vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: import

19 articole
Internațional

Ungaria, interesată să importe gaz românesc din Marea Neagră (Neptun Deep)

Ungaria și-a exprimat oficial interesul pentru importul de gaze naturale din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, ca parte a strategiei sale de diversificare a surselor de energie. Anunțul a fost făcut marți de ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului exterior, Peter Szijjarto, în cadrul unei conferințe de presă pe teme energetice susținute la București. Ungaria, interesată să importe gaz românesc Peter Szijjarto a subliniat că decizia privind structura consumului intern și cantitățile de gaz destinate exportului din Neptun Deep aparține exclusiv României. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Totuși, în cazul în care gazul românesc ar fi disponibil pentru export, Ungaria și-ar dori să îl importe, cu condiția încheierii unui acord comercial avantajos între MVM (compania energetică maghiară) și OMV Petrom. „Suntem interesați de diversificare, suntem interesați să adăugăm România la sursele de aprovizionare cu gaze ale Ungariei. Problema este comercială și ține de o decizie națională a României”, a declarat ministrul ungar. Rusia, considerată în continuare un furnizor de încredere Întrebat despre posibilitatea ca MOL să achiziționeze activele internaționale ale Lukoil, Szijjarto a spus că negocieri ar putea exista, însă este încă prematur. El a reiterat că Ungaria continuă să importe petrol de la Lukoil și consideră Rusia un partener energetic de încredere. „Toate alternativele sunt mai puțin de încredere sau mai scumpe”, a afirmat ministrul, justificând menținerea cooperării energetice cu Rusia. Posibilă implicare a Ungariei în zăcământul Trident Ministrul a fost întrebat și despre un interes potențial al Ungariei pentru participația Lukoil din perimetrul Trident din Marea Neagră. Szijjarto a menționat că MOL, companie maghiară privată, ia decizii comerciale independente și ar putea negocia dacă tranzacțiile sunt profitabile. Perimetrul Trident este deținut în proporție de 87,8% de Lukoil și 12,2% de Romgaz. Estimările preliminare indică rezerve potențiale de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaze, însă datele nu sunt încă confirmate prin foraje. Cooperare energetică româno-ungară: un model regional Peter Szijjarto a elogiat cooperarea energetică dintre România și Ungaria, considerând-o „exemplară” și „bazată pe pragmatism și bun-simț”. El a subliniat importanța colaborării de bună vecinătate pentru securitatea energetică regională. „Cooperarea energetică dintre România și Ungaria este cu adevărat perfectă”, a spus oficialul, menționând că interconectorul de gaze a fost extins la o capacitate de 2,7 miliarde de metri cubi. Ungaria se bazează pe viitoare livrări de gaze prin România, în contextul în care țara noastră este văzută ca un viitor furnizor-cheie de energie pentru regiune.

Neptun Deep, nouă miză pentru Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Rusia va importa benzină, penurie de combustibil (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, umilit: Rusia va importa benzină, după decimarea rafinăriilor de dronele ucrainene

Guvernul rus a decis să elimine taxa de import pentru benzină, în contextul în care mai multe regiuni ale țării se confruntă cu un deficit de combustibil provocat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Vicepremierul Alexander Novak a declarat miercuri că această măsură le permite operatorilor economici să importe liber benzină și produse petroliere. Alexander Novak: „Importurile de benzină sunt permise” Potrivit oficialului rus, legislația în vigoare permite importurile, iar Executivul a acționat rapid pentru a facilita accesul companiilor la piața externă. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” „Această posibilitate există. Legislația noastră permite importurile, iar Guvernul Rusiei a redus taxa de import impusă anterior, de 5%, care era, în principiu, prohibitivă”, a explicat Novak. El a adăugat că, odată cu reducerea taxei la zero, operatorii pot aduce benzină și alte produse petroliere fără bariere fiscale. Penurie de combustibil în mai multe regiuni din Rusia Decizia vine pe fondul atacurilor repetate ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice rusești. Ținta principală a acestor lovituri au fost rafinăriile de petrol, esențiale pentru alimentarea economiei și a frontului militar. Ca urmare, ratele de procesare a țițeiului au scăzut cu cel puțin 7% în ultimele două luni, generând un deficit de benzină în mai multe regiuni ale Federației Ruse. Această criză a afectat lanțul de aprovizionare și a dus la creșterea tensiunilor pe piața internă a carburanților. Impact economic: Rusia anticipează o creștere modestă a PIB-ului Problemele din sectorul energetic se adaugă unei economii ruse aflate deja în încetinire accentuată. Guvernul de la Moscova estimează pentru 2025 o creștere a PIB-ului de doar 1%, comparativ cu 4,3% în 2024 și 4,1% în 2023. În același timp, Fondul Monetar Internațional a revizuit în sens negativ prognoza de creștere economică a Rusiei, de la 0,9% la 0,6%, semnalând vulnerabilitățile tot mai mari ale economiei bazate pe exportul de energie.

România nu importă țiței din Rusia (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

România neagă acuzațiile Reuters privind creșterea importurilor energetice din Rusia

Ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan, a transmis că România respectă integral toate sancțiunile impuse Federației Ruse la nivelul Uniunii Europene. România nu importă țiței din Rusia Țara noastră nu a mai importat țiței din Rusia din 5 decembrie 2022 și nici produse petroliere din 5 februarie 2023, iar aceste interdicții vor rămâne în vigoare și pe viitor. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Declarația vine după ce agenția Reuters a publicat un articol potrivit căruia România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice rusești. Ministrul Energiei: „România nu face compromisuri” Bogdan Gruia Ivan a calificat informațiile drept eronate și a cerut un drept la replică, solicitând actualizarea articolului publicat de Reuters. „România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și respectă integral sancțiunile UE”, a subliniat ministrul. Acesta a adăugat că țara noastră nu face compromisuri în privința obligațiilor asumate ca stat membru al Uniunii Europene și a protejării securității energetice. Încălcarea sancțiunilor europene Ministrul Energiei a avertizat că orice încălcare a regimului de sancțiuni va fi penalizată sever. „Încălcarea regimului de sancțiuni stabilite la nivel european constituie infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazuri grave se poate ajunge la pedepse de până la 12 ani”, a precizat Bogdan Ivan. El a făcut apel ca orice informație despre operatori economici care încalcă sancțiunile să fie sesizată autorităților competente. Analiza Reuters Analiza Reuters, bazată pe datele Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), arată că mai multe state europene și-au majorat valoarea importurilor de energie din Rusia în primele opt luni ale anului 2025, în pofida sancțiunilor. Franța, Olanda, Belgia, Croația, Portugalia și Ungaria se numără printre țările cu creșteri semnificative. În total, Uniunea Europeană ar fi importat energie rusească în valoare de peste 11 miliarde de euro, deși dependența de resursele rusești s-a redus cu 90% față de 2022.

Ungaria nu renunță la petrolul rusesc (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va continua să importe petrol rusesc, în ciuda cererii lui Trump. Budapesta invocă geografia

Ungaria nu renunță la petrolul rusesc. Ungaria nu va înceta să cumpere petrol din Rusia, chiar dacă președintele american Donald Trump, un aliat apropiat al premierului Viktor Orban, va solicita acest lucru. Ungaria nu renunță la petrolul rusesc Declarația a fost făcută marți seară de ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, care a invocat constrângerile geografice ale unei țări fără ieșire la mare. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Donald Trump a declarat la Națiunile Unite, după întâlnirea cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, că ar putea folosi relația sa bună cu Viktor Orban pentru a-i cere să oprească achizițiile de țiței rusesc. Cu toate acestea, șeful diplomației de la Budapesta a respins clar această posibilitate. Dependența energetică a Ungariei „Ar fi minunat dacă am avea acces la mare, am putea construi o rafinărie sau un terminal GNL pe coastă și am putea accesa întreaga piață globală. Dar nu este cazul”, a spus Szijjarto într-un interviu acordat ATV. Oficialul a subliniat că, din cauza lipsei unei alternative viabile, Ungaria nu poate renunța la petrolul rusesc. Poziția ambiguă a lui Orban între Moscova și Washington Comentariile lui Szijjarto reflectă dilema Ungariei, în timp ce premierul Viktor Orban încearcă să mențină legături apropiate atât cu Donald Trump, cât și cu Vladimir Putin. Uniunea Europeană a întâmpinat dificultăți în a impune sancțiuni mai stricte din cauza opoziției exprimate de Budapesta și Bratislava. Bruxelles analizează sancțiuni suplimentare Potrivit Bloomberg, Comisia Europeană analizează noi măsuri care să vizeze importurile de petrol prin conducta Drujba, ce aprovizionează Ungaria și Slovacia. Cele două state au blocat anterior restricții suplimentare, susținând că acestea ar pune în pericol securitatea lor energetică. Critici privind lipsa de diversificare Criticii acuză guvernul Orban că și-a dublat achizițiile de petrol și gaze naturale rusești după invazia din 2022 și că a evitat alternativele prin Croația pe motiv de costuri ridicate și capacitate insuficientă. În mod similar, Slovacia a cerut existența unor alternative clare înainte de a elimina treptat energia rusească. Scutiri temporare și noi sancțiuni UE Atât Ungaria, cât și Slovacia beneficiază în prezent de scutiri temporare de la sancțiunile europene asupra petrolului rusesc transportat prin conducte. Între timp, Uniunea Europeană pregătește cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni, care ar putea include și măsuri împotriva companiilor din India și China ce facilitează comerțul petrolier al Rusiei.

India reacționează la noile taxe SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump atacă Moscova indirect, punând taxe uriașe pe produsele Indiei, care importă petrol rusesc

India reacționează la noile taxe SUA. Guvernul indian a calificat noile taxe vamale anunțate de președintele american Donald Trump drept „injuste, nejustificate și iraționale”, avertizând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele economice și comerciale. Trump majorează taxele la importurile din India până la 50% Președintele Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv prin care impune taxe vamale suplimentare asupra produselor importate din India. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii După o taxă inițială de 25%, liderul american a adăugat încă 25% pentru o serie de produse, motivând decizia prin continuarea achizițiilor de petrol rusesc de către India. India reacționează la noile taxe SUA Ministerul de Externe de la New Delhi a criticat ferm acțiunea administrației americane, susținând că „este regretabil” ca Statele Unite să sancționeze India pentru politici comerciale practicate și de alte state. India acuză Occidentul de ipocrizie, amintind că multe țări europene continuă să cumpere gaz natural sau uraniu din Rusia, în timp ce condamnă relațiile comerciale ale Indiei cu Moscova. India, al doilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc După China, India este al doilea cel mai mare importator de petrol din Rusia. În 2024, aproximativ 36% din totalul importurilor de țiței ale Indiei au provenit din Rusia, o creștere masivă față de doar 2% înainte de invazia rusă în Ucraina. Guvernul de la New Delhi justifică această creștere prin schimbarea rutei tradiționale de aprovizionare: „Livrările de petrol au fost redirecționate către Europa, în timp ce India a profitat de oportunitatea comercială oferită de noile realități geopolitice.” Petrol rusesc la preț redus, avantaj strategic pentru India Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, inclusiv plafonarea prețului petrolului sub nivelul pieței, au făcut din petrolul rusesc o resursă atractivă pentru India. Companiile indiene au beneficiat de prețuri reduse și au reușit să economisească miliarde de dolari, ceea ce a contribuit la menținerea stabilității economice în contextul global incert. Trump acuză India de profit pe seama războiului din Ucraina Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, președintele Donald Trump a lansat un atac dur la adresa Indiei: „India nu doar cumpără cantități masive de petrol rusesc, dar îl revinde pe piața liberă cu profituri uriașe. Nu le pasă câți oameni sunt uciși în Ucraina de armata Rusiei”, a scris liderul american. El a justificat astfel majorarea taxelor vamale și a sugerat că India ar putea fi supusă și altor penalități din cauza relațiilor comerciale și militare cu Rusia. Relațiile tradiționale dintre India și Rusia India a fost, încă din perioada Războiului Rece, un client important al industriei militare ruse. Achizițiile de armament și cooperarea tehnologică dintre cele două state sunt parte dintr-o relație strategică de lungă durată. Trump ignoră însă acest context istoric, concentrându-se pe impactul actual al alianței economice dintre New Delhi și Moscova.

Românii mănâncă porc din alte țări (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Porcii români, învinși la raft de cei străini: se vinde carne din Chile, etichetată ca fiind locală

Românii mănâncă porc din alte țări. Peste 80% din carnea de porc de pe piața românească provine din import, deși multe produse sunt ambalate local și etichetate în mod înșelător. Românii mănâncă porc din alte țări ANPC avertizează că aceste practici pot induce consumatorii în eroare privind originea reală a cărnii. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o De la Spania și Germania până la Chile, carnea ajunge uneori de la mii de kilometri distanță pe rafturile din România. Oferta locală este limitată, iar vigilența consumatorului devine esențială pentru alegeri informate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Stolojan critică achiziția unei corvete turcești Foto: Damen Shipyards Galati
Politică

Fostul premier Stolojan critică achiziția unei corvete turcești, care putea fi produsă în România

Fostul premier Theodor Stolojan critică achiziția unei corvete turcești, deși ea putea fi produsă în România: „O metodă care nu dă greș: cum să imporți un produs pe care îl poți produce în țară!”, scrie el, ironic, pe Linkedin.  Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” CSAT a aprobat, în luna martie 2025, dotarea Forțelor Navale Române (FNR) cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară. Nava ar urma să fie cumpărată din Turcia, contra circa 200 de milioane de euro. Însă, la șantierul Damen din Galați s-au produs corvete ușoare, care au fost exportate - de exemplu, în Pakistan.  Stolojan critică achiziția unei corvete turcești „Cu mai mulți ani în urmă, România și-a propus să construiască patru corvete pentru necesitățile de apărare în Marea Neagră. Avem două șantiere navale care au această capacitate de a construi corvetele respective și chiar am construit corvete pentru alte țări europene. După ani de controverse și litigii în atribuirea acestor contracte importante și de mare valoare, România consideră că a intrat în criză de timp și decizia politică a guvernului este să cumpărăm o corvetă din Turcia. Oare vom reuși să ne dezmeticim cândva?”, a scris Stolojan.  O opinie asemănătoare a exprimat, la TVR, acum câteva zile, și un fost adjunct al comandantului Forțelor Navale Române, contramiralul în rezervă Constantin Ciorobea. „Aveam patru corvete făcute în țară, la Galați, operaționale, cu echipaj la bord, gata de acțiune. Da, așa se întâmplă dacă amâni lucrurile…”, a spus el. Corobea a explicat și urgența acestei achiziții: „România nu poate garanta un punct de comandă ambarcat într-o zonă de tensiune. Ar trebui cel puțin niște mijloace antiaeriene corespunzătoare, adică niște rachete antiaeriene de bătaie medie”. 

Turcia scade importurile de petrol rusesc (sursa: Facebook/Tüpraş)
Internațional

Turcia își reduce importul de țiței rusesc pentru a evita sancțiunile americane impuse de Biden

Turcia scade importurile de petrol rusesc. Turcia face pași importanți în diversificarea surselor de țiței, reducând semnificativ importurile din Rusia și explorând noi piețe, inclusiv Brazilia. Decizia vine după ce principala companie de rafinare din Turcia, Tupras, a început să restricționeze achizițiile de petrol rusesc, ca răspuns la sancțiunile americane, potrivit Bloomberg. Turcia scade importurile de petrol rusesc Din cei aproximativ 650.000 de barili de țiței importați de Turcia în martie, doar 19% au provenit din Rusia, conform datelor Vortexa Ltd. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE Aceasta reprezintă o scădere majoră față de 2024, când Rusia furniza peste 50% din importurile totale de petrol ale Turciei. În contextul sancțiunilor impuse de administrația Biden, Rusia încearcă să redirecționeze exporturile către alți parteneri. Prima livrare de țiței din Brazilia Pentru prima dată în istoria monitorizată a importurilor Turciei, țara a achiziționat petrol din Brazilia. Conform unor surse anonime, Tupras a cumpărat o încărcătură care va fi livrată de tancul petrolier Joao Candido. Petrobras, compania petrolieră de stat a Braziliei, a confirmat livrarea a 950.000 de barili de petrol cu un conținut de sulf de 0,25%, programată pentru începutul lunii aprilie. Impactul sancțiunilor și viitorul importurilor turcești Restricțiile asupra petrolului rusesc schimbă lanțurile de aprovizionare, iar Turcia caută alternative pentru a menține stabilitatea energetică. Tupras a anunțat anterior că nu va mai accepta țiței rusesc care depășește plafonul de preț impus de G7. Pe lângă Tupras, cealaltă companie majoră de rafinare din Turcia, Socar – deținută de Azerbaidjan, a reprezentat 29% din importurile de țiței ale Turciei anul trecut, consolidându-și rolul în diversificarea energetică a țării.

Importăm mult din Moldova, exportăm puțin (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Importăm mult din Moldova, exportăm puțin

Importăm mult din Moldova, exportăm puțin. Între ianuarie și mai 2024, exporturile județului Iași către Republica Moldova au însumat 17,8 milioane de euro. Importăm mult din Moldova, exportăm puțin În același timp, importurile din Moldova au atins aproximativ 33,7 milioane de euro, aproape dublul valorii exporturilor. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X contractate de MApN cu Elbit pentru 2025 nu mai ajung în România: compania israeliană a invocat războiul din Gaza, „eveniment de forță majoră” Această evoluție reflectă un dezechilibru comercial în favoarea Republicii Moldova, care rămâne principalul partener comercial non-UE al județului Iași. În aceeași perioadă, exporturile totale ale județului au fost de 448,1 milioane de euro, iar importurile au însumat 531,2 milioane de euro, cu 1,1% mai puțin față de anul precedent. Deficitul comercial înregistrat a fost de 83,1 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene (sursa: agro-tv.ro)
Economie

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene. Crescătorii de păsări din România solicită autorităţilor interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea acestei ţări, în condiţiile în care aceste importuri pun fermierii din ţara noastră într-o situaţie dificilă, diminuându-le competitivitatea, precum şi viabilitatea fermelor. Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene Potrivit unui comunicat al Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), măsura este necesară pentru stabilizarea pieţei ouălor şi a cărnii de pasăre şi prevenirea unor şocuri economice şi mai grave, cu efect pe termen lung. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant "Importurile din ce în ce mai mari de ouă şi carne de pasăre din Ucraina pun fermierii într-o situaţie dificilă, creând tensiuni, diminuând competitivitatea lor, precum şi viabilitatea fermelor. Menţionăm că fermele joacă un rol important în lanţul alimentar garantând aprovizionarea populaţiei cu produse sigure şi de calitate superioară", se precizează în comunicat. În plus, sectorul de creştere a păsărilor, ca sector de producţie primară, este considerat motor al dezvoltării agriculturii şi economiei în general. "Un singur loc de muncă din sectorul de creştere a păsărilor creează alte 5 locuri de muncă în sectoare din amonte (producţie de cereale, furaje combinate, transporturi, alte servicii diverse) şi din aval (abatorizare, procesare, distribuţie - vânzare, servicii diverse)", se mai precizează în comunicat. Producătorii se tem de falimentarea fermelor Astfel, falimentarea fermelor din România nu va afecta doar lanţul intern de aprovizionare cu produse avicole ci şi numărul de locuri de muncă, bugetul de stat, bugetele locale şi bugetele altor instituţii publice. "Deşi, prin acordul de asociere, Ucraina s-a angajat că va implementa întreaga legislaţie europeană, totuşi, până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat, din cauza situaţiei socio-economice complicate din această ţară. Solicităm autorităţilor o supraveghere sporită a importurilor, mai ales din punct de vedere al protejării sănătăţii păsărilor şi a consumatorilor", precizează reprezentanţii UCPR. Fermierii reclamă faptul că unele produse avicole, dar şi material biologic (ouă de incubaţie sau păsări vii), ridică suspiciuni şi pot pune în pericol întreaga industrie avicolă prin răspândirea de zoonoze. "Din motivele menţionate mai sus, considerăm că Guvernul României trebuie să recunoască sectorul avicol ca fiind un sector sensibil şi să trateze cu mare atenţie importul de produse avicole din Ucraina. Importurile din Ucraina trebuie să respecte pe deplin toată legislaţia relevantă a UE pentru a nu concura neloial producţia internă care are costuri superioare rezultate din aplicarea acestei legislaţii. În lumina celor menţionate mai sus, pentru stabilizarea pieţei ouălor şi a cărnii de pasăre şi prevenirea unor şocuri economice şi mai grave, cu efect pe termen lung, solicităm autorităţilor statului să propună Comisiei măsuri de protecţie, conform Art. 4, paragraful 1, al Reglementării (UE) 2024/1392 a Parlamentului şi Consiliului European şi, mai concret, să interzică importul de ouă şi carne de pasăre din Ucraina. Până la o decizie la nivelul Comisiei UE, solicităm autorităţilor statului interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea Ucrainei", subliniază comunicatul citat. Destabilizarea piețelor românești Totodată, UCPR reiterează faptul că sprijină politicile României şi ale UE, menite să ajute cetăţenii ucraineni. Cu toate acestea, liberalizarea ulterioară a comerţului nu este un instrument relevant pentru atingerea acestor obiective, deoarece are un potenţial uriaş de a destabiliza pieţele României pentru sectoarele sensibile, în special pentru sectorul de carne de pasăre şi ouă consum. "Acest lucru este ilustrat de liberalizarea totală a importului de carne de pasăre şi ouă consum încă din anul 2022, care a dus la o creştere semnificativă a cantităţilor importate. Conform datelor Eurostat, importul total de ouă de găină proaspete pentru consum din Ucraina spre UE, în perioada ianuarie - iunie 2024, a crescut cu 42,7% anual", susţin reprezentanţii organizaţiei. Astfel, importul de ouă de consum proaspete în România din Ucraina, în primele şase luni din 2024, a atins 534 tone, 48% creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, cu preţuri de import sub cele ale ouălor româneşti, dar cu o tendinţă descrescătoare pe parcursul perioadei, de la o medie de 0,12 eurocenţi pe ou în luna ianuarie 2024 la circa 0,6 - 0,7 eurocenţi pe ouă în lunile iulie - august 2024, din informaţiile primite de la fermieri. Ouăle din Ucraina, calitate slabă Totodată, volumul în creştere al importurilor de ouă din Ucraina, la preţuri scăzute şi de calitate slabă, exercită presiuni grave asupra preţurilor la poarta fermei. În primele şapte luni din 2024, preţul mediu reprezentativ al ouălor din centrele de ambalare din România a scăzut cu 10%, la 179,20 euro/100 kg (circa 0,11 euro/ou) în iulie 2024 faţă de iulie 2023. Preţul în iulie 2024 este cu 9,4% mai mic decât media anuală pe 2023. Statisticile naţionale raportează o scădere a preţului la fermier cu aproape 14,7%, în al doilea trimestru din 2024, comparativ cu acelaşi trimestru din 2023 şi cu uşor sub 8% comparativ cu preţul mediu pe 2023, în condiţiile în care preţul principalelor costuri de producţie (furaj, material biologic, combustibil) este în creştere. "Vânzarea în afara ţării a ouălor produse în România este, de asemenea dificilă, deoarece importul de ouă ucrainene în UE înlătură, în general, ouăle provenite din România pe pieţele tradiţionale. Menţionăm faptul că producţia de ouă consum în fermele din România este foarte fragmentată şi este nevoită să concureze cu ferme de dimensiuni uriaşe din Ucraina. Efectivul de găini deţinut de o singură companie în Ucraina este egal cu efectivul de găini deţinut de România în toate fermele existente. Este uşor de presupus că liberalizarea comerţului ajută 2-3 companii ucrainene, nicidecum populaţia ucraineană", se mai arată în comunicat. Tehnologie fără standarde europene Pe de altă parte, potrivit datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări, importul de carne de pasăre, refrigerată şi congelată, în România din Ucraina, în primele 6 luni din anul 2024, a ajuns la circa 4.000 tone, faţă de 78 tone importate în aceeaşi perioadă a anului 2021, cu potenţial de creştere semnificativă în semestrul II 2024. "Menţionăm că fermierii avicoli din Ucraina folosesc doar tehnologiile standard de creştere, fără implementarea tehnologiilor europene. Conform studiului realizat de RSK ADAS Ltd în luna Martie 2024 la solicitarea AVEC (Asociaţia Procesatorilor şi Comercianţilor de Carne de Pasăre din ţările UE), costul de producţie pe kg de carne de pasăre, în baza legislaţiei actuale şi viitoare privind protecţia mediului - Directiva IED, bunăstarea animalelor, sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor, duc la creşterea costului de producţie în UE cu 37,5% faţă de costul unui pui standard realizat în Ucraina. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la ouă consum. Ucraina creşte găini ouătoare doar în cuşti vechi neîmbunătăţite cu costuri de investiţie şi operaţionale mai mici cu cel puţin 30% faţă de producătorii români", precizează sursa citată. Din nefericire, măsurile de protecţie (taxe vamale) luate până acum la nivelul UE, prin adoptarea Reglementării Comisiei (UE) 2024/1827, din 1 iulie 2024, n-au avut efectul descurajant aşteptat şi nu sunt suficiente pentru îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa din România, iar tendinţa de creştere a importului de ouă şi carne de pasăre din Ucraina se adânceşte, susţine UCPR.

Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote (sursa: DIICOT)
Investigații

Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote

Cătălin Prisacariu, Sorin Ozon, Stanimir Vaglenov, Stefano Vergine Zeci de mii de tone de deșeuri textile, cele mai multe provenind din UE, ajung anual pe teritoriul României. Unde sunt abandonate, nu reciclate. Autoritățile statului român au pierdut orice control asupra fenomenului: instituțiile de mediu cu atribuții de control se declară excedate și arată cu degetul către mediul politic, neinteresat să adapteze cadrul legal în materie. Pentru un fost șef al Gărzii de Mediu, însă, explicația sugerată e simplă: corupția. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote. Poliția de Frontieră, triumfală: 5.853 de tone de deșeuri descoperite În decembrie 2023, un comunicat de presă al Poliției de Frontieră din România informa că, în primele unsprezece luni ale anului, la intrarea în țară fuseseră descoperite 5.853 de tone de deșeuri transportate ilegale. Din această cantitate, aproape 20% (1.057 de tone) fuseseră deșeuri textile. Aparent, cifre impresionante, cu atât mai mult cu cât cantitatea totală era de peste două ori mai mare decât cantitatea de deșeuri descoperită ca fiind transportată ilegal în 2022. De fapt, în tabloul general al importurilor de deșeuri în România, cifrele raportate de Poliția de Frontieră sunt mai degrabă ridicole. Filiera Arad/Bihor - Giurgiu/Calafat Potrivit unui răspuns al Gărzii de Mediu din România la o solicitare a echipei noastre, un "tranzit deosebit de mare, de ordinul zecilor de mii de tone, se derulează pe fluxul intrare Arad/Bihor – ieșire Giurgiu/Calafat și invers, prin intermediul căruia se derulează tranzacții între țările din UE (Schengen) și Bulgaria, Turcia etc., constând în deșeuri reciclabile, în mare parte plastic murdar, dar și textile uzate și încălțăminte uzată, diverse bunuri folosite (...). Cantități extrem de mari, în jur de 50 până la 100 de camioane pe săptămână trec granițele României în special prin Vest (Arad, Bihor), dar sunt și containere maritime în portul/vama Constanța, care așteaptă intrarea în România". Capturile Poliției de Frontieră, 1% din deșeurile importate Să facem calculele: un număr mediu de 75 de camioane pe săptămână înseamnă 3.900 de camioane anual. Capacitatea de transport a unui astfel de vehicul este de până la 24 de tone. Să presupunem, însă, că, în medie, fiecare din cele 3.900 de camioane transportă numai 15 tone de deșeuri. Se ajunge, astfel, la o cantitate aproximativă de 58.500 de tone de deșeuri. Și asta numai pe cale terestră. Este imposibil de estimat care este cantitatea de deșeuri care ajunge anual în portul Constanța. Dar volumul total de mărfuri care au ajuns în acest port românesc în 2022 a fost de 75,55 milioane de tone de bunuri. Potrivit unor estimări neoficiale, până la cinci sute de mii de tone de deșeuri (de toate tipurile) este posibil să intre în România pe această cale, anual. Așadar, o cantitate estimată de jumătate de milion de tone de deșeuri ajunge anual la granițele României. Iar Poliția de Frontieră a raportat că, din această cantitate, a oprit aproape 6.000 de tone de deșeuri care erau transportate ilegal. Adică puțin peste 1%. Gunoaie etichetate "haine second hand" Este restul de 99% din cantitatea de deșeuri ajunsă în România importată sau transferată intracomunitar legal în România? Garda de Mediu susține că nu. Mai mult, instituția arată că s-a creat un mecanism prin care deșeurile, în special cele textile și electronice, sunt declarate drept bunuri second hand. Astfel, verificarea în vămi a transporturilor cu astfel de "bunuri second hand" se face prin sondaj, deci într-o măsură mult mai mică decât dacă deșeurile ar fi declarate chiar ca deșeuri. "Cea mai mare problemă identificată o reprezintă în continuare deșeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, DEEE disimulate în EEE, în special panouri fotovoltaice, tonnere de imprimante, anvelope uzate/deșeu, diverse obiecte de uz casnic, în general diverse obiecte folosite care sunt disimulate în marfă second hand, astfel reușind să se ocolească într-o proporție extrem de îngrijorătoare sistemele de monitorizare a operațiunilor cu deșeuri", au arătat reprezentanții Gărzii de Mediu într-un răspuns trimis la o solicitare a echipei noastre. Textile uzate "donate" unor asociații Pe lângă un aparent comerț cu haine second hand, traficanții de deșeuri apelează și la metoda "donațiilor". Astfel, uneori, destinațiile deșeurilor textile, așa cum sunt menționate în documentele de transport, sunt "asociații înființate pe lângă diverse lăcașuri de cult", potrivit Gărzii de Mediu. În final, însă, este vorba despre "cantități impresionante de deșeuri textile și încălțăminte uzată, precum și alte deșeuri disimulate în bunuri folosite, așa-zisele second hand, care ocolesc sistemul oficial de trasabilitate a deșeurilor, ajungând să dispară inclusiv din fluxurile de second hand, apărând în schimb abandonate la marginea unor localități, în păduri sau pe malurile râurilor.", au mai spus reprezentanții Gărzii de Mediu. Conform datelor acestora, "România și Bulgaria rămân destinații favorite în special pentru deșeurile de haine uzate disimulate în bunuri second hand. Sursele acestor deșeuri textile sunt, evident, țări din Vestul Europei". Vama declară importuri de zece ori mai mici decât Statistica De ce nu reușește România să limiteze traficul ilegal de deșeuri textile? Un dezinteres aproape total pare a fi motivul principal. Un dezinteres care face ca nici măcar datele oficiale referitoare la deșeurile textile declarate să nu fie sincronizate între instituțiile românești. De exemplu, potrivit unui răspuns al Autorității Vamale trimis la solicitarea echipei noastre, România a importat în 2022 deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 257.765 kg (257,7 tone). Tot la solicitarea echipei noastre, însă, Institutul Național de Statistică a răspuns că, în 2022, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 2.182.374 kg (2.182,3 tone). În 2021, potrivit Autorității Vamale, România a importat deșeuri textile (coda tarifar 6310) în cantitate de 192.274 kg (192,2 tone). Conform Institutului Național de Statistică, însă, în 2021, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 1.788.507 kg (1.788,5 tone). Diferențele enorme de date nu au nici o explicație. Berceanu: "Vameșii nu prea au suspiciuni" Dar Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, contactat de echipa noastră, spune că vameșii sunt funcționarii cei mai importanți pe lanțul de detectare a deșeurilor nedeclarate: "Vameșul este primul care ia contact cu transportul de deșeuri, care se uită pe documente. Este sarcina sa să alerteze Poliția de Frontieră dacă are suspiciuni. De foarte multe ori, însă, vameșii se întâmplă să nu aibă suspiciuni.". O opinie similară are și actuala conducere a Gărzii de Mediu, care insistă că "poate fi îmbunătățită comunicarea între Autoritatea Vamală și Garda de Mediu, birourile vamale inclusiv cele de interior fiind structurile care dețin inițial orice informație legată de orice tranzacție cu deșeu sau deșeu disimulat în altceva.". Caz rar: închisoare pentru import ilegal de deșeuri Nici sistemul judiciar din România nu a fost eficient în gestiona cazurile de fraudă cu deșeuri textile. În 2018, o companie din Italia, Delca Energy SRL, a transferat în România deșeuri declarate ca fiind plastic sortat pentru a fi folosit drept combustibil într-o fabrică de ciment. Până aici, totul conform regulilor. Doar că, înainte ca deșeurile să ajungă să fie arse, inspectorii Gărzii de Mediu au constatat că nu era vorba doar de plastic sortat, ci și de deșeuri textile și chiar gunoi menajer. Cazul s-a transformat în dosar penal și italianul Massimo Saporito, proprietarul Delca Energy SRL, a fost acuzat de procurori de export ilegal de deșeuri. În 2020, Saporito a fost condamnat în România la trei ani de închisoare. Condamnarea, transformată în achitare În 2022, însă, după ce a apelat decizia, Saporito a fost achitat. Argumentul judecătorilor români: România și Italia sunt ambele state UE astfel încât nu există import între acestea, ci doar "transfer intracomunitar", așadar nu era nici o infracțiune la mijloc, ci doar o neregulă care putea fi sancționată prin amendă. Într-un caz similar, judecătorii români au decis la fel, adică prin achitare (motivarea judecătorului, de la pagina 69 din document). Potrivit motivării, bazate pe Regulamentul UE 1.013/2006, numai transferurile de deșeuri periculoase care nu respectă prevederile legale sunt infracțiuni. Dar deșeurile textile nu sunt periculoase. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote Totuși, recent, procurorii români au schimbat abordarea penală. Într-un caz făcut public la începutul lunii octombrie 2023, acuzațiile nu au mai fost de import ilegal de deșeuri, ci de contrabandă cu deșeuri din Italia. Potrivit unui comunicat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, "începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara) precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-au constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar (...). Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deșeuri (...), care s-au ocupat de importuri de deșeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării. (...) Cel de al doilea palier al grupului infracțional a fost reprezentat de transportatori români, care s-au deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde au procedat la încărcarea deşeurilor în vederea reciclării/recuperării în țară. (...) Pe parcursul activității de urmărire penală au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând cantitatea de peste 1500 de tone de deșeuri.”. În acest caz, au fost făcute zeci de percheziții și șapte arestări. Garda de Mediu acuză lipsa legislației Un alt motiv al ineficienței detectării transporturilor ilegale de deșeuri este legislația deficitară, conform Gărzii de Mediu: "Pentru a fi mult mai eficiente, autoritățile responsabile de controlul bunurilor second hand ar trebui să-și sistematizeze în cel mai scurt timp legislația în baza căreia își desfășoară activitatea (...), să stabilească criterii clare prin care să se diferențieze bunurile conforme second hand de deșeuri (...). Este necesară o abordare națională inovativă a mecanismelor utilizate la nivel european și adaptate la realitățile din România, unde, de exemplu, nu pot fi ușor indisponibilizate convoaie de tiruri, temporar, până a o clarificare a situației lor, așa cum se întâmplă în alte țări unde fluxurile de deșeuri se derulează exclusiv pe autostrăzi, rutele și fluxurile fiind mai ușor de monitorizat și verificat (...)". ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Casa de Comerț Unirea vindea produse de import Foto: captură video
Economie

Casa de Comerț Unirea vindea produse de import

Casa de Comerț Unirea, deținută de ministerul Agriculturii și promovată de patriotul George Simion, vindea produse de import, arată Direcţia de control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Această direcție a verificat activitatea Casei de Comerț Unirea în perioada 13 decembrie 2023 - 31 ianuarie 2024. Citește și: Noua conducere a ASF își cumpără, pe bani publici, căști in-ear Airpods Pro2 și mouse Apple Magic. Șeful instituției câștigă circa 15.000 de euro pe lună Casa de Comerț Unirea vindea produse de import „S-a constatat că produsele achiziţionate de Casa Unirea şi comercializate ulterior provin în cea mai mare parte de la mărci consacrate la nivel internaţional, din producţie UE sau non UE, iar cele achiziţionate de la fermieri sau producători români sunt într-o proporţie nesemnificativă, fapt ce denotă îndepărtarea managementului de la obiectivul avut în vedere de acţionarul unic atunci când a fost creată această societate, acela de a facilita vânzarea mărfurilor agroalimentare produse în fermele din România", se arată în raportul de control al MADR, citat de Agerpres. În plus, din suma totală de mărfuri facturată de Casa Unirea pe parcursul anului 2023, în valoare de aproximativ 79,6 milioane de lei, societatea a încasat aproximativ 26,6 milioane de lei până la data de 10 ianuarie 2024. Astfel, Casa Unirea înregistrează facturi neîncasate în valoare de aproximativ 53 de milioane de lei, rezultate din derularea contractelor cadru de furnizare de produse. În decembrie 2023, președintele AUR, George Simion, făcea propagandă acestei companii de stat, invenția lui Dragnea și Daea: el a fost singurul lider politic prezent la inaugurarea unui magazin al Casei de Comerț Unirea. În plus, Simion a postat pe Facebook o filmare de la acest moment festiv. „Am deschis magazinul Casei de Comerț UNIREA de lângă București. Urmează măcar unul în fiecare județ, pentru producătorii români”, a scris Simion, pe Facebook. În realitate, Simion nu a deschis nimic, magazinul fiind deschis pe banii contribuabililor. PSD și-a propus să pompeze nu mai puțin de 100 de milioane de lei în acest proiect, care a mai dat odată faliment, de facto.

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Economie

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine. Comisia Europeană a anunţat vineri că a pus punct interdicţiei introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine. Cerealele ucrainene agită iar țările vecine În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie urma să expire pe 15 septembrie. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Embargoul asupra cerealelor ucrainene în România trebuie prelungit, spune un consilier al lui Ciolacu. Portul Constanța va primi de două ori mai mult decât poate exporta Executivul comunitar a ajuns la concluzia că, graţie măsurilor introduse la începutul lunii mai, "distorsiunile de pe pieţele celor cinci state membre care sunt vecine cu Ucraina au dispărut". Autorităţile poloneze, ţară unde în luna octombrie ar urma să aibă loc alegeri parlamentare, susţin că cerealele ucrainene ieftine fac neprofitabilă producţia locală, şi marţi au anunţat că nu vor ridica interdicţia chiar dacă UE va decide să nu prelungească aranjamentul dincolo de săptămâna aceasta. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE În replică, autorităţile de la Kiev au avertizat că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional ca răspuns la restricţiile impuse exporturilor de cereale, după ce Polonia a anunţat că va continua să blocheze importurile de cereale din Ucraina, chiar dacă Bruxelles-ul va ridica interdicţiile introduse anterior. Bulgaria nu se opune deciziei UE Contrar Poloniei, Bulgaria a decis joi să nu prelungească interdicţia de a importa cereale ucrainene după 15 septembrie. Sofia "nu susţine" o extindere a restricţiilor, stipulează o rezoluţie adoptată de Parlamentul bulgar cu o largă majoritate (124 de voturi din totalul celor 197 de deputaţi prezenţi), la iniţiativa guvernului proeuropean al Bulgariei. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie Textul invocă "solidaritatea cu Ucraina" şi necesitatea de a "garanta securitatea alimentară la scară mondială". Înainte de invazia rusească, ţările din Europa de Est nu se numărau printre principalii importatori de cereale ucrainene, însă datele vamale arată că exporturile de cereale şi oleaginoase ucrainene în Polonia şi România au crescut semnificativ anul trecut. România ar fi vrut embargo mai lung Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, declara la începutul acestei săptămâni că măsurile restrictive privind importurile de produse agricole din Ucraina au avut un efect pozitiv asupra pieţei cerealelor din România, iar decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a acestor restricţii, cel puţin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor. Pe de altă parte, şeful MADr a transmis că vor fi luate cele mai bune măsuri, atât economice şi financiare, cât şi acte normative, "pentru a sprijini şi proteja fermierii români". Ungaria, același joc ca Polonia Ungaria a impus o interdicţie naţională de import pentru 24 de produse agricole ucrainene, inclusiv cereale, legume şi mai multe produse din carne şi miere, potrivit unui decret guvernamental publicat vineri, relatează Reuters. "Ungaria îşi va închide frontierele pentru 24 de produse ucrainene", faţă de patru până acum, cu scopul de a "proteja interesele agricultorilor noştri", a anunţat pe Facebook ministrul Agriculturii, Istvan Nagy. Interdicţia intră în vigoare din 16 septembrie. Ungaria a decis să interzică în mod unilateral importurile de produse alimentare ucrainene, după ce Comisia Europeană a anunţat că nu va prelungi interdicţia actuală privind importurile de cereale ucrainene în cele cinci ţări vecine ale Ucrainei din UE, care urmează să expire vineri.

România alimentează forțele ruse din Transnistria. În imagine, un tanc dezafectat folosit drept monument public în Tiraspol, august 2023 (sursa: Vitalie Călugăreanu)
Investigații

România alimentează forțele ruse din Transnistria

Anchetă realizată de Cătălin Prisacariu, Vitalie Călugăreanu, Sorin Ozon și Oleg Oganov (the English version of this story can be found here) O piesă importantă a angrenajului militar al Moscovei, deși aflată departe de teritoriul rusesc și izolată geografic complet de căi de comunicație cu Federația Rusă, este alimentată cu combustibil prin intermediul unor țări din Uniunea Europeană. Astfel, o forță impresionantă compusă din mașini de luptă și cantități enorme de muniție este în orice moment pregătită să ia parte la războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Cartierul general al trupelor rusești din Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu) Este vorba de așa-numita „republică transnistreană”, o fâșie de pământ care se întinde de-a lungul frontierei estice a Republicii Moldova și se învecinează direct cu Ucraina. Pe acel teritoriu, controlat de facto de loiali ai Moscovei încă din 1992, se află trupe rusești ale Armatei a 14-a, dar și imense depozite de armament și muniție. Fără combustibil, mașinile de luptă rusești din Transnistria ar fi doar fiare vechi. Dar, în ciuda sancțiunilor internaționale, o filieră extrem de bine pusă la punct asigură alimentarea cu combustibil a regiunii separatiste. Scandalos este că filiera care alimentează forța militară rusă din Transnistria este compusă din companii înregistrate în state ale Uniunii Europene, care funcționează la capacitate maximă încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina. Azi, Uniunea Europeană și NATO refuză să comenteze pe marginea acestei situații periculoase, invocând responsabilitatea acelor state membre ale UE și NATO care permit traficul de combustibil către Transnistria. La rândul lor, statele respective se ascund în spatele Republicii Moldova, o țară pe care o consideră singura în măsură să rezolve problema. Amenințarea militară transnistreană nu poate fi ignorată Până la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022, teritoriul transnistrean era alimentat cu motorină, combustibilul folosit de mașinile de luptă, exclusiv din Federația Rusă, potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova. După începutul luptelor pe teritoriul ucrainean, Kievul a securizat frontiera cu Moldova de-a lungul regiunii transnistrene, tocmai pentru a preîntâmpina un eventual atac al forțelor ruse dinspre vestul Ucrainei. Chiar mai periculoasă decât un atac direct în vestul Ucrainei ar fi fost o joncțiune a forțelor militare din Transnistria cu trupele rusești care ar fi încercat să atace Odesa, dinspre sud. O astfel de mișcare de trupe ar fi fost devastatoare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Republica Moldova, care ar fi devenit parte a teatrului de război. Indicator rutier din Tiraspol către Odesa (sursa: Vitalie Călugăreanu) Dar, se întreabă Artem Filipenko, expert al Institutului Național de Studii Strategice de la Kiev, există amenințarea unui atac din partea forțelor transnistrene? „Ca forță militară, întregul contingent situat în regiunea transnistreană este semnificativ inferior unor părți ale forțelor armate ale Ucrainei și este puțin probabil să se aștepte un atac din partea regiunii. În plus, administrația regiunii transnistrene este controlată de o singură entitate economică - holdingul Sheriff. În consecință, nici proprietarii holdingului, nici protejații săi din administrația locală nu sunt interesați de escaladarea evenimentelor. Prin urmare, în ciuda diferitelor provocări, administrația transnistreană evită orice acțiune în legătură cu Ucraina. Intrarea în cartierul general al "armatei" transnistrene (sursa: Vitalie Călugăreanu) În același timp, Ucraina nu poate ignora prezența unui contingent militar rusesc în apropierea graniței de sud-vest. Amenințarea unei activități militare din partea Transnistriei a fost deosebit de acută la începutul invaziei la scară largă, când trupele rusești au încercat să captureze Mykolaiv și a existat o amenințare de debarcare amfibie în regiunea Odesa. În prezent, există mai degrabă o amenințare de acțiuni din partea regiunii (activități de informații, operațiuni de informare și psihologice, încercări de a influența starea de spirit a populației din zonele de frontieră etc.). Până în prezent, nu este vizibilă nicio activitate militară excesivă. Majoritatea activităților, de exemplu, exercițiile, se desfășoară într-un mod planificat. Un alt lucru este că Moscova și agenții săi din Moldova încearcă în mod constant să mențină tensiunile în jurul Transnistriei, invocând posibile provocări din partea Ucrainei. Scopul unor astfel de declarații nu este doar de a forța Ucraina să reacționeze, ci și de a pune presiune asupra Moldovei. În prezent, Rusia, cu ajutorul forțelor pro-ruse, încearcă să destabilizeze situația din această țară și să răstoarne conducerea pro-europeană a Moldovei. Amenințarea cu presupusa implicare a Moldovei în războiul ruso-ucrainean este una dintre acuzațiile aduse de partidele pro-ruse la adresa președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, și a echipei sale.”, susține Filipenko. Moscova consideră regiunea separatistă parte a Federației Ruse Importanța strategică a Transnistriei a devenit foarte vizibilă chiar în ziua în care se împlinea un an de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina. Atunci, Ministerul de Externe de la Moscova a emis un avertisment către Occident. „Nimeni să nu se îndoiască: forţele armate ale Federaţiei Ruse vor replica într-o manieră adecvată oricărei provocări a regimului de la Kiev în Transnistria. Avertizăm Statele Unite, ţările membre ale NATO şi pe protejaţii lor ucraineni împotriva oricărei iniţiative aventuroase”, se arăta în comunicatul MAE rus. Potrivit aceluiași document, Armata rusă observase o „acumulare importantă de personal şi echipamente militare ucrainene în apropierea” frontierei cu regiunea transnistreană, „desfăşurarea artileriei pe poziţii de tragere” şi o „creştere fără precedent a zborurilor dronelor ucrainene deasupra teritoriului” republicii separatiste.MAE rus mai menţiona în comunicat că „orice acţiune care ameninţă securitatea trupelor rusești din Transnistria va fi considerată, în baza dreptului internaţional, un atac asupra Federaţiei Ruse”. Mai multă motorină importată după invadarea Ucrainei Documente vamale moldovenești consultate în exclusivitate de către echipa noastră de jurnaliști arată că izolarea Transnistriei nu a stopat și nici măcar diminuat fluxul de combustibil importat de „republica” cu capitala la Tiraspol. Dimpotrivă, cantitățile de motorină, combustibilul necesar pentru alimentarea tancurilor și a celorlalte echipamente militare motorizate, au crescut. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2023, în Transnistria au intrat 31.348 de tone de motorină. În aceeași perioadă a anului precedent, 2022, cantitatea de motorină importată de Tiraspol a fost de numai 25.654 de tone. Calculul arată o creștere în 2023 de peste 22% doar pentru perioada ianuarie – mai. Practic, în medie lunară, în Transnistria au ajuns aproape 6.270 de tone de motorină în 2023. Prin comparație, media lunară de import de motorină în 2022 a fost de sub 4.100 de tone. Așadar, creșterea lunară a fost de peste 50% în 2023, ceea ce arată o nevoie urgentă de combustibil pentru mașinile de luptă. Când vine vorba de benzină, în 2023 s-au diminuat cantitățile importate în Transnistria față de 2022. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2023, în regiunea transnistreană au ajuns 8,5 milioane de litri, față de 9,7 milioane de litri în aceeași perioadă a lui 2022. O scădere, așadar, de aproape 13%. Cât se poate de logic: tancurile nu sunt alimentate cu benzină. După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, importurile rusești de combustibil și petrol către Uniunea Europeană au fost interzise. Măsuri similare a dispus și Republica Moldova, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, sursa exclusivă de combustibil pentru „republica” separatistă până în acel moment a fost eliminată. În realitate, însă, sancțiunile internaționale nu au funcționat: Transnistria a continuat să primească combustibil, în special motorină pentru tancuri și alte mașini de luptă, prin intermediul unei filiere europene. În această filieră, un rol esențial l-a jucat compania privată rusească Lukoil, tolerată pe teritoriul UE și, mai ales, în România și Bulgaria, unde are operațiuni extinse și importante financiar. Sheriff & Tiroiltreid, importatorii de combustibil Capătul transnistrean al filierei combustibilul este reprezentat de două companii: Sheriff și Tiroil Treid. Doar aceste două companii importă motorină, benzină și GPL în regiunea separatistă a Republicii Moldova. Conform datelor Agenției Servicii Publice de la Chișinău, ambele sunt controlate de oligarhul transnistrean Victor Gușan. El este beneficiarul efectiv. Ambele companii sunt „înregistrate provizoriu” în Registrul de Stat al Întreprinderilor din Moldova, fiindu-le atribuite coduri fiscale. „Înregistrarea provizorie” a agenților economici din Transnistria de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova este o invenție moldovenească legalizată prin Hotărârea Guvernului de la Chișinău nr. 815 din 02.08.2005, care le permite companiilor din regiunea transnistreană să beneficieze de cont bancar și să efectueze operațiuni de import-export fără nici un fel de obligații fiscale față de bugetul Republicii Moldova. Conform articolului 7 (6) al Codului fiscal al Republicii Moldova, „subdiviziunile amplasate în unitățile administrativ-teritoriale al căror buget nu este parte componentă a bugetului public național achită impozitele și taxele la bugetul unității administrativ-teritoriale unde se află reședința de bază a întreprinderii”. Altfel spus, prin această prevedere, Chișinăul a trimis companiile Sheriff și Tiroiltreid (dar și celelalte firme din Transnistria) să-și achite taxele la „autoritățile” separatiste de la Tiraspol. UE, principala piață pentru companiile din Tiraspol Sheriff a fost fondată în 1993, la un an de la încheierea războiului moldo-rus de la Nistru, soldat cu separarea de facto a Transnistriei de restul Republicii Moldova. Fondatorii erau Victor Gușan, Larisa Gușan și Ilya Kazmaly. Ultimul s-a retras din firmă în martie 2012. Conform situației la zi, unicul asociat al firmei Sheriff este Victor Gușan, care este și președinte al companiei. Supermarket Sheriff din Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Holding-ul Sheriff numără zeci de companii active care controlează toate segmentele economiei locale. Tiroiltreid este una din ele. Aceasta pare să fi fost creată pentru a mima concurența în cadrul licitațiilor de procurare a carburanților pentru necesitățile instituțiilor publice din Transnistria. Din documentele de licitație accesibile public se vede clar că la aceste licitații participă permanent doar două companii - Sheriff și Tiroiltreid. Încasările anuale ale companiei Sheriff sunt mai mari decât bugetul regiunii separatiste: sute de milioane de dolari. Benzinărie Sheriff în Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Fiind înregistrată provizoriu la autoritățile constituționale de la Chișinău, companiile lui Gușan profită din plin de Acordul de Liber Schimb semnat de Republica Moldova cu UE. Conform datelor statistice oficiale, în 2023, piața UE a absorbit 67% din exporturile regiunii transnistrene, dinamica fiind în creștere puternică. Gușan are parteneri de afaceri în majoritatea statelor membre ale UE, dar și în est. Nu este clar în ce măsură războiul declanșat de Rusia contra Ucrainei i-a afectat relațiile cu elitele politice de la Kiev (el fiind și cetățean ucrainean). Gușan nu a răspuns la setul de întrebări pe care echipa noastră de jurnaliști i l-a expediat. Intrarea stadionului Sheriff din Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Cert este că în perioada 2014-2017, pe fundalul operațiunii antiteroriste din estul Ucrainei, Sheriff făcea afaceri cu producătorul de produse de cofetărie Roshen, deținut de fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko. Conform datelor RISE Moldova, schimbul comercial dintre cele două companii a fost de aproximativ trei milioane de dolari. Marfa era expediată direct în Transnistria, fiind evitat controlul vamal al autorităților de la Chișinău. Sheriff s-a aflat de două ori în vizorul procurorilor din Republica Moldova, fiind suspectată de practicarea ilegală a activităţii comerciale și de contrabandă în proporții deosebit de mari. Cauzele penale au fost inițiate în 2004 și 2005, fiind ulterior conexate. În 2008, urmărirea penală a fost suspendată din cauza „imposibilității stabilirii persoanei care a comis infracțiunea”. Tiroiltreid era înregistrată până în 2014 pe aceeași adresă din Tiraspol unde își avea sediul compania Sheriff: strada Șevcenko 81/11. După ce a achiziționat 100% din pachetul de acțiuni al firmei Metan-Auto, Tiroiltreid s-a mutat pe strada Șevcenko 103. Metan-Auto este o altă companie din Transnistria care a beneficiat, până pe 08.11.2022, de licență pentru importul produselor petroliere, eliberată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău. Benzinărie Tiroiltreid în Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Tiroiltreid, care are licență de la ANRE pentru importul produselor petroliere în Moldova, a fost fondată și administrată de Ilia Vasiliev, un businessman cu mandat și imunitate de „deputat” în mai multe legislaturi în pretinsul „parlament” de la Tiraspol. „Șeriful” Gușan, ca și Putin, a fost ofițer KGB Victor Gușan este beneficiarul efectiv al companiilor Sheriff, Serif și Tiroiltreid SRL – cum apar acestea în baza de date a Agenției Servicii Publice (ASP) de la Chișinău. Datele privind beneficiarii efectivi ai celor trei firme au fost actualizate ultima dată de ASP pe 02.02.2023. În toate trei cazuri în calitate de beneficiar efectiv apare Victor Gușan. Victor Gușan, într-o fotografie din tinerețe (sursa: fc-sheriff.com) Împreună cu Ilya Kazmaly – un alt oligarh conectat la schemele create de regimul separatist de la Tiraspol (cu ramificații și în Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova) – Gușan, în vârstă de 60 de ani, este coproprietarul a zeci de companii fondate în Republica Moldova, Ucraina, în state membre ale UE (cele mai multe în Germania), dar și în paradisuri fiscale. La înregistrarea acestor companii a folosit acte de identitate eliberate de Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, el având cetățenia tuturor celor trei țări. În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de regimul separatist pro-rus, Victor Gușan controlează un grup mare de companii prin intermediul cărora menține sub influența sa întreaga economie a regiunii separatiste – de la comerțul cu produse alimentare, carburanți, medicamente și sport, până la telefonie fixă și mobilă, internet, bănci și presă. Conform datelor din Registrul persoanelor juridice din Ucraina, la începutul anului 2016, Gușan figura ca proprietar și beneficiar efectiv al operatorului ucrainean de telefonie mobilă Intertelecom. În 2016, pe fundalul războiului cu separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, Intertelecom a devenit obiectul unei investigații desfășurate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Compania era suspectată că ar fi oferit serviciilor secrete ruse posibilitatea de a intercepta abonați de telefonie mobilă din Ucraina. În perioada URSS, Gușan a fost unul dintre șefii serviciului secret rus din Republica Moldova, iar ulterior, după crearea enclavei separatiste din stânga Nistrului, a făcut parte din pretinsele „servicii secrete transnistrene”. Numele lui în această calitate îl regăsim în dosarul de la CEDO nr. 48787/99 al deținuților politici de la Tiraspol „Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei”. Din dosar reiese că Gușan a fost unul din colaboratorii KGB care a participat la arestarea, percheziționarea și interogarea deținuților politici de către serviciile secrete transnistrene și ruse cu 31 de ani în urmă. Toți politicienii lui Gușan, boss-ul de care UE nu se atinge Cei mai importanți exponenți ai regimului separatist de la Tiraspol au fost și sunt produsul holdingului Sheriff, inclusiv așa-numita „majoritate parlamentară”. Prin intermediul lor, Gușan își asigură controlul administrativ absolut asupra regiunii transnistrene. "Parlamentul" și "guvernul" separatiste din Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu) Fostul „președinte” al autoproclamatei republici transnistrene, Evhenii Șevciuk, a fost vicedirector al companiei Sheriff. Actualul „președinte” al enclavei separatiste, Vadim Krasnoselski, a fost, în perioada 2012-2015 consilierul directorului companiei Interdnestrkom - operatorul de telefonie mobilă din stânga Nistrului, fondată tot de Gușan și Kazmaly. Astfel, întregul „aparat administrativ” al „republicii” separatiste lucrează în interesul imperiului boss-ului Sheriff. În 2003, ca urmare a unor abuzuri comise de administrația ilegală de la Tiraspol față de școlile cu predare în limba română din partea stângă a Nistrului, UE a introdus restricții de viză împotriva mai multor exponenți ai regimului separatist. Anual, valabilitatea acestor restricții este prelungită de UE. Victor Gușan nu se regăsește însă în lista celor sancționați de UE. La Chișinău, doar ONG-urile (nu și autoritățile) cer includerea lui în lista de sancțiuni internaționale. În februarie 2023, actuala guvernare pro-europeană de la Chișinău a adoptat o lege pentru combaterea separatismului. Aceasta prevede pedepse penale pentru separatism și instigare la separatism. Procurorul general interimar al Republicii Moldova, Ion Munteanu, susține că în acest moment nu există nici o cauză penală pornită în baza noii prevederi introduce în Codul penal și că aceasta este „greu de aplicat”. Autoritățile constituționale nu au inițiat dosare penale pentru separatism sau uzurparea puterii pe o parte a teritoriului național nici pe numele lui Gușan, nici pe numele pretinsului lider transnistrean, Vadim Krasnoselski. Totuși, contactat de echipa noastră de jurnaliști, Oleg Serebrian, vicepremierul moldovean pentru Integrare, a spus că "se discută acum intens această chestiune" (nominalizarea pe lista de sancțiuni internaționale a lui Gușan, Krasnoselski și alții din Transnistria). Lukoil, pompa principală a separatiștilor Principalul partener al companiilor Sheriff și Tiroiltreid, controlate de Victor Gușan, începând din martie 2022, este grupul rusesc Lukoil. Potrivit documentelor vamale ale Republicii Moldova consultate de echipa noastră de jurnaliști, 98% din cantitatea de motorină importată în Transnistria în 2023 provine de la rafinăria Lukoil din România. Tot în 2023, benzina importată în republica separatistă a provenit 100% de la rafinăria Lukoil din România. În 2022, benzina din enclava separatistă a Republicii Moldova a provenit, în proporție de 96%, din România. Tot în 2022, Lukoil (prin companiile din România, Bulgaria și Țările de Jos) a furnizat doar 30% din motorina pentru Transnistria. Restul de 70% a provenit de la companii mai mici, toate controlate de cetățeni ruși sau moldoveni. Toate aceste date se referă la companiile care au exportat combustibil în Transnistria. Țările de origine a combustibilului, însă, sunt în unele cazuri altele decât cele în care se află firmele exportatoare. În 2022, de exemplu, în Transnistria a ajuns motorină exportată prin firme din România, dar care își avea originea în șase țări (inclusiv Rusia) și Uniunea Europeană. Toate datele vor fi detaliate în paragrafele următoare. Micile cisterne bulgărești Documentele citate anterior arată că, în 2022, în Transnistria au intrat 49.049 tone de motorină. Aproape 70% din această cantitate, adică 33.804 tone, a fost importată de către compania Sheriff. Șase companii (două din Bulgaria, trei din România și una din SUA) au avut contracte de furnizare de motorină cu Sheriff. Cele două companii din Bulgaria au livrat aproximativ 2.800 de tone de motorină, adică în jur de 8% din cantitatea totală importată de Sheriff în 2022. Este vorba de două companii mici. Una dintre acestea, Agro 03, nu este specializată doar în vânzări de combustibili, ci de mărfuri generale. Cealaltă, GTA Petroleum, este un trader de produse petroliere activ pe piețele din Bulgaria, România, Grecia, Kosovo, Serbia. Țările de origine ale combustibilului livrat de cele două companii bulgare sunt România, Bulgaria și alte țări din Uniunea Europeană. Euronova Energies, filiera rusească Cea mai mare parte din motorină importată de Sheriff în 2022, 90% din cantitate, a provenit de la trei firme exportatoare înregistrate pe teritoriul României. De la aceste trei companii, Sheriff a importat 30.825 de tone de motorină. Țara de origine pentru aproape 70% din această motorină (20.990 tone) a fost Rusia. Responsabilă de importul de motorină din Rusia a fost o companie înregistrată în Elveția, dar pe care autoritățile vamale ale Republicii Moldova o consideră ca fiind exportator român. Compania se numește Euronova Energies SA, cu sediul la Geneva. A fost înființată în 2013. Și anterior anului 2022, această companie exporta combustibil rusesc în Transnistria. Filiera, potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice de la Chișinău, pornea din portul rusesc Novorosiisk, traversa Marea Neagră până în portul românesc Constanța, unde era depozitat la compania Oil Terminal, apoi preluat de o firmă românească și transportat pe teritoriul Republicii Moldova, de unde ajungea în Transnistria. Euronova Energies SA se ocupă cu transportul, depozitarea și comercializarea petrolului și a produselor rafinate pe piețele din sud-estul Europei. Deține capacități de stocare la Marea Neagră (unde are un contract cu compania de stat Oil Terminal din Constanța) și la Marea Adriatică și practică și transportul de combustibili pe Dunăre. Compania mai are reprezentanțe în Geneva, Dubai și Novi Sad. A câștigat mai multe licitații pentru cote de petrol în zona Urali, prin compania rusească de stat Zarubezhneft. Matrioșka Gazprom și spionajul pentru resurse în România Euronova Energies SA are legături indirecte și cu gigantul Gazprom. Potrivit rapoartelor de activitate ale companiei sârbești NIS, deținute de Gazprom, Euronova Energies este al doilea furnizor al companiei sârbești, după proprietarul Gazprom. În prezent, Euronova Energies este administrată de sârbul Stephane Jovanovic (președinte) și franco-elvețienii Gilles Chautard și Raphaë Gossner. Între 2012 și 2017, Stephane Jovanovic a lucrat și prin firma Euronova Energies SRL înființată de el la București, dar închisă între timp. Din baza de date ICIJ Offshore Leaks rezultă că Stephane Jovanovic mai este asociat și în firma Vendome Energy International SA (înregistrată în Insulele Virgine Britanice) împreună cu Duško Perović. Duško Perović este șeful Reprezentanței Republicii Srpska (parte a teritoriului Bosniei și Herțegovinei) la Moscova și un mare rusofil. Acum câțiva ani, Petrović a fost implicat într-un scandal când a amenințat jurnaliștii de la publicația Capital din Bosnia și Herțegovina după ce aceștia au publicat o investigație legată de Petrović și compania Comsar Energy care trebuia să construiască o centrală termică. Comsar Energy este o firmă cipriotă deținută de oligarhul rus Rashid Sardarov, iar Perović era și angajat la firmele lui Sardarov. Comsar Energy deține o concesiune pe 44 de ani de la Guvernul Republicii Srpska pentru construirea și exploatarea centralei termice Ugljevik 3 și a minei de cărbune adiacente. Perović a fost cel care s-a ocupat și de aducerea vaccinului anti-COVID Sputnik și a mai multor investiții rusești în Republica Srpska. Duško Perović mai este acționar și în offshore-urile din Insulele Virgine Britanice Brokly Alliance Inc și Elnasort Financial Inc (firmă care, la rândul ei, a fost acționar la compania Comsar a rusului Sardarov). În cea de-a doua firmă, asociat îi este sârbul Aleksandar Andrejević. Și de la acest personaj se deschide un păienjeniș de firme offshore în care sunt implicați mai mulți ruși și foști politicieni sârbi. Numele lui Aleksandar Andrejević este legat de mai multe scandaluri ca reprezentant al firmei elvețiene Mineco AG. De altfel, el a fost acuzat în Serbia, alături de alte persoane, pentru fraudă în privatizarea unei fabrici de alcool. În timp ce se ascundea de autoritățile sârbe, în 2012, Andrejević se întâlnea la București cu Iacob Chişărău, pe atunci director al companiei româneşti Moldomin, şi Dan Adrian Rus, reprezentantul filialei Mineco din România. Scopul întâlnirii a fost de a găsi o cale pentru a mitui judecătorul care se ocupa de cazul privatizării Moldomin pentru a da o decizie favorabilă companiei elvețiene. Miza afacerii era de peste un miliard de dolari, care consta în zăcămintele de cupru controlate de fosta companie de stat românească. Mineco câștigase drepturile de exploatare a rezervelor de cupru ale Moldomin, dar statul român a anulat privatizarea bănuind că procesul nu s-a desfășurat în mod corect. Așa că s-a ajuns la judecată, iar elvețienii vroiau să fie siguri că nu pierd vremea. Intermediarul șpăgii, Iacob Chișărău, a fost arestat, iar ulterior și judecătorul și Dan Adrian Rus. Apoi, în 2013, toți au fost condamnați. Andrejević a reușit să părăsească la timp România și să scape de lege ascunzându-se la Londra. Un alt scandal în care a fost implicată firma Mineco în România a fost unul legat de spionaj, tot în anul 2012. Atunci, un geolog rus a fost reținut de autoritățile române pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București. Asupra lui au fost găsite hărți geologice secrete, iar DIICOT și SRI au declarat că dejucaseră un act de spionaj și o amenințare la adresa securității naționale a României. Se pare că hărțile conțineau informații clasificate despre rezervele de cupru și metale rare din zona Moldova Nouă. Numele spionului reținut atunci este Orlov Mikhail, un geolog care făcea parte dintr-o echipă de experți ruși în minerit adusă în România de Dragan Aksentijević, șeful urmăritului Aleksandar Andrejević, de la Mineco. Conform OCCRP, echipa de experți era condusă de Ilyas Abdrakhmanov, pe atunci deputat al Republicii Bașkiria, un teritoriu al Federației Ruse, și membru al partidului politic Rusia Unită al lui Vladimir Putin. După aceste episoade, Mineco s-a retras din România lichidându-și toate firmele, iar Moldomin este falimentată, devenind o catastrofă ecologică. Mărunțiș: un moldovean și un dobrogean Celelalte două firme românești care au exportat motorină în 2022 în Transnistria sunt Bitum Logistics Co SRL și Marsala Koncept SRL. În total, cele două au trimis în „republica” separatistă aproximativ 3.600 de tone de motorină. Bitum Logistics Co a vândut către Sheriff Tiraspol doar 533 de tone de motorină. Firma a fost înființată în 2020. În nici trei ani, cifra de afaceri a crescut de 88 de ori iar profitul, de cinci ori (la aproape patru sute de mii de euro). Cu toate acestea, la sfârșitul lunii martie 2023, societatea comercială a intrat în insolvență. Proprietarul și administratorul actual al Bitum Logistics Co SRL este Grigore Cechină, cetățean român născut în Republica Moldova acum 58 de ani. Istoricul firmei Bitum Logistics Co SRL este unul destul de stufos având în vedere scurta sa viață. În septembrie 2020, societatea comercială a fost fondată, alături de Grigore Cechină, de polonezii Walczak Tomasz Stanislaw și Konstanty Dariusz Wojciech, românii Matei Costin Ionescu, Ana Cristina Iordan, Dan Vasile Cristurean, Daniel Marian Pușcaș și moldoveanul Iurie Ivanov. Polonezii sunt implicați în afaceri cu energie și cu combustibili și la ei acasă, în Polonia, iar Konstanty a fost inclusiv reprezentantul firmei rusești DelkOil În martie 2021, românii se retrag din firmă și asociați rămân Grigore Cechină, polonezii Walczak Tomasz Stanislaw și Konstanty Dariusz Wojciech, precum și cetățeanul moldovean Iurie Ivanov. În iunie 2021, Cechină a devenit unic asociat iar în martie 2023 a cerut intrarea firmei în insolvență. Marsala Koncept, o firmă înființată în 2014, a exportat către Sheriff Tiraspol peste 3.000 de tone de motorină. Unicul asociat și administrator al societății de comerț cu combustibili din Constanța este Elbis Osman. Într-o conversație telefonică cu un membru al echipei noastre de jurnaliști, Elbis Osman a admis că a lucrat cu compania Sheriff: ”Continuăm să exportăm în Republica Moldova, dar nu mai facem afaceri cu Sheriff pentru că nu este o companie serioasă. În momentul de față, Moldova are un mare deficit de combustibil având în vedere situația actuală.”. Osman a precizat că Marsala Koncept achiziționează combustibilul de la ”mai mulți furnizori de pe piața românească. Nu avem un furnizor anume, dedicat. Luam de la cine oferă un preț mai bun.”. Întrebat dacă știe că este posibil ca o parte din motorina exportată de către firma sa să ajungă și la trupele rusești din Transnistria, Osman a negat: ”Eu vând în condiții legale. Cine plătește mai bine acela este clientul. Nu stau să fac investigații să văd cine cui vinde mai departe. Se cumpără din Oil Terminal și se vinde mai departe clienților interni sau externi.”. Firmă din Miami, motorină din Belarus Compania americană care a exportat motorină în 2022 către Sheriff este doar un paravan al unui cetățean moldovean, Iuri Blincov. Acesta a înființat în 2013, la Miami, compania Prime H.M. Exim Inc. Potrivit documentelor consultate de echipa noastră de jurnaliști, țara de origine a motorinei facturate de Prime H.M. Exim Inc este Belarus. Cantitatea exportată: doar 184 de tone. Conform portalului de investigații RISE Moldova, Blincov apare şi într-un litigiu contra aşa-zisului comitet vamal din regiunea separatistă, figurând ca furnizor de motorină pentru compania Sheriff. Aceeași sursă citează și documente ale Trezoreriei SUA (dezvăluite prin proiectul internațional FinCENFiles), potrivit cărora, în 2017, Bank of China Limited, cu sediul la New York, a raportat suma de două milioane de dolari, virată de Sheriff Tiraspol din conturile deținute la o bancă rusească către mai multe firme din Polonia, Lituania, Ucraina și SUA. În SUA banii au fost transferaţi firmei Prime H.M. Exim Inc. Petrotel Lukoil România, rafinăria preferată a Tiraspolului În 2022, și Tiroiltreid a importat motorină în Transnistria. Cantitatea: 15.245 de tone. Cea mai mare parte a motorinei importate de Tiroiltreid, 12.258 de tone, a provenit de la rafinăria Petrotel Lukoil din România, dar vânzătorul motorinei a fost, în acte, compania elvețiană Litasco, trader-ul oficial al grupului Lukoil. Alte aproape 3.000 de tone de motorină au fost cumpărate de Tiroiltreid de la Lukoil Bulgaria și Lukoil Benelux. În 2023, perioada ianuarie – mai, în Transnistria au ajuns 31.348 tone de motorină. Cea mai mare parte din această cantitate, 30.737 tone de motorină, echivalentul a 98%, a fost livrată de Litasco Elveția, trader-ul grupului Lukoil, iar originea combustibilului a fost rafinăria Petrotel Lukoil din România. În 2022, în Transnistria au ajuns 30,3 milioane de litri de benzină. Sheriff a importat o cantitate de puțin peste un milion de litri de benzină, integral din Belarus. Restul cantității, de 29,3 milioane de litri, a fost importat de Tiroiltreid de la rafinăria Petrotel Lukoil din România. În 2023, perioada ianuarie – mai, doar Tiroiltreid a importat benzină în Transnistria: 8,5 milioane de litri. Vânzătorul combustibilului a fost Litasco Elveția, trader-ul grupului Lukoil, iar sursa benzinei a fost rafinăria Petrotel Lukoil din România. Grupul Lukoil nu a răspuns la nici una din întrebările care i-au fost trimise de către echipa noastră de jurnaliști. Tancurile alimentează la PECO Gușan Orice beneficiar de combustibil din Transnistria – fie că este cetățean privat, companie sau instituție – este client al uneia din cele două companii controlate de Viktor Gușan, Sheriff și Tiroiltreid, singurele importatoare de motorină, benzină și GPL. Când vine vorba de instituțiile publice ale „republicii” transnistrene, Sheriff și Tiroiltreid sunt singurele companii care depun oferte la simulacrele de licitații publice. Este, evident, și cazul forțelor armate de pe teritoriul Transnistriei. Inclusiv Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei arată, într-o notă publicată de anticoruptie.md, că „O bună parte din motorina dar și benzina importată în Transnistria (...) este utilizată de către GOTR (Grupul Operativ al Trupelor Ruse) care staționează în stânga Nistrului pentru a apăra depozitele de armament de la Cobasna. De asemenea GOTR adesea efectuează și exerciții militare, care au drept scop prezentarea capacității forțelor separatiste și intimidarea autorităților constituționale ale Republicii Moldova.”. Două întrebări pentru UE, NATO și câteva guverne Două întrebări sunt esențiale în contextul alimentării cu combustibil a mașinii de război rusești din Transnistria: Cum a fost posibil ca peste 20.000 de tone de motorină din Rusia să ajungă la forțele militare rusești din Transnistria după declanșarea invaziei împotriva Ucrainei, prin intermediul unor companii din UE (cazul Euronova Energies), în ciuda sancțiunilor impuse de blocul comunitar asupra petrolului rusesc? Cum a fost posibil ca peste 55.000 de tone de motorină și 38 de milioane de litri de benzină produse în UE (marea majoritate, în România, dar și în Bulgaria și în alte țări din blocul comunitar) să ajungă în Transnistria și, implicit, la forțele militare controlate de Moscova, în ciuda sancțiunilor impuse de blocul comunitar persoanelor și entităților care sprijină invazia rusească? UE și NATO se ascund după guverne, care se ascund după Republica Moldova Echipa noastră de jurnaliști a adresat aceste întrebări tuturor guvernelor țărilor UE în care sunt înregistrate companiile implicate în filiera transnistreană, dar și Uniunii Europene și NATO. Toate răspunsurile primite au fost eschive de PR. Comisia Europeană a răspuns, la întrebarea 1, că doar „pe baza informațiilor limitate furnizate în legătură cu bunurile și entitățile implicate, UE nu poate comenta și nici evalua dacă sancțiunile UE au fost încălcate sau ocolite”. NATO a răspuns chiar mai sec: „Vom trimite întrebările dvs. autorităților din țările respective, care sunt cele mai în măsură să răspundă”. Răspunsul Guvernului de la București a pasat întreaga responsabilitate Guvernului de la Chișinău, deși Republica Moldova nu este stat membru al UE: „Regimul importurilor (licențiere, tarife, nomenclator de produse etc) în Republica Moldova este stabilit prin reglementările adoptate de autoritățile acestui stat. Aceste reglementări privesc ansamblul teritoriului și totalitatea operatorilor economici din Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană. Autoritățile române nu dețin și nu compilează date cu privire la categoriile de produse, originea, specificațiile, valoarea acestora etc., importate în Republica Moldova.”. Răspunsul Guvernului de la Sofia pare copiat de la omologii de la București, în fond, deși cuvintele folosite sunt altele: „Considerăm Transnistria ca o parte integrantă a Republicii Moldova în granițele sale recunoscute internațional. Autoritățile Republicii Moldova sunt cele care exercită controlul asupra întregului teritoriu, inclusiv asupra punctelor vamale. Nu avem nici o notificare de la autoritățile Republicii Moldova care să aibă legătură cu ipotezele susținute de dvs.”. Chișinăul a interzis kerosenul pentru Transnistria, care nu are avioane Răspunsul Guvernului de la Chișinău a evitat, de asemenea, problema de fond: „Importurile de petrol și motorină ce au ca destinație regiunea transnistreană a Republicii Moldova sunt permise strict pentru uz civil, fiind restricționate categoriile de produse petroliere sensibile (de exemplu: benzine pentru aviație, de tip ,,jet fuel” sau echivalente). După declanșarea războiului brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, activitatea punctelor de trecere de pe segmentul central (transnistrean) al frontierei de stat moldo-ucrainene a fost suspendată. Implicit, autoritățile vamale și de frontieră ale Republicii Moldova monitorizează integral toate tranzacțiile de import efectuate de către companiile din raioanele de est ale țării, desfășurate exclusiv la posturile controlate de autoritățile constituționale. Conform analizei autorităților, în anul 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, nu s-au atestat fluctuații semnificative în partea ce privește importurile de petrol și motorină în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. (...) Toate categoriile de mărfuri interzise pe teritoriul țării, incluse în lista sancțiunilor internaționale, inclusiv din Federația Rusă, precum și cele cu potențial uz militar ce au ca destinație regiunea transnistreană nu sunt autorizate pentru import în Republica Moldova. Potrivit prevederilor Legii nr. 1163/2000 și a Hotărârii Guvernului nr. 606/2002 importul pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor cu dublă destinație este posibil doar în urma autorizațiilor emise de Comisia interdepartamentală de control asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice. În cazul importurilor efectuate în regiunea transnistreană a țării noastre se aplică o monitorizare și o verificare sporită, iar în cazul constatării potențialului uz al mărfii în scopuri militare sau paramilitare, este refuzată autorizarea tranzacției, indiferent de categoria mărfii (echipamente electronice, software, produse chimice sau alte categorii). În procesul de examinare a seturilor de acte depuse de către solicitanți se verifică dacă categoria de marfă importată nu figurează în liste de sancțiuni internaționale sau în nomenclatoare interzise agreate pe bilaterală/multilaterală cu statele sau organizațiile internaționale partenere cu Republica Moldova. (...)”. Realizarea acestei investigații a fost sprijinită printr-un grant IJ4EU. International Press Institute IPI, European Journalism Centre EJC și orice alt partener al IJ4EU nu sunt responsabili de conținutul publicat sau de utilizarea acestuia în orice fel.

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare. Până pe 15 septembrie, cerealele ucrainene nu pot fi importate în cinci țări din estul Europei, printre care și România (alături de Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia). Ce se va întâmpla după 15 septembrie? Botănoiu vrea prelungirea embargoului Daniel Botănoiu, consilier al premierului Marcel Ciolacu, insistă că embargoul ar trebui prelungit măcar până la sfârșitul anului pentru ca agricultorii români să-și poată exporta marfa recoltată în acest an. Citește și: VIDEO Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România: atacul, vizibil de pe partea românească a Dunării. Au fost lovite nave cu petrol românesc Iar cifrele referitoare la cantitatea de cereale care va ajunge în portul Constanța descriu un scenariu foarte complicat. Potrivit lui Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale, în toamna aceasta e posibil ca în portul Constanța să ajungă aproape 50 de milioane de tone de cereale (în jur de 27 de milioane de tone, din Ucraina, aproximativ 22 de milioane de tone, din România). Această cantitate este dublă față de capacitatea de procesare a portului Constanța, care poate încărca pe nave maximum 26 de milioane de tone de cereale anual, dacă nu există nici o sincopă logistică, a adăugat Cezar Gheorghe pentru Defapt.ro. În această situație, întârzierile la livrare de cereale vor fi foarte mari și vor pune în pericol încasările pentru înființarea culturilor de anul viitor. Mai mult, presiunea pe logistica de transport va fi enormă: nu numai că agricultorii români nu vor găsi ușor camioane și TIR-uri pentru a livra grânele în port, dar prețurile vor fi mult mai mari decât în mod normal. Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare Un alt efect al abundenței de cereale ucrainene pe piața românească (cel puțin până în momentul instituirii embargoului european în cele cinci țări menționate) este scăderea la jumătate a prețului cerealelor. Astfel, dacă un kilogram de grâu se vindea, în medie, cu 1,5 lei, în condiții normale, acum a ajuns să coste 75 de bani. Citește și: Ucraina trebuie să se teamă de îndoielile cetățenilor și ale parlamentarilor din țările occidentale, spune ministrul britanic al Apărării Așa cum a constatat și Daniel Constantin, deputat PNL, fost ministru al Agriculturii și membru, acum, în Comisia de agricultură a Camerei, beneficiari ai afluxului mare de cereale ucrainene sunt o parte din fermierii din zootehnie. Pe de altă parte, agricultorii sunt net dezavantajați. Din punctul de vedere al lui Constantin, este nevoie de un instrument european pentru ca agro-fermierii români să nu mai piardă bani. Alți experți consultați de către Defapt.ro au arătat, însă, că nu doar fermierii din zootehnie au beneficiat de cerealele ieftine din Ucraine, ci și speculatorii, marii intermediari și industria de panificație. De la nimic, la import de 200.000 de tone de cereale lunar Majoritatea actorilor din piața agrozootehnică cu care Defapt.ro a vorbit au menționat calitatea mai slabă a cerealelor ucrainene. Dar și incapacitatea autorităților românești de a verifica fito-sanitar grâul, porumbul și celelalte grâne ucrainene rămase în România. Citește și: Nici o șansă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2023, cred înalți oficiali ai NATO și UE: Putin poate pierde sute de mii de soldați „fără să clipească” Potrivit Autorității Vamale Române, peste 2,1 milioane de tone de cereale ucrainene au rămas în România după declanșarea invaziei ruse. Expertul Cezar Gheorghe, însă, spune că, de fapt, cantitatea e dublă: 4,5 milioane de tone într-un an și jumătate. Or, înainte de invazia rusă, România nu exporta deloc cereale din Ucraina. Acest excedent de marfă a destabilizat piața și este evident acum că, în lipsa unor măsuri (naționale sau europene), situația se va deteriora. Cu consecințe greu de evaluat în prezent, dar care pot duce și la sentimente negative în masă în privința Ucrainei și ucrainenilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră