vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: import

19 articole
Economie

România importă masiv carne de porc

România importă masiv carne de porc. Țara noastră, singura putere agricolă între ţările membre ale UE cu condiţii pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, este dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate, până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară, iar carnea de porc este doar unul dintre acestea, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu. Riscuri de securitate alimentară "Neavând sectorul zootehnic dezvoltat, suntem obligaţi să importăm produse alimentare de la partenerii europeni, dar şi de pe pieţe terţe. Asta a făcut ca şi în anul agricol 2021/2022, România să realizeze un deficit comercial foarte mare, ceea ce denotă o dependenţă netă a României de importul de produse agroalimentare, în special: carne de porc, tăiată şi în viu. Acest lucru imprimă riscuri majore cu privire la securitatea alimentară şi nu numai. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Uneori cu privire la agricultură suntem captivaţi de anumite realizări, în realitate, problemele noastre, atât din punct de vedere cantitativ, calitativ şi valoric când vorbim de producţia agroalimentară, rămân extrem de grave, din cauza eficienţei economice scăzute în ansamblul ei", a declarat pentru Agerpres preşedintele AFR. Acesta a subliniat că situaţia balanţei comerciale pe produse agroalimentare trebuie tratată serios, astfel încât, să poată fi rezolvate două paradoxuri cu care se confruntă România. "Realizăm recorduri la unele culturi agricole, ocupând primele locuri în Europa, dar suntem dependenţi de importurile de produse alimentare până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară. De asemenea, România este singura putere agricolă între ţările membre ale UE cu condiţii pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, dar dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate", a menţionat Botănoiu. Importuri de 750 de milioane de euro Potrivit sursei citate, numărul porcilor crescuţi anul trecut în fermele româneşti a fost de 17 ori mai mic decât în anii de dinainte de Revoluţie şi de șapte ori faţă de anul 2000, iar acest lucru se vede în balanţa comercială în condiţiile în care România importă anual carne de porc de peste 750 milioane de euro. "Doar circa 750.000 de porci au fost crescuţi în anul 2022 în fermele româneşti. De 17 ori mai puţin decât în anii de dinainte de Revoluţie şi de șapte ori mai puţin decât în 2000. Ce s-a întâmplat, în ultimele trei decenii, cu această ramură a zootehniei care odinioară hrănea o ţară întreagă? Eşecul statului în lupta împotriva pestei porcine e doar ultima dintr-o listă lungă de cauze. Efectul: importuri masive de carne de porc în situaţia în care suntem primii producători de porumb boabe la nivel european. De asemenea, doar o cincime din carnea de porc pe care au cumpărat-o românii în 2022 a provenit din fermele din România. Iar din aceşti 20%, doar jumătate sunt animale născute şi crescute în România, restul fiind importuri de animale vii. Calculul nu acoperă şi suinele crescute în gospodării pentru consum propriu sau cele vândute la negru; cifra acestora este, oricum, în scădere în ultimii ani", arată preşedinte AFR în analiza sa privind piaţa porcului din România. România importă masiv carne de porc Acesta consideră că deciziile politice luate cu întârziere şi, de multe ori, nu în concordanţă cu realitatea, continuă să lase o amprentă negativă asupra acestui sector important din zootehnie. "Consumul de carne de porc a crescut uşor, dar nu din producţie autohtonă. Importurile de carne de porc nu duc decât la plata fermierilor din alte state. Este surprinzător pentru că, dacă vă uitaţi la statistici, la ce importăm, la deficitul balanţei de plăţi şi aşa mai departe, pe locul unu la partea de produse alimentare este de departe carnea de porc. După apariţia pestei porcine africane în fermele din România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone, cât era în 2017, la aproape 500.000 de tone în 2019, iar in 2022, la 750.000 de tone aşa cum reiese din datele Institutului de Statistică", a mai spus el. În opinia sa, efectivele de animale au scăzut în ultimul deceniu pentru toate speciile, România consemnând între anii 2012 şi 2022, unele dintre cele mai mari declinuri procentuale ale populaţiei de porcine. Pe de altă parte, Comisia Europeană este decisă şi acţionează ferm pentru reducerea numărului de bovine, porcine şi de alte animale crescute în ferme în UE. Populația scade, prețul crește Fermele care produc viermi şi insecte pentru consum uman vor avea parte de subvenţii tot mai generoase, a anunţat Bruxellesul, în detrimentul clasicelor ferme în care sunt crescute animale precum porcii sau păsările, avertizează Botănoiu. "Este o tendinţă descrescătoare ce se poate observa în ultimul deceniu la nivelul UE, România consemnând între 2022 şi 2012 unele dintre cele mai mari declinuri procentuale ale populaţiei de porcine. Populaţia de porci a scăzut în 2022 cu 5,9% în UE, România consemnând al treilea cel mai mare declin procentual dintre ţările blocului comunitar, de 34,9%, după Slovacia - 39,74% şi Lituania - 36,28%. România a pierdut într-un deceniu 1,8 milioane de porci, de la 5,2 milioane de animale în 2012 ajungând la 3,4 milioane în 2022", a punctat preşedintele AFR.Pe de altă parte, Botănoiu a menţionat că în timp ce numărul de purcei a scăzut constant, preţul a crescut, începând cu luna noiembrie 2022: de la 53 euro (preţ de bursă, fără transport şi marja producătorului) în noiembrie 2022, a ajuns la aproape 78 euro în februarie 2023, 86 euro în martie până la o medie europeană de aproape 88 euro, dar adăugând transportul şi marja producătorului, preţul depăşeşte 115 euro/cap. Fără investiții în producție "Statele membre mari producătoare de purcei, printre care amintim Germania, Olanda sau Danemarca, şi-au schimbat politica. Unele au redus numărul de purcei, altele preferă să crească şi să livreze, mai ales pe piaţa asiatică. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie România este net importatoare de purcei şi în curând nu va mai avea de unde să cumpere. Şeptelul de scroafe s-a redus drastic datorită pestei porcine africane. Pentru a ne produce singuri 80% din purcei, avem nevoie de ferme mari cu 3.000-5.000 de scroafe. O prioritate pentru guvernanţii noştri ar trebui să fie încurajarea investiţiilor în fermele de reproducţie. Avem un minus uriaş care va fi greu de recuperat, sunt necesari mulţi ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere să investească în ferme de reproducţie", a concluzionat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

România importă masiv carne de porc (sursa: agrointel.ro)
Fulop contestă existenţa unei crize de puieţi Foto: Romsilva
Mediu

Fulop contestă existenţa unei crize de puieţi

Secretarul de stat Lorand Fulop, de la Ministerul Mediului, contestă existenţa unei crize de puieţi, însă specialiştii îl contrazic. Fulop a discutat, la Bistrița Năsăud, cu specialiştii silvici şi primarii pe această temă. Şeful ocolului silvic din comuna Romuli a fost primul care a vorbit despre criza de puieţi de pe piaţă, lucru confirmat de unii primari, fiind ridicată şi problema preţului puieţilor, care s-ar fi dublat în ultima jumătate de an. Reprezentantul Ministerului Mediului a răspuns că această îngrijorare există "în teorie" şi că ar trebui prima dată depuse proiectele şi abia apoi văzut dacă există sau nu o problemă în ceea ce priveşte achiziţia de puieţi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fulop contestă existenţa unei crize de puieţi "În teorie, există această îngrijorare, însă noi, la minister, avem această abordare de 'hai să abordăm problemele practic, hai să avem acele proiecte depuse şi să vedem că într-adevăr nu sunt puieţi'. Întrebarea de fapt este: da, e o problemă reală, dar oare există sau numai în teorie credem noi că nu sunt puieţi? Dar sunt oameni care s-au dus, vor să împădurească şi nu au reuşit să cumpere?", a reacţionat secretarul de stat Lorand Arpad Fulop. Şeful Direcţiei Silvice Bistriţa, Gheorghe Ivan, s-a arătat surprins că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu ar cunoaşte problema crizei de puieţi, deşi are evidenţa producţiei fiecărei pepiniere. „Este o lipsă acută de puieţi” "Pe mine mă surprinde faptul că - şi vă rog să mă iertaţi - ministerul nu ştie astăzi că este o criză de puieţi. Orice pepinieră din ţara asta are o autorizaţie de funcţionare, acea autorizaţie se vizează anual. Când ceri viza ca să poţi livra puieţi, se depune un raport cu puieţii apţi de plantare pe care i-ai produs în anul trecut, deci ministerul are această evidenţă. Într-adevăr, este o lipsă acută de puieţi şi poate dublă, dacă nu mai mult decât cei care se produc în ţară la ora aceasta. Regia Naţională folosea în jur de 12 milioane de puieţi anual, deci toate direcţiile silvice, toate pepinierele au produs în funcţie de piaţă, în funcţie de cerere. Dintr-o dată, ne-am trezit cu această cerere imensă. Or, ştim foarte bine că răşinoasele, după tehnologia veche, se produc în trei ani de zile; această tehnologie nouă (...) va permite să avem puieţi apţi de plantat într-un sezon de vegetaţie, dar asta va implica multe alte lucruri, pentru că trebuie schimbate normele - pe care tot ministerul trebuie să le schimbe, trebuie să schimbe tehnologia de plantare ş.a.m.d. Toate aceste lucruri trebuie un pic pregătite dinainte. La foioase, ştim că şi fagul, şi gorunul au fructificaţie la patru ani de zile, nu fructifică în fiecare an", a afirmat Ivan. O soluție: importul puieților Gheorghe Ivan a menţionat, în context, că proiectul iniţiat în urmă cu patru ani, prin care lângă Bistriţa, în localitatea componentă Sărata, urma să fie amenajată şi dotată o pepinieră modernă, capabilă să producă peste 18 milioane de puieţi anual, nu a mai obţinut finanţare prin PNRR, astfel că a fost abandonat. Citește și: Lucian Heiuș, șeful ANAF: media de vârstă în instituție este 56 de ani. „Facem analiză de risc cu programe de acum 15 ani” Secretarul de stat Lorand Arpad Fulop a mai spus că o soluţie ar putea fi importul puieţilor, dar că această problemă semnalată de specialişti nu trebuie să întârzie punerea în aplicare a programului de reîmpăduriri finanţat prin PNRR şi depunerea de solicitări de finanţare.

Rafila vrea medici din afara UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Rafila vrea medici din afara UE

Doar unul din zece medici rezidenți din România este dispus să lucreze în mediul rural iar 21% și-ar schimba cariera pentru una în domeniul IT. Acestea sunt două dintre concluziile unui studiu recent care confirmă realitatea cu care se confruntă, de ani buni, sistemul medical din România. Rafila vrea medici din afara UE. Pe de o parte, doleanțele rezidenților explică deficitul de medici în zonele rurale, pe de alta, atrag atenția asupra incapacității unui sistem de a insufla motivația necesară continuării carierei în domeniul ales inițial. O lipsă de motivație care stă și la baza exodului medicilor români primiți cu brațele deschise, în special în Germania, Franța și Marea Britanie, țări în care România a ajuns printre primele locuri la capitolul "țara care își exportă medicii". În același timp, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, se gândește să "importe" medici din afara Uniunii Europene. Rotaru în România, Nussberger în Elveția Mădălina Rotaru (căsătorită Nussberger) este astăzi un medic reumatolog de succes în Elveția, țară unde a ajuns în urmă cu zece ani, imediat după ce și-a încheiat studiile de medicină în România. Deși a întâmpinat multe obstacole (amintind, printre altele, într-un recent interviu pentru Berner Zeitung și de faptul că mulți pacienți elvețieni nu înțelegeau germana literară pe care o vorbea), deși s-a gândit de multe ori să se întoarcă în țară, a preferat să treacă peste toate greutățile. Pentru că dorea să-și poată profesa meseria la standarde înalte. A lucrat în mai multe spitale din țara cantoanelor (printre care Aarau și St. Gallen), iar azi este unul dintre specialiștii în reumatologie din Elveția. Citește și: Medicul care refolosea stimulatoare cardiace de la cadavre, arestat. A pus ilegal câte un stimulator pe săptămână timp de cinci ani Chiar dacă teoria a învățat-o în România, practica a alungat-o, infrastructura fiind unul dintre motive. Nussberger a amintit de frustrarea pe care un medic o simte din cauza lipsei de echipamente de examinare și chirurgicale, disponibile doar în spitalele mari. Însă nu doar infrastructura alungă medicii tineri din țară, ci și nepotismul care există în sistem și salariile mici. Potrivit unui studiu privind migrația medicilor români în Franța, realizat de doi academicieni francezi, motivațiile economice sunt primul factor de plecare: "70% dintre medicii români stabiliți în Franța menționează remunerația drept motiv principal pentru plecarea lor. Diferențele de nivel de trai dintre cele două țări sunt semnificative: salariul minim în 2021 era de 458 de euro în România, față de 1.554 de euro în Franța. Iar decalajele sunt și mai mari pentru lucrătorii cu înaltă calificare, precum medicii. Un medic generalist debutant primea un salariu mediu de 470 de euro în România, în timp ce același profesionist dintr-un mediu spitalicesc francez primește 2.300 de euro la începutul carierei.". 500 de comune nu au nici un medic "Nu pot învinovăți pe nimeni că își caută un loc de muncă în Occident", a declarat, pentru Berner Zeitung, Cristina Vladu, specialist în politici de sănătate, continuând: "Dacă ar pleca în străinătate, ar dobândi experiență și s-ar întoarce, nu ar fi atât de tragic. Dar majoritatea aleg să rămân acolo, iar asta este devastator pentru sistemul de sănătate din România.". Infrastructura, salariile mici și exodul medicilor a provocat în România un decalaj din ce în ce mai mare în domeniul asistenței medicale, cei din mediul rural suferind enorm din cauza absenței medicilor. Potrivit Cristinei Vladu, "Unele regiuni sunt considerate adevărate «deșerturi medicale», aproximativ 500 de comunități neavând, în prezent, nici un serviciu medical de bază.". Formăm medici, dar nu-i păstrăm Potrivit unui studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, speranța de viață în România rămâne printre cele mai scăzute din UE, fiind cu șase ani sub media UE, iar rata mortalității evitabile prin prevenție fiind a treia cea mai ridicată din UE: "Deficiențele majore în ceea ce privește capacitatea sistemului de sănătate de a oferi populației un tratament adecvat și în timp util sunt demonstrate de ratele ridicate ale mortalității prin cauze tratabile, asociate bolilor cardiace ischemice (considerate deopotrivă evitabile și tratabile), accidentelor vasculare cerebrale, pneumoniei și cancerului colorectal.". Una dintre cauzele lacunelor în tratarea pacienților este și lipsa personalului medical. Potrivit raportului OECD, deși România formează un număr suficient de profesioniști în domeniul sănătății, mulți dintre ei aleg să migreze către alte țări: "Deși România oferă formare unei forțe de muncă numeroase din domeniul sănătății, în 2019, sistemul său de învățământ generând al cincilea cel mai mare număr de absolvenți în domeniul medical (4.967) și al treilea cel mai mare număr de absolvenți de asistență medicală (17.549) din UE (...) migrația personalului medical a avut ca rezultat numărul redus de profesioniști din domeniul sănătății care lucrează în România, ceea ce afectează accesul populației la asistența medicală.". Mai puține rețete, mai puțini doctori Dacă în România exodul de medici este justificat prin probleme care se nasc după terminarea studiilor, în alte țări, precum Franța, Germania sau Elveția, deficitul de medici și nevoia de a importa cadre medicale din alte țări provin în special din cauza examenului din timpul facultății cunoscut drept "numerus clausus": un sistem de limitare a numărului de studenți la medicină, introdus în 1971, în Franța, cu intenția de a limita numărul de absolvenți ai facultăților de medicină. "Am blocat atunci pregătirea medicilor din cauza unei idei care azi e de neconceput: «Cu cât vor fi mai puțini medici, cu atât vor fi mai puține rețete de rambursat»", a afirmat recent, pentru France Bleu, François Bayrou, secretar general al CNR (Conseil National de la Refondation). Adăugând că această idee de a-i departaja pe cei mai buni dintre cei buni a funcționat, în special, pentru bugetul de asigurări sociale. Totuși, examenul, extrem de dur, de reglementare a numărului de absolvenți de medicină (preluat și de Germania și Elveția), introdus în lege în urmă cu mai bine de 50 de ani, a fost luat în discuție în Franța abia în 2019. Atunci, guvernul a anunțat un plan de a creștere numărul de studenți admiși la studii medicale cu aproximativ 20% până în 2020 și de a desființa examenul "numerus clausus", permițând un respiro școlilor de medicină, care vor căpăta astfel mai multă flexibilitate. Cu toate acestea, potrivit previziunilor, stagnarea forței de muncă în acest domeniu va continua până în 2030. Un absolvent de Medicină din trei pleacă din România Până atunci, medicii din alte țări europene, în special din România, sunt întâmpinați cu brațele deschise. Potrivit unui studiu al OCDE din mai 2020, o treime dintre medicii formați în România lucrează în străinătate, țara noastră având cea mai mare rată de emigrare a medicilor din lume, urmată de Zimbabwe, Belize și Republica Dominicană. În Elveția, potrivit Berner Zeitung, trei din patru medici licențiați provin din străinătate, România aflându-se printre primele 4 țări, după Germania, Italia și Franța. Există și unele nemulțumiri la adresa medicilor români care profesează în Elveția, în special din cauza menținerii examenului numerus clausus (de exemplu, Martin Leschhorn, de la Medicus Mundi Elveția, spune că, „Din moment ce medicii germani sunt mai greu de obținut, Elveția îi folosește acum pe cei mai slabi."). Dar Philippe Luchsinger, președintele Medicilor Generaliști și Pediatrilor, susține că acest lucru echilibrează deficitul de medici în toate regiunile și disciplinele, observând un fenomen interesant: "Căutăm în primul rând furnizori de bază în zonele rurale. Cu toate acestea, medicii imigranți nu acoperă această nevoie, căci un număr peste medie dintre ei se îndreaptă spre disciplinele specializate din marile spitale, în timp ce 40% dintre elvețienii instruiți merg în îngrijirea de bază.". În Germania, potrivit Asociației Medicale, în 2022, numărul medicilor proveniți din România se ridica la 4.721, țara noastră situându-se pe locul doi la capitolul "export", foarte aproape de Siria (5.404). În Marea Britanie, conform celor mai recente date (iunie 2022), numărul medicilor români era de 5.519. În ceea ce privește Franța, care a fost și prima destinație a exodului, numărul medicilor români care au migrat crește de la an la an. În 2017, era estimat că peste 40% dintre medicii care veneau din afara Franței proveneau din România (de șapte ori mai mult decât în 2007). Rafila vrea medici din afara UE În vara anului trecut, Daniel Coriu, președintele Colegiului medicilor din România, declara pentru hotnews.ro că, de fapt, în România nu ne confruntăm cu un deficit de medici, ci mai degrabă cu o proastă distribuire zonală: "Practic, noi, în ansamblu, nu avem un deficit de medici. Poate că ar mai fi nevoie de câteva mii. Dar faptul că ei sunt concentrați doar în cateva județe, acest dezechilibru, repartiția medicilor este marea problemă. Nu avem un deficit foarte mare de medici, poate doar la nivelul medicilor de familie - de 1.400 și ceva. Dar în rest, nu avem un deficit foarte mare. Noi putem să îl compensăm cumva, dar acest dezechilibru este dramatic.". După câteva luni, la sfârșitul anului, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, avea să declare, într-un interviu pentru TVR, că una dintre soluții posibile pentru a redresa problema generată de lipsa de personal din sistemul de sănătate ar fi să aducem medici din afara Uniunii Europene. În acest scop, ministrul a anunțat că în luna martie va fi organizată o întâlnire la care vor participa reprezentanţi ai celor 53 de state membre ale regiunii europene OMS și reprezentanţi ai Comisiei Europene: "Trebuie să găsim pârghiile prin care şi eventualul flux de personal medical calificat din alte ţări decât din Uniunea Europeană să fie posibil, dar în nişte condiţii reglementate, care să poată să fie eventual aplicate, inclusiv proceduri de echivalare sau de completare a studiilor în ţările membre ale Uniunii Europene.".

România continuă să importe din Rusia (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România continuă să importe din Rusia

România continuă să importe din Rusia. Războiul început de Rusia în Ucraina nu a împiedicat Iaşiul să importe masiv din ţările implicate în conflict. România continuă să importe din Rusia Raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea importurilor în primele patru luni ale anului 2022 a fost de aproape trei ori mai mare faţă de nivelul anului precedent. Totodată, războiul „a muşcat” doar 4% din exporturile judeţului Iaşi în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2022 către aceste ţări comparativ cu perioada similară a anului trecut. Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană În consecinţă, deficitul balanţei comerciale s-a adâncit în acest timp, ajungând în numai patru luni la 35,81 milioane de euro, faţă de un deficit de 10,35 milioane de euro înregistrat în aceeaşi perioadă din anul 2021, după cum reiese din cel mai recent Buletin Statistic Lunar al Judeţului Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră