sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: icsid

10 articole
Economie

Guvernul s-a trezit în ultima zi că riscă să fie executat silit

Guvernul s-a trezit în ultima zi că, dacă nu achită 42 de milioane de euro, după ce a pierdut un proces internațional, riscă să fie executat silit. Informația apare într-un memorandum discutat azi în ședința de guvern. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Guvernul s-a trezit în ultima zi că riscă să fie executat silit „Conform cererii de plată comunicată de casa de avocatură King & Spalding la data de 03.05.2024, în cazul în care plata nu este efectuată până la data de 31 mai 2024, aceasta este împuternicită să continue măsurile legale corespunzătoare împotriva României în orice jurisdicție competentă. Atragem atenția că există un risc major ca bunurile deținute de stat sau de către societăți la care statul deține acțiuni pe teritoriul statelor membre Convenției ICSID, inclusiv România, să fie executate silit, în cadrul eventualelor proceduri de executare silită promovate de reclamanți”, se arată în memorandum. Într-o notă la memorandum se obseră că guvernul Ciolacu mai discutase și în martie această situație, când a fost supus aprobării un alt memorandum, „315.826/27.03.2024”, precum și adresa primită de la King & Spalding din data de 3 mai 2024. Procesul pierdut de guvern la ICSID a fost deschis de mai multe companii dezvoltatoare de centrale fotovoltaice, care au acuzat autoritățile de la București, în urmă cu aproape 6 ani, de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei (TCE), prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori. Din februarie se știa că am pierdut procesul și vom plăti „La data de 20.02.2024 Tribunalul arbitral a emis hotărârea în cadrul arbitrajului, prin intermediul căreia a obligat România la plata către reclamanți a sumei de 42,2 milioane de euro, plus dobândă de la data 01.01.2022, pentru prejudiciile pe care le-au suferit ca urmare a încălcării de către România a art. 10 alin.(1) din TCE. De asemenea, Tribunalul arbitral a mai obligat România la plata către reclamanți a sumei 600.000 dolari costuri de arbitraj și aproximativ 3,5 milioane euro reprezentând cheltuieli de apărare (60% din total), urmând ca la acestea să fie calculate dobânzi de la 30 de zile de la emiterea hotărârii″, a transmis, pentru Profit.ro, Ministerul Finanțelor. Însă abia azi, 30 mai, guvernul Ciolacu a aprobat majorarea creditelor bugetare pentru ministerul de Finanțe pentru a putea plăti daunele din acest proces pierdut.

Guvernul s-a trezit în ultima zi că riscă să fie executat silit Foto: Inquam/Octav Ganea
Profesorul Bîrsan, opinii anti-România, avere uriașă (sursa: Antena 3)
Investigații

Profesorul Bîrsan, opinii anti-România, avere uriașă

Profesorul Bîrsan, opinii anti-România, avere uriașă. Ajuns judecător la CEDO din partea României, profesorul Corneliu Bîrsan a dat declarații împotriva României în arbitrajul de la Washington în cazul Roșia Montană. Sute de mii de dolari de la Gabriel Resources Potrivit unui document depus la ICSID (Tribunalul Arbitral al Băncii Mondiale de la Washington) de către Gabriel Resources, profesorii de drept Corneliu Bîrsan, Lucian Mihai, Ovidiu Podaru și Ioan Schiau și alții au beneficiat de onorarii de aproape 374.000 de dolari pentru opinii juridice. Citește și: EXCLUSIV Gabriel Resources a plătit sute de mii de dolari unor profesori de drept români pentru a emite opinii împotriva României la ICSID. Printre aceștia, Corneliu Bîrsan, ex-CEDO Banii au fost plătiți de Gabriel Resources. Cererea de arbitraj a fost depusă de Gabriel Resources în 2015. Așadar, profesorul Bîrsan a dat aceste declarații în următorii ani, până cel târziu în 2022. În acea perioadă, însă, fostul judecător CEDO avea o avere considerabilă. Profesorul Bîrsan, opinii anti-România, avere uriașă Potrivit ultimei declarații de avere depuse de soția lui Corneliu Bîrsan, fosta judecătoare de la Înalta Curte Gabrela Bîrsan, conturile pe care familia Bîrsan le avea în 2019 erau fabuloase. Astfel, au fost declarate conturi de 715.000 de lei (640.000+75.000) și aproape 800.000 de euro (254.000+210.000+5.600+300.000+30.000). Conturile soților Bîrsan în 2019 (sursa: integritate.eu) Pe lângă banii din bănci, soții Bîrsan au mai declarat două vile: una în Voluntari (160 mp) și alta, în Ghermănești, Snagov (340 mp).

Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României (sursa: Antena 3)
Investigații

Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României

Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României. În arbitrajul cu statul român pentru daune de peste șase miliarde de dolari pentru Roșia Montană, Gabriel Resources a apelat inclusiv la reputați profesori români de drept. Bîrsan, la ICSID pentru Gabriel Resources Într-un document depus la ICSID (Tribunalul Arbitral al Băncii Mondiale de la Washington), Gabriel Resources menționează numele a patru dintre acești profesori de drept. Citește și: CEO-ul Gabriel Resources, afaceri personale de zeci de milioane cu statul român. În ultimii ani, a încheiat peste 500 de contracte cu instituții și companii publice Este vorba de Corneliu Bîrsan, Lucian Mihai, Ovidiu Podaru și Ioan Schiau. Dintre cei patru, cel mai cunoscut este Corneliu Bîrsan, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și fost judecător CEDO din partea României. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Bîrsan este soțul judecătoarei (tot de la Înalta Curte) Gabriela Bîrsan. Aceasta a fost acuzată de DNA de corupție, însă achitată definitiv în 2018. Ca urmare a deciziei de achitare, judecătoarea Bîrsan a obținut și ștergerea comunicatelor DNA cu referire la cazul său de pe site-ul instituției. Acuzațiile și achitarea în cazul Gabrielei Bîrsan În linii mari, DNA le acuza pe judecătoarele Gabriela Bîrsan și Iuliana Pușoiu că ar fi primit diverse cadouri ca să favorizeze în procese firmele omului de afaceri Gabriel Chiriac. Citește și: EXCLUSIV Efectul Ciolacu: acțiunile Gabriel Resources, volum de tranzacții în februarie și martie 2024 de până la 15 ori mai mare decât în unele luni din 2023 Afaceristul i-ar fi plătit judecătoarei Pușoiu, prin intermediul avocatei Claudia Gherbovan Silinescu, o excursie în Malaezia și o petrecere la Marriott. Judecătoarei Bîrsan i-ar fi plătit biletele de avion până la Stuttgart, o petrecere la Moulin Rouge în Paris, o poșetă Channel, pantofi și ar fi pus la dispoziția fiului ei apartamentul lui din Paris, timp de două luni. În schimb, judecătoarea Bârsan l-ar fi favorizat în procese ceea ce a condus, de exemplu, la faptul că una dintre firmele omului de afaceri nu a mai fost nevoită să plătească către ANAF taxe de aproape 1,3 milioane de lei. Judecătorii Anton Pandrea și Corina Corbu erau acuzați că le-ar fi avertizat pe colegele lor că sunt interceptate de DNA după ce chiar magistratul Pandrea a emis autorizația de interceptare. Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României Potrivit documentului depus de Gabriel Resources la ICSID, profesorii de drept Corneliu Bîrsan, Lucian Mihai, Ovidiu Podaru și Ioan Schiau și alții au beneficiat de onorarii de aproape 374.000 de dolari. Documentul depus la ICSID care arată ce onorarii a primit profesorul Corneliu Bîrsan (sursa: ICSID) Opiniile juridice ale acestora au fost folosite de Gabriel Resources în arbitrajul de la Washington împotriva statului român. Judecătorul Corneliu Bîrsan a fost nevoit să renunțe la funcția de la CEDO în urma declanșării anchetei DNA împotriva soției sale.

Gabriel Resources a pierdut toți banii (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Dumitru Matiu)
Economie

Gabriel Resources a pierdut toți banii

Gabriel Resources a pierdut toți banii. Capitalizarea bursieră a companiei a ajuns la zero, după ce prețul acțiunilor s-a prăbușit. Doar două milioane de dolari în companie Gabriel Resources a anunţat că, în prezent, compania dispune de fonduri disponibile de aproximativ 2,7 milioane de dolari canadieni (două milioane de dolari americani) şi se aşteaptă ca acest sold să fie epuizat în cursul normal al activităţii până în mai 2024, potrivit Ziarului Financiar. Citește și: CEO-ul Gabriel Resources, afaceri personale de zeci de milioane cu statul român. În ultimii ani, a încheiat peste 500 de contracte cu instituții și companii publice Gabriel intenţionează să efectueze o analiză imediată a obligaţiilor sale financiare actuale şi viitoare şi a capacităţii de a obţine fonduri pentru a achita sumele de plătit. După ce firma a pierdut la ICSID procesul prin care cerea despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari de la Guvernului României, tribunalul a obligat Gabriel Resources să plătească României aproximativ zece milioane de dolari în taxe şi cheltuieli de judecată. Gabriel Resources a pierdut toți banii Potrivit aceluiaşi comunicat al Gabriel Resources, compania continuă să analizeze hotărârea împreună cu consilierii săi juridici pentru a-şi evalua opţiunile, inclusiv pentru a contesta decizia prin intermediul procesului de anulare prevăzut de Convenţia ICSID. În pofida acestei revizuiri, Gabriel va avea nevoie de finanţare suplimentară în al doilea trimestru al anului 2024 pentru a continua activităţile pe termen mai lung (care pot include, după caz, costurile oricărei proceduri potenţiale de anulare) şi pentru scopuri generale de capital de lucru. "Există un risc semnificativ ca o finanţare suplimentară suficientă să nu fie disponibilă pentru Societate în condiţii acceptabile sau deloc. Imposibilitatea de a strânge fonduri în funcţie de necesităţi ar avea un impact negativ asupra situaţiei financiare a Societăţii şi asupra capacităţii acesteia de a-şi continua activitatea.", arată comunicatul citat de ZF. Prăbuşire totală a acţiunilor Gabriel Resources pe Bursa de la Toronto după pierderea procesului cu România: acţiunile nu mai valorează nimic, fiind cotate la 0,05 dolari. Investitorii şi-au pierdut toţi banii, de vineri până acum dispărând 850 de milioane de dolari din valoarea companiei.

Guvernul Ciolacu nu are nici un merit în victoria din procesul Roșia Montana Foto: Facebook
Politică

Ciolacu nu are nici un merit în victoria din procesul Roșia Montana

De ce guvernul Ciolacu nu are nici un merit în victoria din procesul Roșia Montana: avocații fuseseră selectați din 2016, iar în iulie 2023 se terminaseră, de facto, procedurile, arată documentele de pe site-ul ICSID, Centrul internațional pentru soluționarea litigiilor privind investițiile. Citește și: Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați Ciolacu nu are nici un merit în victoria din procesul Roșia Montana „Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România (...) Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale!”, s-a lăudat premierul PSD Marcel Ciolacu pe Facebook. Ce fapte arată că guvernul Ciolacu nu are nici un merit în câștigarea acestui proces: Casa de avocatură Leaua și asociații lucra cu ministerul de Finanțe cel puțin din 2011, când acorda consultanță fiscală. În 2014, avea deja pe rol 14 arbitraje internaționale. În 2013, câștigase, tot la ICSID, procesul cu Rompetrol. Primele documente depuse la dosarul Roșia Montana sunt din vara anului 2016, când premier era Dacian Cioloș, iar ministru de Finanțe Anca Dragu Audierile, probabil partea cea mai dificilă, s-au desfășurat în octombrie-noiembrie 2019 și septembrie 2020. Ultimele observații la dosarul Roșia Montana au fost depuse în iulie 2023, arată site-ul ICSID. Guvernul Ciolacu a fost numit la 15 iunie 2023. La 14 septembrie 2023, tribunalul ICSID a închis procedurile. Guvernul anunța apocalipsa și căuta vinovați de la Opoziție În schimb, în mod cu totul neobișnuit, guvernul Ciolacu a făcut constant declarații că România va pierde procesul de la Washington DC și a indicat drept vinovat guvernul Cioloș. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului „Cine să fie salvarea României USR, Cioloș? Avem de plătit se pare vreo 6 miliarde după Roșia Montană după tâmpeniile făcute”, spunea Ciolacu la 23 februarie, în timpul unei vizite în Mureș. Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington a dat, vineri, verdictul în cazul situației aurului de la Roșia Montană. România a câștigat procesul și nu va plăti nicio despăgubire companiei Gabriel Resources - decizia este definitivă și executorie și vine după nouă ani de proces. Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată. România a câștigat disputa de la Washington cu Gabriel Resources în cazul Roșia Montană. Dar cineva a câștigat foarte mulți bani pe bursă după anunțul că România va pierde. Știre pe surse de la Finanțe Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a variat între 0,41 și 0,46 dolari în prima lună a anului 2024. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto Pe 31 ianuarie 2024, o acțiune Gabriel Resources se tranzacționa la prețul de 0,45 dolari. Valoarea cumulată a acțiunilor era la aceea dată de peste 466,22 milioane de dolari. În seara zilei de 31 ianuarie au început să curgă știrile despre procesul de la Washington dintre Gabriel Resources și România. Toate publicații au anunțat la unison că România a pierdut procesul și ar urma să plătească despăgubiri de minimum două miliarde de dolari. Ciolacu, convins că România urma să piardă O zi mai târziu, pe 1 februarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri. Citește și: Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați "Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem instanţa ce sumă va hotărî", a declarat premierul Marcel Ciolacu. Prețul acțiunilor și volumul tranzacțiilor au crescut În urma acestor declarații oficiale, acțiunile Gabriel Resources au început să crească semnificativ pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 la 0,57 dolari în data de 2 februarie, zi în care s-au tranzacționat peste 807.000 de acțiuni. De aproape 20 de ori mai mult față de 31 ianuarie, atunci când s-au tranzacționat doar 41.290 de acțiuni. Tot pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a anunțat pe Bursa din Toronto că o decizie în dosarul Roșia Montană ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată Cu toate acestea, în următoarele zile, premierul Marcel Ciolacu a insistat în repetate rânduri că decizia va fi emisă până pe 10 februarie. În acest context, acțiunile Gabriel Resources au atins un vârf de 0,64 de dolari pe acțiune în data de 8 februarie 2024. Valoarea acțiunilor au scăzut pe 9 februarie la 0,57 dolari pe acțiune. Compania avea o capitalizare bursieră de peste 901,2 milioane de dolari, în timp ce o acțiune se tranzacționa cu 0,87 de dolari vineri, 8 martie. Adică de două ori mai mult decât la finalul lunii ianuarie 2024. Întrebarea care se pune, în acest context, este cine au fost profitorii jocurilor pe bursă dintre 1 februarie și 8 martie 2024.

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana
Eveniment

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana și nu are de plătit nimic către Gabriel Resources a decis, azi, curtea de arbitraj de la Washington „International Settlement of Investment Disputes” – ICSID. Curtea face parte din Grupul Băncii Mondiale. Decizia ar fi fost luată cu un vot de 2 la 1. Citește și: Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații: „Nu uităm că PNL l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit” Premierul PSD Marcel Ciolacu a jubilat pe Facebook: „Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni! Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare!” România a fost reprezentată în acest proces de casa de avocatură românească SC LEAUA & ASOCIATII ȘI firma elvețiană LALIVE SA. Minuta deciziei obligă reclamanții să plătească cheltuielile de judecată Ce conține minuta deciziei: „„Pentru motivele prezentate mai sus, tribunalul arbitral decide următoarele: 1. Respinge în unanimitate obiecțiile pârâtului cu privire la competența Tribunalului și la admisibilitatea pretențiilor. 2. Cu majoritate: a. Respinge pretențiile reclamanților pe fond în temeiul TBI Canada-România și în temeiul TBI Regatul Unit-România. b. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului costurile procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, reprezentată de rata dobânzii la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni, de la data prezentei hotărâri și până la plata integrală. c. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON și 928.641,70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, așa cum este reprezentată de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni, începând cu data prezentei hotărâri și până la plata integrală. d. Respinge toate celelalte pretenții formulate de părți”. România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana Gabriel Resources, compania care ar fi urmat să exploateze resursele de aur de la Roşia Montană, a solicitat despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari pentru eşecul proiectului. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni, în cadrul emisiunii „Jurnalul de Seară” de la Digi 24, că România ar putea fi obligată să continue exploatarea de la Roșia Montană. „Eu aş face referendum dacă e oportun să scoatem aurul de Roşia Montană„, a spus Ciolacu într-o discuție informală cu ziariștii, la Palatul Victoria. Însă ideea sa a fost vehiculată încă din 2013 de Traian Băsescu. Însă ideea unui referendum privind soarta aurului de la Roșia Montana a îi aparține lui Traian Băsescu. Citește și: Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu, aprobată și de Ponta: vrea referendum pentru a se decide dacă aurul de la Roșia Montana trebuie exploatat sau nu „Nu am nici o problemă să declansez un referendum național pe tema asta. Dimpotrivă, dacă dezbaterile vor continua și nu găsim un mod de a face proiectul Roșia Montană. Nu exclud posibilitatea să-l organizez, dacă Guvernul nu găsește resurse să discute cu societatea civilă. Îl organizez odată cu europarlamentarele”, spunea fostul șef de stat în septembrie 2013.

Roșia Montană, verdict așteptat în tensiune (sursa: profit.ro)
Economie

Roșia Montană, verdict așteptat în tensiune

Roșia Montană, verdict așteptat în tensiune. Decizia în dosarul Roșia Montană urmează să fie făcută publică în cursul zilei de vineri de către Curtea de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale. Roșia Montană, verdict așteptat în tensiune Până atunci, tensiunea crește atât în tabăra Guvernului de la București, cât și în cea a companiei canadiene Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montana Gold Corporation. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Contactat de către DeFapt.ro, Dragoș Tănase, CEO Gabriel Resources, a precizat că se va lua o decizie de către companie după anunțul ICSID. Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a ținut să transmită de la Palatul Victoria că "interesul Guvernului actual este să minimizeze această decizie ca impact bugetar, dar și social pentru România". Boloș vrea "decizie nemonetară" Liberalul Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a anunțat că decizia în dosarul Roșia Montană este așteptată vineri, 8 martie. Canadienii de la Gabriel Resources au cerut despăgubiri de aproape 6,7 miliarde de dolari, o sumă mai mare de zece ori decât a estimat statul român că ar datora pentru blocarea proiectului minier. "Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrală internațională. Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere și în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii", a declarat Marcel Boloș, citat de Digi24. Cu toate acestea, ministrul Marcel Boloș speră ca România să primească o "decizie nemonetară". "Să sperăm că alternativa aceasta va fi luată în calcul. Decizia nemonetară ar fi rezultatul luării în considerare a faptului că licența de exploatare este încă în vigoare și obligația statului pentru a continua investiția în condițiile prevăzute în raportul de mediu poate fi o variantă reținută de către instanță", a mai precizat Boloș. Gabriel: "Să vedem ce scrie în decizie" Premierul Marcel Ciolacu a spus că ar vrea să organizeze un referendum pentru a vedea dacă românii sunt de acord cu exploatarea aurului de la Roșia Montană. Dar până atunci, conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, interesul Guvernului actual este să minimizeze decizia ICSID ca impact bugetar, dar şi social pentru România în speţa Roşia Montană. În plus, Mihai Constantin a mai declarat că "strategia de reacţie va fi implementată în funcţie de decizia pe care o va primi România". DeFapt.ro l-a întrebat pe Dragoș Tănase, CEO al Gabriel Resources, cum comentează declarațiile politicienilor români și dacă compania canadiană ar fi dispusă să negocieze cu Guvernul de la București: "Nu fac comentarii. Nu fac nici un fel de comentariu. O să dăm un comunicat de presă astăzi. Nu răspund, nu, nu fac comentarii. Punctul nostru de vedere este exprimat prin comunicate de presă. Așteptăm decizia, să vedem ce scrie în decizie și evaluăm după care sunt pașii.".

Principalii vinovați politic în dosarul Roșia Montana: Ponta și Tăriceanu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana

Cine sunt principalii vinovați politic pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, primul demnitar care a semnat pentru o colaborare dubioasă cu o companie din Canada, și s-a încheiat cu fostul premier PSD Victor Ponta, care nu a vrut să decidă dacă aprobă sau respinge începerea exploatării. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana Tăriceanu a fost ministru al Industriilor între 12 decembrie 1996 și 5 decembrie 1997, în guvernul Ciorbea. Semnătura sa apare pe un document din iunie 1997 prin care ministerul Industriilor avizează asocierea dintre Gabriel Resources și Regia Cuprului din Deva. Prin această semnătură, el își dădea acordul pentru asocierea între Gabriel Resources, companie fără experienţă în domeniul minier, înregistrată în Barbados şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Documentul a fost publicat de Rise Project. Aceasta este prima semnătură a unui demnitar a statului român în favoarea unui astfel de acord. Asocierea regiei cu Gabriel Resources era pregătită din 1995, în guvernarea Nicolae Văcăroiu (PDSR), când regia din Deva publică un straniu anunț la mica publicitate din Adevărul, ascuns în josul paginii. În anunț se arată că regia intenționează să formeze o societate mixtă, cu capital străin, pentru prelucrarea sterilelor auro-argintifere de la Roșia Montana și Gurabarza. Însă Ponta este principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță. Plângerea Gabriel Resources îl indică clar pe Ponta Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Conform cererii de arbitraj, „Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului”. Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante. O decizie arbitrală în mega-dosarul Roșia Montană urmează să fie prezentată, cel mai probabil, săptămâna aceasta. Canadienii cer despăgubiri de 3,28 miliarde USD plus dobânzi Companiile canadiene Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources Jersey au cerut despăgubiri în de 3,28 miliarde de dolari. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM La acestea ar urma să se adauge o rată a dobânzii LIBOR+4% începând cu data de 29 iulie 2017 până la data plăţii. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Potrivit documentelor depuse de statul român la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială, avocații României sunt de la casa de avocatură elvețiană Lalive și de la cea românească Leaua Damcali Deaconu Păunescu. Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante Potrivit unor informații oficiale primite de jurnalistul DeFapt.ro Petru Zoltan în 2020, numai până la acel moment, sumele primite de avocați erau de aproape 48 de milioane de lei. Astfel, Lalive primise de la statul român 11,5 milioane de lei iar Leaua Damcali Deaconu Păunescu, 36,41 milioane de lei. În total, doar până în 2020, 47,91 milioane de lei, echivalentul a 9,5 milioane de euro. În ultimii patru ani, România a plătit și alte sume celor două case de avocatură care o reprezintă în acest caz. DeFapt.ro va prezenta și valoarea acestora.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră