vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: judecată

26 articole
Eveniment

Piedone, trimis în judecată pentru că a anunțat un control înainte să se producă

Fostul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu-Piedone, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, fiind acuzat că ar fi divulgat informații confidențiale unui hotel din Sinaia, anunțându-l că urmează un control oficial. Acuzațiile DNA: divulgarea unor informații nepublice Potrivit comunicatului transmis miercuri de Direcția Națională Anticorupție (DNA), Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată sub control judiciar pentru infracțiunea de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Procurorii susțin că, pe 7 martie, în calitate de președinte al ANPC, Piedone ar fi informat un reprezentant al unui hotel din Sinaia despre faptul că urmează un control tematic efectuat de funcționarii ANPC chiar în acea zi. Totodată, el i-ar fi dezvăluit obiectivele verificării, oferindu-i astfel posibilitatea de a evita sancțiunile. Piedone ar fi dat indicații despre cum să „pregătească” hotelul Anchetatorii precizează că Piedone nu s-ar fi limitat la informarea prealabilă, ci ar fi oferit și instrucțiuni detaliate reprezentantului hotelului privind modul în care să fie pregătite spațiile verificate de comisarii ANPC. „Inculpatul i-ar fi dat indicații reprezentantului hotelului cu privire la modul de pregătire a spațiilor din unitatea hotelieră care urmau să fie prezentate funcționarilor ANPC pentru verificare, pentru a asigura conformitatea”, se arată în rechizitoriu. După avertizarea primită, hotelul ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu fi depistate nereguli, iar în urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată. Scopul: evitarea sancțiunilor și obținerea de foloase necuvenite DNA susține că Piedone ar fi acționat cu intenția de a oferi un avantaj necuvenit operatorului economic, constând în evitarea sancționării pentru nerespectarea legislației privind protecția consumatorilor. Astfel, divulgarea informațiilor confidențiale și consilierea privind „aranjarea” spațiilor ar fi avut ca scop obținerea unor foloase indirecte, prin favorizarea operatorului controlat. Dosarul, trimis spre judecare la Tribunalul Brașov Procurorii DNA au trimis dosarul spre judecare Tribunalului Brașov, solicitând menținerea măsurii preventive a controlului judiciar impuse asupra lui Cristian Popescu-Piedone. Cristian Popescu-Piedone, cunoscut și pentru implicarea sa în dosarul „Colectiv”, revine astfel în atenția publică într-o nouă cauză penală, de această dată legată de perioada în care a condus Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Cristian Popescu-Piedone, trimis în judecată de DNA (sursa: Facebook/Cristian Popescu Piedone)
Motivul șocant pentru care o judecătoare este inculpată penal pentru abuz în serviciu Foto: CSM
Justiție

Motivul șocant pentru care o judecătoare este inculpată penal pentru abuz în serviciu

Motivul șocant pentru care o judecătoare, Monica Cipariu, este inculpată penal pentru abuz în serviciu: nu a redactat motivarea unei sentințe într-un caz de omor calificat, criminalul a scăpat și a ucis din nou. Procesul ei a început la 17 septembrie, la Tribunalul București.  Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Acum câteva zile, Inspecția Judiciară a constatat că Monica Claudia Cipariu are nu mai puțin de 821 de hotărâri care nu au fost redactate în termen legal, cea mai veche fiind din 3 noiembrie 2015.  Motivul șocant pentru care o judecătoare este inculpată penal pentru abuz în serviciu Însă, potrivit site-ului Lumea Justiției, aceste fapte au avut consecințe grave. Acum cinci ani, Cipariu a condamnat o persoană pentru omor calificat. Însă, după ce l-a condamnat, nu a mai motivat hotărârea - care, de altfel, nu ar fi redactată nici acum. Cel condamnat era în arest preventiv, dar durata arestării preventive în primă instanță nu poate depăși 5 ani (conform art. 239 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală). În consecință, criminalul a fost eliberat. Iar după ce a fost eliberat, a ucis din nou.  „Și văzându-se liber, același bărbat ar mai fi comis un omor, adăugă sursele Luju. Iar acesta este motivul pentru care parchetul care a instrumentat dosarul de omor soldat cu condamnarea în primă instanță i-a făcut plângere penală judecătoarei Cipariu pentru abuz în serviciu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Iar aici, la PCAB, secția specială care anchetează magistrații a trimis-o în judecată pe Claudia Cipariu pentru abuz în serviciu, mai relatează sursele noastre”, scrie luju.ro. De două ori, în 2015 și 2023, CSM a propus excluderea din magistratură, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a ameliorat sancțiunea. În 2023, ea acumulase 451 de hotărâri neredactate la timp, iar cea mai veche era în așteptare de peste șapte ani. În martie 2024, ÎCCJ a transformat sancțiunea excluderii în suspendare pe o perioadă de șase luni.  Site-ul Context a scris, în martie 2025, că Cipariu blochează, la Tribunalul București, dosarul Black Cube în care fostul ofițer SRI Daniel Dragomir este acuzat că a organizat operațiunea Tornado, care viza spionarea și compromiterea Laurei Codruța Kovesi. Dosarul așteapta din februarie 2021 motivarea unei hotărâri. În anul fiscal 2022, ea a avut un salariu uriaș de la Tribunalul București: 205.846 de lei, o medie de peste 17.000 de lei pe lună, net. În plus, ea dăduse statul în judecată pentru a cere un salariu mai mare și, în 2022, i s-a achitat suma de 68.681 de lei. 

Șeful Vămii București, judecat pentru mită (sursa: Facebook/Autoritatea Vamală Română)
Eveniment

Șeful Vămii București, trimis în judecată pentru șpăgi pe bandă rulantă

Șeful Vămii București, judecat pentru mită. Paul Petrof, director al Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar complex, în care este acuzat de luare de mită și favorizarea făptuitorului. Alături de el, alte persoane din cadrul Autorităţii Vamale Române sunt inculpate pentru fapte de corupţie. Șeful Vămii București, judecat pentru mită Potrivit DNA, în același dosar au fost trimiși în judecată și Nicolae-Ștefan Teianu, funcționar vamal, pentru luare de mită în formă continuată (patru acte materiale) și Răzvan-Cosmin Stamatescu, șef birou în cadrul Autorității Vamale, pentru trafic de influență, favorizarea făptuitorului și folosirea de informații confidențiale. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Anterior, șase inculpați și-au recunoscut faptele și au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, între care funcționari din cadrul Autorității Vamale și un om de afaceri. Mită pentru mușamalizarea controalelor Ancheta DNA arată că, între iulie și august 2023, în timpul unor controale în centre comerciale din București și Ilfov, funcționari vamali au pretins și primit mită de la oameni de afaceri. Valoarea totală a sumelor și beneficiilor necuvenite ar fi fost: 52.600 lei, 5.000 dolari, 5.600 euro și diverse alte bunuri. Scopul acestor plăți era de a evita întocmirea sesizărilor penale și de a încheia controalele într-un mod favorabil firmelor vizate. Acces neautorizat la informații din anchete în curs Pe 10 ianuarie 2024, Paul Petrof și Răzvan Stamatescu i-ar fi arătat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de polițiști economici, cu scopul de a-l avertiza și de a-i permite să ascundă eventuale probe compromițătoare. În perioada 2021–2023, Răzvan Stamatescu ar fi acceptat promisiunea unei mite de 10.000 de dolari și alte foloase necuvenite pentru a interveni pe lângă polițiști de frontieră, astfel încât aceștia să ignore transporturi de mărfuri contrafăcute. Tot în această perioadă, Paul Petrof ar fi cerut 50.000 de euro avans pentru un apartament și articole vestimentare de lux de la un om de afaceri, în schimbul sprijinului în obținerea unor autorizații. În același dosar, funcționarul Demetrius Gheorghe este acuzat că a condus un motociclu în municipiul Giurgiu, în mai 2023, având o alcoolemie peste limita legală, faptă care atrage răspunderea penală. Acorduri de recunoaștere și pedepse cu suspendare Cei șase inculpați care au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției au acceptat pedepse de 2–3 ani de închisoare cu suspendare. De asemenea au acceptat interzicerea unor drepturi și muncă în folosul comunității până la 80 de zile. Dosarul a fost trimis la Tribunalul București DNA a transmis că dosarul a fost înaintat Tribunalului București, cu propunerea menținerii măsurilor asigurătorii impuse în cauză. Investigațiile continuă, iar implicarea unor funcționari cu rang înalt ridică semne de întrebare asupra integrității sistemului vamal românesc.    

Lasconi va da în judecată USR (sursa: Facebook/Elena Lasconi)
Politică

Lasconi va da în judecată USR pentru că i s-a tăiat accesul la banii de campanie

Lasconi va da în judecată USR. Într-un interviu acordat Agerpres, Elena Lasconi, președinta USR și candidată la alegerile prezidențiale, aduce acuzații grave conducerii partidului și anunță acțiuni legale împotriva deciziilor care i-ar fi blocat campania electorală. Lasconi susține că este victima unei nedreptăți comise de „o mână de oameni” din USR, care i-ar fi tăiat accesul la fondurile de campanie, încălcând grav legea electorală și drepturile constituționale. Lasconi va da în judecată USR Lasconi acuză actuala conducere a partidului că a transformat USR într-un „SRL”, luând decizii informale și abuzive, fără bază statutară. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Aceasta susține că i-au fost blocate fondurile de campanie, că reprezentanți ai USR promovează candidatul Nicușor Dan pe spațiul ei de antenă electorală, fapt ce ar constitui o infracțiune electorală. Anunță că va contesta aceste decizii la Curtea Constituțională, AEP și în instanță, considerând că i-au fost încălcate drepturile fundamentale de candidat. Menținerea candidaturii În ciuda conflictului din interiorul USR, Elena Lasconi afirmă că își menține candidatura, sprijinită de o mare parte a membrilor de partid și de simpatizanți. Ea se prezintă ca un candidat independent, antisistem, singurul care nu poate fi controlat de interese sau „găști”. De asemenea, susține că acțiunile actualei conduceri ar putea duce chiar la invalidarea candidaturii lui Nicușor Dan. Ce ar face ca președinte: priorități și viziune politică Lasconi promite o Românie funcțională, cu un guvern nou și un premier ca Ilie Bolojan, nu Marcel Ciolacu. Printre prioritățile sale se numără: reformarea justiției și eliminarea corupției sistemice, combaterea traficului de droguri, investiții în sănătate (screening pentru cancer, mai mulți medici), descentralizarea educației și investiții reale în infrastructură, întărirea parteneriatelor internaționale, în special cu UE și NATO. Apel către români și promisiunea unei președinții diferite Lasconi se prezintă ca o candidată onestă, muncitoare, neșantajabilă, care vine „dintre oameni” și cunoaște direct problemele românilor. Face un apel la femei, la minorități și la toți cetățenii de bună credință să-i acorde șansa de a arăta ce poate face în cinci ani: „Sunt un om care știe ce înseamnă să pornești de la minus”.

Harvard vs Trump, luptă pentru finanțare (sursa: Pexels/Czapp Arpad)
Internațional

Profesorii de la Harvard dau în judecată administrația Trump pentru a bloca tăierea fondurilor

Harvard vs Trump, luptă pentru finanțare. Profesorii Universității Harvard, prin intermediul Asociației Americane a Profesorilor Universitari (AAUP), au intentat un proces împotriva administrației Trump, potrivit CNN. Motivul? O posibilă suspendare a finanțării federale de aproape 9 miliarde de dolari, condiționată de schimbări majore de politică internă la nivelul universității. Harvard vs Trump, luptă pentru finanțare Procesul a fost însoțit de o solicitare pentru o ordonanță temporară de restricție, prin care să se oprească imediat orice încercare a administrației Trump de a întrerupe finanțarea federală către Harvard. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Potrivit documentelor depuse, decizia guvernului pune în pericol independența academică și dreptul la liberă exprimare al profesorilor și studenților. Eliminarea programelor de diversitate și interzicerea măștilor Universitatea a primit recent o scrisoare din partea unui grup de lucru federal care includea cerințe drastice pentru continuarea finanțării. Printre acestea: desființarea programelor de diversitate, echitate și incluziune (DEI), interzicerea purtării măștilor în timpul protestelor de pe campus și colaborare completă cu autoritățile de imigrare. Scrisoarea a venit în contextul intensificării eforturilor federale de combatere a antisemitismului în campusuri universitare, pe fondul tensiunilor legate de conflictul Israel-Hamas. Profesorii acuză o încălcare a libertății academice Reclamanții susțin că acțiunile administrației Trump încalcă Primul Amendament și Titlul VI din Legea Drepturilor Civile, care interzice discriminarea în programele finanțate de stat. Procesul atrage atenția că este pentru prima dată când o universitate de talia Harvard se confruntă cu o amenințare atât de directă la adresa autonomiei sale instituționale. „Oficialii executivi nu pot constrânge o universitate privată să reducă la tăcere libertatea academică prin folosirea pârghiilor financiare ale guvernului federal”, se arată în dosarul depus în instanță. Suspendarea finanțării, considerată „iminentă” Scrisoarea administrației face parte dintr-o anchetă amplă a mai multor agenții federale, care analizează contracte și granturi în valoare de peste 8,7 miliarde de dolari între Harvard și guvernul federal. Precedentele sunt îngrijorătoare: Universitatea Columbia a pierdut deja 400 de milioane de dolari în finanțare federală, după ce nu a respectat cerințele administrației Trump. Ulterior, Columbia a anunțat o serie de modificări de politică, considerate concesii făcute guvernului. Impact major asupra cercetării academice Profesorii afirmă că această revizuire a provocat deja „daune grave și ireparabile”, prin blocarea cercetării în domenii fără legătură cu acuzațiile de antisemitism. Programele academice întregi ar putea fi închise dacă nu se aliniază viziunii ideologice impuse de guvern, potrivit plângerii. Președintele interimar al Harvard, Alan Garber, a avertizat că retragerea fondurilor ar periclita cercetări științifice esențiale și chiar salvatoare de vieți. Apărarea libertății de exprimare universitară Andrew Manuel Crespo, profesor de drept la Harvard și consilier juridic al AAUP, a declarat că guvernul nu are dreptul să pedepsească opiniile critice prin tăierea fondurilor. „Profesorii de la Harvard au dreptul constituțional de a preda, cerceta și vorbi liber, fără teama că vor fi sancționați financiar pentru opiniile lor”, a declarat Crespo.

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari, arată informațiile ministerului de Finanțe, care se bazează pe Eurostat. Aceste date sunt din 2011 până în 2023. Deocamdată nu se știe valoarea drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești în 2024.  Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Bugetarii au jupuit bugetul de miliarde de lei dând statul în judecată Informațiile de la Finanțe arată că cele mai multe obligații de plată au fost emise în 2023, peste opt miliarde de lei, și vor trebui plătite din bugetul de stat, nu din bugetele locale. Din uriașa sumă de 32 de miliarde de lei pe care statul o avea de plătit către toți bugetarii - plătiți de la bugetul de stat, de la cele locale sau de la cel al asigurărilor sociale - s-au achitat 19,5 miliarde de lei. Au mai rămas de achitat peste 12,5 de miliarde de lei, deci circa 0,6% din PIB.  Informațiile de la ministerul de Finanțe arată că bugetarii angajați în administrația locală au câștigat procese cu statul și au obținut sume foarte mari între 2013 și 2016. În 2016, s-au emis titluri de plată de peste două miliarde de lei. După acest an, sumele au scăzut abrupt. În 2023, obligațiile de plată câștigate în fața administrațiilor locale era de doar 76 milioane de lei. Bugetarii din aparatul central au început să câștige masiv procese cu statul, pentru salarii mai mari, în 2018 - obligații de plată emise în valoare de puțin sub un miliard de lei, doar în acel an. Însă, în 2023, victoriile în fața statului au explodat: bugetarii din aparatul central au câștigat obligații de plată de peste opt miliarde de lei. În total, din 2011 în 2023, bugetul de stat a achitat 11,3 miliarde de lei dintr-un total de 22,3 miliarde de lei. La bugetele locale, valoarea totală a obligațiilor de plată era de peste 9,5 miliarde de lei, din care s-au plătit, până la final de 2023, 8,1 miliarde de lei.  La bugetul asigurărilor sociale mai sunt de achitat obligații de plată de circa 20 de milioane de lei.

Eugen Sechila, judecat pentru simboluri legionare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Eugen Sechila, consilierul lui Georgescu, trimis în judecată pentru afișarea simbolurilor legionare

Eugen Sechila, judecat pentru simboluri legionare. Eugen Sechila, cunoscut pentru colaborarea sa cu Călin Georgescu, a fost trimis în judecată de Parchetul General sub acuzația de confecționare și răspândire de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Acuzațiile sunt formulate în baza OUG nr. 31/2002, care interzice promovarea simbolurilor extremiste. Eugen Sechila, judecat pentru simboluri legionare Potrivit anchetei, în iulie 2021, Sechila a amplasat o troiță din lemn în comuna Radovanu, județul Călărași, în apropierea sediului primăriei. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Troița era dedicată unei persoane decedate, însă conținea un simbol legionar specific Gărzii de Fier, reprezentat printr-o figură geometrică cu trei linii verticale intersectate cu trei linii orizontale. După izbucnirea unui scandal public în decembrie 2024, familia defunctului a înlăturat troița. Procesul va avea loc la Judecătoria Oltenița Dosarul lui Eugen Sechila a fost trimis spre judecare la Judecătoria Oltenița. Autoritățile subliniază că utilizarea simbolurilor extremiste este interzisă prin lege, iar amplasarea troiței a încălcat prevederile legale în vigoare. Legături cu Legiunea Străină și tabere de supraviețuire Sechila, fost luptător în Legiunea Străină, este activ în Asociația Gogu Puiu, care organizează tabere de supraviețuire pentru tineri. De asemenea, în campania electorală din 2024, el s-a ocupat de centralizarea semnăturilor pentru candidatura lui Călin Georgescu și a participat la întâlniri strategice alături de alte figuri politice.  

Judecătoarea drogată a dat statul în judecată pentru un salariu  Foto: Stiri Suceava
Eveniment

Judecătoarea drogată a dat statul în judecată pentru un salariu

Judecătoarea drogată din Suceava, Ana Maria Chirilă, a dat statul în judecată pentru un salariu mai mare, anunță Antena 3. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Chirilă merge pe urmele a sute de magistrați, inclusiv procurorul general al României sau judecători de la instanța supremă, Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceștia au dat în judecată statul pentru salarii mai mari și au câștigat. Sumele obținute sunt plătite eșalonat, dar această eșalonare presupune că Finanțele au de achitat și dobânzi penalizatoare. Judecătoarea drogată a dat statul în judecată pentru un salariu Antena 3 nu oferă alte date despre acest proces, în care Chirilă a dat în judecată Tribunalul Suceava, la care este, legal, încă angajată. Însă, potrivit acestui post, este vorba de o acțiune colectivă a mai multor judecători, Ana Maria Chirilă fiind doar unul dintre aceștia. Ultima ei declarație de avere, din 2023, care se referă la anul fiscla 2022, arată că ea câștiga un salariu net anual de 151.285 de lei. Însă probabil că ea dăduse deja statul în judecată pentru salarii mai mari și câștigase, pentru că în declarația de avere apar 3.546 lei din „drepturi salariale” de la Tribunalul Suceava și 57.310 lei drepturi salariale de la Tribunalul Cluj. Ea este trimisă în judecată pentru consum de droguri, divulgare de informații clasificate către traficanții de droguri și luare de mită. În iulie, Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Suceava a dispus începerea judecății în dosarul penal în care au fost trimiși în judecată fosta judecătoare Ana Maria Chirilă, iubitul ei, Ciprian Cotoară și protectorul ei Mihai Pînzari. Potrivit unor interceptări, judecătoarea își chema companioni de prizat acasă, unde erau trei copii minori, pentru că acolo era „cel mai safe”. Copiii o cam încurcau „Judecătoare:… [neinteligibil]… Vrei să…[neinteligibil]… DOMN: …[neinteligibil]… copiii? Judecătoare: Nu ne văd copiii. Stai așa! …[neinteligibil]… Judecătoare: …[neinteligibil]… și eu una. DOMN: Hai! Judecătoare: Hai! (…) Judecătoare: Da! Hai! Auzi, eu stau în …[neinteligibil]… Stai așa să-ți dau de toate! Stai așa! Aici și am și paie. (…) Judecătoare: Da ’ rămâne și mâine seară veni…veniți iar, da’ vezi, tot aicea veniți, aicea-i cel mai „safe”. Nu vin acolo că, copiii tre’ să doarmă, după aia ne presează că vor acasă, nu, nu, n-are rost. (…)”

Fostul șef ANRE, trimis în judecată (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Fostul șef ANRE, trimis în judecată

Fostul șef ANRE, trimis în judecată. Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Niculae Havrileţ a fost trimis în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat că a ocupat diverse funcţii în trei societăţi din domeniul energiei după ce a plecat de la ANRE, deşi avea interdicţie pe o perioadă de cinci ani, primind foloase necuvenite de peste un milion de lei. Fostul șef ANRE, trimis în judecată Potrivit unui comunicat al DNA, Niculae Havrileţ a fost preşedinte al ANRE şi secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea El este acuzat de săvârşirea infracţiunii de obţinerea de foloase necuvenite de către o persoană cu sarcina de a supraveghea ori a controla un operator economic privat, dacă îndeplineşte pentru acesta vreo însărcinare, în timpul mandatului ori în interval de cinci ani de la încetarea mandatului. Procurorii susţin că Havrileţ ar fi încălcat prevederile legale prin aceea că, în intervalul de cinci ani de la încetarea funcţiei de preşedinte al ANRE, ar fi îndeplinit însărcinări pentru trei operatori economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, deşi legea stabileşte interdicţii clare în acest sens. Astfel, Havrileţ a îndeplinit funcţia de preşedinte al ANRE în perioada iunie 2012 - octombrie 2017, în virtutea căreia a avut sarcina de a supraveghea şi controla operatorii economici din sectorul energiei electrice (art. 9 din OUG nr. 33/2007) şi al gazelor naturale (art.10 din OUG nr.33/2007). Prin urmare, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei, acesta nu ar fi avut dreptul să îndeplinească vreo însărcinare pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale şi nici să intermedieze ori să înlesnească efectuarea de către aceştia a unor operaţiuni comerciale sau financiare. Încălcările legii Totodată, în perioada 6 decembrie 2019 - 29 martie 2021, Havrileţ a ocupat funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în virtutea căreia a avut atribuţii de control şi monitorizare asupra persoanelor fizice sau juridice din domeniul de competenţă al Ministerului Economiei, inclusiv asupra operatorilor economici din domeniul energetic şi al resurselor energetice. În intervalul de 5 ani de la încetarea funcţiei de preşedinte al ANRE, Havrileţ ar fi îndeplinit însărcinări pentru următorii operatori economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, care au capital majoritar privat: *în perioada 7.02.2019 - 10.12.2019, membru în consiliul de administraţie la Societatea Energetică Electrica SA; *în perioada 27.09.2021 - 28.03.2022, director general la societatea Distribuţie Energie Electrică România SA; *în perioada 03.03.2020 - 12.02.2024, membru al Consiliului de Supraveghere (CS), membru al Comitetului de Audit (CA) şi membru al Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare (CPN) la societatea OMV Petrom SA. Conform DNA, în perioada 7 februarie .2019 - 15 februarie 2024, Niculae Havrileţ a obţinut, de la cele trei societăţi comerciale, foloase necuvenite în cuantum de 1.195.599 lei. În vederea confiscării speciale, în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor terenuri şi clădiri. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată

Procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor“, se arată în articolul 131 din Constituția României. Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Însă, în ultimii trei ani, procurorul Alex Florența pare să fi reprezentat, cu succes, propriile interese: a dat statul în judecată pentru a obține o majorare a salariilor și a câștigat. Soția sa, acum angajată la CSM, a procedat identic. Ce sume a câștigat în ultimii trei ani procurorul Florența dând statul în judecată: 2024 (declarația de avere se referă la anul fiscal precedent, 2023, iar sumele sunt net, nu brut): 86.997 de lei pentru el și 92.714 lei pentru soția sa 2023: circa 97.000 de lei pentru el, puțin sub 78.000 de lei - soția sa 2022: puțin sub 50.000 de lei În anul fiscal 2023, salariile sale au însumat circa 390.000 de lei. Soția sa a adunat circa 394.000 de lei, cu tot cu diurne. În aprilie 2024, el a făcut parte din delegația care a vizitat Brazilia, pe șest, fără nici un anunț public. Florenta și Alina Corbu în Brazilia O fotografie cu ministra Justiției, șeful procurorilor și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în 8 aprilie de Curtea de Justiție din Sao Paolo. Alina Gorghiu, Alex Florența și Alina Corbu s-au aflat într-o delegație oficială în Brazilia, conform instituției de justiție din São Paulo, dar care nu a fost anunțată oficial de instituțiile românești.

Primărița PSD judecată pentru că a rupt în bătaie un fost procuror Foto: Facebook
Politică

Primărița PSD judecată pentru că a rupt în bătaie un fost procuror

Primărița PSD din Brusturi, Livia Bârlău, judecată pentru că a rupt în bătaie un fost procuror, a fost trimisă din nou în fața instanței, la 3 iunie: procurorii o acuză că a plătit un localnic să terorizeze un opozant. Citește și: VIDEO Șefa de promoție de la cel mai mare liceu din Arad, discurs dur: „Ce m-a învăţat şcoala? Să mă conformez, să mint…” Primărița PSD judecată pentru că a rupt în bătaie un fost procuror Potrivit ebihoreanul, Bârlău, care candidează pentru PSD pentru un nou mandat, a plătit 200 euro unui cetățean din comună și unui amic al acestuia ca să-l terorizeze pe liberalul Radu Gavra și familia sa, vandalizându-le mașina și casa. Inițial, dosarul fusese practic închis, fără depistarea autorilor, dar procurorii au descoperit o înregistrare, într-o altă anchetă, în care unul dintre cei care au vandalizat locuința lui Gavra își relata fapta: „Ți-am spus că am avut de primit niște bani de la ei... Îi primărița de la Brusturi, care l-o bătut pe procuroru ăla... Noi pentru ea am făcut fapta... pentru Ligia, Livia... și el (n.r. - Varga) vine să-mi dea 200 de euro că ne-am dus la ăla acasă, i-am spart geamurile, i-am tăiat cauciucurile la mașină, l-am p... mea, l-am terorizat...”. Primărița Livia Bârlău și soțui ei sunt judecați de Tribunalul Bihor și pentru tentativă de omor, după ce au rupt în bătaie un procuror. Acesta a încasat de la Petrică Bârlău opt lovituri cu pumnii, trei cu picioarele şi nu mai puţin de 35 cu un cleşte metalic uriaş, lung de 40 centimetri, iar Livia Bârlău a dat și ea 15 lovituri cu piciorul, dintre care 12 în regiunea capului, şi șase lovituri cu pumnii, din care patru spre capul victimei. Livia Bârlău mai este urmărită în cel puțin un alt dosar penal, fiind suspectată pentru falsuri într-un proiect cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării pentru rețeaua de apă și canalizare a comunei Brusturi. De asemenea, Biroul Electoral de Circumscripție Brusturi a decis săptămâna trecută să sesizeze Parchetul Aleșd în legătură cu o posibilă infracțiune de mită electorală, primărița fiind reclamată că a împărțit lemne de foc persoanelor care i-au promis că o vor vota duminica aceasta, pe 9 iunie.

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii Foto: Pro TV
Justiție

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii

Procurorul general al României, Alex Florența, și soția sa, Flavia Maria Cristina, sunt printre magistrații care au dat statul în judecată pentru salarii mai mari și au câștigat. Cei doi aveau oricum salarii imense: în anul fiscal 2022, el a obținut circa 22.000 lei/lună, net, iar ea ușor peste 16.500 de lei pe lună, net, în medie. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Acum, Ministerul Public, pe care-l conduce, anunță procurorii că sumele câștigate în instanță nu se mai reeșalonează și ar urma să fie plătite integral. Potrivit Constituției, “în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor“. Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii În anul fiscal 2021, procurorul Florența a încasat circa 59.000 de lei din drepturi salariale restante. În 2022, încă 97.000 de lei. Soția sa, care lucrează la CSM, a beneficiat, în anul fiscal 2022 de plata drepturilor salariale restante în valoare de 77.000 de lei. Pe lângă salariu și drepturi restante, Flavia Maria Cristina Florența a încasat de la stat o majorare de salariu de 40.870 de lei pentru că a lucrat cu proiecte europene și 93.077 lei pentru “diurnă și transport“. Familia deține un apartament în Sibiu, unul în Vaslui și o casă de vacanță în Caraș Severin. La 29 martie, Parchetul General a comunicat parchetelor curților de apel, prin directoarea economică a Ministerului Public, că “din dispoziția procurorului general al PICCJ, tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, reprezentând atât diferențe salariale, cât și dobânzi legale, existente în evidența unităților de parchet, vor fi stabilite similar anilor anteriori și vor fi achitate respectând procedura de eșalonare prevăzută deja de actele normative în vigoare. Drept urmare, sumele restante prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului Ministerului Public, nu se vor reeșalona începând cu anul 2024“. Citește și: Bolojan, atac surprinzător la Guvern: „Când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist”. Șeful CJ Bihor vorbește despre blocuri ANL goale și școli modernizate degeaba Aceasta ar putea însemna că drepturile salariale câștigate înainte de 1 ianuarie 2024 vor fi plătite integral în acest an, nu reeșalonate.

Judecătoarea cu Audi A5, Daniela Stăncioi, a mai obținut o victorie pe spinarea contribuabililor Foto: captură video
Eveniment

Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie

Purtătoarea de cuvânt a CSM, Daniela Stăncioi, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie, de data aceasta în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu anul 2018. În anul fiscal 2022, ea a câștigat, în medie, circa 19.000 de lei pe lună, din calitatea de purtător de cuvânt al CSM - o sarcină care ar putea fi îndeplinită de orice funcționar, fără ca acesta să fie plătit la nivelul unui judecător de curte de apel. Este greu de estimat cât va primi acum, urmare a acestei victorii în instanță, dar, pe baza declarațiilor de avere precedente, s-ar putea ajunge spre 500.000 de lei, cu dobânzile penalizatoare. Citește și: Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent – presă Recent, Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii, de circa 2.300 de lei, și a câștigat în primă instanță. Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie Judecătoarea Daniela Stăncioi a atacat în instanță ordinele emise în 2023 de președintele ICCJ, Corina Corbu, prin care se plafonau salariile. Stăncioi a câștigat, iar Corbu va fi obligată să emită noi ordine de salarizare, fără plafonare. Mai mult, ea va primi indemnizația majorată cu 25% începând cu data de 22 noiembrie 2018. Ca de obiceiu în astfel de decizii, contribuabilii vor plăti și dobândă pentru sumele pe care Stăncioi le-a câștigat retroactiv. „Anulează în parte Ordinele nr. 959/12.04.2023 și nr. 1003/02.05.2023, emise de Președintele ICCJ, în ceea ce privește data de la care se cuvin drepturile solicitate, și obligă pârâta la emiterea de noi ordine de salarizare pentru reclamanta, în care drepturile salariale să îi fie stabilite cu luarea în considerare a VRS 605,225 lei, fără plafonare, începând cu data de 22.11.2018, până în data de 31.12.2021, precum și a majorării de 25% prevăzută de art.38 alin.3 din Legea nr.153/2017, începând cu aceeași dată și în continuare. Obligă pârâtele la plata drepturilor salariale recalculate conform celor de mai sus, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală de la data introducerii acțiunii”, se arată în hotărârea 53/2024 publicată pe site-ul Curții de Apel Pitești la 7 martie 2024. Ce avere are judecătoarea care se bate pentru salariul ei Declarația de avere arată că judecătoarea Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM.

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Foto: Captură video
Eveniment

O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan Ea a și câștigat procesul în primă instanță, la Tribunalul Argeș. Statul poate face recurs, dar decizia este executorie. Suma pe care Stăncioi a câștigat-o în instanță este de 2.331 de lei. O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii Însă Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM. Judecătoarea din Argeș care i-a dat câștig de cauză, Anca Georgiana Rădulescu, a invocat în motivarea sentineție decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. „Faptul că reclamanta beneficiază de un spor salarial pentru condițiile de muncă nu poate fi considerat ca acoperind obligația angajatorului, câtă vreme este vorba despre un spor cu caracter general, acordat tuturor angajaților care prestează activitatea în aceleași condiții ca reclamanta, indiferent dacă aceștia au sau nu probleme oftalmologice (...) Singurul mijloc de a se da efect util normei din directiva europeană este să se considere că, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru furnizarea unui dispozitiv special, angajatorul poate fi obligat în mod direct la plata contravalorii acestuia (...) Astfel, după cum a arătat și CJUE, ochelarii de vedere se pot circumscrie noțiunii de «aparat de corecție specială», atunci când au legătură cu lucrul la monitor (par. 39 din hotărârea menționată), indiferent dacă sunt folosiți de salariați și în afara locului de muncă sau pentru alte activități (par. 48)”, se arată în decizia tribunalului, publicată de Lumea Justiției.

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu Foto: Facebook
Eveniment

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu, de la judecătoria din Mangalia, care striga, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din stațiunea 2 Mai: ea câștiga, în medie 12.500 de lei pe lună. Citește și: Afacerea lui Pablo, alpaca lui Godină, gâfâie: încasări de doar 33.000 de lei pe an și datorii de 69.000 de lei. În 2023, alpaca s-a apucat de turism: a deschis o pensiune în Brașov Potrivit relatărilor din presa centrală, judecătoarea Popoviciu a făcut prezența și a strigat numele lui Sebi Olariu, unul dintre cei doi tineri uciși în accident. “Când a întrebat dacă băiatul meu este în sală… Nu am văzut în viaţa mea un asemenea judecător. Îi voia buletinul”, a declarat tatăl adolescentului mort. Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu În declarația de avere din 2022, care se referăla anul fiscal 2021, ea consemnează un salariu anual net de 150.692 de lei, deci puțin peste 12.500 de lei. În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, ea declară 28.738 de lei de la judecătoria Ineu, alți 109554 lei de la judecătoria Mangalia și așa numite „diferențe salariale” și „dobândă diferențe salariale” în valoarea totală de 18.300 de lei. Aceste sume câștigate în instanță se plătesc însă în tranșe, în funcție de disponibilitățile ministerului de Finanțe, așa că este posibil ca în anii următori ea să beneficieze de plăți mult mai mari. Judecătoarea din Mangalia Ancuța Ioana Popoviciu a devenit celebră după ce a întrebat în sala de judecată dacă adolescentul mort în accidentul de la 2 Mai este prezent. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că va fi verificată de Inspecția Judiciară „cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unor eventuale abateri disciplinare”. Incidentul s-a petrecut la primul termen de la Judecătoria Mangalia al procesului în care este judecat Vlad Pascu, cel care s-a urcat drogat la volan pe 19 august 2023 și a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri, în stațiunea 2 Mai, din județul Constanța, ucigându-i pe doi dintre ei. Popoviciu a avut o carieră profesională modestă: a absolvit, în 2006, Dreptul la universitatea din Oradea, iar din 2011 este judecător. Ea a lucrat la judecătoria din Ineu până în 2022, când s-a mutat la Mangalia. Ea a mai fost sancționată cu avertisment pentru că nu judeca dosarele „cu celeritate”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră