vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: judecători

61 articole
Eveniment

Decizie judecătorească să curețe apartamentul vecinei

Decizie judecătorească să curețe apartamentul vecinei. O ieșeancă a cerut permisiunea instanței de a intra în casa unei vecine și a-i face curățenie. Decizie judecătorească să curețe apartamentul vecinei Comportamentul vecinei a transformat viața locatarilor unui bloc din Mircea cel Bătrân într-un adevărat infern. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Ieșeanca a cerut zece zile pentru a curăța apartamentul vecinei. Judecătorii i-au acordat 20 de zile, pentru mai multă siguranță. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Decizie judecătorească să curețe apartamentul vecinei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor Foto: Ziarul Financiar
Politică

Guvernul nu mai are bani salariile judecătorilor și procurorilor

Guvernul Ciolacu s-a trezit în iunie că nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor, așa că scoate o sumă atronomică din fondul de rezervă. În ședința de guvern care urmează să aibă loc vineri se va discuta o hotărâre de guvern „privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curții Constituționale”. Citește și: BREAKING NEWS Înalta Curte a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor În total, Guvernul va suplimenta alocrările pentru cheltuielile de personal din aceste instituții cu peste 590 de milioane de lei, adică aproape 120 de milioane de euro. Sumele se vor aloca astfel: 379.692 mii lei credite de angajament și credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului către Înalta Curte de Casație și Justiție 159.249 mii lei credite de angajament și credite bugetare către Ministerul Public 18.846 mii lei către Ministerul Justiției 36.553 mii lei credite de angajament și credite bugetare către CSM 5.660 mii lei către CCR Guvernul arată că, după doar cinci luni, fondurile „sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul acestora până la finele anului în curs”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În plus, în nota de fundamentare se arată că acești bani sunt necesari „ținând seama de necesitatea plății drepturilor salariale restante existente în evidența ordonatorilor principali de credite, în condițiile în care în bugetul aprobat acestora pe anul 2024 nu sunt prevăzute sume pentru stingerea acestor obligații salariale stabilite la nivelul ordonatorilor de credite”.

Cum pot dormi judecătorii când aceşti criminali sunt în libertate, intreaba sotia victimei Foto: Kanal D
Justiție

Cum pot dormi judecătorii când aceşti criminali sunt în libertate?

Soția bărbatului ucis de copiii „vrăjitoarei” Sidonia: „Cum pot dormi liniştiţi judecătorii când aceşti criminali sunt în libertate?”, a spus ea, la Antena 3. Acum o săptămână, fiii „vrăjitoarei” Sidonia, suspecți de crimă, au fost eliberați din arest printr-o decizie a Curții de Apel Ploiești. Decizia este neobișnuită, întrucât în astfel de cazuri, adică o crimă violentă, suspecții rămân în arest mult timp. Crima în care sunt suspecți fiii „vrăjitoarei” Sidonia, Marin Laurenţiu, Marin Louis-Justin, şi Marin George-Armando, s-a produs în noaptea de 10 spre 11 februarie. Ei ar fi ucis un bărbat, într-un hotel din Padina, în judeţul Dâmboviţa, în timpul unei petreceri. Victima a intrat în conflict cu cei trei interlopi după ce aceştia au făcut referiri la soţia sa, iar el i-a luat femeii apărarea. Bărbatul ucis era un om de afaceri cunoscut în Târgovişte. El avea 41 de ani și doi copii. Cum pot dormi judecătorii când aceşti criminali sunt în libertate? „Nici nu pot să dorm de la imaginile de acolo. Noi am plecat de acasă cu gândul că plec la o petrecere. Şi acolo indivizii au venit spre mine, s-a iscat scandalul care s-a iscat.Toţi trei s-au dus în bar după el şi l-au pus jos. Şi au dat şi cu sticlele, cu lăzile, cu cuţitele. Toţi trei aveau cuţite. Nu l-au lăsat. L-am scos afară şi atunci am văzut că era plin de găuri pe spate. Au venit după el şi i-au dat, ca să nu scape. Erau cuţite mari, foarte mari, şi sigur le aveau la ei. Cum pot dormi liniştiţi judecătorii când aceşti criminali sunt în libertate?”, a declarat, la Antena 3, soţia bărbatului ucis. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă (sursa: colaj - zdg, Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă. Practica prin care procurori și judecători cer măriri salariale în instanțe și, de cele mai multe ori, le și primesc, este nu doar imorală, ci neconstituțională. Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă Este opinia legală a unor judecători pe care-i numeri pe degetele de la o mână. Și care au refuzat, împotriva curentului majoritar din justiție, să acorde tot felul de sporuri neprevăzute de lege. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne Informația apare într-o analiză extinsă a Rise Project referitoare la acest jaf național. "Nu legea reclamată de Borcoman (fost procuror DIICOT care a cerut în instanță un spor de 15% la salariu - n.r.) este neconstituțională, neconstituțional e ceea ce Borcoman îi cere instanței să facă. Să iasă din perimetrul puterii judecătorești și să intre în cel al puterii legislative, modificând remunerația pe care Parlamentul a stabilit-o pentru procurorii DIICOT. Un lucru care, la nivel practic, este posibil — hârtia cu antetul unei curți judecătorești suportă, ca orice hârtie, orice — dar care, în opinia celor trei magistrate (care au respins cererea lui Borcoman - n.r.), echivalează cu .", se arată în analiza citată. Kövesi a cerut ca ilegalitatea să înceteze "Printre cei care fac front comun cu judecătoarele de la Brașov împotriva fenomenului acestor procese se numără și Procurorul General al României de la această dată (2008 - n.r.), Laura-Codruța Kövesi. Aproape în același timp în care Grigorescu, Pîrvulescu și Ștefăniță pronunță sentința în dosarul Borcoman, Kövesi apără un punct de vedere identic cu cel al magistratelor din Brașov. În calitatea sa de șefă a Ministerului Public, aceasta cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o decizie prin care să îi oblige pe judecătorii de la instanțele din toată țară să respingă acțiunile viitoare, de tipul celei inițiate de Borcoman. Argumentul Procurorului General este același cu cel al judecătoarelor de la Brașov. Doar exprimarea lui este diferită: .", se mai spune în articol Rise Project. Și CCR a semnalat jaful. Fără efect În 2009, Curtea Constituțională a susținut același punct de vedere: că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a însușit, în mod abuziv, puterile Parlamentului, în momentul în care a statuat că instanțele pot acorda beneficii salariale care nu există în lege. Ulterior, inclusiv ÎCCJ a decis în acest sens: drepturile salariale ale magistraților nu pot fi crescute prin decizii de instanță, ci doar prin efect al legii. Dar, în continuare, mulți judecători decid invers pentru colegii lor. Soluția ar putea veni de la parlamentari, care să corecteze legislativ acest haos. Parlamentarii, însă, nu pare că au de gând să se pună rău cu magistrații.

Mii de dosare pentru un judecător (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Mii de dosare pentru un judecător

Mii de dosare pentru un judecător. Pensionările masive de anul trecut din sistemul judiciar şi-au pus serios amprenta asupra funcţionării instanţelor. Mii de dosare pentru un judecător Judecătoriile din Iași, de exemplu, sunt practic sufocate cu dosare, un singur magistrat ajungând să aibă de analizat 1.500-2.000 de dosare. Citește și: Cel mai important proiect al lui Bolojan, drumul expres Oradea-Arad, a fost scos la licitație La Tribunalul Iași, care funcţionează cu doar trei sferturi din numărul normat de judecători, se adună dosarele care trenează de mai bine de un an şi jumătate. Iar întârzierile în redactarea hotărârilor sunt tot mai mari. Curtea de Apel este singura instanţă din judeţul Iași care se poate lăuda că funcţionează normal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătorii evită să-l judece pe Chirica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Judecătorii evită să-l judece pe Chirica

Judecătorii evită să-l judece pe Chirica. Magistrații ieşeni nu se înghesuie să-l aibă în faţă pe primarul de Iași. Judecătorii evită să-l judece pe Chirica În cele două dosare ajunse până acum în instanţă cu primarul ca inculpat, şase magistraţi au fost contestaţi din motive de incompatibilitate. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Ori au cerut ei înşişi să fie degrevaţi de sarcina de a-l judeca pe primar. Culmea a fost atinsă în aceste zile. Când aceeaşi judecătoare a depus două cereri de abţinere una după alta, obţinând în cele din urmă să fie scoasă din dosarul "Flux". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Faptă recunoscută, prescrisă din lenea judecătorilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Faptă recunoscută, prescrisă din lenea judecătorilor

Faptă recunoscută, prescrisă din lenea judecătorilor. Magistraţii ieşeni l-au făcut scăpat pe un evazionist acuzat de producerea unui prejudiciu de 17 milioane lei. Faptă recunoscută, prescrisă din lenea judecătorilor Pe parcursul procesului, judecătorii au amânat dezbaterile şi pronunţarea de atâtea ori, încât răspunderea penală a inculpatului s-a prescris. Citește și: Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu: atât de încărcate de chimicale, încât agricultorii purtau mască de gaze pe față Condamnat în primă instanţă la opt ani de închisoare, acum el se poate apuca liniştit din nou de "afaceri". Fiscul trebuie să se mulţumească cu sechestrul formal pus pe "bunurile prezente şi viitoare" pentru a-şi recupera paguba. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM Foto:Basilica.ro
Eveniment

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și CSM

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. După ce, marți, secția de judecători a CSM i-a trimis o listă publică de întrebări Alinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), azi, adunarea generală a judecătorilor de la ICCJ s-a solidarizat în unanimitate cu șefa instituției. Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM În comunicatul ICCJ se vorbește despre „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator” și pur și simplu li se spune judecătorilor de la CSM că nu este de competența lor s-o întrebe pe Corbu - care gestionează bugetul tuturor instanțelor - cum a distribuit banii de salarii. Discuția este generată de faptul că, după ce judecătorii au câștigat sume uriașe la salarii dând statul în judecată, ministerul de Finanțe a putut achita doar o parte din aceste drepturi câștigate de magistrați. Finanțele au transmis către ICCJ mai multe tranșe de bani pentru plata salariilor restante, dar ICCJ le-ar fi împărțit discreționar, distribuind sume mai mari către judecătorii acestei instanțe. Citește și: A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii Pe de altă parte, conflictul de acum se datorează și tensiunilor între gruparea Savonea și Alina Corbu. Cum răspunde acum ICCJ întrebărilor transmise de secția de judecători a CSM: „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,«elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la ,«emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.» Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în Rezoluția Adunării Generale a judecătorilor ICCJ. Unanimitate în ICCJ „În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, mai arată magistrații. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Foto: ICCJ
Justiție

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor salarii mari

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare: potrivit unei note informative, nesemnate și neasumate, obținută de DeFapt.ro, luni a avut loc o întâlnire între procurorul general, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și procurorii și judecătorii din CSM. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Întâlnirea a avut loc la inițiativa președintelui CSM. Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Potrivit acestei note, magistrații vor o nouă creștere de salarii, în timp ce ministerul Justiției le oferă doar „menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat”. În plus, magistrații sunt nemulțumiți de limitele impuse de ANAF la decontarea chiriilor. „Grupul de lucru a propus chirii realiste și adecvate cuantumului existent în piață, în timp ce datele comunicate de ANAF (si prezentat de presedinta ICCJ) cu privire la cuantumul mediu al chiriilor este unul care nu este mulțumitor”, se arată în nota obținută de DeFapt.ro. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Presa a scris în repetate rânduri despre magistrații care locuiesc la marginea unui oraș mare, dar încasează bani pentru chirie. DeFapt.ro a relatat, acum câteva zile, despre averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară, Poelincă Liliana Sănduța, care, deși avea vilă în Mogoșoaia, încasa sume uriașe pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe”. Locuiesc la marginea Bucureștiului, dar vor mai mulți bani de chirie Ce pretenții au ridicat magistrații, la întâlnirea secretă de luni, potrivit documentului obținut de DeFapt.ro: „Președinta ICCJ și procurorul general, participanți ieri la ședința COMS alături de ministra justitiei si presedinta CSM, au afirmat ca ministra justitiei nu este de acord cu majorări salariale, ci doar cu menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat. Grila de salarizare propusa de CSM așeza sistemul judiciar, din punct de vedere al salarizării, la locul cuvenit și presupunea o majorare a salariilor peste nivelul neplafonat. Membrii secțiilor pentru judecători și procurori nu au fost de acord cu menținerea salariului doar la nivelul neplafonat actual și s-a convenit invitarea ministrei justitiei, de altfel membru de drept al CSM, la ședința de plen de joi pentru o discuție lămuritoare” „Presedinta ICCJ și procurorul general au afirmat că există certitudinea ca și pentru lunile următoare, începând cu salariile pe ianuarie, se vor achita salariile neplafonate. Președintele ICCJ și procurorul general au susținut cu fermitate faptul ca salariile vor fi încasate neplafonat pe viitor, începând cu luna ianuarie. Faptul ca în buget nu sunt sume decât pentru 9-10 luni nu este un impediment, au afirmat președinta ICCJ și procurorul general, intrucat în aproape niciun an nu s a alocat tot fondul de salarii de la începutul anului” În plus, deja sunt discuții legate de viitoarea lege a salarizării magistraților. Participanții la discuția de luni au arătat că nu este clar „cum se va înlătură diferența de salarizare dintre procurorii DNA și DIICOT și judecătorii care judeca astfel de cauze”.

Judecătorii amână procese, vor măriri salariale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Judecătorii amână procese, vor măriri salariale

Judecătorii amână procese, vor măriri salariale. Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti a decis joi ca toate procesele de la această instanţă, cu excepţia urgenţelor, să fie amânate până când Guvernul va satisface revendicările magistraţilor cu privire la plata unor drepturi de natură salarială. Judecătorii amână procese, vor măriri salariale Magistraţii se alătură astfel protestelor declanşate în toată ţara de grefierii şi personalul auxiliar din instanţe şi Parchete. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Într-un comunicat de presă transmis joi, Tribunalul Bucureşti susţine că proiectul ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice (Ordonanţa "trenuleţ" - n.r.) încalcă independenţa Justiţiei, deoarece sunt ignorate hotărâri judecătoreşti privind plata unor restanţe salariale. "Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti, legal constituită în şedinţa din 14 decembrie 2023, la convocarea preşedintelui Tribunalului Bucureşti, în prezenţa unui număr de 197 judecători, a hotărât, în unanimitate, că art. VIII din proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicat de Ministerul Finanţelor, este de natură a încălca independenţa justiţiei din perspectiva componentei financiare şi de a afecta statutul constituţional al judecătorilor, nesocotind art.124, alin. 3 şi art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată, precum şi stabilitatea financiară şi statutul personalului auxiliar de specialitate, instituind o gravă atingere a dreptului de proprietate al creditorilor din sistemul judiciar, cu încălcarea art.44 din Constituţie şi art. I din Protocolul nr. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale", transmite Tribunalul. Care sunt urgențele care vor fi judecate Judecătorii mai consideră că acest proiect de OUG creează o situaţie discriminatorie, Guvernul "nesocotind în mod nepermis" efectele hotărârilor judecătoreşti definitive, fundament al statului de drept, fiind încălcat principiul separaţiei puterilor în stat. În consecinţă, până la alocarea de către Guvern a fondurilor necesare plăţii integrale a salariilor, precum şi a celorlalte drepturi de natură salarială legal stabilite prin ordine administrative şi prin hotărâri judecătoreşti definitive, Tribunalul Bucureşti anunţă o formă de protest, constând în amânarea tuturor proceselor, începând de joi, cu excepţia cauzelor urgente: în materie penală: măsuri preventive, cauzele prevăzute la art. 138 Cpp, percheziţiile domiciliare; în materie civilă: ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare, grevă (acţiune în constatarea nelegalităţii grevei, acţiune în suspendarea grevei). Ce spune Ordonanța "trenuleț" Judecătorii informează că susţin revendicările grefierilor şi personalului auxiliar din instanţe întreprinse pentru plata drepturilor salariale cuvenite. Proiectul ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice prevede la articolul VIII alineatul 1 că: "Plata sumelor stabilite cu titlu de drepturi de natură salarială pentru personalul din sistemul justiţiei prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acte administrative emise anterior intrării în vigoare a prevederilor OUG 99/2023, pentru punerea în aplicare a acestora şi neplătite până la data de 31 decembrie se realizează prin emiterea unor titluri de plată conform prevederilor din prezenta ordonanţă care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanţelor, eşalonat pe o perioadă de șapte ani în tranşe anuale egale".

Funcționarii CNSC îi înjură pe judecători (sursa: cnsc.ro)
Eveniment

Funcționarii CNSC îi înjură pe judecători

Funcționarii CNSC îi înjură pe judecători. Magistrații sunt "maimuțoii de la Tribunalul Brașov", decizia lor este "o inepție" și "o aberație". Funcționarii CNSC îi înjură pe judecători Prin urmare, "avem de luat o decizie care să combată efectele hotărârii judecătorești", spun niște funcționari din cadrul CNSC – Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, arată spotmedia, care publică și înregistrări audio. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” CNSC este, potrivit Regulamentului aprobat prin HG 1.037 din 12 octombrie 2011, un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională care soluționează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică înainte de încheierea contractelor.

Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor Foto: Facebook
Politică

Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) atacă la CCR proiectul Alinei Gorghiu privind pedepsirea fugarilor: legea ar fi neconstituțională în integralitatea ei, fiindcă s-ar aplica retroactiv. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Acest proiect de lege, care a trecut la 29 noiembrie de Camera Deputaților, prevede că persoanele condamnate definitiv și care nu se predau în 7 zile de la pronunțarea sentinței primesc în plus până la 3 ani de pușcărie. Inițial, Gorghiu a spus că „legea i se va aplica atât condamnatului fugar Cherecheș, cât şi oricărui fugar care în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a legii sau de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, după caz, nu se va prezenta la organele competente pentru a începe executarea pedepsei”. Ulterior, ea a revenit asupra acestei declarații, arătând că o lege penală nu poate fi aplicată retroactiv. Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor Însă, acum, judecătorii de la ICCJ consideră că întreaga lege este neconstituțională, întrucât ar trebui aplicată retroactiv și ar încălca dreptul la un poroces echitabil. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (PL-x nr.675/2023). Sesizarea de neconstituționalitate privește prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secțiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 alin. (3) din Constituția României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituție privitor la neretroactivitatea legii”, se arată în comunicatul ICCJ.

Sporuri salariale și conturi pentru judecători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Sporuri salariale și conturi pentru judecători

Sporuri salariale și conturi pentru judecători. Unul dintre cei mai bogaţi magistraţi ieşeni este preşedintele Curţii de Apel, Diana Cheptene-Micu. Sporuri salariale și conturi pentru judecători Aceasta deţine două terenuri intravilane în municipiu, în suprafaţă totală de 523 mp şi 1,5 ha de teren agricol în comuna Ghergheşti, din centrul judeţului Vaslui. Citește și: FOTO Becali a căzut cu Rolls Royce-ul în șanț. Latifundiarul din Pipera susține că nu el este vinovat și vrea să afle cine l-a încurcat în trafic Proprietăţile imobiliare ale judecătoarei sunt completate de o casă de 122 mp şi un apartament de 83 mp în Iaşi, toate fiind cumpărate în perioada 2015-2019. Un Volkswagen din 2000 şi un BMW din 2011 reprezintă parcul auto deţinut. Cele aproape 30 de conturi bancare deschise de Cheptene-Micu totalizează economii de 468.500 lei şi 101.000 euro, la care se adaugă 300.000 lei în bonuri de stat „Tezaur”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul din Baia Mare, Cătălin Chereches, pus sub control judiciar Foto: Facebook
Eveniment

Primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar

Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj par a fi deciși să nu-l lase pe Cătălin Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare a fost pus, ieri, sub control judiciar, așa că va trebui să se prezinte periodic la poliție. El nu are nici dreptul de a părăsi țara. Citește și: Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea, prima oară după 2014, și să se bată ore întregi cu forțele rusești, inclusiv aviația În plus, magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea, care ar avea loc în 210 zile. Primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar În acest dosar, Cherecheș a fost condamnat, în primă instanță, la cinci ani de închisoare cu executare. Citește și: Primarul Cherecheș din Baia Mare, disperat: internat la urgențe ca să amâne procesul, dar judecătorii nu-l cred. Miracolul fișei medicale care a ajuns de la Baia-Mare la Cluj în timp record „Curtea de Apel Cluj a amânat, vineri, procesul primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru data de 19 octombrie, la ora 10.00, pentru a-i da posibilitatea avocatului din oficiu să studieze dosarul. Magistrații au mai decis plasarea lui Cherecheș sub control judiciar pe 60 de zile, pentru a preîntâmpina sustragerea acestuia de la judecată sau de la o eventuală pedeapsă cu închisoarea, care ar fi definitivă. Cherecheș s-a prezentat, vineri, la Curtea de Apel Cluj având un avocat din oficiu și un avocat ales, pe Stanca Gidro, fost decan al Baroului Cluj, care au solicitat acordarea unui termen pentru studierea dosarului. Procurorul de ședință l-a acuzat pe Cherecheș că urmărește prin diverse tertipuri amânarea cauzei și prelungirea procesului până în aprilie 2024 când fapta de luare de mită se prescrie”, relatează Cluj 24. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar cu acte în regulă: o firmă de leasing i-a pus sechestru pe o mașină neplătită. Și ANAF a pus sechestru pe un autoturism al firmei de la „Taverna Racilor” Data de 19 octombrie a fost stabilită pentru următoarea înfățișare pentru că, pe 17 octombrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție se va judeca cererea lui Cherecheș de strămutare a procesului. Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, s-a căsătorit la 3 septembrie cu creatoarea de modă Tabita Gliga. Ceremonia a fost organizată pe Câmpia Tineretului, un loc public emblematic pentru oraș, și transmisă LIVE pe pagina de Facebook a primăriei.

Magistrații își măresc salariile retroactiv, arata un ordin emis de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv

În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile retroactiv. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), controversata Alina Corbu, a emis, la 27 septembrie 2023, un ordin prin care stabilește recalcularea salariilor judecătorilor de la toate instanțele - judecătorii, tribunale, curți de apel - precum și a asistenților judiciari în funcție de o așa-numită „valoare de referință sectorială” majorată, de 605,225 lei. Noile salarii se vor calcula însă retroactiv, începând cu 2022. Din 2018 până acum, Alina Corbu a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv Presa arăta, în primăvară, că doar salariile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), procurorii Parchetului General (PG) precum și angajații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să primească salarii majorate cu 25%, recalculate retroactiv, pe ultimii cinci ani, adică din 2018. Această măsură avea la bază creșterea așa-numitei „valori de referință sectorială” la 605,225 lei, față de circa 484 de lei. Ordinul emis, azi, de Alina Corbu se referă la judecătorii și asistenții judiciari de la instanțele inferioare ÎCCJ. Noile salarii se stabilesc retroactiv, de la 30 decembrie 2021. Ordinul prevede că: „Sumele care reprezintă diferența dintre drepturile salariale stabilite potrivit prezentului ordin și drepturile salariale aflate în plată începând cu 30 decembrie 2021, conform Ordinului ministrului justiției 6245//C din 30 decembrie 2021, se actualizează cu indicele de inflație, la acesta adăugându-se dobândă legală penalizatoare”. În expunerea de motive la acest ordin, Alina Corbu invocă, printre altele, o sentință a Tribunalului Dâmbovița. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău O interpelare parlamentară din mai 2023, formulată de deputata PSD Mirela Adomincăi, arăta că, în baza acestei majorări retroactive, magistrații pensionari cer acum recalcularea pensiilor. „Magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră