vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: judecători

61 articole
Justiție

Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților

Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri ale guvernului Bolojan privind pensiile magistraților. Din 243 de judecători au votat 216, iar în favoarea respingerii au fost 215, arată un comunicat al acestei curți. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților „Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, întruniţi în Adunarea Generală, astăzi, 24 noiembrie 2025, fiind prezenţi 216 din 243 judecători, cu o majoritate covârşitoare de 215 judecători, îşi exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenţi fiind în susţinerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a anunțat Curtea de Apel București, condusă de judecătoarea Liana Arsene.  Comunicatul nu precizează cine ste judecătorul care a votat împotriva majorității.  Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă.    Totodată, perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.   Îmsă CSM și ÎCCJ doresc un cuantum al pensiei de 65% din ultimul venit brut și o o creștere a vârstei de pensionare etapizată pe 17 ani. 

Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Final de privilegii pentru judecătorii CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Judecătorii CCR nu mai pot lua bonusul de pensionare de șase salarii, a decis Senatul

Senatul a adoptat luni proiectul de lege care elimină indemnizația compensatorie acordată la încetarea mandatului judecătorilor Curții Constituționale (CCR). Inițiativa a fost aprobată cu 105 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere. Ce prevedere este abrogată Proiectul elimină alineatul (5) al articolului 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR În forma actuală, legea permite acordarea unei indemnizații compensatorii echivalente cu „indemnizația netă de 6 luni de activitate” la finalul mandatului sau în cazul imposibilității exercitării funcției din motive de sănătate. Eliminarea privilegiilor și creșterea încrederii publice Senatoarea USR Simona Spătaru a salutat votul, afirmând că eliminarea acestui beneficiu reprezintă un pas necesar pentru restabilirea încrederii în instituțiile statului. Ea a subliniat că nu este vorba despre un atac la independența Justiției, ci despre eliminarea unor privilegii excesive: „Nu putem cere cetățenilor să accepte reguli stricte, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari ai statului primesc bonusuri uriașe la pensionare.” Punctul de vedere al senatorilor POT Senatorul POT Gheorghe Vela a precizat că abrogarea textului elimină o dispoziție depășită și contribuie la simplificarea cadrului legislativ. Potrivit acestuia, măsura „asigură alinierea legii la principiile actuale de tehnică legislativă” și elimină un articol „fără aplicabilitate practică”. Senatul este primul for sesizat în procedura legislativă. Proiectul urmează să fie dezbătut și votat de Camera Deputaților, care are rol decizional.

Judecătorii tolerează violența contra femeilor (sursa: Pexels/Keira Burton)
Eveniment

Judecătorii, miloși cu bărbații care-și agresează soțiile: pedepsele, fără privare de libertate

Judecătorii ieșeni continuă să evite pedepsele cu executare în cazurile de violență domestică, chiar și atunci când agresorii sunt recidiviști. Judecătorii tolerează violența contra femeilor Un caz recent arată cum un bărbat care și-a agresat repetat soția a ajuns după gratii abia după trei ani și două procese, doar pentru încălcarea ordinului de protecție. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Specialiștii avertizează că astfel de decizii lasă impresia unei toleranțe periculoase față de abuz. Județul Iași se află pe primul loc în țară la crime și tentative de omor asupra femeilor, depășind chiar și Bucureștiul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă: incoerenți și folosind o gramatică fantezistă Foto: Facebook CSM
Eveniment

Judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă: incoerenți și folosind o gramatică fantezistă

Mai mulți judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă sunt incoerenți și folosesc o gramatică cu totul fantezistă, arată rapoartele comisiei de evaluare. CSM a organizat un concurs de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și, în prima etapă, 24 din 38 de candidați au reușit să treacă de probă constând în evaluarea hotărârilor judecătorești. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Numele celor evaluați sunt anonimizate, însă evaluările comisiilor sunt surpinzătoare. Judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă: incoerenți și folosind o gramatică fantezistă De exemplu, un candidat la secția civilă - care a fost respins - are propriile reguli gramaticale și folosește, în motivarea unei hotărâri, cuvântul „nevăzându-lesi”.  Alte greșeli, în redactările unui candidat la secția penală: „aceiaşi Lege”, „toţi ordonatorii principali de erori” sau „nu pot constitui infracţiune exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii legale”.  Într-un alt dosar, comisia prezintă o motivare incoerentă: „Tribunalul nu a fost de acord cu această perspectivă, majoritatea absolută a practicii judiciare fiind în sensul că, de vreme ce cererea reclamantei nu a fost fructuoasă, prin orice modalitate - respingere ca neîntemeiată, ca inadmisibilă, ca prematură, anulare ca fiind netimbrată, introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosință sau perimată etc., atunci reclamanta trebuie să sufere consecințele acțiunii sale prin plata cheltuielilor suportate de pârâtă, ocazionate de litigiul reclamantei ce a fost respins”.  Un candidat la secția de contencios administrativ a înregistrat întârzieri foarte mari (în medie, 166 de zile în 2024, 130 de zile în 2023, 128 de zile în 2022, respectiv 118 zile în 2021), în privința unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti (între 118 şi 166 anual în intervalul 2021-2024), cu mult superior celui mediu înregistrat în cadrul secției instanței de proveniență (între 45 şi 81 anual în acelaşi interval de referință). De asemenea, numărul mediu de zile cu care a fost depăşit termenul deâ redactare în privința acestor cauze a fost ridicat, fiind cuprins în intervalul 2021-2024 între 136 şi 174 de zile de întârziere. Candidat la secția civilă a ICCJ devine specialist meteo: „Creşterea temperaturilor generează în ultimii ani apariția unor furtuni extrem de puternice, care se manifestă cu o intensitate mult mai mare în comparație cu cunoscutele «furtuni de vară» de până acum”. 

Pensiile speciale, tot mai multe (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Pensiile speciale, tot mai multe: judecătorii și procurorii, cei mai numeroși beneficiari

Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în luna septembrie 2025, la 11.759 de persoane, în creștere cu 46 față de luna anterioară, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 7.857 de pensionari primesc pensia din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), sistemul bazat pe contributivitate. Judecătorii și procurorii, cei mai numeroși beneficiari Cei mai mulți pensionari de serviciu provin din sistemul judiciar, conform Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere În total, 5.733 de persoane beneficiază de astfel de pensii, dintre care 2.558 primesc sume din BASS. Această categorie are și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.377 de lei, din care 7.507 de lei provin din bugetul asigurărilor sociale, iar 22.194 de lei sunt acoperiți din bugetul de stat. Diplomații, pensii medii de aproape 7.000 de lei Conform Legii nr. 216/2015, referitoare la membrii Corpulului diplomatic și consular al României, în luna septembrie au fost înregistrați 792 de beneficiari, dintre care 693 primesc pensie și din BASS. Pensiile medii pentru această categorie se ridică la 6.979 de lei, din care 3.001 de lei reprezintă contribuția bugetului de stat. Funcționarii parlamentari – pensii de peste 6.000 de lei În baza Legii 215/2015, care modifică statutul funcționarului public parlamentar, 873 de persoane primesc pensii de serviciu, dintre care 655 beneficiază de pensie din sistemul contributiv. Pensiile medii pentru această categorie se ridică la 6.212 de lei, din care 3.517 de lei sunt acoperiți din bugetul de stat. Personalul aeronautic civil, printre cei mai bine plătiți Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă beneficiază de pensii speciale potrivit Legii 83/2015. În total, 1.346 de pensionari primesc pensii de serviciu, toți având pensii din BASS. Pensie medie: 13.104 de lei, dintre care 8.049 de lei provin din bugetul de stat. Pensiile Curții de Conturi depășesc 10.000 de lei Un număr de 681 de persoane care au activat la Curtea de Conturi beneficiază de pensii de serviciu, toate provenind din sistemul contributiv. Valoarea medie a pensiei este de 10.287 de lei, din care 1.924 de lei reprezintă contribuția bugetului de stat. Personalul auxiliar din justiție: peste 2.300 de pensionari În baza Legii 130/2015, care completează statutul personalului auxiliar al instanțelor și parchetelor, 2.334 de pensionari primesc pensii de serviciu, dintre care 1.924 sunt asigurați și prin BASS. Pensia medie pentru această categorie este de 7.008 de lei, cu 4.262 de lei acoperiți din bugetul de stat. Pensiile de serviciu, între echitate și sustenabilitate În România, pensiile de serviciu continuă să genereze dezbateri privind echitatea sistemului public de pensii și sustenabilitatea bugetară. Deși numărul beneficiarilor rămâne relativ redus raportat la totalul pensionarilor, sumele încasate lunar de aceștia depășesc cu mult pensia medie națională, situată în jurul valorii de 2.500 de lei. Autoritățile analizează în continuare posibile măsuri de reformă care să reducă presiunea asupra bugetului, păstrând în același timp principiul contributivității.

Probabil cele mai nerușinate sporuri de care beneficiază judecătorii și șoferii lor Foto: CSM
Eveniment

Probabil cele mai nerușinate sporuri de care beneficiază judecătorii și șoferii lor

Probabil cel mai nerușinate sporuri de care beneficiază judecătorii și șoferii lor: pentru confidențialitate și pentru solicitare neuropsihică, sporuri care variază între 12.000 de lei pe lună, brut, și 1.000 de lei.  Citește și: Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an: „Suntem în cursul efectuării unor constatări” Dacă magistrații primesc aproape fără excepție acest spor, doar la unele instanțe el este acordat șoferilor.  Probabil cele mai nerușinate sporuri de care beneficiază judecătorii și șoferii lor La Curtea Constituțională, președintele instituției - care are un salariu lunar brut de 47.074 de lei - primește și sporuri pentru confidențialitate și pentru solicitare neuropsihică în valoate cumulată de peste 14.000 de lei. La CCR, șoferii nu primesc acest spor.  La Curtea de Apel București, președintele primește sporuri de confidențialitate și pentru solicitare neuropsihică în valoare de peste 8.000 de lei. În cazul șoferilor, acestea variază între 1.400 de lei și 1.800 de lei.  Primesc aceste sporuri și șoferii de la Curtea de Apel Iași sau de la Tribunalul București. La Tribunalul București, președintele instanței încasează peste 6.500 de lei din aceste sporuri, la un salariu de peste 26.000 de lei. Șoferii judecătorilor de la această instanță au salarii între 4.500 și 5.800 de lei, iar cele două sporuri le mai aduc între 1.400 de lei și 1.700 de lei, brut, lunar. La DNA și Parchetul General aceste sporuri nu se acordă șoferilor. Pentru șefii celor două instituții, aceste sporuri aduc la salariu un plus de circa 10.000 de lei.  Însă șoferii procurorilor beneficiază de: „Decontare transport la de la locul de muncă”, „decontarea chiriei”, „Decontare transport pe perioada concediului de odihnă”, „Decontare  asistență medicală, medicamente și proteze” și „Decontare cheltuieli de delegare/detasare- diurnă, cazare și transport”. 

Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală

Premierul Ilie Bolojan (PNL) vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală. La finalul lunii august, procurorii și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată, protestând astfel față de proiectul Guvernului de a le diminua pensiile speciale și de a-i pune să muncească mai mulți ani. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Acest proiect așteaptă acum să la judecata CCR. La 24 septembrie, Curtea Constituțională a amânat pentru 8 octombrie decizia privind constituționalitate pensiilor magistraților. Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală Azi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, premierul a apreciat că „dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial”. „Personal nu am ce să fac pe această chestiune, dar consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații, cu CSM-ul, pentru că, dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial. Altfel, nu cred că este în regulă și nu este un aspect de respect pentru cetățenii români, dintre care unii dintre ei depind de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public, așa cum toate celelalte instituții trebuie să asigurăm un serviciu public decent, din respect pentru cetățenii”, a afirmat Bolojan. El a fost întrebat dacă se va implica „în rezolvarea blocajului din justiție care afectează numeroși cetățeni prin faptul că magistrații nu se prezintă în instanțe sau, în fine, aleg doar procesele pe care le consideră urgențe”. 

Pedeapsă, de la suspendare la executare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Caz rar: judecătorii au transformat pedeapsa cu suspendare pentru uciderea unui pieton în închisoare

Pedeapsă, de la suspendare la executare. Accidentul mortal din centrul Iașului, produs de Rareș Berihoi la doar 19 ani, a șocat prin viteza de 150 km/h la volanul unui Audi Q8. Pedeapsă, de la suspendare la executare Judecătorii Curții de Apel au decis transformarea pedepsei de 3 ani cu suspendare în 5 ani cu executare, subliniind gravitatea faptei. Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Magistrații au arătat că doar întâmplarea a făcut ca în calea bolidului să nu fie un grup de pietoni, ceea ce ar fi dus la un carnagiu. Este cea mai dură sentință din acest an pentru ucidere din culpă la Iași și o rară schimbare a unei decizii inițiale de la Judecătorie. Continuarea, în Ziarul de Iași

Licitațiile pentru A8, suspendate de judecători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autostrada A8, îngropată și de judecători: licitațiile pe mai multe tronsoane, suspendate

Licitațiile pentru A8, suspendate de judecători. Autostrada A8 întâmpină noi blocaje, după ce judecătorii au suspendat licitațiile pentru tronsoanele Iași – Golăiești și Golăiești – Pod Ungheni. Licitațiile pentru A8, suspendate de judecători Singurul sector care merge înainte este Lețcani – Iași, unde instanța a validat un factor de evaluare contestat. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Până la finalul lunii septembrie, ar urma să fie anunțați câștigătorii pentru sectoarele Moțca – Târgu Frumos și Târgu Frumos – Lețcani. Situația reflectă deciziile contradictorii ale Curții de Apel București, care a dat câștig de cauză de două ori contestatarilor și o dată Companiei Naționale de Investiții Rutiere. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată Foto: CSM
Eveniment

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată, anunță CSM. Ei protestează astfel față de intenția Guvernului de a le tăia pensiile speciale și de a-i pune să muncească mai mult. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată  „În cadrul adunărilor generale ale judecătorilor desfășurate în perioada 26 – 27 august 2025, tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel, solicitând  retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă. Dată fiind această situație, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat, s-a hotărât ca în perioada următoare activitatea instanțelor să se desfășoare potrivit celor stabilite prin hotărârile adunărilor generale, informații suplimentare referitoare la acest aspect regăsindu-se pe portalul fiecărei instanțe de judecată”, a anunțat CSM.  Practic, vor fi judecate doar urgențele, dar situația este diferită de la o instanță la alta. De ewxemplu, presa a relatat că judecătorii au refuzat să judece inclusiv ordine de protecție în cazul unor abuzuri domestice.  Legea conflictelor de muncă le interzice magistraților să facă grevă: „Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia”. 

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați: vor lua salariu plus o bucată din pensie

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați: vor lua salariu plus o bucată din pensie. Azi, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de reîncadrare în funcție pentru nu mai puțin de șapte judecători care se pensionaseră. Unul dintre aceștia a stat circa un an la pensie. Citește și: Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați Ce spune legea 303/2022: „Reîncadrarea în funcţia de judecător sau procuror a foştilor judecători sau procurori eliberaţi din funcţie prin pensionare se face fără concurs la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut la data pensionării. Reîncadrarea se face numai la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective şi numai dacă judecătorul sau procurorul a fost eliberat din funcţie prin pensionare în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%”. Practic, acesti judecători vor lua salariu plus 15% din pensie până când se vor pensiona din nou. Dacă pensia medie a magistraților este 25.000 de lei, înseamnă că cei reveniți în câmpul muncii ar putea primi în jur de 3.750 de lei plus salariu.  Printre cei care revin în instanțe se află Nicoleta Nolden, care se va duce la Tribunalul Giurgiu. Ea a fost consiliera lui Cătălin Predoiu în primul său mandat în fruntea Ministerului Justiției, a fost consilier de stat in aparatul de lucru al fostului prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu și a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, unde a ocupat funcția de consul în cadrul secției de afaceri consulare a Consulatului General al României la Bonn.

Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Foto: ICCJ
Eveniment

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani, mult peste rata inflației. La fel au crescut și sporurile multiple de care beneficază aceasta.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Datele au fost luate de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Ce arată aceste date: în martie 2022, președintele ICCJ avea un salariu de bază de 29.663 de lei, plus 8.899 de lei sporuri - „Spor pentru condiţii de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii” - și 950 de lei spor de doctorat.  martie 2023: 32.731 lei salariul de bază, 9.207 lei sporuri și 950 lei pentru doctorat martie 2025: 40.914 lei salariul de bază, 12.274 - sporuri, 950 - doctorat Dacă nu luăm în calcul sporul de doctorat, care a fost fix - fosta șefă a ICCJ, Alina Corbu, avea doctorat, a fost acuzată de plagiat, dar Universitatea București a găsit diferite pretexte să nu-l verifice - veniturile salariale au crescut ușor peste 25% în doi ani.  Creșterea „cheltuielilor de personal” din bugetul ÎCCJ - suma care acoperă salariile tuturor instanțelor - a crescut chiar cu 30%: în 2023, Parlamentul a votat un buget de 2,64 miliarde de lei la rubrica „cheltuieli de personal” din bugetul ICCJ în 2025, aceste cheltuieli au alocate suma de 3,4 miliarde de lei Creșterea cheltuielilor de personal a fost de circa 30% în doi ani.  Rata medie a inflației a fost de 10,3% în 2023 și 5,1% în 2024, deci salariul șefei ICCJ, precum și alocarea buigetară pentru „cheltuielile de personal” din instanțe, au crescut mult peste inflație.

CSM îl ceartă pe Bolojan fiindcă critică vârsta de pensionare a magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

CSM îl ceartă pe Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său aveau 48 de ani

CSM îl ceartă pe premierul Ilie Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său de președinte interimar aveau 48 de ani. Media celor pensionați între 12 februarie 2025 – 26 mai 2025 a fost de 52 de ani și trei luni, afirmă CSM. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Însă această medie este mult ridicată de o judecătoare pensionată la 67 de ani.  CSM îl ceartă pe Bolojan „În perioada 12 februarie 2025 – 26 mai 2025, au fost înaintate pentru emiterea decretelor de pensionare 35 de hotărâri ale Secției pentru judecători. Potrivit datelor statistice, rezultă că vârsta medie de pensionare în perioada indicată a fost de aproximativ 52 de ani şi 3 luni, contrar informaţiilor eronate transmise în spaţiul public. Statistic rezultă că, din totalul judecătorilor pensionați în această perioadă, numai 5 judecători aveau vârsta de 48 de ani, peste 85% având o vârstă mai înaintată, cea mai mare fiind de peste 67 de ani. Prezentarea în continuare a informaţiei potrivit căreia, ca regulă, judecătorii se pensionează la 48 de ani, deşi Consiliul a precizat public de mai multe ori că aceasta nu este reală, are ca scop dezinformarea societăţii şi antagonizarea acesteia în continuare faţă de corpul judecătorilor”, se arată în comunicatul CSM. „„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”, a spus Bolojan, la 11 iulie. 

Germania, criză politică privind Curtea Constituțională (sursa: Facebook/Bundespräsident Frank-Walter Steinmeier)
Internațional

Criză politică în Germania legată de numirea judecătorilor constituționali. Pretexte: avort, COVID

Germania, criză politică privind Curtea Constituțională. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a făcut duminică un apel ferm către partidele din coaliția de guvernare, solicitând rezolvarea rapidă a blocajului privind numirea a trei noi judecători la Curtea Constituțională. Votul de confirmare, programat pentru vineri, a fost amânat în urma unei dispute politice interne. Germania, criză politică privind Curtea Constituțională Într-un interviu acordat postului public ZDF, Steinmeier a subliniat gravitatea situației: Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” „Sper foarte mult că vor reuși, pentru că este vorba despre autoritatea și funcționarea Curții Constituționale, pe care trebuie să le păstrăm.” Criza a fost declanșată de refuzul blocului conservator CDU/CSU de a susține numirea unei candidate propuse de Partidul Social-Democrat (SPD), partener de coaliție. Disputa politică: o candidatură controversată Profesoara de drept Frauke Brosius-Gersdorf, propusă de SPD pentru Curtea Constituțională, a stârnit controverse din partea conservatorilor. Aceștia au criticat poziția sa favorabilă avortului și sprijinul acordat obligativității vaccinării în timpul pandemiei de Covid-19. Deși cancelarul german și-a exprimat anterior sprijinul pentru numirea ei, grupul parlamentar CDU/CSU a anunțat vineri, în mod neașteptat, că se va abține de la vot. În lipsa majorității de două treimi necesare, confirmarea candidaturii a eșuat. Alegații de plagiat și reacții în lanț Potrivit unor surse din blocul conservator, o presupusă acuzație de plagiat la adresa candidatei a apărut cu o zi înainte de vot. Această informație a fost invocată drept unul dintre motivele pentru care CDU/CSU a refuzat sprijinul. Ca reacție, SPD a anunțat că se va opune voturilor de confirmare pentru toți cei trei candidați, determinând amânarea întregului proces. Ultima zi de lucru a parlamentului înainte de vacanță Vineri a fost ultima zi de activitate a Bundestagului înainte de pauza parlamentară de vară. Criza survine într-un moment sensibil, oferind partidelor ocazia fie să tempereze tensiunile pe timpul verii, fie să adâncească neîncrederea în interiorul coaliției. Merz încearcă să calmeze spiritele Friedrich Merz, liderul CDU, a încercat să transmită un mesaj de unitate, în ciuda tensiunilor recente. În cadrul unei vizite la un festival local în Arnsberg, acesta a declarat: „Chiar lucrăm bine împreună cu social-democrații în această coaliție. Este o dovadă că centrul politic poate guverna stabil și eficient.” Steinmeier avertizează asupra riscului extremismului Președintele federal a avertizat că această criză afectează imaginea guvernului și încrederea în instituțiile democratice: „Evenimentele de vineri au subminat autoritatea parlamentului. Dacă partidele centrului democratic eșuează, vor profita partidele distructive de la extreme.”

Cine sunt noii judecători ai CCR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Tablagiul Busuioc a depus jurământul la Curtea Constituțională. Cine sunt ceilalți doi noi membri

Cine sunt noii judecători ai CCRl. Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș sunt noii judecători ai Curții Constituționale a României (CCR). Cine sunt noii judecători ai CCR Ceremonia de depunere a jurământului a avut loc duminică, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan, a premierului Ilie Bolojan, a președintelui Senatului, Mircea Abrudean, a vicepreședintei Camerei Deputaților, Raluca Turcan, și a membrilor CCR. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Mandatul noilor judecători a început duminică pentru două dintre nominalizări și urmează să înceapă luni pentru cea de-a treia. Mihai Busuioc, propus de grupul PSD din Senat, îl înlocuiește pe Marian Enache. Asztalos Csaba, propus de grupul UDMR din Camera Deputaților, a fost numit în locul unui judecător al cărui mandat a expirat. Dacian Cosmin Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan, își va începe oficial mandatul luni. Nouă judecători cu mandat unic Potrivit articolului 142 din Constituția României, CCR este formată din nouă judecători numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi reînnoit. Nominalizarea acestora se face astfel: 3 de către Camera Deputaților 3 de către Senat 3 de către Președintele României Președintele Curții este ales prin vot secret pentru un mandat de 3 ani. CCR se înnoiește cu o treime din componență o dată la trei ani, conform prevederilor legii organice. Astfel, se asigură o continuitate echilibrată în activitatea Curții. Condițiile pentru a deveni judecător constituțional Pentru a putea fi numit judecător la CCR, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Studii juridice superioare Competență profesională ridicată Cel puțin 18 ani de experiență în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior Funcția de judecător constituțional este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celei de cadru didactic în învățământul juridic superior (art. 143 și 144 din Constituție). Cei șase judecători care își continuă mandatele la CCR Pe lângă noii membri, șase judecători își continuă activitatea la Curtea Constituțională: Simina Tănăsescu – numită de președintele României în 2019 Cristian Deliorga – numit de Senat în 2019 Gheorghe Stan – numit de Camera Deputaților în 2019 Mihaela Ciochină – numită de președintele României în 2022 Laura Iuliana Scântei – numită de Senat în 2022 Bogdan Licu – numit de Camera Deputaților în 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră