duminică 01 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: licențe

2 articole
Economie

OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: 502 licențe emise de 65 de instituții

OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: „raportul se bazează pe o analiză aprofundată a unui inventar al licențelor comerciale, care conține informații administrative și procedurale detaliate privind 502 licențe emise de 65 instituții publice românești”, se arată în studiul intitulat „Reformele în domeniul licențierii afacerilor în România”. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova OECD arată că folosește termenul de „licență” și pentru „aprobări” sau „avize”. OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: 502 licențe emise de 65 de instituții Ce arată raportul: „Antreprenorii sunt adesea obligați să consulte mai multe surse și să navigheze pe mai multe platforme și agenții pentru a determina ce licențe se aplică activității și modelului lor de afaceri, ceea ce crește costurile de conformitate”. Acest haos „nu numai că încetinește eforturile de reformă, dar și subminează încrederea investitorilor și descurajează antreprenoriatul”.  „Lipsa unei ordini clar definite pentru procedurile de acordare a licențelor reprezintă o provocare semnificativă pentru antreprenori, în special atunci când sunt necesare mai multe licențe pentru o singură activitate comercială. În consecință, antreprenorii sunt adesea obligați să viziteze diverse instituții sau să angajeze experți pentru a înțelege diferitele proceduri administrative, costurile aferente și pentru a reduce potențialele întârzieri”.  Disponibilitatea și claritatea informațiilor privind licențierea în România rămân inegale între instituții. În timp ce unele instituții oferă orientări procedurale, altele oferă doar liste parțiale de documente, iar multe nu furnizează liste de verificare cuprinzătoare. Această inconsecvență duce la confuzie și incertitudine, în special pentru întreprinderile noi sau mici. Complexitatea terminologiei privind licențele este exacerbată și mai mult de utilizarea interschimbabilă a termenilor precum „licență”, „permis”, „aprobare”, „autorizație” etc. În plus, există mulți alți termeni utilizați, de exemplu „aviz”, care ar putea fi tradus ca o opinie fără caracter obligatoriu, dar care, în unele cazuri, are un caracter obligatoriu.  Doar 51% din cele 502 licențe incluse în Inventarul licențelor comerciale elaborat de OCDE pentru a urmări în mod sistematic cerințele de licențiere din sectoarele industrial, comercial și al serviciilor permit depunerea online a cererilor, cealaltă jumătate necesitând depunerea personală a cererilor. Pentru multe dintre licențele pentru care este posibilă depunerea online a cererii, aceasta se face prin intermediul diferitelor site-uri web și canale, și nu prin intermediul punctului unic de contact electronic al României. Chiar și pentru cele pentru care este posibilă depunerea online a cererii, procesul rămâne oarecum greoi. De exemplu, nu există un sistem automatizat care să informeze solicitanții cu privire la stadiul cererilor lor. Informațiile privind licențierea în România sunt dispersate pe site-urile web ale diverselor instituții, fiecare prezentând conținutul în formate și niveluri de detaliere diferite. Absența unei structuri standardizate pentru modul în care sunt comunicate cerințele de licențiere face ca sistemul să fie dificil de navigat și de prevăzut.  Principiul „o singură dată” nu este aplicat în mod consecvent, ceea ce duce la duplicarea procedurilor de acordare a licențelor și a solicitărilor de informații. Antreprenorii se confruntă frecvent cu necesitatea de a completa formulare de mai multe ori, repetând aceleași informații sau informații similare pentru diferite agenții. În unele cazuri, mai multe copii pe hârtie ale aceluiași document trebuie depuse la un singur organism emitent.  Doar 2% din licențele incluse în Inventarul licențelor comerciale menționează în mod explicit aplicabilitatea principiului „tăcerea înseamnă consimțământ”, iar pentru 98% dintre acestea, principiul nu este specificat sau nu se aplică în practică. Acest lucrucreează incertitudine pentru antreprenori, care nu știu dacă o licență este acordată în absența unui răspuns formal.  Raportul OECD mai arată că „pentru aproximativ 20 % din totalul autorizațiilor, termenele de aprobare prevăzute de lege sunt mai lungi decât termenul efectiv necesar pentru eliberarea autorizațiilor”. 

OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: 502 licențe emise de 65 de instituții Foto: Guvernul României
Moscova denunță "cenzura" media a Chișinăului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova denunță cenzura media a Chișinăului

Moscova denunță cenzura media a Chișinăului. Rusia a denunţat sâmbătă decizia luată în ajun de Republica Moldova de a suspenda licenţa de emisie a şase posturi de televiziune, măsură pe care Moscova a calificat-o drept "cenzură politică". Moscova denunță cenzura media a Chișinăului "Considerăm că această interdicţie este un act fără precedent de cenzură politică, un abuz asupra principiului pluralismului media şi o încălcare flagrantă a dreptului la liber acces la informaţie la care conducerea politică a Republicii Moldova îşi declară periodic adeziunea", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. "În lumina consecinţelor fără precedent a implementării acestei interdicţii pentru partea rusofonă a populaţiei ţării, calificăm aceasta drept o încălcare cinică a drepturilor minorităţilor naţionale", a adăugat reprezentanta diplomaţiei ruse. Şase posturi de televiziune din Republica Moldova îşi vor suspenda activitatea pe durata stării de urgenţă, conform unei decizii aprobate vineri în cadrul şedinţei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE), prezidate de premierul moldovean Natalia Gavriliţa. Posturile vizate de această decizie sunt Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova şi TV6. Maia Sandu: Prevenim dezinformarea Posturile respective, dintre care unele emit în limba rusă, sunt acuzate că difuzează "informaţii incorecte" despre Republica Moldova şi despre agresiunea militară rusă contra Ucrainei. Decizia de suspendare va intra în vigoare luni şi se va aplica pe perioada stării de urgenţă declarate de Republica Moldova după începerea în 24 februarie a invaziei ruse în Ucraina. Citește și: UE, Grinch pentru Putin: al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar Kremlinul are „elfi” în Turcia, Hong Kong și Estonia, care ocolesc obstacolele impuse Suspendarea licenţei de emisie vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea, a afirmat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în reacţie la decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale anunţată vineri, transmite sâmbătă Moldpres. "Decizia are la bază constatările Consiliului Audiovizualului în privinţa acestor posturi, care arată lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor din ţară şi a războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, şi vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea", a punctat şefa statului într-un comunicat publicat de Serviciul de presă al instituţiei prezidenţiale. Ferocitatea cenzurii ruse Publicaţia independentă Novaia Gazeta a anunţat la finalul lunii martie suspendarea apariţiei sale atât în format online, cât şi în versiunea tipărită, până la sfârşitul operaţiunii militare în Ucraina. Într-un comunicat, redactorul-şef al ziarului, Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2021, a explicat că a luat această măsură după ce a primit al doilea avertisment din partea Roskomnadzor (Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă) în mai puţin de o săptămână, pentru încălcarea unei controversate legi privind „agenţii străini”. Concret, Novaia Gazeta este acuzată că nu a precizat că o organizaţie neguvernamentală menţionată într-unul din articolele sale este calificată drept „agent străin” de către autorităţile ruse, aşa cum cere legea. Șase jurnaliști ai Novaia Gazeta, uciși Cei calificaţi drept „agenţi străini” sunt obligaţi să se prezinte ca atare în fiecare dintre publicaţiile lor, inclusiv pe reţelele de socializare. Şi mass-media care le menţionează trebuie, de asemenea, să precizeze acest aspect de fiecare dată. Urmăririle penale pentru pentru încălcarea acestei legi pot avea consecinţe grave. În decembrie, cea mai respectată organizaţie neguvernamentală din Rusia, Memorial, care a fost catalogată drept „agent străin”, a fost interzisă pentru că nu a precizat acest statut în anumite publicaţii. Fondată în 1993, Novaia Gazeta se bucură de reputaţia de înalt profesionalism pentru investigaţiile sale privind corupţia şi încălcările drepturilor omului în Cecenia. Acest angajament a costat viaţa a şase angajaţi ai săi, între care jurnalista Anna Politkovskaia, asasinată în 2006.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră