferența Rusiei în alegeri (sursa: X/MAE)
Eveniment

MAE denunță interferențe rusești în social media în ziua turului al doilea al prezidențialelor

MAE denunță interferența Rusiei în alegeri. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, avertizează asupra unei campanii de dezinformare menite să influențeze votul românilor. MAE denunță interferența Rusiei în alegeri Potrivit lui Andrei Țărnea, România se confruntă în aceste zile cu semne evidente ale interferenței Rusiei în procesul electoral. Citește și: Simion și-a instruit oamenii să blocheze cozile la secțiile de vot din marile orașe pentru a suspenda procesul electoral Acesta a precizat, într-o postare pe platforma X, că o campanie masivă de dezinformare se desfășoară pe Telegram și alte rețele sociale, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale. „În timpul alegerilor prezidențiale care sunt în desfășurare în România, vedem semnele distinctive ale interferenței Rusiei. O campanie virală de fake news pe Telegram și pe alte platforme de social media are ca țintă influențarea procesului electoral”, a scris Țărnea. Autoritățile române au demascat tentativele de manipulare Reprezentantul MAE a subliniat că instituțiile statului erau pregătite pentru astfel de tentative de interferență și că autoritățile române au reușit să demonteze campaniile de dezinformare. „Ne așteptam la acest lucru, iar autoritățile române au demascat aceste fake news”, a transmis oficialul MAE. Context regional sensibil Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, în care influența Rusiei în procesele electorale din Europa a devenit o preocupare majoră pentru multe guverne occidentale. România se alătură astfel listei de state care raportează acțiuni ostile din sfera informațională în timpul campaniilor electorale.

MAE dezminte dezinformarea postului România TV (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

România TV, postul care-l susține pe Ponta, dezinformare grosolană, acuză MAE

MAE dezminte dezinformarea postului România TV. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a reacționat sâmbătă seară, respingând categoric informațiile privind o pretinsă „listă neagră” cu oficiali români sancționați de Statele Unite ale Americii. Informațiile, apărute inițial la România TV, au fost amplificate pe rețelele sociale și vin la scurt timp după anunțul excluderii României din programul Visa Waiver. MAE dezminte dezinformarea postului România TV Potrivit MAE, aceste informații false „reprezintă o nouă încercare de manipulare și interferență, menită să compromită încrederea cetățenilor în autorități”. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Instituția subliniază că avem de-a face cu o acțiune de dezinformare care poartă semnătura unor „actori statali” și este amplificată de „organizații politice”, cel mai probabil în scop electoral. SUA: Nicio sancțiune anunțată împotriva oficialilor români Ambasada SUA la București a transmis, la rândul său, o poziție clară: „Aceste relatări nu au niciun fundament.” Biroul pentru terorism și informații financiare din cadrul Trezoreriei Statelor Unite a semnalat că în spațiul online circulă afirmații nefondate privind sancțiuni aplicate unor persoane din România. Guvernul american nu a făcut niciun anunț referitor la sancțiuni împotriva unor oficiali români. Trezoreria SUA reamintește că toate informațiile verificate despre sancțiuni se regăsesc exclusiv pe site-ul oficial al Biroului de Control al Activelor Externe (OFAC).

Ciolacu îl aruncă peste bord pe Sprînceană, mințind că acesta nu a fost trimisul său special în SUA Foto: Facebook
Politică

BREAKING NEWS Ciolacu îl aruncă peste bord pe Sprînceană: „Nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”

Premierul PSD Marcel Ciolacu îl aruncă peste bord pe Dragoș Sprînceană, după ce acesta a susținut că Guvernul va abandona politica de susținere a Ucrainei: „Nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”, a scris liderul PSD pe Facebook. Citește și: Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă a României. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos Însă această afirmație este contrazisă de declarații precedente. Ciolacu îl aruncă peste bord pe Sprînceană „Am trimis pe cineva în SUA care locuiește acolo. Are calitatea de trimis special al primului ministru. Ieri a aterizat, m-a sunat la 5 dimineața. Sunt doi români: unul din Statele Unite și unul, trimisul guvernului. Domnul Bolojan știe despre el. Trimisul vizează, în primul rând, Visa Waiver”, spunea Ciolacu la 3 aprilie. La 4 aprilie, el arăta că a dat chiar un „mandat” acestor trimiși speciali: „Mandatul, şi din discuţia mea şi cu domnul Dragoş Sprînceană, a fost de a spune adevărul despre România”. După declarațiile controversate făcute de Sprînceană, Ciolacu afirmă că: „Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate”. „Părerile exprimate în spațiul public de diverși cetățeni români care nu au nicio calitate oficială sunt pur personale și nu implică o poziție a statului român. Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate.   Prin urmare, nu există niciun ”emisar al lui Ciolacu”, există însă mulți români din diaspora – antreprenori, medici, specialiști IT etc, cu care am vorbit în ultima perioadă și care s-au arătat dispuși să deschidă diverse canale de comunicare prin prisma conexiunilor pe care le au atât în Statele Unite, cât și în Europa.   Avem milioane de români în Diaspora și fiecare dintre ei, prin ceea ce face zi și zi, poate fi un foarte bun ”emisar” al țării noastre. La fel cum polonezii au apelat la diaspora lor pentru a crește vizibilitatea propriului stat, la fel voi proceda și eu cu oricine este dispus să sprijine activ România.   Între a face ceva pentru țara mea și a mă jeli continuu pe rețelele sociale ca unii și alții, aleg să acționez. Cei care ne-au ținut ani de zile pe la ușa Schengen sunt cei care ne dau astăzi lecții despre ce trebuie sau nu trebuie făcut”, a scris premierul PSD pe Facebook. 

Controversa atlasului cu hărțile „Ungariei Mari" (sursa: Istvan Balogh)
Eveniment

Controversa atlasului cu hărțile „Ungariei Mari”

Controversa atlasului cu hărțile „Ungariei Mari”. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, prin intermediul ambasadorului României la NATO, o dezaprobare fermă față de circularea unui atlas geografic care include hărți din perioada „Ungariei Mari”. Decizia vine în contextul în care astfel de gesturi sunt percepute ca provocatoare și contravin spiritului relațiilor parteneriale dintre România și Ungaria, dar și între aliații NATO. Controversa atlasului cu hărțile „Ungariei Mari” Conform relatărilor din presa centrală, ambasadorul Ungariei la NATO, Istvan Balogh, i-ar fi oferit ministrului croat de Externe, Gordan Grlić Radman, un atlas geografic ce include hărți istorice din perioada „Ungariei Mari”. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Acest gest a fost considerat problematic, generând reacții din partea autorităților române. Reacția ministerului Afacerilor Externe MAE a precizat că, pe data de 18 decembrie, a transmis prin ambasadorul României la NATO o reacție oficială de dezaprobare față de circularea atlasului. Ministerul a subliniat că astfel de gesturi sunt contrare parteneriatului strategic dintre România și Ungaria și relațiilor dintre aliații NATO. În plus, MAE a reiterat poziția conform căreia istoria comună trebuie să rămână un subiect de studiu pentru istorici, fără a fi utilizată în scopuri politice sau provocatoare. Orice declarație sau gest provocator nu contribuie la consolidarea relațiilor bilaterale, a mai specificat MAE. Relația cu aliații NATO MAE a subliniat importanța relațiilor parteneriale bazate pe respect reciproc și dialog constructiv în cadrul NATO. În acest context, utilizarea simbolurilor istorice controversate poate aduce prejudicii colaborării și încrederii dintre statele membre. Controversa generată de atlasul cu hărți din perioada „Ungariei Mari” evidențiază sensibilitatea relațiilor bilaterale dintre România și Ungaria. Ministerul Afacerilor Externe a reafirmat angajamentul României pentru respectarea valorilor parteneriatului strategic și pentru promovarea unui dialog bazat pe respect și responsabilitate în cadrul NATO.

Reacția MAE la mesajul lui Dughin (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

Reacția MAE la mesajul lui Dughin

Reacția MAE la mesajul lui Dughin. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Andrei Țărnea, a declarat marți că Rusia utilizează spațiul de comunicare drept „un instrument de război hibrid”, prin propagandă și dezinformare. Afirmația vine în urma unui mesaj publicat pe platforma X de un cont atribuit ideologului rus Aleksandr Dughin, care a devenit viral. Reacția MAE la mesajul lui Dughin „Am folosit această ocazie pentru a reaminti că Rusia a încercat sistematic să limiteze suveranitatea României, inclusiv în contextul Marii Uniri. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga A trebuit să vină pacea din 1919 și presiunea occidentală pentru ca Rusia să recunoască actul istoric al poporului român”, a explicat purtătorul de cuvânt MAE, Andrei Țărnea. Mesajul apărut pe contul @Agdchan afirma că „România va fi parte a Rusiei” și făcea referire la integrarea Moldovei în România. Deși contul afișează numele și fotografia lui Aleksandr Dughin, Andrei Țărnea a subliniat că autenticitatea acestuia este irelevantă, deoarece „Dughin nu are nicio calitate oficială, iar mesajele sale sunt doar o formă de trolling”. Strategiile de dezinformare ale Rusiei Țărnea a atras atenția asupra intensificării propagandei rusești după invazia Ucrainei din 2014 și, mai ales, după februarie 2022. „Vedem o fuzionare între comunicarea publică oficială, media din Federația Rusă și canalele neoficiale de propagandă. Este o epidemie de intoxicare și dezinformare care va continua”, a avertizat purtătorul de cuvânt al MAE. Importanța unei reacții publice Decizia MAE de a reacționa la mesajul viral a fost justificată de amploarea mediatizării acestuia. „În mod normal, ignorăm astfel de postări, dar în acest caz, viralizarea lor a necesitat un răspuns de fond, pentru a clarifica poziția istorică și actuală a României față de încercările Rusiei de a influența percepția publică”, a explicat Țărnea. Mesajele MAE către comunitatea internațională În reacția sa, MAE a reafirmat poziția suverană a României și a criticat încercările Rusiei de a destabiliza regiunea prin propagandă. „Rusia nu a recunoscut niciodată cu adevărat actele suverane ale României, iar aceste încercări de dezinformare reflectă o continuare a aceleiași strategii de subminare a suveranității”, a concluzionat purtătorul de cuvânt al MAE. Propaganda rusă: o amenințare constantă Activitățile de propagandă rusească continuă să fie o amenințare majoră, cu mesaje menite să influențeze opinia publică și să creeze incertitudini. România și partenerii săi euro-atlantici sunt chemați să combată aceste încercări prin comunicare transparentă și consolidarea securității informaționale.

Cristian Niculescu (stânga) și Florin Ivan, directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare în sediul instituției (sursa: icr.ro)
Eveniment

Directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare

Directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare. Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, i-a retras avizul de numire lui Florin Silviu Ivan, director adjunct al Institutului Cultural Român – filiala Berlin. Decizia a fost luată oficial după ce Corpul de Control a verificat "activitatea și comportamentul" acestuia din cursul anilor 2023 – 2024 în urma unor sesizări transmise în Centrala MAE. În spatele acestei decizii s-ar ascunde mai multe scandaluri între directorul ICR Berlin, Cristian Niculescu, și adjunctul său, Florin Silviu Ivan. Directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare Directorul adjunct al ICR Berlin, Florin Silviu Ivan, se află în conflict deschis cu șeful său, directorul Cristian Niculescu. Ultimul scandal dintre cei doi ar fi avut loc în urmă cu aproximativ trei săptămâni. Surse din cadrul Ambasadei României de la Berlin susțin că cei doi s-au luat la harță iar scandalul a degenerat într-o încăierare în toată regula. Citește și: Cum minte Lipă: salariul contabilei șefe de la Canotaj, care a încasat un premiu de 162.400 EUR, nu e de 600 EUR, ci de 2.400 EUR. Contabila mai prestează și la federațiile de Kempo și Sambo și lua salariu și de la Yachting Contactați de către DeFapt.ro, cei doi oficiali au negat că s-au la bătaie în sediul ICR Berlin, dar au recunoscut cu jumătate de gură că există tensiuni între ei. Incidentul a fost negat și de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că "Ambasada României la Berlin și Centrala MAE nu au fost înștiințate cu privire la existența unui astfel de conflict între domnul Cristian Niculescu, director al Institutului Cultural Român de la Berlin, și domnul Florin Ivan, director adjunct al Institutului Cultural Român de la Berlin, în urma căruia să fi fost necesare intervenția poliției germane sau îngrijiri medicale pentru domnul Cristian Niculescu". MAE a început procedura de revocare a lui Ivan MAE încearcă să țină sub preș scandalurile de la ICR Berlin, dar dovada cea mai bună că acolo există un conflict este că ministrul Luminița Odobescu a decis să-i retragă avizul de numire directorului adjunct Florin Silviu Ivan. "Vă facem cunoscut, de asemenea, că în urma verificărilor efectuate de Corpul de Control asupra sesizărilor primite în Centrala MAE, în cursul anilor 2023 și 2024, privind activitatea și comportamentul domnului director adjunct Ivan, ministrul afacerilor externe a făcut cunoscut Președintelui Institutului Cultural Român că Ministerul Afacerilor Externe a retras avizul domnului Ivan”, a transmis Biroul de Presă al MAE la solicitarea DeFapt.ro. Scoaterea din ICR, mecanism greoi Ministerul Afacerilor Externe nu a detaliat conținutul sesizărilor legate de "activitatea și comportamentul" directorului adjunct Florin Silviu Ivan. Însă a ținut să transmită care este procedura de revocare a acestuia din funcție. "Conform art. 18, alin. 3 al Legii nr. 356 din 11 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare, privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, numirea și revocarea directorilor și a directorilor adjuncți se fac la propunerea președintelui Institutului Cultural Român și cu avizul comun al Comisiei pentru cultură și media și al Comisiei pentru politică externă ale Senatului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, al ministrului culturii și al Președintelui Institutului […]", potrivit Biroului de Presă al MAE. "Mi-e egal că mă revocă" Florin Silviu Ivan nu a fost uimit că ministra Luminița Odobescu i-a retras avizul, dar crede că în spatele acestei decizii se ascund chestiuni care nu au de-a face cu situația sa. "Eu nu am primit nici o astfel de înștiințare. Habar nu am cine mi-a făcut plângeri fără nici un motiv. Cred că e altceva la mijloc. Nu știu! Plângeri de nimic! Din punctul meu de vedere mi-e efectiv egal că mă revocă. Nu am absolut nici o problemă. (...) Nu am primit nici un fel de comunicare că mi-au retras avizul. Nici nu știu ce înseamnă retragerea avizului. ORNISS sau care? Nu ar trebui să îmi comunice și mie lucrul ăsta?”, a declarat Florin Silviu Ivan. Întrebat despre verificările făcute de Corpul de Control, Florin Silviu Ivan a spus că nu a stat nimeni de vorbă cu el legat de vreo sesizare. Ulterior, și-a adus aminte că prin anul 2023 a avut o discuție cu reprezentanții Corpului de Control în sediul Ambasadei României de la Berlin. "Am stat de vorbă cu dumnealor vreo zece minute. Bazaconii, ce să vă spun... Nu știu! Nici nu-mi amintesc. Se grăbeau să ajungă la aeroport și au stat de vorbă cu mine zece minute. Nu mi-au zis de nici o sesizare", a mai spus adjunctul Ivan.

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă faptul că Rusia a deschis anchete împotriva a trei jurnalişti, subliniind că reprezentanţii presei trebuie protejaţi şi nu reduşi la tăcere. MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor "Condamnăm cu fermitate decizia Rusiei de a deschide anchete penale împotriva unor jurnalişti, inclusiv Mircea Barbu, pentru faptul că au relatat din Kursk. Acesta este un atac flagrant la adresa libertăţii presei şi împotriva drepturilor fundamentale. Jurnaliştii trebuie să fie protejaţi, nu reduşi la tăcere", a transmis ministerul român pe platforma online X. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a deschis anchete penale împotriva a trei jurnalişti, doi americani şi un român, care ar fi trecut "ilegal" frontiera rusă dinspre Ucraina pentru a realiza reportaje în partea ocupată a regiunii Kursk, au anunţat vineri agenţiile de presă ruse. Cei doi americani, Kathryn Diss şi Fletcher Yeung, lucrează pentru canalul australian ABC, în timp ce jurnalistul român Mircea Barbu lucrează pentru HotNews.ro, potrivit agenţiilor de presă ruse. Jurnaliștii vizați riscă cinci ani de închisoare Jurnaliștii sunt acuzaţi de autorităţile ruse că "au trecut ilegal frontiera Federaţiei Ruse în regiunea Kursk", a anunţat FSB, într-un comunicat preluat de agenţiile de presă. Armata ucraineană a lansat pe 6 august o ofensivă surprinzătoare în această regiune de frontieră, prima a unei armate străine în Rusia după Al Doilea Război Mondial. Forţele ruse au declanşat de atunci o contraofensivă şi susţin că au recucerit teren. Ucraina afirmă însă în continuare că deţine controlul asupra circa o sută de localităţi şi aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi, iar mai multe media străine au realizat reportaje în zona ocupată de forţele Kievului. În total, anchete au fost declanşate împotriva a "12 jurnalişti străini" pentru acuzaţii de acest tip, începând din 17 august, a precizat FSB, citat de agenţia RIA Novosti. Proceduri au fost declanşate inclusiv împotriva unor jurnalişti ai canalului american de televiziune CNN, canalului italian RAI sau german Deutsche Welle. Jurnaliştii vizaţi de aceste anchete nu par să se afle în Rusia, însă riscă acolo până la cinci ani de închisoare, conform Codului Penal rus.

Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează

Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reiterează protestul faţă de violarea, din nou, a spaţiului aerian al ţării, în contextul identificării şi urmăririi de sistemul de supraveghere radar, duminică, în proximitatea frontierei cu România, a unei drone ce a evoluat în spaţiul aerian naţional şi a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina, existând probabilitatea unei alte zone de impact pe teritoriul naţional. Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), instituţia solicită încetarea atacurilor repetate împotriva populaţiei şi a infrastructurii civile ucrainene şi a escaladării iresponsabile de către Federaţia Rusă a situaţiei de securitate, inclusiv la frontiera dintre România şi Ucraina. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Ministerul Afacerilor Externe cere respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României şi reiterează condamnarea puternică a acestor atacuri ilegale. Ministerul Afacerilor Externe a informat şi se coordonează cu ceilalţi aliaţi şi cu structurile NATO asupra evoluţiilor de la frontiera dintre România şi Ucraina, inclusiv asupra acestui incident.

MAE, atenţionare de călătorie pentru Israel (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Eveniment

MAE, atenţionare de călătorie pentru Israel

MAE, atenţionare de călătorie pentru Israel. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români că luni, începând cu ora locală 8,00, în Israel este preconizată declanşarea unor greve în diferite sectoare de activitate, la nivelul întregii ţări, pentru o perioadă de 24 de ore. MAE, atenţionare de călătorie pentru Israel Potrivit unui comunicat al MAE, acţiunile de protest vor afecta inclusiv activitatea Aeroportului Internaţional Ben Gurion din Tel Aviv. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "Cetăţenii români afectaţi sunt sfătuiţi să se informeze din timp cu privire la programul de zbor şi să menţină legătura cu companiile aeriene, pentru a primi detalii cu privire la eventuale întârzieri sau anulări ale curselor aeriene. De asemenea, cetăţenii români interesaţi pot consulta pagina web a Aeroportului Internaţional Ben Gurion din Tel Aviv la adresa https://www.iaa.gov.il/en/", se arată în comunicat. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Tel Aviv: +972 3 529 0613; +972 3 5244644; +972 3 524282 - apelurile fiind redirecţionate către Centrul De Contact şi Suport pentru Cetăţenii Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al Ambasadei României la Tel Aviv: +972 54 5643 279, respectiv telefonul de urgenţă al Consulatului General al României la Haifa: +972 54 3998038. MAE recomandă consultarea paginilor de internet http://telaviv.mae.ro şi http://haifa.mae.ro şi reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că, pentru întreg teritoriul Statului Israel, este în vigoare un avertisment de călătorie de nivel 8 din 9 - "Evitaţi orice călătorie!".

Podul Giurgiu - Ruse, sufocat de trafic (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Podul Giurgiu - Ruse, sufocat de trafic

Podul Giurgiu - Ruse, sufocat de trafic. Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Bulgaria sau să tranziteze acest teritoriu către Grecia sau Turcia că, de joi până duminică, este posibil să fie înregistraţi timpi crescuţi de aşteptare la trecerea prin punctele bulgare de frontieră, cu precădere la tranzitarea podului Giurgiu -Ruse. Podul Giurgiu - Ruse, sufocat de trafic Din 10 iulie, au fost începute lucrările de reparaţie majoră a estacadei podului pe partea bulgară. În acest context, se recomandă folosirea tuturor punctelor bulgare de frontieră deschise traficului internaţional, după cum urmează: Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI -La frontiera româno-bulgară: Giurgiu-Ruse, Calafat-Vidin, Negru Vodă-Kardam, Vama Veche-Durankulak, Lipniţa-Kainardja şi Dobromir-Krushari (ultimele două puncte cu orar de funcţionare 08,00 - 20,00, pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5t), Ostrov-Silitra, Turnu Măgurele-Nikopol (ferry - cu program de funcţionare 08,30 - 19,30; www.feribot-eurobac.ro), Zimnicea-Svishtov (ferry - cu program de funcţionare 08,30 - 19,00; www.ferry.bg) şi Bechet-Oryahovo (ferry - cu program de funcţionare 05,00 - 24,00; www.ferryboat.bg); -La frontiera bulgaro-elenă: Kulata-Promachonas; Makaza-Nimfea (masa totală admisă a autovehiculelor de până la 3,5t); Ilinden-Exohi (traseu ocolitor pentru PCTF Kulata, ruta spre Kavala); Kapitan Petko Voivoda-Ormenion (ruta spre Alexandropolis); Zlatograd-Termes şi Ivaylovgrad-Kiprinos (ultimile două puncte doar pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5t). Punctul Kulata În cazul tranzitării punctului de frontieră Kulata, MAE recomandă turiştilor români să nu folosească trasee secundare sau terţiare ocolitoare în scopul evitării coloanelor de autoturisme aflate în aşteptare pe autostrada A3 - Struma pe sensul de ieşire din Bulgaria către Grecia (în astfel de situaţii, pe aceste trasee ocolitoare, autorităţile bulgare de poliţie desfăşoară filtre de control care nu permit accesul către punctul de frontieră decât în cazul autovehiculelor în care se află funcţionari sau angajaţi ai firmelor care îşi desfăşoară activitatea în zona adiacentă punctului, ori localnici din zonă; singura cale de acces către punctul Kulata pe sensul de ieşire către Grecia este autostrada A3 – Struma); - la frontiera bulgaro-turcă: Kapitan Andreevo-Kapikule; Lesovo-Hamzabeyli; Malko Târnovo-Derekoy (ultimul punct prezintă o infrastructură existentă redusă şi înregistrează în mod constant timpi foarte mari de aşteptare). La Ruse, așteptare mare Cetăţenilor români care revin în România duminică, 18 august, şi aleg să intre în ţară prin punctul de trecere a frontierei de la podul Giurgiu-Ruse li se recomandă să ia în calcul posibilitatea măririi considerabile a timpilor de aşteptare la trecerea prin punctul de frontieră Ruse, la taxa de pod, în contextul în care autorităţile bulgare desfăşoară lucrări de reparaţie majoră a estacadei podului de peste Dunăre. Plata taxelor online MAE reaminteşte că, începând cu data de 5 iulie, taxa de pod poate fi plătită şi în sistem online numai pentru autovehiculele cu capacitate de transport de persoane de până la 8+1 Taxa de pod poate fi în continuare plătită cu cardul bancar sau în numerar, respectiv 2 euro sau 4 leva. De asemenea, în punctele de frontieră bulgare, funcţionează centre de colectare a sumelor de bani provenite din taxe, impozite, amenzi de circulaţie sau taxe compensatorii la regimul vinietei electronice, aplicate pe teritoriul Bulgariei. În astfel de cazuri, cetăţenii români identificaţi de sistem sunt obligaţi să îşi achite toate debitele către statul bulgar, plata efectuându-se numai cu card bancar. În acest context, este importantă informarea corectă, achiziţionarea din timp a vinietei electronice (se recomandă achiziţionarea acesteia înainte de intrarea pe segmentul de drum rutier din Republica Bulgaria supus taxării) şi achitarea conformă a taxelor de drum tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere din Bulgaria, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Autorităţile bulgare recomandă insistent ca vinieta electronică să fie achiziţionată online prin intermediul site-ului www.bgtoll.bg (cu versiune şi în limba română - https://www.bgtoll.bg/ro/rovinieta-electronica ) - site oficial recomandat de autorităţile bulgare competente. Alerte meteo Luând în considerare şi condiţiile meteorologice înregistrate pe teritoriul bulgar (coduri de atenţionare pentru temperaturi extreme, producere de incendii de vegetaţie, de furtuni sau vijelii convective), se recomandă turiştilor români să se asigure că pe timpul călătoriei deţin suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi că menţin în stare de funcţionare mijloacele mobile de comunicare, iar firmelor româneşti de transport internaţional de marfă sau pasageri să ia măsurile adecvate în vederea organizării temeinice a itinerariilor de deplasare prin luarea în considerare a posibilităţii înregistrării unor timpi măriţi de aşteptare la trecerea frontierei bulgare şi prin asigurarea resurselor necesare de apă şi alimente persoanelor transportate. Conducătorii auto sunt îndrumaţi să conducă preventiv, cu viteză adecvată şi să aibă autovehiculele echipate pentru circulaţie pe drumurile publice în condiţii de vară şi atenţionare meteorologică specifică, să respecte strict semnalizarea rutieră temporară montată şi indicaţiile/semnalele organelor de control aflate la faţa locului. Pe perioada instituirii codurilor de atenţionare meteorologică este posibil ca, prin decizia autorităţilor bulgare, unele categorii de drumuri să fie închise circulaţiei rutiere şi cursele aeriene să fie perturbate faţă de orarul de zbor.

Romii, atacuri instigatoare la ură online (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

Romii, atacuri instigatoare la ură online

Romii, atacuri instigatoare la ură online. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) îşi exprimă îngrijorarea faţă de proliferarea discursului instigator la ură îndreptat împotriva membrilor comunităţii rome, în special în mediul online, şi condamnă cu fermitate acest fenomen, ca şi orice act rasist şi reafirmă necesitatea combaterii discriminării şi acţiunilor extremiste cu caracter etnic sau rasial. Romii, atacuri instigatoare la ură online Mesajul ministerului român este transmis de Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă "Anul acesta se comemorează 80 de ani de la evenimentele din 2 august 1944, când aproximativ 3.000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist", aminteşte MAE. Ministerul arată că susţine iniţiativele naţionale şi internaţionale de promovare a educaţiei, cercetării şi comemorării genocidului romilor. În acest sens, MAE salută adoptarea recentă a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură 2024-2027, document programatic care are în vedere promovarea studiului şi a memorializării genocidului romilor. Sute de mii de romi, uciși în Holocaust La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. În total, în Europa, circa 500.000 de romi au fost ucişi în evenimentele din perioada Holocaustului. Pentru a onora memoria victimelor, ziua de 2 august a fost declarată drept Ziua europeană de comemorare a genocidului romilor prin Rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015. Ziua de 2 august a fost instituită în plan naţional ca Zi naţională de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor - Samudaripen. Cuvântul "samudaripen" înseamnă "ucidere" în masă în limba romani. În 5 ianuarie 2021 a fost adoptată Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului. Conform Raportului final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, aproximativ 25.000 de romi din România au fost deportaţi de regimul Antonescu în Transnistria. Dintre aceştia, circa 11.000 au murit în Transnistria.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră