vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: judecători

61 articole
Justiție

Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială

Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială: informația apare într-o scrisoare trimisă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) către Comisia Europeană. Citește și: CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR În scrisoare, CSM se plânge că puterea politică vrea să taie pensiile magistraților și să-i pună să muncească mai mult. Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială „De altfel, în contextul incertitudinilor generate de acest demers legislativ, în ultimele zile, un număr de aproximativ 200 judecători au notificat deja Consiliului Superior al Magistraturii intenția de a solicita eliberarea din funcție prin pensionare”, se arată în document. Însă CSM merge mai departe și amenință că alte câteva sute, inclusiv circa 80% din judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, s-ar putea pensiona.  „Numai în anul 2025 se pot pensiona un număr de 628 de judecători, din care 83 judecători sunt doar la Înalta Curte de Casație și Justiție din totalul de 109 de judecători pe care îi are în prezent instanța supremă”, se afirmă în scrisoarea CSM.  Într-un alt document, Consiliul arăta: „Până la finalul anului îndeplinesc condiţiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcţie, 550 dintre aceştia fiind de la instanţele superioare, respectiv ÎCCJ, curţi de apel şi tribunale. În ceea ce priveşte profesia de procuror, în prezent au vocaţie la pensionare 233 de procurori din 2360 în activitate, reprezentând aproximativ 10% din totalul celor în funcţie”.  „Situația prezentată pune in lumină un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească. Consecințele grave pe care acest demers le va avea asupra resurselor umane în sistemul judiciar vor greva pentru mult timp eficiența și calitatea actului de justiție, în detrimentul cetățeanului, iar o astfel de realitate pare a fi urmărită de factorul politic. Informațiile vehiculate constant în spațiul public, având ca sursă chiar exponenți importanți ai factorului politic, au condus la stigmatizarea socială a magistraților români, in condițiile in care sunt prezentați doar ca niște beneficiari ai unor privilegii nejustificate, în antiteză cu dificultățile economice și sociale pe care le traversează societatea”, se mai plânge CSM către Comisia Europeană.   

Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială Foto: Inquam/George Calin
Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, cu o consilieră Foto: CCR
Politică

Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, la business, cu o consilieră

Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, călătorind la business, cu o consilieră, arată Antena 3. Site-ul Curții Constituționale anunță că, între 4 și 6 mai, “o delegație a Curții Constituționale a României, constituită din domnul judecător Cristian Deliorgași domnul judecător Gheorghe Stan, însoțiți de doamna Ana-Maria Saon în calitate de consilier, a participat, în baza invitației oficiale, la Congresul Mondial al Dreptului (World Law Congress), organizat sub egida World Law Foundation la Santo Domingo, Republica Dominicană“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Republica Dominicană este una din cele mai căutate destinații turistice din Caraibe.  Stan și Deliorga au fost numiți la CCR la propunerea PSD, când acest partid era condus de Liviu Dragnea.  Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, cu o consilieră La congresul din Republica Dominicană, Deliorga “a oferit o analiză relevantă asupra cadrului constituțional românesc în materie electorală, subliniind rolul justiției constituționale în asigurarea echilibrului democratic într-un context electoral aflat în continuă evoluție“. Potrivit Antenei 3, cele trei bilete de avion pe ruta Bucureşti-Madrid-Santo Domingo şi retur au costat 13.480 de euro, iar pentru acestea nu s-a făcut nicio licitaţie. Două bilete au fost la clasa business, iar unul a fost cumpărat la clasa economic. Aceeași echipă - Deliorga, Stan și consiliera Saon, a fost între 15 și 19 iunie în egiunea Issyk-Kul, Republica Kârgâză.  În iulie 2023, judecătorii Laura Scântei și Gheorghe Stan s-au dus la New York, la lucrările celui de-al 28-lea Congres Mondial de Drept, care a avut loc la New York. Judecătorii CCR au mai făcut excursii frecvente în Turcia, dar a ajuns și în Armenia sau Gabon.

Emil Gânj, infractor periculos, judecători miloși (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

A violat o minoră și are două crime la activ, dar "specialii" judecători români au fost miloși

Emil Gânj, infracțiuni grave, judecători miloși. Emil Gânj, bărbatul dat în urmărire de Poliția Română pentru că și-ar fi ucis fosta parteneră și ar fi incendiat locuința acesteia, are un istoric judiciar marcat de infracțiuni grave, potrivit Snoop.ro Emil Gânj, infractor periculos, judecători miloși În 2009, el a fost condamnat definitiv pentru două fapte de „act sexual cu un minor”. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Potrivit hotărârii Judecătoriei Luduș, Emil Gânj a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 5 ani. Faptele au fost comise în vara anului 2006 și, ulterior, în perioada februarie-martie 2007. Sentința a devenit definitivă pe 13 februarie 2009, după ce instanța de apel a menținut în esență decizia inițială. Coautor al unei crime La vârsta de 23 de ani, în timp ce se afla sub regimul de suspendare al pedepsei, Gânj a fost implicat într-o crimă în localitatea Miheșu de Câmpie, județul Mureș. Pe 29 decembrie 2011, a fost arestat preventiv, iar în iulie 2012 a fost condamnat definitiv la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru omor calificat. Pedeapsa a fost majorată după revocarea suspendării Având în vedere condamnarea anterioară pentru o infracțiune gravă, instanța a revocat suspendarea pedepsei de 3 ani. Astfel, pedeapsa totală aplicată a ajuns la 15 ani și 6 luni de detenție. Eliberat condiționat cu peste 5 ani înainte de termen Deși ar fi trebuit să fie eliberat abia pe 4 ianuarie 2026, Emil Gânj a fost pus în libertate condiționată pe 24 noiembrie 2020, la decizia Judecătoriei Târgu Mureș. Decizia a venit la doar cinci zile după ce aceeași instanță analizase cererea de liberare condiționată. Penitenciarul s-a opus eliberării Administrația penitenciarului a formulat obiecții ferme față de eliberare, invocând „gravitatea faptei” ca principal motiv. Cu toate acestea, judecătorii au hotărât că Gânj poate fi eliberat cu 5 ani și o lună înainte de expirarea pedepsei.

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și a pensionarilor speciali din Justiție Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție, plus ai familiilor lor: Ministerul de Interne a inițiat un proiect de hotărâre de guvern “privind stabilirea măsurilor speciale de protecție a magistraților, condițiile și modul de realizare a acestora“. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Proiectul nu are o estimare a impactului bugetar.  Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție Proiectul “stabilește măsurile speciale de protecţie pe teritoriul României, condiţiile şi modul de realizare a acestora, de care beneficiază judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari, denumiți în continuare magistrați, împotriva amenințărilor, violențelor sau oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor“. Protecția magistraților, a membrilor de familie şi a bunurilor acestora, se asigură de către structurile din cadrul Poliţiei Române competente teritorial. Aceste măsuri presupun “protecția fizică a magistratului și/sau a membrilor de familie“ sau a bunurilor magistratului și a membrilor de familie. “În cazul deplasării magistratului şi/sau membrilor de familie în altă localitate decât cea de domiciliu/reşedinţă, în vederea asigurării protecţiei, în condiţii corespunzătoare, unitatea de poliție care asigură măsurile speciale de protecţie are obligaţia de a identifica condiţii de cazare corespunzătoare pentru personalul propriu care efectuează misiunea, de regulă, în incinta aceleiaşi unităţi hoteliere în care este cazat magistratul şi/sau membrii de familie sau, dacă acest lucru nu este posibil, în imediata apropiere a acestora, cu stabilirea unui sistem eficient de legătură“, se arată în proiect.  Măsurile speciale de protecție se instituie la solicitarea conducătorului instituției în cadrul căreia magistratul îşi desfăşoară activitatea sau, după caz, a conducătorului instituției în care magistratul este detașat ori a președintelui judecătoriei/prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază acesta sau își are reședința, în cazul magistratului pensionat, la cererea ori cu acordul scris al acestuia. Însă măsurile trebuie aprobate de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, la propunerea unității de poliție competente teritorial, pe baza evaluării amenințărilor și riscurilor la adresa magistratului, membrilor de familie sau bunurilor acestora În cazul unor amenințări imediate, magistrații se pot adresa direct poliției pentru a cere protecție. Încetarea măsurilor speciale de protecție se dispune prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu informarea conducătorilor instituțiilor prevăzute la art. 8 alin. (2), care au obligația de a informa magistratul sau, după caz, membrii de familie ai acestuia. Dispoziția de încetare a măsurilor speciale de protecție, prevăzută la alin. (4), poate fi contestată la instanța de contencios administrativ. 

Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

CCR vrea să dea 180.000 de lei bonus judecătorilor care își termină mandatul. Dar nu sunt bani

Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil. Deputatul USR Claudiu Năsui susține că bonusul de 180.000 de lei pe care CCR vrea să-l plătească fiecăruia din cei trei judecători care își termină mandatul nu poate fi plătit. Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil Pe pagina de Facebook, Claudiu Năsui afirmă că bonusul de 180.000 de lei, pe care Curtea Constituțională intenționează să-l acorde fiecăruia dintre cei trei judecători care își încheie mandatul, nu poate fi acordat. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică "Mai țineți minte acum câteva luni când CCR a pitit în buget niște bani sperând că nimeni nu observă? Ei bine eu lucrez pe bugete din 2012, așa că am observat și i-am întrebat în comisia pentru buget-finanțe ce sunt. Au zis că sunt medicamente pentru judecătorii CCR. Cu ocazia asta am aflat că pe lângă salariile de lux și pensiile speciale, statul le mai cumpără și medicamente. Da, același stat care vrea să crească din nou taxele pentru că „nu sunt bani”. Dar ce să vezi că nu erau pentru medicamente! Reprezentantul CCR, altfel mare secretar general al instituției, fie nu știa, fie a mințit în fața comisiei." Neștiință sau minciună? "Pentru binele lui, sper că a fost mai degrabă neștiință decât minciună cu intenție. Banii aceia erau de fapt bonusul de pensionare pentru cei trei judecători care pleacă acum de la CCR. Cei de la CCR sunt panicați că nu mai pot să dea banii și caută feluri în care ar putea totuși să-i dea de altundeva", a afirmat Năsui.

Nominalizările la CCR, PSD și UDMR (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Politică

USR ar putea propune Avocatul Poporului, iar PSD și UDMR judecători la CCR

Nominalizările la CCR, PSD și UDMR. Președintele Uniunii Salvați România (USR), Dominic Fritz, a anunțat sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă, că există o înțelegere politică preliminară privind numirile în funcțiile-cheie de la Curtea Constituțională a României (CCR) și Avocatul Poporului. Conform acestei înțelegeri, PSD și UDMR ar urma să facă propuneri pentru CCR, iar USR ar putea nominaliza Avocatul Poporului. USR, nominalizarea pentru Avocatul Poporului Dominic Fritz a declarat că în actuala configurație a coaliției guvernamentale, USR ar putea avansa o propunere pentru funcția de Avocat al Poporului. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Această înțelegere este însă una temporară și ar putea suferi modificări în zilele următoare. „Deocamdată există o înțelegere după care PSD și UDMR vor face propuneri pentru Curtea Constituțională, iar USR va face o propunere pentru Avocatul Poporului. Nu exclud ca acest lucru să se schimbe azi sau mâine”, a precizat Fritz. Nominalizările la CCR, PSD și UDMR În ceea ce privește Curtea Constituțională, liderul USR a indicat că nominalizările vor fi făcute de partenerii de coaliție, PSD și UDMR. Aceste decizii sunt discutate în contextul noii structuri de guvernare și vor reflecta raportul de forțe din actuala coaliție. „Sunt deschis la propuneri și negocieri” Întrebat de jurnaliști dacă înțelegerea actuală reprezintă un „schimb” între partide, Fritz a răspuns că deciziile vor fi luate în funcție de propunerile concrete aflate în discuție la momentul respectiv: „Vom vedea ce va fi pe masă și apoi vom lua o decizie. Eu sunt un om rezonabil și ascult orice fel de propunere”, a subliniat președintele USR.

Cine ar putea fi noii judecători de la CCR: unul dintre ei, Corina Corbu, susținută de PSD Foto: Basilica.ro
Politică

Surse: cine ar putea fi noii judecători de la CCR, propuși de PSD, UDMR și Nicușor Dan

Surse politice arată cine ar putea fi noii judecători de la CCR, propuși de PSD, UDMR și Nicușor Dan, în condițiile în care mandatele a trei membri ai Curții expiră în această perioadă. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Cine ar putea fi noii judecători de la CCR Mandatele care expiră sunt ale lui Marian Enache (propus de PSD, votat de Parlament), Atilla Varga (propus de UDMR, votat de Parlament) și Livia Stanciu, numită de fostul președinte Klaus Iohannis. Cine ar putea fi înlocuitorii acestora: Asztalos Csaba, fost membru UDMR, care conduce Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din 2005. El este născut în 1988 și a absolvit dreptul la Oradea. El a demisionat din UDMR în 2013, pentru a nu fi acuzat că deciziile CNCD sunt influențate de apartenența la această formațiune politică. Corina Corbu, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ar putea ajunge la CCR cu susținerea PSD. Tatăl ei a fost primar PSD într-o comună din Iași, Găgești. Corbu a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul, dar Universitatea București a invocat diferite motive tehnice pentru a nu-l verifica. Ea a fost trimisă în judecată de DNA, dar a câștigat. Motivarea instanței este secretă, fapt cu totul neobișnuit. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Ștefan Deaconu, fost consilier prezidențial în mandatul Băsescu (din 2005 în 2012), mai cunoscut în ultima perioadă pentru faptul că a făcut parte din echipa de avocați care a câștigat procesul cu Roșia Montana Gold Corporation. El este născut în 1974 și predă drept constituțional la Universitatea București. Deaconu ar putea fi propunerea președintelui Nicușor Dan.  Mandatele de nouă ani ale Liviei Stanciu, Atilla Varga și Marian Enache ar urma să expire la 13 iulie. 

Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR (sursa:CCR)
Politică

Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR, pe bază de algoritm

Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR, pe bază de algoritm, a declarat într-o emisiune la Prima News vicepreședintele PNl Virgil Guran. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Liderul liberal a fost întrebat în emisiunea România Politică de la Prima News dacă formaţiunea va avea o propunere pentru Curtea Constituţională, în condiţiile în care în iulie se finalizează mandatele a trei judecători constituţionali.  Liberalii sunt gata să lase PSD și UDMR două posturi de judecător la CCR „Nu s-a discutat în partid, în mod oficial, acest lucru. Bineînţeles, aşa pe margine se discută tot felul de variante. O să vedem în prima şedinţă pe care o avem. Din câte ştiu, nu o să fie de la noi, de la partid, propunerea, prin algoritmul politic”, a spus Virgil Guran, citat de news.ro.  El a precizat că poziţiile la CCR ar merge către PSD şi UDMR, „pentru că cele care se vacantează, potrivit algoritmului politic, asta înseamnă”. Într-adevăr, vor pleca de la CCR judecătorii Marian Enache și Varga Atilla, desemnați acum nouă ani de PSD și UDMR și votați de Parlament. Expiră și mandatul Liviei Stanciu, desemnată în 2016 de președintele Klaus Iohannis, deci Nicușor Dan va trebui să propună un înlocuitor.  „Dar nu înseamnă că nu o să avem. O să fie o negociere, acum pe tot pachetul şi este posibil să se ajungă şi la această concluzie. Dar nu s-a discutat oficial absolut nimic în forurile noastre de conducere”, a mai spus Guran. Deputatul Szabo Odon (UDMR) a declarat, recent, că, după ce la aceste alegeri comunitatea maghiară a fost poate cea mai motivată să salveze această ţară, răsplata să o laşi în afara CCR ar fi o batjocură.

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege Foto: Facebook CSM
Eveniment

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care fie nu mai existau în lege, fie se acordau altor categorii profesionale, arată Curtea de Conturi după un control la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Motivul invocat de magistrați: discriminarea. În coinsecință, la 31 decembrie 2023, restanțele salariale acumulate urmare a acestor procese săriseră de uriașa sumă de 6,8 miliarde de lei.  Citește și: Război total între Trump și Musk: președintele american amenință să taie contractele federale cu companiile miliardarului Curtea de Conturi arată, în termeni tehnici, ce fantezie au avut judecătorii în favorizarea propriei bresle.  Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege „Modificările legislative au generat un fenomen litigios care s-a amplificat în timp, reclamanții solicitând, în principal, fie stabilirea unei valori de referință sectorială superioare, fie solicitarea unor drepturi care nu mai erau prevăzute de lege (de exemplu sporul pentru risc şi solicitare neuropsihică prevăzut anterior de art. 47 din Legea nr. 50/1996, dispoziţie abrogată prin OG nr. 83/2000), fie a unor drepturi prevăzute expres şi exclusiv doar în favoarea unor categorii profesionale din sistemul justiţiei (majorarea pentru vechimea în funcţie prevăzută pentru judecători şi procurori solicitată de asistenţii judiciari, salarizarea judecătorilor la nivelul procurorilor de la DNA şi DIICOT), fie acordarea de sporuri în procent maxim de 45% (prin cumularea sporurilor reglementate de legea salarizării: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sporul pentru păstrarea confidențialității). În cea mare parte din cazuri, acţiunile au fost întemeiate pe discriminarea salarială între diverse categorii profesionale”, arată Curtea de Conturi.  Curtea de Conturi arată că s-a ajuns ca până și personalul care „ocupă funcții conexe” a ajuns să beneficieze astfel de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru păstrarea confidențialității.  „În aceste circumstanțe, unele curți de apel au acordat personalului care ocupa funcții conexe din cadrul instanțelor sporuri în procent total de 45%, inclusiv sporuri neprevăzute de legislația în vigoare pentru funcțiile conexe, dar recunoscute de instanță și pentru această categorie profesională”, se arată în raportul Curții.  Așa s-a ajuns ca datoriile de la buget față de salariații plătiți prin bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție - judecătorii și angajații instanțelor de judecată - să fie în valoare de 6.799.139.547 lei. Din această sumă, accesoriile reprezentând dobâzile și rata inflației sunt de 941.781.272 lei. 

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Foto: inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne

Procurorii și judecătorii sunt furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare, arată o adresă a Consiliului Superior al Magistraturii către vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Justiției, Radu Marinescu, și ministrul de Finanțe, Tanczos Barna. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul CSM a reacționat în această dimineață la ordonanța „trenuleț” privind reducerea cheltuielilor bugetare. Proiectul ordonanței prevede, printre altele, ca magistrații să nu mai beneficieze de uriașa diurnă de detașare de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, zilnic. În acest fel, un judecător putea primi aproape încă un salariu din diurne. Acum, Guvernul vrea ca diurna de detașare a magistraților să fie egală cu a altor bugetari, adică 23 de lei. Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță. CSM critică dur această propunere, care ar face ca diurna magistraților să fie de 23 de lei, susținând chiar că este neconstituțională. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete „neatractive”, care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (...) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, susține CSM. CSM amenință cu atacarea ordonanței la CCR pe motiv de discriminare: „o astfel de abordare este discriminatorie și neconstituțională, nesocotind principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituția României, republicată”. Ei arată că ordonanța nu se atinge de diurnele parlamentarilor sau ale unor membri ai Autorității Electorale Permanente.

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Foto: CSM
Eveniment

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro

De Moș Crăciun, judecătorii vor primi salarii restante, tranșa pentru 2024, și dobânzi de peste 330 de milioane de euro: ministerul Justiției cere din Fondul de rezervă suma 1,65 miliarde de lei pentru plata „tranșelor scadente și neplătite în anul 2024 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”, plus dobânzi la aceste titului executorii. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Este vorba de plata majorărilor de salarii obținute de judecători după ce au dat statul în judecată. Numărul total al judecătorilor este de circa 4.100. Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Doar în decembrie, Guvernul a scos din rezerva bugetară 2,5 miliarde de lei pentru această problemă: acum câteva zile, s-a aprobat transferarea unei sume de peste 900 de milioane de lei pentru plata „în vederea achitării tranșelor scadente și neplătite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”. În nota de fundamentare se arată că tranșele pe 2024 din salariile câștigate de magistrați prin acțiuni în isntanță trebuie plătite până la 31 decembrie 2024 „orice depășire suplimentară a acestui termen fiind inadmisibilă în raport cu rigorile legii, debitorul și, în general, autoritățile publice neavând vreun drept de opțiune cu privire la îndeplinirea obligațiilor de plată stabilite în sarcina lor prin hotărâri judecătorești”. Proiectul de hotărâre este promovat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Decizia judecătorilor în privința lui Potra (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Decizia judecătorilor în privința lui Potra

Decizia judecătorilor în privința lui Potra. Horațiu Potra și Andrei Florin Lup, inculpați într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, au fost eliberați de sub măsura controlului judiciar. Decizia Tribunalului Prahova, pronunțată vineri, este definitivă. Decizia judecătorilor în privința lui Potra Conform portalului instanțelor de judecată, magistrații au admis contestațiile inculpaților, desființând decizia anterioară a Judecătoriei Ploiești. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță „Respinge ca nefondată contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești (...) Admite contestațiile formulate de inculpații Potra Horațiu și Lup Andrei-Florin (...) Respinge ca nefondată propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești de luare a măsurii arestării preventive (...) Definitivă”, se arată în decizia instanței. Acuzațiile contra mercenarului Horațiu Potra, cunoscut drept lider al unei grupări de mercenari care a acționat în Africa și consilier local în Mediaș, a fost pus sub control judiciar pentru acuzații legate de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni cu articole pirotehnice și instigare publică. Alături de el, sub control judiciar a fost plasat și Andrei Lup, un tânăr de 22 de ani, reținut împreună cu Potra în județul Prahova. Motivațiile judecătorilor Judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerea procurorilor de arestare preventivă, motivând că nu există o tulburare semnificativă a ordinii publice. „Deși organul de urmărire penală învederează că înlăturarea stării de pericol (...) poate fi realizată numai prin arestarea inculpaților, judecătorul reține că aceștia s-au prezentat la chemările organelor de cercetare penală (...) Gravitatea redusă a faptei imputate nu justifică o măsură atât de drastică precum arestarea preventivă”, se precizează în motivarea instanței. Gravitatea redusă a faptelor Instanța a subliniat că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, iar gravitatea faptelor imputate este considerată de nivel redus. Horațiu Potra a fost anterior condamnat, în 2011, la o pedeapsă cu suspendare pentru activități paramilitare desfășurate în tabere de antrenament. „Punând în balanță gravitatea redusă a faptei cu circumstanțele personale ale inculpaților, judecătorul apreciază că nu se impune luarea unei măsuri preventive excepționale precum arestarea”, a explicat instanța. Principiul proporționalității Decizia definitivă a Tribunalului Prahova scoate în evidență importanța proporționalității în aplicarea măsurilor preventive. În lipsa unor elemente care să justifice arestarea preventivă, judecătorii au optat pentru o soluție mai puțin restrictivă, având în vedere circumstanțele cazului și conduita inculpaților.

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut (sursa: Bihorjust)
Eveniment

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut cu 15% într-un an, mult peste rata inflației, arată datele Casei Naționale de Pensii Publice. Astfel, în septembrie 2023, pensia medie a magistraților era de 21.791 de lei. Numărul beneficiarilor era de 5.377. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut În septembrie 2024, pensia medie a magistraților era de 25.166 de lei. Numărul beneficiarilor era de 5.665. În consecință, pensia medie a judecătorilor și procurorilor a crescut cu 3.375 de lei într-un an. Procentual, aceasta înseamnă peste 15%. Inflația anuală este de peste 5%, în România. Pentru pensionarii obișnuiți, indexarea anuală, cu rata inflației, a fost, la 1 ianuarie 2024, de 13,8%. Pensia medie era, în septembrie 2024, de 2.792 de lei. Numărul pensionarilor obișnuiți era de 4,591 milioane, iar într-un an acesta scăzuse cu circa 11.000.

Cum ciupesc magistrații câteva mii de lei fără să facă mai nimic Foto: Facebook CSM
Eveniment

Cum ciupesc magistrații câteva mii de lei fără să facă mai nimic

Cum ciupesc magistrații câteva mii de lei fără să facă mai nimic: s-au plasat, în mare grabă, în birourile electorale de circumscripție. DeFapt.ro a arătat de mai multe ori că magistrații au câștigat sume impresionante prin prezența în aceste birouri, la alegerile din 9 iunie. Citește și: După Crin Antonescu, și soția sa, Adina Vălean, îl atacă pe Ciucă și îl laudă pe Geoană. Familia Anonescu, legături subterane cu Geoană Cum ciupesc magistrații câteva mii de lei fără să facă mai nimic Termenul limită pentru desemnarea judecătorilor în biroul electoral de circumscripție era 22 septembrie, iar alegerea președintelui trebuia realizată până la 23 septembrie. După aceste decizii, abia la 26 septembrie urma ca birourile de circumscripție să fie completate cu reprezentanții partidelor. Ulterior, abia în octombrie, aceste birouri admit sau resping listele de candidați la Parlament. Însă magistrații s-au grăbit să-și ocupe pozițiile în aceste structuri unde sunt plătiți excelent: indemnizație de 330 de lei, diurnă de 35 de lei și o indemnizație de detașare de 2% pe zi din indemnizația brută lunară de încadrare, dacă se consideră că sunt „detașați”. Un magistrat poate câștiga astfel și 26.000 de lei pe lună, peste salariul de 20-25.000 lei pe lună. Cei mai grăbiți au fost judecătorii din Ialomița, care au intrat în pâine pe 9 septembrie, urmați de Sălaj și Buzău, pe 13 septembrie. Majoritatea birourilor electorale de circumscripție s-au constituit între 16 și 19 septembrie, respectiv desemnarea judecătorilor. La alegerile din 9 iunie, pentru că magistrații dornici să-și încaseze diurnele s-au plasat în birouri electorale din afara razei de competență a tribunalului lor, Biroul Electoral Central a fost nevoit să desființeze mai multe birouri electorale județene, unde va fi reluată tragerea la sorți a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie, arăta DeFapt.ro în aprilie 2024.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră