joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: judecată

30 articole
Justiție

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii

Procurorul general al României, Alex Florența, și soția sa, Flavia Maria Cristina, sunt printre magistrații care au dat statul în judecată pentru salarii mai mari și au câștigat. Cei doi aveau oricum salarii imense: în anul fiscal 2022, el a obținut circa 22.000 lei/lună, net, iar ea ușor peste 16.500 de lei pe lună, net, în medie. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Acum, Ministerul Public, pe care-l conduce, anunță procurorii că sumele câștigate în instanță nu se mai reeșalonează și ar urma să fie plătite integral. Potrivit Constituției, “în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor“. Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii În anul fiscal 2021, procurorul Florența a încasat circa 59.000 de lei din drepturi salariale restante. În 2022, încă 97.000 de lei. Soția sa, care lucrează la CSM, a beneficiat, în anul fiscal 2022 de plata drepturilor salariale restante în valoare de 77.000 de lei. Pe lângă salariu și drepturi restante, Flavia Maria Cristina Florența a încasat de la stat o majorare de salariu de 40.870 de lei pentru că a lucrat cu proiecte europene și 93.077 lei pentru “diurnă și transport“. Familia deține un apartament în Sibiu, unul în Vaslui și o casă de vacanță în Caraș Severin. La 29 martie, Parchetul General a comunicat parchetelor curților de apel, prin directoarea economică a Ministerului Public, că “din dispoziția procurorului general al PICCJ, tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, reprezentând atât diferențe salariale, cât și dobânzi legale, existente în evidența unităților de parchet, vor fi stabilite similar anilor anteriori și vor fi achitate respectând procedura de eșalonare prevăzută deja de actele normative în vigoare. Drept urmare, sumele restante prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului Ministerului Public, nu se vor reeșalona începând cu anul 2024“. Citește și: Bolojan, atac surprinzător la Guvern: „Când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist”. Șeful CJ Bihor vorbește despre blocuri ANL goale și școli modernizate degeaba Aceasta ar putea însemna că drepturile salariale câștigate înainte de 1 ianuarie 2024 vor fi plătite integral în acest an, nu reeșalonate.

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii Foto: Pro TV
Judecătoarea cu Audi A5, Daniela Stăncioi, a mai obținut o victorie pe spinarea contribuabililor Foto: captură video
Eveniment

Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie

Purtătoarea de cuvânt a CSM, Daniela Stăncioi, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie, de data aceasta în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu anul 2018. În anul fiscal 2022, ea a câștigat, în medie, circa 19.000 de lei pe lună, din calitatea de purtător de cuvânt al CSM - o sarcină care ar putea fi îndeplinită de orice funcționar, fără ca acesta să fie plătit la nivelul unui judecător de curte de apel. Este greu de estimat cât va primi acum, urmare a acestei victorii în instanță, dar, pe baza declarațiilor de avere precedente, s-ar putea ajunge spre 500.000 de lei, cu dobânzile penalizatoare. Citește și: Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent – presă Recent, Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii, de circa 2.300 de lei, și a câștigat în primă instanță. Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie Judecătoarea Daniela Stăncioi a atacat în instanță ordinele emise în 2023 de președintele ICCJ, Corina Corbu, prin care se plafonau salariile. Stăncioi a câștigat, iar Corbu va fi obligată să emită noi ordine de salarizare, fără plafonare. Mai mult, ea va primi indemnizația majorată cu 25% începând cu data de 22 noiembrie 2018. Ca de obiceiu în astfel de decizii, contribuabilii vor plăti și dobândă pentru sumele pe care Stăncioi le-a câștigat retroactiv. „Anulează în parte Ordinele nr. 959/12.04.2023 și nr. 1003/02.05.2023, emise de Președintele ICCJ, în ceea ce privește data de la care se cuvin drepturile solicitate, și obligă pârâta la emiterea de noi ordine de salarizare pentru reclamanta, în care drepturile salariale să îi fie stabilite cu luarea în considerare a VRS 605,225 lei, fără plafonare, începând cu data de 22.11.2018, până în data de 31.12.2021, precum și a majorării de 25% prevăzută de art.38 alin.3 din Legea nr.153/2017, începând cu aceeași dată și în continuare. Obligă pârâtele la plata drepturilor salariale recalculate conform celor de mai sus, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală de la data introducerii acțiunii”, se arată în hotărârea 53/2024 publicată pe site-ul Curții de Apel Pitești la 7 martie 2024. Ce avere are judecătoarea care se bate pentru salariul ei Declarația de avere arată că judecătoarea Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM.

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Foto: Captură video
Eveniment

O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan Ea a și câștigat procesul în primă instanță, la Tribunalul Argeș. Statul poate face recurs, dar decizia este executorie. Suma pe care Stăncioi a câștigat-o în instanță este de 2.331 de lei. O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii Însă Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM. Judecătoarea din Argeș care i-a dat câștig de cauză, Anca Georgiana Rădulescu, a invocat în motivarea sentineție decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. „Faptul că reclamanta beneficiază de un spor salarial pentru condițiile de muncă nu poate fi considerat ca acoperind obligația angajatorului, câtă vreme este vorba despre un spor cu caracter general, acordat tuturor angajaților care prestează activitatea în aceleași condiții ca reclamanta, indiferent dacă aceștia au sau nu probleme oftalmologice (...) Singurul mijloc de a se da efect util normei din directiva europeană este să se considere că, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru furnizarea unui dispozitiv special, angajatorul poate fi obligat în mod direct la plata contravalorii acestuia (...) Astfel, după cum a arătat și CJUE, ochelarii de vedere se pot circumscrie noțiunii de «aparat de corecție specială», atunci când au legătură cu lucrul la monitor (par. 39 din hotărârea menționată), indiferent dacă sunt folosiți de salariați și în afara locului de muncă sau pentru alte activități (par. 48)”, se arată în decizia tribunalului, publicată de Lumea Justiției.

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu Foto: Facebook
Eveniment

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu, de la judecătoria din Mangalia, care striga, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din stațiunea 2 Mai: ea câștiga, în medie 12.500 de lei pe lună. Citește și: Afacerea lui Pablo, alpaca lui Godină, gâfâie: încasări de doar 33.000 de lei pe an și datorii de 69.000 de lei. În 2023, alpaca s-a apucat de turism: a deschis o pensiune în Brașov Potrivit relatărilor din presa centrală, judecătoarea Popoviciu a făcut prezența și a strigat numele lui Sebi Olariu, unul dintre cei doi tineri uciși în accident. “Când a întrebat dacă băiatul meu este în sală… Nu am văzut în viaţa mea un asemenea judecător. Îi voia buletinul”, a declarat tatăl adolescentului mort. Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu În declarația de avere din 2022, care se referăla anul fiscal 2021, ea consemnează un salariu anual net de 150.692 de lei, deci puțin peste 12.500 de lei. În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, ea declară 28.738 de lei de la judecătoria Ineu, alți 109554 lei de la judecătoria Mangalia și așa numite „diferențe salariale” și „dobândă diferențe salariale” în valoarea totală de 18.300 de lei. Aceste sume câștigate în instanță se plătesc însă în tranșe, în funcție de disponibilitățile ministerului de Finanțe, așa că este posibil ca în anii următori ea să beneficieze de plăți mult mai mari. Judecătoarea din Mangalia Ancuța Ioana Popoviciu a devenit celebră după ce a întrebat în sala de judecată dacă adolescentul mort în accidentul de la 2 Mai este prezent. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că va fi verificată de Inspecția Judiciară „cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unor eventuale abateri disciplinare”. Incidentul s-a petrecut la primul termen de la Judecătoria Mangalia al procesului în care este judecat Vlad Pascu, cel care s-a urcat drogat la volan pe 19 august 2023 și a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri, în stațiunea 2 Mai, din județul Constanța, ucigându-i pe doi dintre ei. Popoviciu a avut o carieră profesională modestă: a absolvit, în 2006, Dreptul la universitatea din Oradea, iar din 2011 este judecător. Ea a lucrat la judecătoria din Ineu până în 2022, când s-a mutat la Mangalia. Ea a mai fost sancționată cu avertisment pentru că nu judeca dosarele „cu celeritate”.

Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Angajați ANAF dau statul judecată spor suprasolicitare

Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică”. Aproximativ toți angajații ANAF primesc deja spor de „condiții vătămătoare în muncă”. Acest spor este de 15%. Citește și: Magistrați vs statul român: 22.800 de procese pentru drepturi salariale. Surprinzător, le-au câștigat Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Sporul de solicitare neuropsihică este de 20%. El a mai fost acordat, dar a fost eliminat printr-o lege din 2017. Dacă angajații ANAF vor câștiga, noul spor se va cumula cu cel de condiții vătămătoare. „Sunt, însă, și alte instituții care primesc acești bani în plus pentru suprasolicitare neuropsihică. Este cazul magistraților și profesorilor. Salariul oferit pentru o persoană care își dorește o carieră în administrația fiscală, pornește pentru un post de debutant sau asistent de la 3.600 de lei net, în timp ce un inspector ANAF poate câștiga până la 6.200 de lei pe lună”, arată Digi 24. Potirivt datelor publicate pe site-ul ANAF, un consilier sau inspector principal în ANAF, cu studii superioare, are un salariu de bază de 7.800-8.200 de lei, la care se adaugă sporul de condiții vătămătoare de 1.000-.1.280 de lei. Dacă vor primi și sporul de solicitare neuropsihică, consilierii principali vor câștiga în plus în jur de 1.500 de lei, depinde de salariu. Citește și: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani – deputat PSD. În consecință, a început procesul de majorare a pensiilor Potrivit unui comunicat din 2021 al Parchetului General, procurorii beneficiază de spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% aplicat la salariul de bază. În mai 2023, 40 de angajați ai Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din Iași au dat statul în judecată pentru un spor de 15% pentru „complexitatea muncii”. Puțin peste jumătate dintre ei au câștigat.

Alt șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Alt șef din magistratură se pensionează: Scutea

Încă un șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani, fost procuror general. Ea a condus Parchetul General până în 2023, dar, după ce nu a mai fost susținută de ministrul Cătălin Predoiu pentru un nou mandat, a făcut cerere de pensionare. Vârsta standard de pensionare pentru femei este de circa 62 de ani. Declarațiile ei de avere arartă că, în timp ce era procuror general, a câștigat sume impresionante dând statul în judecată pentru drepturile ei salariale. Alt șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani Scutea a cerut Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ia act de eliberarea sa din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov. „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, începând cu data de 18.08.2023, a doamnei SCUTEA GABRIELA, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, având gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (unanimitate)”, se arată în ordinea de zi a ședinței de joi, 3 august, a Secției pentru procurori a CSM. Scutea a împlinit 50 de ani la 31 iulie și are 26 de ani de activitate în magistratură. În 2022, ea a câștigat de la statul român, circa 370.000 de lei - 260.000 de lei de la Parchetul General și 120.000 lei de la CSM. În plus, după ce a dat statul român în judecată, a mai obținut circa 35.000 de lei „diferențe salariale hotărâri judecătorești”. În consecință, pensia ei specială ar putea fi de circa 25.000 de lei pe lună. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale În 2021, tot prin hotărâri judecătorești, ea a obținut 163.000 de lei în plus la salariu. Și-n 2020 ea a câștigat bani de la stat după ce l-a dat în judecată, dar nu le-a prevăzut pe toate, distinct, în declarația de avere. În 2019, așa numitele „diferențe salariale” au însumat sub 20.000 de lei.

Vloggeriţa Ana Morodan, trimisă în judecată Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Vloggeriţa Ana Morodan, trimisă în judecată

Vloggeriţa Ana Morodan a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru conducere sub influenţa drogurilor şi cu permisul suspendat. Ea este cunoscută sub numele de „contesa digitală”. Ana Morodan mai este acuzată şi de săvârşirea infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Dosarul a fost înregistrat în urmă cu două zile la Judecătoria Sectorului 1, însă Parchetul nu a făcut un anunţ privind trimiterea în judecată. Vloggeriţa Ana Morodan, trimisă în judecată La sfârşitul lunii martie, un echipaj de la Poliţia Rutieră a făcut semn regulamentar de oprire unui autovehicul la volanul căruia se afla Ana Morodan. Şoferiţa nu s-a conformat, şi-a continuat deplasarea, moment în care a intrat în coliziune cu două autovehicule, în urma accidentului rezultând pagube materiale. "După stabilirea identităţii conducătoarei auto, poliţiştii i-au solicitat să fie testată atât pentru stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat, cât şi pentru stabilirea preliminară a prezenţei în organism a substanţelor psihoactive cu aparatura din dotarea Brigăzii Rutiere, însă a refuzat", transmitea la acea vreme Brigada Rutieră. Ca urmare, vloggeriţa a fost condusă la sediul INML în vederea prelevării de mostre biologice, dar ea a refuzat şi de această dată. În consecinţă, poliţiştii i-au întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Ulterior, în aceeaşi zi, Ana Morodan a fost oprită din nou în trafic de poliţişti, care au constatat că femeia figura cu permisul de conducere reţinut ca urmare a primei abateri. Poliţiştii au procedat la testarea ei cu aparatul alcooltest, care a indicat o valoare de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. În urma testării preliminare cu aparatul DrugTest, s-a relevat prezenţa în organism de substanţe psihoactive. Ana Morodan a fost reţinută pentru 24 de ore, însă a fost eliberată după o zi şi pusă sub control judiciar. Morodan cere să fie îmbrățișată După ce a fost eliberată, Ana Morodan a recunoscută că a făcut o greşeală conducând maşina cu permisul suspendat. Ea a negat că ar fi consumat droguri şi susţinea că a luat un medicament, în baza unei reţete prescrise de medic. "Pentru copiii şi tinerii care mă urmăresc şi care visează să fie şi ei influenceri. Nu faceţi că mine. Să nu vă credeţi mai puternici decât viaţa, să nu va lăsaţi seduşi de celebritate şi să riscaţi totul pentru asta. Să nu va faceţi că zâmbiţi şi că sunteţi fericiţi când nu mai e niciun pic de soare în viaţa voastră. Nu merită. Pentru toţi ceilalţi, am greşit, îmi pare rău că v-am dezamăgit şi sunt recunoscătoare că n-am făcut şi mai mult rău. Am vrut doar să fiu o fată iubită şi fericită. Acum mi-aş dori să fie posibilă o lume ca într-o poveste pe care am auzit-o odată. Într-o comunitate din Africa, când un om greşeşte, tot satul vine şi îl mângâie şi îl îmbrăţişează. Ei cred că toţi suntem buni şi avem nevoie mai mult ca oricând de înţelegere şi dragoste umană, atunci când greşim. Fiind blânzi cu cel care a greşit, îl ajută să se reconecteze la natura lui adevărată, cea bună. Aveţi grijă de mintea şi sufletul vostru", scria la acea vreme Ana Morodan într-un mesaj pe Facebook. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu

Halep: Vreau doar să fiu judecată Foto: Facebook
Eveniment

Halep: Vreau doar să fiu judecată

„Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?”, a spus Simona Halep, într-un interviu pentru Tennis Majors. Simona Halep, câştigătoarea a două titluri de Mare Şlem, la Roland Garros (2018) şi Wimbledon (2019), a fost suspendată provizoriu de către Agenţia Pentru Integritatea Tenisului (ITIA) şi riscă până la patru ani de suspendare. Halep a fost testată pozitiv la US Open 2022, acolo unde românca a fost învinsă în primul tur de ucraineanca Daria Snigur, cu 6-2, 0-6, 6-4. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Halep: Vreau doar să fiu judecată Halep a precizat că are programată o audiere în data de 28 mai, însă ITF, care deja i-a respins şi dovezile şi solicitarea de ridicare a suspendării provizorii, poate cere anularea audierii. “Dacă o va face, vor fi opt luni fără ca eu să fi putut juca, din cauza unei suspendări provizorii, şi mi se pare nedrept să stau opt luni fără să joc şi fără să fi avut cea mai mică şansă de a mă exprima în faţa judecătorilor independenţi”, a adăugat sportiva. Ea a subliniat că nu a folosit niciodată, cu bună ştiinţă, vreun produs interzis şi că de această dată este vorba de o contaminare a unui supliment alimentar. “Nici nu ştiam ce este roxadustat. Nu auzisem niciodată de asta. A trebuit să caut pe internet doar ca să aflu”. Simona Halep a menţionat că din octombrie până în prezent a făcut zece teste de urină şi de sânge, toate cu rezultat negativ. Tennis Majors precizează că lucrurile relatate de Halep au fost verificate şi că avocaţii sportivei au confirmat că afirmaţiile sportivei corespund realităţii procedurilor în curs. Audierile, amânare după amânare „Am trimis dovezile mele la ITF, dar le-a respins. Le-am comunicat în decembrie, când munca noastră s-a terminat. După această respingere, singura modalitate de a-mi apăra drepturile a fost să cer să fiu audiată de o instanţă independentă pentru a-mi prezenta dovezile. Mizam foarte mult pe această audiere, deoarece respingerea de către ITF a dovezilor mele în decembrie a avut consecinţe pentru calendarul meu. O audiere a fost programată pentru prima dată pentru 28 februarie, după care mă gândeam că voi avea posibilitatea să joc la Indian Wells. ITF a cerut ca această audiere să fie amânată pentru a avea timp pentru teste suplimentare. Am avut mari speranţe, dar a trebuit să aştept până la 24 martie. Însă ITF a cerut apoi anularea audierii din 24 martie. Nu am acceptat această decizie deoarece regulamentul prevede că orice sportiv suspendat temporar are dreptul la o audiere rapidă. Începea să dureze foarte mult timp. Aşa că am cerut ITF să-mi ridice suspendarea provizorie, însă de asemenea a refuzat”, a mai explicat Halep. Iată interviul acordat celor de la Tennis Majors: „Aceasta este cea mai grea bătălie cu care m-am confruntat în viața” Tennis Majors: Cum ați reacționat când ați auzit că un număr mare de persoane, mai mare decât de obicei în aceste cazuri, evident, au declarat că nu cred că ați fi putut lua o substanță interzisă? Simona Halep : Am simțit susținerea oamenilor, a fanilor mei, de fapt a tuturor. Simt că ei nu cred că am luat cu bună știință ceva interzis. M-a făcut să mă simt mai puternică să revin și să muncesc mai mult pentru a reveni la nivelul la care am fost înainte, și chiar mai sus. Lucrez la asta. Îmi doresc foarte mult să revin în tenis și să joc la cel mai înalt nivel. Ei chiar mi-au (înțeles) personalitatea și felul meu de a fi. Mă face foarte fericită și îmi dă putere să lupt pentru adevăr și să mă întorc în tenis. Până acum, aceasta este cea mai grea bătălie cu care m-am confruntat în viața și în cariera mea. Am primit scrisoarea de la ITF în care mi s-a comunicat că am fost depistată pozitiv cu o cantitate extrem de mică de roxadustat. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să-i trimit un mesaj lui Patrick (Mouratoglou), antrenorul meu [cofondator al Tennis Majors], pentru a-l întreba dacă am înțeles corect că testul meu de urină a fost pozitiv. Din acest moment, am putut conta pe ajutorul său. Pentru că a fost alături de mine la fiecare pas, am putut afla adevărul. Tennis Majors: Cum vă vedeți viitorul în tenis, dacă acest caz va fi rezolvat într-un sens care să vă permită să reveniți în circuit? Simona Halep : Îmi doresc foarte mult să joc din nou, pentru că iubesc acest sport și vreau să joc din nou pentru titlurile mari. Am muncit toată viața mea pentru asta. Am continuat să joc (în timpul suspendării) pentru că aveam speranța că acest caz se va rezolva. Am avut multe amânări. Nu a fost ușor să rămân concentrată, dar am făcut tot ce am putut și am rămas cât mai concentrat să lucrez și să mă antrenez cât mai mult posibil. Până acum, tenisul a fost întotdeauna viața mea. Simt că vreau să o fac din nou atunci când mă voi întoarce. Vreau să fiu la fel de puternică ca înainte, chiar mai mult dacă este posibil. Muncesc pentru asta și știu că mă voi lupta pentru că vor fi aproape opt luni fără să joc un meci oficial și toată presiunea care a existat în legătură cu acest caz. Cred cu tărie că, dacă muncesc din greu, pot juca din nou la cel mai înalt nivel. Tennis Majors: Numeri zilele sau încerci să le eviți? Simona Halep : La această vârstă (31 de ani), este foarte greu să pierzi zile, săptămâni și luni. Ți-e frică de accidentări. Când nu ai meciuri oficiale, este mai riscant. Când timpul trece așa, este mai greu să revii (n.r.: Halep este acum numărul 26 mondial și era în top 10 când a fost suspendată provizoriu).

ONG-urile de mediu dau statul în judecată Foto: Romsilva
Mediu

ONG-urile de mediu dau statul în judecată

ONG-urile de mediu dau statul în judecată: comunitatea Declic a chemat statul român în instanță, pentru că îi cere acțiuni concrete împotriva schimbărilor climatice, anunță RFI. Demersul este susținut de organizațiile ecologiste Bankwatch România și 2Celsius. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ONG-urile de mediu dau statul în judecată Cătălina Hopârteanu, campaigner la Declic, a explicat la RFI ce urmăresc ONG-urile de mediu prin acest proces pe climă: ”Am cerut instanței să oblige Ministerul Mediului și Ministerul Energiei să ia măsuri pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Aici vorbim pe de o parte de creșterea procentului de energie verde din mixul energetic la 45% până în 2030, așa cum cere și Uniunea Europeană, dar și măsuri de protecție a pădurilor și măsuri prin care să reușim să ajungem ca țară la neutralitate climatică până în 2050”. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Ea a explicat ce riscă statul, dacă pierde procesul: „Dacă noi vom avea câștig de cauză în acest proces, atunci am cerut de altfel instanței să amendeze cu 20% din salariul minim, pentru fiecare zi de întârziere, să-i amendeze pe premier, ministrul Energiei și ministrul Mediului, cei care vor fi în funcție la momentul deciziei instanței, asta pentru că nu credem că e normal ca tot noi, cetățenii, să plătim, adică prin aceste instituții, ci vrem ca cei responsabili de acțiunile lor să fie trași la răspundere”.

Dragnea, judecat în dosarul Tel Drum (sursa: Facebook/Liviu Dragnea)
Eveniment

Dragnea, judecat în dosarul Tel Drum

Dragnea, judecat în dosarul Tel Drum. Fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de DNA în dosarul Tel Drum, fiind acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi instigare la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, comisă în forma participaţiei improprii, fapte comise pe vremea când era preşedinte al CJ Teleorman. Dragnea, judecat în dosarul Tel Drum Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a mai multor persoane. Printre acestea, și "Nicolae Liviu Dragnea, la data faptelor preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două fapte) şi instigare la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, comisă în forma participaţiei improprii." A fost trimisă în judecată și "Societatea Tel Drum SA, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două fapte)." Grup infracţional organizat Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriul trimis instanţei că Liviu Nicolae Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, ar fi iniţiat un grup infracţional organizat din care ar fi făcut parte funcţionari din administraţia locală, administratori/reprezentanţi ai firmei SC Tel Drum SA şi ai altor societăţi comerciale. Anchetatorii arată că grupul ar fi acţionat în perioada 2001-2017 în scopul de a obţine fraudulos sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. "Sub coordonarea şi decizia inculpatului Liviu Nicolae Dragnea, în cadrul grupului, funcţionarii publici ar fi acţionat în interesul unor societăţi private. Pentru funcţionarea grupului ar fi fost necesară privatizarea SC Tel Drum SA, trecerea ei din proprietatea Consiliului Judeţean Teleorman, prin persoane interpuse, în patrimoniul lui Liviu Nicolae Dragnea, achiziţionarea din fonduri publice a unui utilaj special de asfaltare şi atribuirea, în mod discreţionar, a contractelor de reabilitare a drumurilor din judeţ către Tel Drum SA", se precizează în comunicat. CJ Teleorman nu vrea să audă de dosar SC Tel Drum SA, spun procurorii, ar fi fost principala societate comercială din grup, capitalizată masiv şi folosită la obţinerea contractelor de lucrări, pentru distribuirea capitalului către celelalte societăţi comerciale şi membrii grupului, pentru achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile care sunt utilizate de membrii grupului, precum şi pentru a transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile către aceiaşi membri. Citește și: Dragnea și Irinuca, în Maldive cu avion privat pe bani publici: cum a ajuns subvenția de la stat pentru PSD în vacanțe de lux Ministerul Dezvoltării Regionale prin Administraţia Publice şi Fondurilor Europene, precum şi Ministerul Finanţelor - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-au constituit părţi civile în cauză, în timp ce Consiliul Judeţean Teleorman nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Pentru recuperarea prejudiciilor, în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii.

Primarul Robert Negoiță, trimis în judecată de DNA
Eveniment

Primarul Robert Negoiță, trimis în judecată

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a fost trimis în judecată de către DNA într-un dosar cu prejudiciu estimat la 115 de milioane de euro. În 2020, președintele PSD, Marcel Ciolacu, l-a invitat „să se întoarcă acasă”, dar Gabriela Firea s-a opus vehement, deși, în 2014, a fost nașa unui copil al primarului. În 2020, Negoiță a câșigat alegerile cu 43,74% din voturi. El este primar al Sectorului 3 din 2012. Foto: Curentul Primarul Robert Negoiță, trimis în judecată Procurorii susțin că Negoiță a continuat un contract vechi cu Rosal Group prin 54 de acte adiționale ilegale. În loc să fie organizate licitații publice, contractul de salubritate încheiat în anul 1999 a fost prelungit succesiv cu S.C. ROSAL GRUP S.A. (operator nelicențiat din anul 2013 pentru Sectorul 3), prin acte adiționale care au determinat inclusiv creșterea tarifelor de salubrizare. În acest dosar au mai fost trimiși în judecată mai mulţi directori şi funcţionari din Primărie, precum şi firma Rosal Grup SA. Rosal Grup este fondată de Silviu Prigoană, om de afaceri care în anii 2000 a înființat Realitatea TV, prima televiziune de știri. Acum, Rosal este controlat de familia omului de afaceri. Consiliul Local al Sectorului 3 s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma menţionată. Antena 3 nu mediatizează informația Știrea lipsește însă de pe mai multe site-uri de știri, la circa patru ore de la apariția comunicatului DNA. De exemplu, pe site-ul postului Antena 3, ea nu apare. Dintre sutele de știri cu Robert Negoiță, imensa majoritate sunt favorabile, fiind mediatizată grija sa pentru spațiul verde sau pentru creșe și grădințe. Nici DCNews, site controlat de Bogdan Chrieac, nu mediatizase această informație la câteva ore după ce devenise publică. La 29 iulie, DCNews a făcut un interviu cu Negoiță, chiar Chirieac fiind moderator. În ianuarie 2021, G4Media a scris că Robert Negoiță a cheltuit 3 milioane de euro din bugetul Primăriei Sector 3 pentru reclamă, dar Primăria a refuzat să spună ce televiziuni au primit bani. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km În octombrie 2021, RISE Project a scris că frații Negoiță și offshore-urile care controlează afaceri de zeci de milioane de euro apar în Pandora Papers. Documente confidențiale din masiva scurgere de informații Pandora Papers îi plasează pe Robert Sorin Negoiță, primarul sectorului 3 din Capitală, și pe fratele acestuia, Ionuț Negoiță, în centrul de comandă al unei complexe rețele de companii offshore care controlează afaceri de zeci de milioane de euro în România, arăta investigația RISE Project. În mai 2022, Buletin de București scria că Robert Negoiță este anchetat penal în dosarul privind moartea a doi muncitori pe șantierul de la Biblioteca Națională.

Scene de groază în sala de judecată (sursa: ziuaconstanta.ro)
Eveniment

Scene de groază în sala de judecată

Scene de groază în sala de judecată. O femeie de 33 de ani a fost atacată și rănită cu un cutter de fostul soţ, cu care se judeca pentru custodia copilului. Potrivit primelor informaţii, atacul a avut loc în sala 1, acolo unde se desfăşura procesul intre cei doi soţi. Femeia se judeca cu atacatorul pentru custodia copilului pe care îl aveau împreună. Agresorul avea interdicţie să se apropie de fosta lui soţie, aşa că a profitat de faptul că se vor afla în judecătorie în aceeaşi încăpere. Scene de groază în sala de judecată Bărbatul a intrat în sală cu un cutter şi a atacat-o pe fosta soţie. Femeia a fost tăiată pe obrazul drept şi în zona urechii. Rana ar fi ajuns şi pe gât. O ambulanţă a ajuns la faţa locului şi au preluat-o pe femeie pentru a o transporta la spital în vederea primirii de îngrijiri medicale suplimentare. Între timp, bărbatul a fost reţinut de poliţişti. Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor "Astăzi, în jurul orei 11.45, polițiștii Secției 3 au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că, în incinta Judecătoriei Constanța s-ar afla o persoană care prezintă o plagă tăiată. Deplasați la fața locului, polițiștii au constatat faptul că cele sesizate se confirmă, fiind vorba despre o femeie, de 33 de ani, care ar fi fost tăiată, în zona feței, de către fostul concubin, de 44 de ani, potrivit ziuadeconstanta. https://www.youtube.com/watch?v=59uMAiPLbD0&feature=emb_imp_woyt&ab_channel=ZIUAdeConstanta Din primele cercetări, se pare că incidentul a avut loc în timp ce ambele persoane se aflau într-o sală de judecată, într-un proces civil. Autorul se află în custodia polițiștilor, urmând a fi condus la audieri. Femeia a fost transportată la spital, pentru îngrijiri medicale, fiind conștientă și cooperantă. La acest moment, cercetările sunt în desfășurare", transmit poliţiştii constănţeni.

Membrii CSM și-au dat în judecată propria instituție. Lia Savonea câștiga, în 2020, 475.000 lei/ an Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Membrii CSM dat judecată propria instituție

Nu mai puțin de 13 din cei 14 membrii aleși din CSM și-au dat în judecată propria instituție pentru a recupera suma de 100.000 de euro, arată Europa Liberă România. Cei 13 susțin că au fost discriminați începând cu anul 2017. Doar judecătoarea Andreea Chiș din CSM nu a intentat proces. Membrii CSM și-au dat în judecată propria instituție „În urmă cu șase ani, guvernul a majorat cu 25% salariile consilierilor de probațiune, adică cei care se ocupă de reintegrarea socială a condamnaților din România. Trei ani mai târziu, cei 13 membri nemulțumiți din CSM au ajuns la concluzia că, începând cu 2017, au fost discriminați. Din moment ce salariile consilierilor de probațiune au crescut cu o pătrime și fac parte din familia ocupațională „justiție”, aceasta ar însemna că și salariile celor din CSM, care fac parte din aceeași familie ocupațională, trebuie să crească cu 25%”, explică Europa Liberă România. Acest site a calculat că, dacă vor câștiga, vor primi circa 500.000 de lei de persoană. Procesul se judecă la Curtea de Apel Pitești și are următorul termen pe 26 mai. Ultima declarație de avere depusă de Lia Savonea, membră a CSM, arată că, în anul fiscal 2020, ea a încasat „indemnizații și alte asemenea venituri” în valoare de 475.545,44 lei. În 2021, judecătorul Bogdan Mateescu - care a depus o declarație de avere în februarie 2022 - primea de la stat: 330.511 lei - indemnizație de președinte CSM, 163.457 lei - diurnă delegare și detașare și 40.713 lei - decontare chirie și transport. În total: circa 535.000 de lei. Procurorul Codruț Olaru - deținătorul a două mașini Audi - a încasat de la CSM și de la Ministerul Public, în 2021, circa 540.000 de lei. Judecătoarea Evelina Oprina: 330.000 de lei de la CSM, în 2021. Printre altele, ea deține trei apartamente în București, ultimul fiind cumpărat în 2022, fără să fi apelat la vreun împrumut. În declarația de avere nu figurează venituri din chirie. Judecătoarea Gabriela Baltag, posesoarea unui Audi Q3, a unui apartament și a unei case de vacanță, la Piatra Neamț: 331.389 lei - indemnizație CSM, în 2020, diurnă detașare - 151.000 lei, alocații locuință și transport - 42.000 de lei și încă 7.100 de lei pentru alte drepturi. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul

Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. Sursă imagine: Twitter
Internațional

Jurnalista rusoaică anti-război la judecată

Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată, transmite marți BBC News. Marina Ovsyannikova, angajată la televiziunea de stat rusă, urmează să compară în fața Tribunalului Ostankino din Moscova. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. Ar risca 10 zile în închisoare sau o amendă de 30.000 de ruble Marina Ovsyannikova, jurnalista TV din Rusia, va compărea marți în fața Tribunalului Ostankino, fiind acuzată de „organizarea unui eveniment public fără autorizație”. Pentru această acuzație, ea riscă o amendă de 30.000 de ruble (aproximativ 200 de lire), serviciu în folosul comunității sau 10 zile de închisoare. Jurnalista nu ar intra sub incidența noii legi din Rusia, care prevede 15 ani de închisoare pentru cine vorbește despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în locul „operațiunii speciale”, care este narațiunea Kremlinului. Anterior, BBC a relatat că avocații jurnalistei nu reușeau să o localizeze. Acum, însă, a apărut o imaginea cu ea și un avocat pe Twitter. Марина Овсянникова в Останкинском районом суде. С ней адвокат Антон Гашинский. pic.twitter.com/b1wPyy4BJ1— Соболь Любовь (@SobolLubov) March 15, 2022

Ex-primarul Tudorache Diamant, trimis în judecată (sursa: Facebook/Dan Tudorache)
Eveniment

Ex-primarul Tudorache "Diamant", trimis în judecată

Ex-primarul Tudorache "Diamant", trimis în judecată. Daniel Tudorache, fostul primar la Sectorului 1 din Capitală, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor, a informat, miercuri, DNA. Ex-primarul Tudorache "Diamant", trimis în judecată Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate corupţiei au dispus trimiterea în judecată a lui Daniel Tudorache, la data faptelor primar, anterior deputat, viceprimar al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, aflat sub control judiciar pe cauţiune cu o valoare de 1.000.000 euro, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor. În acelaşi dosar, în faţa judecătorilor va ajunge şi fosta soţie a edilului, sub control judiciar pe cauţiune cu o valoare de 200.000 euro, pentru complicitate la spălarea banilor, dar şi o altă persoană din anturajul primarului, sub control judiciar pe cauţiune cu o valoare de 75.000 euro, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă. Comision de 10% din valoarea contractului Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, în perioada septembrie 2016 - mai 2017, persoana aflată în anturajul lui Daniel Tudorache, la acel moment primarul Sectorului 1, ar fi pretins de la un om de afaceri un comision de 10% din valoarea contractului de servicii pe care societatea acestuia îl avea cu o instituţie aflată în subordinea Primăriei Sectorului 1, iar, în schimbul banilor, persoana respectivă se angaja să intervină, atât în mod direct, cât şi prin intermediul lui Tudorache, la funcţionarii responsabili, astfel încât contractul să se desfăşoare în bune condiţii (plata la timp a facturilor şi actualizarea tarifelor). Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” "În schimbul traficării influenţei, persoana aflată în anturajul primarului ar fi primit suma totală de 105.000 lei în numerar, precum şi suma de 8.640 lei disimulată ca plată a unor facturi fiscale fictive emise de o firmă aparţinând traficantului de influenţă", menţionează anchetatorii. În activităţile descrise, spune DNA, persoana care şi-a traficat influenţa ar fi fost sprijinită de Daniel Tudorache. Cu prilejul a două întâlniri din zilele de 19 septembrie 2016 şi 7 februarie 2017 desfăşurate în biroul din cadrul Primăriei Sectorului 1, acesta i-ar fi întărit omului de afaceri convingerea că solicitantul comisionului ar fi trimisul său şi că trebuie să ţină legătura cu acesta pentru buna desfăşurare a contractului. În acest mod, Daniel Tudorache ar fi confirmat caracterul real al influenţei. De altfel, arată procurorii, din datele cauzei ar reieşi că primarul de la acea vreme Daniel Tudorache ar fi fost principalul beneficiar al sumelor primite de persoana din anturajul său. Cum a ascuns banii În perioada în care a ocupat funcţii publice (ianuarie 2008 - martie 2019), Daniel Tudorache ar fi beneficiat de sume de bani disproporţionat de mari comparativ cu veniturile sale licite care reprezentau o medie de aproximativ o mie de euro pe lună, menţionează Direcţia. Pentru a ascunde originea sumelor de bani presupus obţinute în mod nelegal, DNA arată că acesta ar fi procedat la: * depunerea de sume de bani în numerar, prin intermediul fostei soţii şi al menajerei, în conturi bancare deschise pe numele acestora - în total 3.255.465 lei şi 231.117 euro; * achiziţionarea de bunuri imobile pe numele fostei soţii, în sumă totală de 305.000 euro şi 470.000 lei, sume plătite de asemenea în numerar; * acordarea unui împrumut de 920.000 de euro, în numerar, unei persoane, prin intermediul fostei soţii; * achiziţionarea, prin intermediul fostei soţii, de bijuterii, inclusiv diamante în valoare de 9.784.295 lei. * restituirea, în perioada 2010-2012, pe parcursul unui an şi jumătate, în mai multe tranşe, în numerar, a sumei de 240.000 de lei împrumutată în data de 13.09.2010 de la o persoană, prin intermediul fostei soţii, în contul căreia a fost transferată suma împrumutată şi care a fost utilizată în data de 15.09.2010 pentru achiziţionarea, pe numele soţiei, a unui autoturism de lux în valoare de 59.494 euro; Într-un context separat, afirmă procurorii, în perioada aprilie - iunie 2018, persoana din anturajul primarului Tudorache ar fi pretins de la acelaşi om de afaceri un comision de 10% din valoarea unui contract de servicii încheiat la data de 27 aprilie 2018 cu o instituţie aflată în subordinea Primăriei Sectorului 1. 258 de bijuterii și pietre prețioase găsite la percheziție "În schimb, persoana se angaja să-şi exercite influenţa asupra funcţionarilor responsabili, atât direct, cât şi prin intermediul primarului, pentru a asigura câştigarea şi buna desfăşurare a contractului. La data de 12 iunie 2018, în baza solicitării, persoana din anturajul primarului ar fi primit în numerar suma totală de 5.000 lei, disimulată ca plată a unor facturi fiscale fictive emise de o firmă aparţinând traficantului de influenţă", se precizează în comunicat. În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor bunuri aparţinând lui Daniel Tudorache şi soţiei acestuia, identificate la percheziţia domiciliară, respectiv 258 de obiecte (bijuterii şi pietre) cu o valoare totală de 9.784.295 lei şi sumele de 11.210 euro şi 4.235 dolari, precum şi asupra mai multor bunuri imobile aparţinând soţiei acestuia. De asemenea, s-au dispus măsuri asigurătorii şi asupra sumei de 150.000 lei aparţinând celui de-al treilea inculpat. Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere calitatea de deputat a inculpatului Tudorache Daniel, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră