joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: judecători

73 articole
Eveniment

Și-a bătut fiica adolescentă cu un băț peste mâini și picioare, judecătorii l-au iertat

Curtea de Apel Iași a schimbat soluția dată inițial de Judecătorie în cazul tatălui care și-a agresat fiica „în scop educativ”, apreciind că gestul a fost determinat de stres. Fiică bătută, tatăl, iertat de judecători Incidentul a avut loc în septembrie 2023, când adolescenta, elevă în clasa a X-a, a rămas peste noapte la o prietenă fără să-și anunțe familia, pierzând astfel locul în cămin, fapt ce a declanșat reacția violentă a părintelui. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic La întoarcerea acasă, în comuna Tansa, fata a fost lovită cu un băț peste mâini și picioare, iar fotografiile cu vânătăile transmise unei colege au ajuns ulterior și la anchetatori. Tatăl a fost trimis în judecată pentru violență în familie, iar prima instanță l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare, subliniind că bătaia „tradițională” nu poate fi tolerată ca metodă de educație și că violența domestică rămâne o problemă gravă în societatea românească. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fiică bătută, tatăl, iertat de judecători (sursa: Facebook/Primaria Tansa)
Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții

Situația fără precedent în care patru judecători ai Curții Constituționale au blocat de facto activitatea CCR prin absența de la deliberări a dus la apariția legitimă a întrebării referitoare la posibilitatea sancționării acelor judecători. Două blocaje cauzate de absență, nici o prevedere legală Potrivit Legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (47/1992), „Curtea Constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor.” (art. 51, alin. 1). Cum două treimi din nouă membri, cât are CCR, înseamnă șase judecători, prezența doar a cinci dintre aceștia la ședințele Curții a fost insuficientă, ducând la blocaj. Primul blocaj a avut loc duminică, 28 decembrie a.c., când cei patru membri ai CCR controlați de PSD au părăsit ședința. Al doilea blocaj a avut loc luni, 29 decembrie a.c., când aceiași patru membri nici nu s-au mai prezentat la ședința Curții convocată de președintele CCR, Simina Tănăsescu. Firesc, întrebarea este: cum poate fi depășit acest tip de blocaj care ține exclusiv de voința unor membri ai Curții Constituționale? Legislația actuală (Constituția României, Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale) nu prevăd nimic pentru a debloca o astfel de situație. Trei sancțiuni disciplinare. Cea mai gravă: încetarea mandatului Totuși, judecătorii Curții Constituționale pot fi sancționați. Conform Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Constituționale (art. 71), „Plenul Curții Constituționale poate aplica judecătorilor, în funcție de gravitatea abaterii, următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment; diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; încetarea mandatului de judecător al Curții Constituționale.”  Același Regulament de organizare și funcționare a Curții Constituționale (art. 69) arată și ce li se poate imputa membrilor CCR: „Judecătorii Curții Constituționale răspund disciplinar pentru încălcarea gravă, cu vinovăție, a dispozițiilor (articolului - n.r.) 64 din Legea nr. 47/1992, republicată.” Ce încălcări de lege duc la răspundere disciplinară Iată ce spune articolul 64 din Legea nr. 47/1992: „Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi: a) să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei; b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale; c) în adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisă; d) să comunice preşedintelui Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; e) să nu permită folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel; f) să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare  independenţei şi demnităţii funcţiei lor.” Articolul 64, litera a Prevederile articolului 64 din Legea 47/1992 nu par să aibă mare legătură cu absența de la ședințe. Singura prevedere care, deși foarte generală, ar putea fi luată în calcul, este a): „Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei”. Imparțialitatea cauzată de absența membrilor CCR este imposibil de demonstrat. Două absențe fără nici o justificare Dar „respectul Constituţiei”? Au respectat cei patru judecători CCR cu PSD în suflet Constituția când au decis să blocheze de două ori o ședință a plenului Curții? Ce spune Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale despre prezență? Că „La şedinţele Plenului participă toţi judecătorii Curţii Constituţionale, în afară de situaţiile în care unii absentează în mod justificat.” (art. 52, alin. 1). Au absentat în mod justificat pesediștii din CCR? În mod evident, nu. Mai mult, la ședința de duminică, 28 decembrie a.c., cei patru s-au aflat în sală la începutul ședinței, ceea ce arată o dată în plus lipsa oricărui motiv justificat pentru a lipsi. Or, „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.”, ne spune chiar Constituția (art. 42, alin. 1). Fără respect față de Constituție Așadar, când lipsești NEJUSTIFICAT, ba chiar DE DOUĂ ORI, de la o ședință a garantului supremației Constituției, se poate considera că respecți Constituția? Firește că nu: cei patru membri ai CCR controlați de PSD au încălcat grav, cu vinovăție, litera a a articolului 64 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Singura urmare legală trebuie să fie cercetarea lor disciplinară. Care poate duce la încetarea mandatelor lor de judecători ai Curții Constituționale.

Judecători CCR reclamă convocarea de duminică (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Judecătorii CCR din partea PSD, nemulțumiți că au fost chemați duminică la serviciu

Cei patru judecători ai Curții Constituționale care au boicotat ședințele instituției susțin că au fost chemați la serviciu duminică, într-o zi nelucrătoare, situație pe care o consideră „fără precedent” în soluționarea obiecțiilor de neconstituționalitate. Aceștia afirmă că absența lor nu a blocat activitatea Curții și că demersul lor a vizat respectarea regulilor de funcționare ale instituției. Cine sunt judecătorii care contestă procedura Judecătorii CCR vizați sunt Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, toți propuși anterior de PSD. Citește și: Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Luni, ei au făcut public un punct de vedere privind amânările succesive ale dezbaterilor legate de noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Duminică, cei patru au părăsit ședința în timpul deliberărilor și nu s-au mai întors, iar luni nu s-au mai prezentat deloc. Termene accelerate și ședință fixată duminica Potrivit acestora, sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a legii privind pensiile de serviciu a fost înregistrată la CCR vineri, 5 decembrie, la ora 14:45. În aceeași zi, președinta Curții, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor și a stabilit termen de judecată pentru 10 decembrie, adică „în mai puțin de trei zile lucrătoare”, situație pe care ei o numesc fără precedent. În 10 decembrie, cauza a fost amânată pe motiv că raportul era incomplet. Ulterior, noul termen a fost stabilit pentru 28 decembrie, într-o duminică, ceea ce judecătorii contestatari consideră din nou o premieră negativă. Ei susțin că au cerut ca termenul să fie mutat în ianuarie, odată cu celelalte cauze similare, însă solicitarea ar fi fost refuzată. Solicitare de amânare și părăsirea ședinței În ședința de deliberări de duminică, unul dintre judecători a cerut întreruperea deliberărilor pentru studiere suplimentară a dosarului, în baza art. 58 alin. (3) din Legea 47/1992. Alți trei judecători s-au raliat acestei cereri. Ei au solicitat: clarificări publice de la Guvern privind natura legii precizarea dacă este vorba de modificarea sau abrogarea pensiilor de serviciu ale magistraților completarea raportului de către judecătorul-raportor cu soluții pentru fiecare critică de neconstituționalitate Judecătorii afirmă că cererea lor a fost ignorată, motiv pentru care au părăsit sala de ședință. În acest context, susțin ei, au devenit aplicabile prevederile legale privind cvorumul, iar ședința nu mai putea continua. De ce spun judecătorii că nu au blocat Curtea Constituțională Cei patru judecători subliniază că absența lor de la ședința din 29 decembrie nu a reprezentat un blocaj instituțional, ci o decizie legată de respectarea cadrului legal și a regulamentelor de funcționare ale CCR. Ei avertizează că ritmul accelerat al procedurii riscă să afecteze calitatea deliberării și să compromită credibilitatea Curții. În opinia lor, respectarea regulilor nu este o formalitate, ci garanția corectitudinii deciziilor. Mesajul lor: este nevoie de timp pentru deliberări reale Judecătorii susțin că graba în soluționarea cauzei nu este compatibilă cu importanța subiectului. În probleme majore, precum pensiile de serviciu ale magistraților, este nevoie de „timp pentru reflecție și dezbatere reală”, condiții esențiale pentru buna funcționare a statului de drept. Aceștia precizează că punctul de vedere exprimat reprezintă exclusiv opinia lor personală și nu o poziție oficială a Curții Constituționale. Precizările celor patru judecători apar după ce președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că nu este necesar un studiu de impact pentru noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Foto: Facebook CCR
Politică

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale: unul dintre ei, Cristian Deliorga, a cerut un nou studiu de impact de la ministerul Justiției, afirmă surse politice. Alți doi judecători PSD din CCR, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, i-au susținut cererea. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Ei au invocat articolul 58, alineatul 3, din legea CCR: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”.  Președinta CCR, Simina Tănăsescu (numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis), le-a respins solicitarea. În consecință, cei patru judecători PSD au anunțat că părăsesc ședința, deci cvorumul, de șase din nouă judecători, nu mai exista.  Judecătorii PSD au solicitat o nouă ședință pentru 15 ianuarie 2026, dar Tănăsescu a stabilit-o pe 29 decembrie 2025.  În consecință este extrem de puțin probabil ca în acest an să se ia o decizie, la CCR, în ceea ce privește noile reglementări privind pensiile magistraților.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale. De îndeplinirea acestui jalon din PNRR depind 231 de milioane de dolari.

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale

Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care au ajuns în CCR cu sprijinul PSD, au cerut din deschiderea ședinței, care a început la ora 13.00, să nu se ia azi o decizie. Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Ceilalți judecători, cinci la număr, s-au opus, așa că tabăra PSD a cerut mai întâi o pauză, dar, după această întrerupere, cei patru au părăsit ședința și nu a mai existat cvorum.  „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, a anunțat, oficial, CCR.  Însă este posibil ca nici luni să nu se ia o decizie și judecarea acestui proiect, crucial pentru deblocarea a zeci de milioane de euro din PNRR, să aibă loc abia în ianuarie.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale.

Judecătorii reclamă atacuri publice asupra justiției (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Potrivit CSM, judecătorii consideră că Parlamentul, procurorii și CCR sunt vinovați de prescrieri

Peste 98% dintre judecătorii care au răspuns unui chestionar privind problemele de actualitate din sistemul judiciar afirmă că, în ultimul an, au resimțit existența unei campanii publice îndreptate împotriva justiției. Datele preliminare au fost făcute publice de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin Secția pentru judecători. Chestionarul a fost completat de aproximativ 2.600 de judecători, reprezentând 56,5% din totalul magistraților aflați în funcție. Chestionar cu 20 de întrebări: date preliminare, analize în curs Instrumentul de consultare a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri standardizate și trei cu răspuns liber. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Completarea nu a fost obligatorie pentru toate întrebările, întrucât unele situații nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în funcție de specializare sau de experiența profesională. Potrivit CSM, datele publicate sunt preliminare, urmând ca într-o etapă ulterioară să fie realizată o analiză detaliată și o clasificare extinsă a răspunsurilor deschise, pentru a surprinde nuanțele semnalate de magistrați. 98,1% dintre judecători: există o campanie publică împotriva justiției În ceea ce privește percepția asupra climatului public și a reacțiilor instituționale, 98,1% dintre judecătorii chestionați au declarat că au resimțit, în ultimul an, o campanie publică împotriva justiției. Referitor la reacțiile publice ale CSM în acest context: 67% dintre respondenți și-au exprimat acordul, 25% au adoptat o poziție neutră, 8% au declarat că nu sunt de acord. CSM subliniază că reacțiile instituționale au beneficiat de un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind marginal. Înlocuirea judecătorilor în complet: cazuri izolate, nu o problemă sistemică În capitolul dedicat continuității completului de judecată, 8,4% dintre respondenți (192 de judecători) au declarat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% nu au trecut printr-o astfel de situație. Dintre cei înlocuiți: 139 au indicat că măsura a fost dispusă cu acordul lor, 31 au afirmat că înlocuirea s-a făcut fără consimțământ, 169 au apreciat motivele ca fiind legitime, doar 16 au considerat contrariul. Un singur judecător a apreciat că schimbarea completului a avut drept scop intervenirea prescripției răspunderii penale. CSM concluzionează că aceste situații sunt punctuale și nu pot fi generalizate sau considerate o problemă de natură sistemică. Prescripția penală, pusă pe seama pasivității Parlamentului Potrivit percepției majorității judecătorilor, principala cauză care a dus la situații de prescripție a răspunderii penale este pasivitatea Parlamentul României. Respondenții au evaluat mai multe cauze posibile, pe o scară de la 1 (impact inexistent) la 5 (impact foarte ridicat). Analiza datelor arată că, pe lângă pasivitatea legislativului, judecătorii au indicat ca factori cu impact ridicat: durata excesivă a urmăririi penale, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională a României. Pe ultimul loc au fost plasate modificările nelegitime ale componenței completului de judecată. CSM subliniază că prescripția nu poate fi imputată judecătorilor, ci în principal legislativului, iar percepțiile contrare contribuie la decredibilizarea justiției. Supraîncărcarea instanțelor și lipsa personalului, probleme majore Într-o proporție covârșitoare, judecătorii apreciază că volumul ridicat de activitate și lipsa normării muncii afectează direct calitatea actului de justiție. Peste 50% dintre respondenți indică drept probleme majore: practicile administrative ale unor autorități publice care generează inflație de cauze, neimplementarea unor soluții de eficientizare, precum dosarul exclusiv electronic pentru cererile de executare silită. De asemenea, majoritatea judecătorilor semnalează schemele insuficiente de judecători și grefieri, raportate la numărul mare de dosare. Blocarea recrutărilor și infrastructura deficitară agravează situația Judecătorii avertizează că blocarea concursurilor de recrutare în justiție pentru perioada 2025–2026, inclusiv admiterea în magistratură și în profesia de grefier, agravează semnificativ problemele existente. Totodată, peste 60% dintre respondenți reclamă: lipsa asistenților judecătorilor, sedii necorespunzătoare, infrastructură logistică deficitară, săli de judecată insuficiente. Decredibilizarea profesiei scade atractivitatea magistraturii În ceea ce privește climatul organizațional, judecătorii semnalează că rediscutarea constantă a statutului lor și discursul public de denigrare a profesiei afectează atractivitatea carierei. CSM atrage atenția asupra scăderii constante a interesului pentru profesia de judecător, fenomen reflectat în statisticile concursurilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Pe termen lung, această tendință riscă să afecteze calitatea actului de justiție, în condițiile în care absolvenții de top ai facultăților de drept aleg alte cariere juridice.

Chestionarul CSM despre starea justiției (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Doar un judecător din doi a răspuns la chestionarul CSM despre starea justiției

Secția pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că aproximativ 2.600 de judecători au participat la consultarea privind problemele actuale din sistemul judiciar. Potrivit datelor oficiale, 2.583 de judecători au completat chestionarul, reprezentând 56,5% din totalul magistraților aflați în funcție. Temele chestionarului: prescripția și schimbarea completurilor Conform unui comunicat transmis de Secția pentru judecători, chestionarul a fost conceput pentru a analiza subiecte intens dezbătute în spațiul public, în special prescripția răspunderii penale și înlocuirea judecătorilor din completurile de judecată. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Documentul a urmărit atât percepția judecătorilor asupra acestor probleme, cât și existența unor experiențe concrete privind schimbarea completurilor în alte scopuri decât cele legate de buna administrare a instanțelor. Problemele semnalate de judecători în activitatea curentă Pe lângă întrebările structurate, chestionarul a inclus și câmpuri deschise, care au permis formularea liberă a observațiilor. Astfel, judecătorii au putut semnala neajunsuri din activitatea zilnică și disfuncționalități care nu fuseseră identificate explicit la momentul elaborării instrumentului de consultare. Consultare online, directă și anonimă Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor din toate gradele de jurisdicție și a fost disponibil în perioada 16–21 decembrie 2025. Consultarea s-a realizat online, direct, fără a fi intermediată de conducerile instanțelor, accesul fiind posibil de pe orice dispozitiv. Secția pentru judecători subliniază că anonimatul a fost o opțiune reală și utilizată efectiv: 1.315 chestionare au fost inițiate anonim. Acest lucru a contribuit la încurajarea exprimării libere a opiniilor și la semnalarea unor probleme sensibile din sistem. Rata de participare Potrivit CSM, rata de participare de peste 56% conferă chestionarului un grad ridicat de reprezentativitate, atât prin numărul absolut de respondenți, cât și prin ponderea acestora în ansamblul corpului judecătorilor. Reprezentativitatea este confirmată și de distribuția pe grade de jurisdicție, care reflectă structura reală a sistemului judiciar. Profilul judecătorilor respondenți Datele arată că: 55,9% dintre respondenți provin de la judecătorii; 24,8% de la tribunale; 16,8% de la curți de apel; 2,5% de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii participanți provin din toate materiile de drept, ceea ce întărește caracterul reprezentativ al consultării. Pondere semnificativă a judecătorilor din penal Potrivit comunicatului, 63,7% dintre judecători activează exclusiv în materii non-penale, 14,7% soluționează doar cauze penale, iar 21,6% judecă atât cauze penale, cât și non-penale, în special în instanțele fără secții distincte. CSM subliniază că ponderea cumulată a judecătorilor care soluționează cauze penale, respectiv 36,3%, oferă rezultatelor chestionarului un grad ridicat de relevanță pentru analiza problemelor legate de dreptul penal și funcționarea completurilor de judecată.

Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați Foto: Facebook
Eveniment

Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați

Fostul judecător Cristi Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: el explică, pe Facebook, că 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați. „Sincer, de ce i-am mai tolera pe cei 8 acolo? Nu fac nimic pentru justiție, dar pare că fac totul pentru injustiție”, a scris Danileț. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Ieri, președintele Nicușor Dan a anunțat că va iniţia un referendum în rândul magistraţilor, cu întrebarea: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă”, a spus șeful statului.  Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați Azi, Cristi Danileț acuză majoritatea judecătorilor din CSM că „habar nu au ce se întâmplă in instanțe”. „Când ai magistrați terorizați in instanțe și parchete, magistrați cărora le este frică să se întâlnească fie și cu Președintele României, când ai magistrați care pe forumurile interne de discuții posteaza ca «membru anonim» de teamă, când ai magistrați cărora le este rușine sau jenă să spună în iposteze private unde lucrează, înseamnă că CSM și-a greșit menirea. Magistrații nu sunt și nu se simt protejați. 8 din 9 membri ai secției de judecători habar nu au ce se întâmplă in instanțe. Deși sunt de 2 ani in funcții, de abia săptămâna asta au lansat o consultare printr-un chestionar electronic printre judecători pentru a afla problemele. Au luat in derâdere materialul Recorder. Au luat la mișto magistrații semnatari ai listei de sprijinire a celor vocali. L-au pierdut pe Beșu cedându-l parchetului și nu au avut vreun cuvânt de spus la abuzarea Ralucăi Moroșanu cu recuzarea aia de tot râsul. Au sancționat-o pe Panioglu de 5 ori ilegal.  Au detașat oameni in diverse instituții, deși se plâng că instanțele nu au oameni (cum naiba poti sa ții un magistrat detașat 15 ani in CSM, iar altul prin Ministerul de Externe, azi pe post de ambasador, de peste 20 ani??). Au transferat oameni pe ochi frumoși. Au promovat la supremă judecători din grupul lor de interes. Au un membru in CSM care este agent al Guvernului. O susțin la ICCJ pe Savonea, cea care a fost dovedită că a încălcat drepturile omului.   Sincer, de ce i-am mai tolera pe cei 8 acolo? Nu fac nimic pentru justiție, dar pare că fac totul pentru injustiție.   PS. Ah, da, mai sunt doi reprezentanți ai societății civile, numiți de Senat din rândul unora cu trecut în PSD. Nici nu am auzit de ei, nici nu știe nimeni ce fac, în afară de faptul că iau bani pentru asta”, a arătat Danileț.   

Nicușor Dan explică cum sunt controlați judecătorii Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Nicușor Dan explică cum sunt controlați judecătorii: nu sunt promovați cei care au supărat CSM

Nicușor Dan explică cum sunt controlați judecătorii: nu sunt promovați cei care au supărat CSM. El a prezentat, azi, câteva din mesajele pe care le-a primit de la magistrați, arătând că, totuși, acuzațiile trebuie verificate. Citește și: Sub 20% din populația din fiefurile PSD Botoșani, Vaslui sau Teleorman este salariată - presă Nicușor Dan explică cum sunt controlați judecătorii „Sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție și o să găsiți în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. „În primul rând, faptul că, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere, și, în felul acesta, puterea pe care o au șefii instanțelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare” „Ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraților, care nu promovează pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie față de CSM, fie față de conducerea instanței” „Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară. Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de Apel și, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare” „Există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane” „Și atunci - se spune asta cu subiect și predicat - inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte”.  „Pe termen scurt, trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente. Cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aș zice că da. Cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor, și toată lumea din aceste sesizări spune că acești oameni trebuie aleși prin vot de către colegii lor și nu impuși. Și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atribuire discreționară să fie mult redusă”, a propus șeful statului. 

Accident mortal la Iași, despăgubiri diminuate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Accident mortal la Iași: cereri uriașe de despăgubiri, sume mult reduse de judecători

În dosarul accidentului rutier din Iași, soldat cu trei morți și provocat de o solistă de muzică populară, instanța a analizat cereri de despăgubiri morale care au depășit 5,2 milioane de euro. Accident mortal la Iași, despăgubiri diminuate În total, 45 de părți civile, printre care rude apropiate și membri extinși ai familiilor victimelor, au solicitat daune morale. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Judecătorii au decis însă să admită doar o parte dintre aceste cereri, făcând o selecție strictă a părților civile îndreptățite la despăgubiri. Astfel, doar 16 persoane vor primi daune morale, valoarea totală aprobată de instanță fiind de 280.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecătorii din Brașov cer reformă în justiție (sursa: Facebook/Tribunalul Brașov)
Justiție

Judecătorii din Brașov cer reformă în justiție și apără libertatea de exprimare a magistraților

Judecătorii de la Tribunalul Brașov și Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov au adoptat, luni, poziții oficiale în Adunările Generale, în contextul dezbaterilor publice intense privind funcționarea sistemului judiciar și al „evenimentelor din ultimele zile”. Prin comunicatele transmise, cele două instanțe subliniază importanța libertății de exprimare a magistraților, necesitatea reformării justiției și riscul generării unui climat descurajator în interiorul sistemului judiciar. Libertatea de exprimare, garanție a independenței justiției În comunicatul Tribunalului Brașov se arată că reacțiile publice recente reflectă atașamentul societății față de ideea de dreptate și nevoia de claritate privind actul de justiție. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Judecătorii brașoveni subliniază că libertatea de exprimare a magistraților este o garanție esențială a independenței justiției și a unei democrații solide. Exercitarea responsabilă a acestui drept nu trebuie privită ca o vulnerabilitate, ci ca un instrument legitim pentru identificarea și corectarea disfuncționalităților din sistem. Totodată, instanța avertizează că poziționările instituționale nu trebuie să creeze un efect descurajator asupra magistraților care aleg să se exprime public. Apel la o reformă reală a sistemului judiciar Prin hotărârea adoptată în Adunarea Generală, judecătorii Tribunalului Brașov semnalează necesitatea unei reforme a funcționării sistemului judiciar, bazată pe o legislație previzibilă. Potrivit acestora, justiția trebuie reașezată în jurul finalităților sale fundamentale și să reflecte valorile pentru care magistrații și-au asumat profesia. Presiunea volumului de muncă, o „fractură de sens” Judecătorii atrag atenția asupra unei dileme majore cu care se confruntă sistemul judiciar: alegerea între soluționarea rapidă a unui număr excesiv de dosare și analiza temeinică a cauzelor. „Pentru noi, reprezintă o fractură de sens să alegem între două variante deficitare: pe de o parte, soluționarea sub presiunea timpului a unui număr excesiv de cauze, cu riscul unei analize insuficiente, iar pe de alta, examinarea temeinică a unei cauze cu prețul unor întârzieri inevitabile”, se arată în comunicatul Tribunalului Brașov. Transparență și responsabilitate Un punct de vedere similar a fost adoptat și de judecătorii Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov. Aceștia consideră oportun ca toate sesizările privind posibile disfuncționalități ale sistemului judiciar, indiferent de sursa lor, să fie analizate cu responsabilitate, profesionalism și transparență. Magistrații subliniază importanța respectării garanțiilor legale și a prezumției de nevinovăție, astfel încât aflarea adevărului să primeze în fața oricărei tentative de culpabilizare prematură. Semnalarea disfuncționalităților Judecătorii Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov au stabilit că semnalarea cu bună-credință a problemelor reale din interiorul sistemului nu este incompatibilă cu obligația de rezervă a magistratului. „A aduce în discuție problemele reale, în limitele legii, nu înseamnă a afecta Justiția, ci a încerca să o protejezi”, se arată în comunicatul instanței.

Fosta judecătoare Daniela Panioglu acuză sistemul corupt al Liei Savonea (sursa: euronews.ro)
Justiție

Încă o mărturie publică din sistemul corupt al Liei Savonea, făcută de o fostă judecătoare

„Nu știu dacă funcționează ceva în România mai bine decât corupția din justiție.” Declarația aparține judecătoarei Daniela Panioglu, pensionată forțat, care a povestit în direct la Euronews cum ajung dosarele de corupție să se prescrie pe bandă rulantă. Savonea sugerează o bătălie pentru influență Daniela Panioglu a făcut afirmații similare și în urmă cu două săptămâni, tot la Euronews, iar documentarul realizat de Recorder a confirmat în întregime acuzațiile sale. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Fosta judecătoare susține că responsabilitatea principală ar aparține chiar șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, despre care afirmă că ar controla majoritatea deciziilor din sistem. Într-un răspuns transmis Euronews, Lia Savonea respinge toate acuzațiile și concluziile din documentarul „Justiție capturată”: „Mărturiile invocate nu sunt susținute de fapte verificabile și conțin afirmații necorespunzătoare realității. Ele construiesc artificial percepția unei justiții «capturate», deși, în mod obiectiv, indică mai degrabă tentative de repoziționare a influenței asupra justiției din alte zone decât cele enunțate selectiv în discursul public”. Justiția în dosarele de mare corupție, nefuncțională Fosta judecătoare Daniela Panioglu avertizează că mecanismele interne ale sistemului permit tergiversarea dosarelor sensibile: „Situația e foarte gravă, a fost trecută sub tăcere, s-a suferit sub tăcere atâta timp, dar cred că așa nu se mai poate în societatea română. Justiția este nefuncțională, mă refer la justiția penală și la dosarele de mare corupție.” Structură piramidală cu Savonea în vârf Panioglu descrie o structură piramidală în fruntea căreia s-ar afla Lia Savonea: „Este o structură piramidală în vârful căreia se află un lider care, extrem de meticulos și în timp, a reușit să acapareze tot sistemul judiciar. Se numește Savonea Lia. A fost liderul în fapt al acelei grupări despre care se vorbea și în material. Acest lider și-a plasat, creat și țesut atent și meticulos toată rețeaua, a plasat anumiți șefi de instanțe. În mandatul lor, acești șefi de instanțe au intervenit ca o presiune asupra judecătorilor.”

Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților

Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri ale guvernului Bolojan privind pensiile magistraților. Din 243 de judecători au votat 216, iar în favoarea respingerii au fost 215, arată un comunicat al acestei curți. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților „Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, întruniţi în Adunarea Generală, astăzi, 24 noiembrie 2025, fiind prezenţi 216 din 243 judecători, cu o majoritate covârşitoare de 215 judecători, îşi exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenţi fiind în susţinerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a anunțat Curtea de Apel București, condusă de judecătoarea Liana Arsene.  Comunicatul nu precizează cine ste judecătorul care a votat împotriva majorității.  Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă.    Totodată, perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.   Îmsă CSM și ÎCCJ doresc un cuantum al pensiei de 65% din ultimul venit brut și o o creștere a vârstei de pensionare etapizată pe 17 ani. 

Final de privilegii pentru judecătorii CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Judecătorii CCR nu mai pot lua bonusul de pensionare de șase salarii, a decis Senatul

Senatul a adoptat luni proiectul de lege care elimină indemnizația compensatorie acordată la încetarea mandatului judecătorilor Curții Constituționale (CCR). Inițiativa a fost aprobată cu 105 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere. Ce prevedere este abrogată Proiectul elimină alineatul (5) al articolului 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR În forma actuală, legea permite acordarea unei indemnizații compensatorii echivalente cu „indemnizația netă de 6 luni de activitate” la finalul mandatului sau în cazul imposibilității exercitării funcției din motive de sănătate. Eliminarea privilegiilor și creșterea încrederii publice Senatoarea USR Simona Spătaru a salutat votul, afirmând că eliminarea acestui beneficiu reprezintă un pas necesar pentru restabilirea încrederii în instituțiile statului. Ea a subliniat că nu este vorba despre un atac la independența Justiției, ci despre eliminarea unor privilegii excesive: „Nu putem cere cetățenilor să accepte reguli stricte, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari ai statului primesc bonusuri uriașe la pensionare.” Punctul de vedere al senatorilor POT Senatorul POT Gheorghe Vela a precizat că abrogarea textului elimină o dispoziție depășită și contribuie la simplificarea cadrului legislativ. Potrivit acestuia, măsura „asigură alinierea legii la principiile actuale de tehnică legislativă” și elimină un articol „fără aplicabilitate practică”. Senatul este primul for sesizat în procedura legislativă. Proiectul urmează să fie dezbătut și votat de Camera Deputaților, care are rol decizional.

Judecătorii tolerează violența contra femeilor (sursa: Pexels/Keira Burton)
Eveniment

Judecătorii, miloși cu bărbații care-și agresează soțiile: pedepsele, fără privare de libertate

Judecătorii ieșeni continuă să evite pedepsele cu executare în cazurile de violență domestică, chiar și atunci când agresorii sunt recidiviști. Judecătorii tolerează violența contra femeilor Un caz recent arată cum un bărbat care și-a agresat repetat soția a ajuns după gratii abia după trei ani și două procese, doar pentru încălcarea ordinului de protecție. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Specialiștii avertizează că astfel de decizii lasă impresia unei toleranțe periculoase față de abuz. Județul Iași se află pe primul loc în țară la crime și tentative de omor asupra femeilor, depășind chiar și Bucureștiul. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră