sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: gheorghe ursu

9 articole
Eveniment

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați. Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea Parchetului General de revizuire a deciziei de achitare a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, cei care l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu. Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați "În temeiul art. 459 alin. (5) Cpp, respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie şi de revizuentele-părţi civile Ursu Andrei Horia şi Ursu Ştefan Olga împotriva sentinţei penale nr. 196/F/17.10.2019 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 238/A/27.07.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei", se arată în decizia instanţei. În octombrie 2023, Parchetul General a solicitat anularea deciziei, pe calea revizuirii, prin care torţionarii Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost achitaţi definitiv de Instanţa Supremă pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase. Procurorii, probe noi de la CNSAS și IICMER Procurorii arătau în cererea de revizuire că există fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de judecători atunci când au soluţionat dosarul torţionarilor lui Gheorghe Ursu. Astfel, Parchetul preciza că a primit de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii înscrisuri conţinând date şi informaţii, însoţite de detalii tehnice, care nu au fost cunoscute de magistraţi în timpul desfăşurării procesului. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 În plus, a fost depus un material documentar de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), întocmit în colaborare cu Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989. Achitarea, șoc pentru familie și societate "Aşa cum se evidenţiază în cererea de revizuire, faptele şi împrejurările noi relevante din aceste materiale susţin o cu totul altă situaţie de fapt decât cea reţinută de instanţă şi se circumscriu adevărului istoric, care a stabilit că represiunea a fost o trăsătură permanentă a regimului comunist, conflictul dintre societate şi regim a reprezentat o constantă, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicând orice manifestare publică pe care o considera drept un pericol la adresa stabilităţii sale şi disimulând represiunea politică prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Miliţie, ca paravan al acţiunilor de poliţie politică", explica Parchetul General. La rândul său, Andrei Ursu, fiul disidentului, spunea că decizia de achitare a fost un şoc pentru toţi cei care cunosc dosarul asasinării lui Gheorghe Ursu şi afirma că Securitatea mai are încă posibilităţi, directe sau subliminale, de a-i influenţa pe unii dintre oamenii din justiţie. De asemenea, IICCMER susţinea că achitarea foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş reprezintă un pericol la adresa statului de drept şi se situează în contradicţie flagrantă cu adevărul istoric, deschizând larg calea reabilitării regimului totalitar. ÎCCJ: Securitatea nu era sistematic represivă Pe 27 iulie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu. Judecătorii motivau în decizia de achitare că Gheorghe Ursu nu a fost un opozant al regimului comunist şi nici nu s-a aflat în relaţii de adversitate cu Securitatea, astfel încât nu se poate reţine infracţiunea de tratamente neomenoase în sarcina ofiţerilor care l-au anchetat. O altă frază din motivarea judecătorilor care a scandalizat opinia publică era că la nivelul anului 1985 nu se poate reţine că represiunea organizată de Securitate avea un caracter sistematic şi s-ar fi exercitat prin controlul informativ al "întregii populaţii active", ci ar fi vorba doar de "un conflict limitat la câteva persoane". Mai mult, judecătorii considerau că în timpul regimului Ceauşescu nu exista o intenţie clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităţilor statului. Scrisori la "Europa liberă" și note de jurnal Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. În perioada ianuarie - noiembrie 1985, Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985. Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă". Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia. Bătut în închisoare până la moarte Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui. Inginerul a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de Securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun. Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Tudor Stănică, decedat recent, nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, după ce a obţinut în instanţă 22 de cereri de amânare a executării pedepsei. Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați (sursa: CNSAS)
Judecătorii CSM apără halucinanta sentință în cazul Ursu Foto: Facebook CSM
Justiție

Judecătorii CSM apără halucinanta sentință cazul Ursu

Judecătorii din CSM, conduși de Daniel Grădinaru, amicul Liei Savonea, apără vehement halucinanta sentință în care securiștii care au coordonat asasinarea disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați. Într-un lung comunicat emis azi de secția de judecători a CSM se afirmă că criticile care au fost aduse acestei decizii au „afectat independența justiției” și au subminat „încrederea publică în sistemul de justiție”. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Foştii ofiţeri de securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, au fost achitaţi definitiv la 27 iulie de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii CSM apără halucinanta sentință în cazul Ursu CSM se războiește cu articole din presă, dar are grijă să nu ofere nici un exemplu sau vreun citat. „Secția pentru judecători reține, că prin modul în care au fost formulate, fără o bază factuală, comentariile privind modul de apreciere a probelor și raționamentul judecătorilor care au soluționat dosarul depășesc limitele unor critici normale și acceptabile într-o societate democratică față de activitatea de judecată. De asemenea, prin afirmațiile publice formulate, referitoare la profesionalismul judecătorilor membri ai completului de judecată, la modalitatea de administrare a probelor și de aplicare a dispozițiilor legale, precum și la soluția pronunțată în cauză, ce a fost asociată unei «lipse de atașament față de valorile democratice», a fost încălcată independența puterii judecătorești, fiind afectată încrederea publică în sistemul de justiție”, afirmă secția pentru judecători a CSM. Motivarea, o lungă apologie a securității ceaușiste În controversata motivare a deciziei de achitare a securiștilor acuzați că au coordonat uciderea în bătaie a lui Ursu, se arată că victima „nu a fost un opozant al regimului comunist și nu s-a aflat în relații de adversitate cu organele de securitate ale statului”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București, depistată cu șase milioane de euro pe care nu-i poate justifica. Judecătoarea, în funcție, deși a fost implicată în mega-dosarul jafului de la BRD „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului (...) Împrejurarea evocată de procuror în sensul că represiunea organizată de securitate ar avea un caracter sistematic și s-ar exercita prin controlul informativ al «întregii populații active» (și prin aceasta s-ar face dovada situației premisă cerută de textul incriminator) dat fiind numărul cetățenilor români supravegheați sau urmăriți de securitate în anii 1974-1989 nu poate fi reținută de Înalta Curte”, se mai susține în controversata motivare, document considerat a fi o apologie a Securității și ceaușismului.

Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției  Foto: news.ro
Eveniment

Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției

Un tânăr ofițer de la Direcția Generală Anticorupție (DGA), Giorgian Gheorghe Ciorîia, acuză conducerea Poliției că a făcut presiuni asupra sa după o ceartă cu un judecător controversat de la ÎCCJ, Alin Sorin Nicolescu, cel care i-a achitat pe securiștii din dosarul Gheorghe Ursu. El arată că șeful DGA, chestorul Liviu Vasilescu, l-a chemat pentru a-i cere explicaţii şi i-a solicitat să îi prezinte scuze judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce ofiţerul a avut un schimb de replici cu magistratul, în contextul în care ofiţerul susţinea examenul de licenţă la finalul facultăţii iar judecătorul era supraveghetor la examen. „Această întâmplare mă face să îmi fie frică să mai lucrez în speţe în care vor fi cercetaţi oameni influenţi deoarece v-am prezentat exemplul perfect de ce se întâmplă în momentul în care doar ai păreri contradictorii cu cineva cu o funcţie înaltă, ce să mai zic de momentul în care faci cercetări cu privire la o persoana de genul”, a scris ofiţerul, pe Facebook. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României În urma celor relatate de acesta, sindicatul poliţiştilor l-a acuzat pe şeful DGA Liviu Vasilescu, de „metehne securiste”. DGA admite că a primit o sesizare, dar spune că ofiţerului doar i-au fost solicitate „lămuriri” şi că faţă de acesta nu au fost luate măsuri. Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției Giorgian Gheorghe Ciorîia, absolvent al Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza” şi ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie Olt, a relatat, într-o postare pe Facebook, că în ziua de 4 iulie a avut o altercaţie cu judecătorul de la ICCJ Alin Sorin Nicolescu, în contextul în care tânărul a mers să susţină examenul de licenţă în calitate de absolvent al facultăţii de Drept european şi internaţional din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu din Bucureşti, pe care a urmat-o pentru completarea studiilor. Tânărul a relatat că a ajuns la locul unde trebuia să susţină examenul la ora 8:00, oră anunţată pentru intrarea în clasă, iar în jurul orei 8:20, în momentul în care a fost strigat de către supraveghetorul de la examenul judecătorul de la ÎCCJ Alin Nicolescu, a durat mai mult până a ajuns în faţă, pentru a înmâna actul de identitate şi a intra în sală. „În momentul în care mi-a fost strigat numele, nereuşind să ajung foarte rapid la dumnealui, pentru a-i putea prezenta cartea de identitate, acesta fiind nevoit să strige numele meu de 2 ori, a procedat într-o maniera maliţioasă, folosind următoarele cuvinte "hai bă ce faci, stau după tine", zicându-mi să scot mai repede cartea de identitate ca să i-o prezint, însă în momentul în care am scos portofelul pentru a putea prezenta cartea de identitate, acesta s-a deschis la compartimentul unde am legitimaţia de serviciu, fiind exact lângă compartimentul în care am buletinul, dumnealui putând observa faptul ca sunt poliţist, lucru important în ceea ce vă voi povesti mai târziu. După cele întâmplate eu i-am răspuns că noi, studenţii, stăm după dumnealui, având în vedere că intrarea în săli ar fi trebuit să se facă începând cu ora 08:00”, a scris ofiţerul DGA. Conform relatărilor lui Ciorîia, schimbul de replici dintre el şi magistrat a continuat în sala de examen, culminând cu faptul că judecătorul supraveghetor la examen i-ar fi cerut cartea de identitate şi i-ar fi notat datele personale. Judecătorul: „Bă, ești prost?” „În momentul in care m-am aşezat în bancă, acesta s-a asigurat de faptul ca nu îl aude nimeni, şi m-a întrebat ironic "Bă, eşti prost?" după care mi-a luat cartea de identitate şi a dus-o la catedră pentru a îmi nota datele de pe aceasta(cel mai probabil într-o agendă personală sau pe o foaie, nicidecum într-o agendă înregistrată), sau poate chiar a pozat-o, nu am certitudine ce a făcut cu cartea mea de identitate. După aproximativ 3 minute, acesta s-a întors la mine, mi-a dat înapoi cartea de identitate şi m-a întrebat în repetate rânduri unde lucrez ca să vorbească el cu şefii mei. Moment în care i-am spus faptul că lucrez în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie şi că poate vorbi cu domnul Liviu Vasilescu care este Director General, dar totodată l-am întrebat şi pe dumnealui cine este, moment în care acesta mi-a spus că este Nicolescu Alin Sorin, judecător la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie şi m-a asigurat de faptul că va vorbi cu domnul Vasilescu ca să îi povestească cele întâmplate. De reţinut este faptul că acesta şi-a declinat calitatea de judecător pentru a mă ameninţa şi intimida spunându-mi că atitudinea mea nu este una demna de un poliţist, moment în care i-am zis că atitudinea lui nu este una demnă de un judecător, eu fiind un simplu student care dorea doar să-şi susţină examenul de licenţă”, a relatat ofiţerul DGA pe Facebook. Acesta a povestit că incidentul nu s-a încheiat în acel moment. Giorgian Ciorîia a relatat că în seara aceleiaşi zile, a ora 22:14 a primit mesaj pe WhatsApp de la şeful Serviciului Judeţean Anticorupţie Olt, care este superiorul său direct, mesaj care spunea că trebuie să se prezinte la sediul DGA în ziua imediat următoare, la ora 10:00 pentru o întrevedere cu directorul general al instituţiei, Liviu Vasilescu, fără a-i fi comunicat vreun motiv şi fără a i se permite să folosească pentru deplasare maşina de serviciu. Certat de șefii DGA și trimis la psihiatru „Am ajuns la biroul domnului Director General la ora 09:30, aşteptându-l pe acesta până undeva în jur de ora 10:00. La ora menţionată anterior, şi-au făcut apariţia domnul Director General, chestor şef de politie, Liviu Vasilescu şi doamna Director General Adjunct, comisar-şef de politie, Manuela Popescu, aceştia invitându-mă in biroul domnului Director General pentru a putea discuta. Aceştia m-au întrebat daca ştiu de ce sunt aici, răspunsul din partea mea fiind unul negativ. Apoi aceştia mi-au spus că mă aflu acolo din cauza discuţiei purtate cu domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, iar domnul Vasilescu chiar spunându-mi că daca nu îmi place la Direcţia Generală Anticorupţie, să plec la poliţie, fiind oarecum o ameninţare voalată din partea lui. Atât domnul Director General cât şi doamna Director General Adjunct au început să îmi zică că atitudinea mea a fost una greşită şi că am făcut de ras Direcţia Generala Anticorupţie prin atitudinea pe care am avut-o ( aparent, să nu fii lăsat calcat in picioare, să fii demn şi să nu accepţi abuzurile înseamnă să pătezi imaginea şi să faci de ras instituţia), aceştia spunându-mi totodată că domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, şi-a sunat unii prieteni din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prieteni care l-au sunat pe domnul Director General Liviu Vasilescu ca să îl întrebe de mine şi să îi povestească speţa întâmplată”, a mai povestit tânărul ofiţer. El susţine că i-au fost adresate întrebări legate de viaţa personală, despre părinţii săi şi că nu a fost lăsat de către cei doi şefi din DGA să-şi spună punctul de vedere cu privire la incident. „Pe tot parcursul conversaţiei purtate între mine şi domnul Director General şi doamna Director General Adjunct, domnul Liviu Vasilescu comunica cu cineva prin intermediul mesajelor pe telefon, probabil folosind aplicaţia WhastApp, bănuiala mea este că persoana cu care acesta comunica fiind chiar domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, iar la un moment dat, în timp ce comunicam cu doamna Manuela Popescu, domnul Liviu Vasilescu m-a fotografiat, lucru pe care l-am putut constata pentru că am observat că avea telefonul îndreptat spre mine şi nu îl avea pe modul silenţios, fiind surprins de acel sunet specific din momentul în care faci o poză cu telefonul, poză pe care probabil a făcut-o că sa i-o trimită domnului judecător Nicolescu Alin Sorin care aparent gestionează politica de cadre din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie şi care are destinele ofiţerilor de poliţie din cadrul acestei structuri în mâinile lui, lucru care a putut fi demonstrat prin faptul că am fost chemat de urgenţă, în ziua imediat următoare aşa zisului conflict dintre mine şi el, la domnul Director General. Menţionez faptul că pe tot parcursul discuţiilor purtate dintre mine şi domnul Director General si doamna Director General Adjunct, cei doi au încercat în repetate rânduri să folosească tactici de manipulare şi să mă convingă că eu am greşit si să-mi zică "să o las aşa" (lucru pe care încercau să îl facă, deoarece undeva în timpul conversaţiei eu am zis că mă gândesc să îi fac plângere domnului judecător la Inspecţia Judiciară). Un alt lucru destul de important este că pe tot parcursul conversaţiei, domnul Director General, Liviu Vasilescu, îmi zicea „Lucică” (probabil făcând confuzie de la Giorgian la Lucian), lucru care relevă cam cât de mult înseamnă, pentru instituţia pe care el o conduce, un tânăr ofiţer de poliţie. Totodată, cei doi mi-au zis să mă duc la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să îmi cer scuze personal domnului judecător fiindu-mi argumentat şi faptul că daca domnul judecător depunea plângere (acesta neavând vreun motiv să depună plângere pentru că ceea ce am făcut eu a fost complet legal, eu fiind în acel moment un simplu student care doar şi-a susţinut punctul de vedere şi a cerut să îi fie respectate drepturile) eu urma să fiu mustrat, iar în momentul în care eu le-am zis că nu vreau să mă duc să îmi cer scuze, aceştia au insistat, lucru care nu mi-a lăsat altă variantă decât să mă conformez, sens în care mi-a fost înmânat numărul domnului judecător pe un bileţel, pentru a îi da un mesaj când ajung la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie”, a mai relatat ofiţerul. Acesta a adăugat că a fost trimis inclusiv la discuţie cu psihologul DGA, după care a mers , în cele din urmă, la sediul ÎCCJ pentru a discuta cu magistratul. Trimis să-și ceară scuze „Mi-au zis să mă duc la doamna psiholog şi după aceea să mă deplasez către domnul judecător pentru a îmi cere scuze (lucru pe care eram gata să îl fac pentru că îmi era frică de influenţa pe care acesta o are asupra instituţiei din care fac parte, instituţie care ar fi trebuit să nu fie influenţată de presiunile politice şi de presiunile magistraţilor, lucru care m-a şocat şi m-a lăsat cu un dezgust total). După discuţiile purtate cu doamna psiholog, de altfel, singura care a fost dispusă să asculte şi punctul meu de vedere (de reţinut că si aceasta a fost probabil o forma de intimidare a mea, pentru a îmi arăta ca aceasta este o metodă pe care domnul Director General si doamna Director General Adjunct o pot folosi pentru a îmi face rău), m-am deplasat către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, sens în care i-am dat mesaj domnului judecător în momentul în care am plecat de la Direcţia Generală Anticorupţie, spunându-i că ajung în 30 minute, şi încă un mesaj în momentul în care am ajuns. Am aşteptat în faţa Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie aproximativ o oră, fără să primesc vreun mesaj de la domnul judecător (aceasta fiind dispoziţia dată de domnul Director General Liviu Vasilescu, să aştept acolo oricât ar fi necesar), iar la un moment dat primesc un apel telefonic de la doamna Director General Adjunct, Manuela Popescu care îmi comunică că domnul judecător Nicolescu Alin Sorin este la sediul Direcţiei Generale Anticorupţie si că pot pleca spre casă, lucru pe care l-am şi făcut. La un moment dat, la ora 15:08, respectiv 15:09 primesc două mesaje pe WhatsApp din partea domnului judecător Nicolescu Alin Sorin, mesaje care spun următoarele lucruri «Sper să înţelegi ceva din ecuaţia asta pt ca ti a trecut un glont pe la ureche...» respectiv «..si atentie la steroizi ca o aa ti prajeasca creierul»”, a mai scris tânărul ofiţer. El spune că se teme pentru viitorul său profesional. „Această întâmplare mă face să îmi fie frică să mai lucrez în speţe in care vor fi cercetaţi oameni influenţi deoarece v-am prezentat exemplul perfect de ce se întâmplă în momentul în care doar ai păreri contradictorii cu cineva cu o funcţie înaltă, ce să mai zic de momentul în care faci cercetări cu privire la o persoana de genul. Menţionez faptul că mă tem pentru cariera mea deoarece domnul judecător Nicolescu Alin Sorin pare să fie atât de influent încât să poată controla conducerea Direcţiei Generale Anticorupţie ca pe nişte simple marionete. Totodată, având în vedere faptul că influenţa dumnealui pare să fie atât de mare, există posibilitatea ca acesta să aibă influenţă şi la nivelul DGPI, acesta putând să facă presiuni ca să îmi fie retras accesul la informaţii clasificate”, se mai arată în mesajul postat pe reţeaua de socializare. Europol amintește de intervenția lui Vasilescu în favoarea clanurilor Fotografii ale ecranului cu mesajele primite de acesta au fost publicate de către sindicatul Europol, care îl acuză de „metehne securiste”. „Dacă aţi avut impresia că DGA-ul este o instituţie unde «integritatea» este crez, ne demonstrează Liviu Vasilescu contrariul. Practicile securiste de intimidare şi hărţuire sunt instrumente frecvent folosite de acest personaj care şi-a demonstrat de-a lungul timpului impotenţa profesională. Totuşi, trebuie să ai mare tupeu ca la nici 1 lună de la reportajul Recorder referitor la cazul ofiţerului hăituit de la Bihor, să-i ordoni unui subaltern să vină de la Olt la Bucureşti, din timpul programului în care acesta avea de cercetat fapte de corupţie, pentru a-l intimida, pentru a-l pedepsi cu «pshihologul» dar şi pentru a-l obliga să îşi ceară scuze supraveghetorului de la examen, care este şi “puţin” judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. La fel de ciudat este că de data aceasta Liviu Vasilescu nu a mai ales vreo biserică unde să se întâlnească cu subalternul său, la fel cum a făcut cu familia interlopului defunct Emi Pian, ci «chemarea la centru» s-a realizat cu scopul evident de a-i produce colegului o stare de temere şi de demoralizare”, au transmis reprezentanţii sindicatului. Aceştia susţin că aşteaptă să vadă „dacă noul ministru de interne, Cătălin Predoiu, va tolera la rândul său aceste metehne securiste şi care nu au nicio legătură cu principiile de drept şi integritate”. „Liviu Vasilescu face parte din gaşca secretarului de stat Despescu şi i s-au tolerat toate derapajele din ultimii ani. Ne oferim voluntar să îi scriem demisia domnului Vasilescu pentru că am înţeles că nu prea le are cu scrisul”; precizează Europol. Judecătorul Alin Sorin Nicolescu a făcut parte din completul de la ÎCCJ care, recent, i-a achitat definitiv pe foştii securişti implicaţi în cazul disidentului Gheorghe Ursu. DGA arată că nu l-a pedepsit pe ofițer DGA a transmis, la solicitatea News.ro, un punct de vedere cu privire la aceST caz. „Un cadru universitar a adus la cunoştinţa conducerii instituţiei faptul că, în contextul susţinerii examenului menţionat, un student cu care a avut un diferend şi-a declinat calitatea de ofiţer al Direcţiei Generale Anticorupţie prezentând şi o legitimaţie de serviciu. Având în vedere aceste aspecte, conducerea instituţiei a solicitat ofiţerului în cauză lămuriri cu privire la situaţia prezentată, ocazie cu care a purtat o discuţie cu acesta. În contextul discuţiei menţionate, ofiţerul a confirmat faptul că a avut un schimb de replici în contradictoriu cu un cadru universitar şi, totodată, a confirmat faptul că l-a încunoştiinţat pe acesta despre calitatea lui de ofiţer DGA. Discuţia purtată la începutul lunii iulie a.c. cu ofiţerul în cauză a avut ca scop clarificarea unei situaţii, prezentată conducerii DGA ca fiind una nepotrivită pentru profilul şi atitudinea unui ofiţer de poliţie al Direcţiei Generale Anticorupţie”; se arată în punctul de vedere remis de DGA. Oficialii instituţiei precizează că ofiţerul DGA lucrează de aproximativ un an la Serviciul Judeţean Anticorupţie Olt, fiind definitivat de curând în profesie ca ofiţer cu atribuţii pe linie de prevenire a corupţiei. „Totodată, precizăm faptul că faţă de ofiţer nu s-a dispus nicio măsură disciplinară şi că acesta nu se află în cursul vreunei cercetări de natură disciplinară”, mai transmite DGA.

Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu (sursa: Facebook/Cazul inginerului Ursu)
Justiție

Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu

Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu. Decizia achitării a doi ofițeri de Securitate acuzați de Parchetul General că ar fi pus la cale uciderea disidentului Gheorghe Ursu a șocat o mare parte a societății românești. Fapte versus opinii Foarte multe voci publice au criticat, unele în termeni duri, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Avocata Elenina Nicuț, însă, are o analiză juridică nuanțată a cazului și ajunge la concluzia că dosarul ar fi fost instrumentat foarte prost de procurori. "Greu de comentat dosarul Ursu, dar o sa ma sacrific (la propriu, pentru ca nu o sa scriu pe placul multora si evident ca o sa mi iau iar scuipati): 1. Presa s a dovedit din nou praf. Praf si pulbere, mai precis, in conditiile in care opinia publica avea nevoie de factual, nu de opiniile personale ale unora si altora care profita de expunerea publica pentru a si raspandi propriile doleante. Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu 2. Dosarul a plecat prost de la inceput, din 2016, cand instanta l a restituit la parchet cu mentiunea ca acuzarea sa si faca temele pe partea de descriere a faptelor si incadrare in litera de lege. 3. Dosarul a continuat la fel de prost, dat fiind ca, dupa clarificarile acuzarii, s a ajuns la o recalificare a legii penale mai favorabile si o schimbare a incadrarii juridice. Practic, instantele au lucrat ca niste zidari care indreapta peretii: aoleo, cine v a lucrat aici, hai sa nu daramam, vedem noi cum indreptam. In acest sens, exista referiri exprese la tardivitatea acuzarii abia in 2016 pentru fapte din 1984/85. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 4. Doar ca de unde nu e nici Dumnezeu nu cere: faptele nu au reusit sa se pupe cu acuzarea, fie ea si adusa din cazma, cu multe eforturi din partea instantei, impartiala de felul ei. 5. Pentru uciderea propriu zisa fusesera deja condamnate 3 persoane. Nu stiu daca aveati cunostinta de asta, daca nu, v o spun eu. "Victima se plimbase destul de mult prin Vest" 6. Dosarul solutionat definitiv azi a vizat un obiectiv mai macro, asa, si anume agatarea si a unor faptuitori indirecti si anume niste securisti. In acest sens, am apreciat in mod deosebit ca partile civile au fost aparate de casa de avocatura fondata de un fost ofiter de contrainformatii din cadrul securitatii, dar asta e alta poveste. 7. Agatarea colaterala a respectivilor securisti a picat pentru ca pct. 4 de mai sus, plus statul da drept care ne deosebeste de regimul securistic in care problema se punea mult mai simplu: nu trebuie sa stim noi de ce il condamnam, las’ ca stie el! Citește și: Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului. Au conturi în valută, pentru care Ursu a fost arestat 8. Referitor la motivarile celor doua solutii, fond si apel, am retinut un element destul de relevant, in opinia mea: anterior conflictului frontal cu securitatea, victima se plimbase destul de mult prin Vest, viza SUA included, prin ‘83, fix cu acordul inevitabil al securitatii. Mie mi s a parut exceptional acest tratament, in conditiile in care, in acei ani, din cate imi amintesc, era cam dificil de atins o asemenea performanta. === Cam asta ar fi opinia mea. Rea, ca de obicei.", a scris Nicuț pe Facebook.

Ce averi consistente au făcut judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Ursu  Foto: captură video
Eveniment

Ce averi consistente judecătorii achitat ucigașii Ursu

Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului: nici unul nu câștiga, în 2022, mai puțin de 24.000 de lei pe lună, au case și mașini occidentale de lux și vor beneficia de pensii speciale de 7-8 ori mai mari decât pensia medie a unui român obișnuit. Ce averi consistente au făcut judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Ursu Iată cine sunt și ce averi au judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție care au apreciat că Gheorghe Ursu n-a fost „opozant al regimului comunist” și, de fapt, a fost deținut de drept comun, întrucât deținea „mijloace de plată străine, care erau interzise la deținere”: judecătorul Alin Sorin Nicolescu deține 40.000 de euro și 30.000 de dolari în conturi bancare. Are patru mașini de lux: Audi, Mercedes, Honda și Infiniti. Deține două case și patru apartamente împrăștiate prințară: Gorj, București sau Mamaia. În medie, anul trecut a câștigat circa 24.000 de lei pe lună. Soția sa, avocat, a primit de la părinți o donație de 85.000 de euro. El încasează și o pensie privată, a cărei valoare a fost de 136.000 de lei în 2022. pensia este administrată de fondul olandez NN Pensii. Judecătorul Epure Constantin: deține o casă de 241 mp la Săcele, în Brașov, și un Volvo. Nu deține conturi în valută, dar deține investiții de 183.000 de lei la NN Pensii, fond administrat de un grup olandez. În medie a câștigat de la statul român, circa 27.500 lei/lună în 2022. Judecătorul Voica Valerica: singura deținătoare a unei mașini produse în România, o Dacie Logan. Are în conturi circa 90.000 de euro, pe lângă circa 100.000 de lei. A câștigat de la statul român circa 27.000 lei/lună în 2022. Ursu ar fi fost un banal deținut de drept comun, care deținea valută, apreciază ICCJ Cei trei au scris despre disidentul Gheorghe Ursu că „victima H nu a fost un opozant al regimului comunist și nu s-a aflat în relații de adversitate cu organele de securitate ale statului, atât timp cât opiniile sale și dezacordul față de politica și conducerea de stat nu au fost făcute publice”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 Ei au arătat că Ursu ar fi fost arestat pentru „o infracțiune de drept comun, respectiv operațiuni interzise cu mijloace de plată străine, infracțiune recunoscută de victimă, în condițiile în care, la percheziția domiciliară, au fost găsite la domiciliul său mijloace de plată străine, care erau interzise la deținere”. „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului”, au mai filosofat cei trei.

ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului Foto: Președintele ICCJ, Alina Corbu, președintele ICCJ, fotografiată de Basilica.ro
Politică

ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului

Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați este un elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii 80, pus în antiteză cu regimul comunist de până în 1964. ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului Iată câteva afirmații politice făcute în motivare, potrivit documentului publicat de G4Media: Motivarea consideră că supravegherea lui Ursu de către Securitate este un banal act de cercetare penală: „Așa-zisele acțiuni de reprimare și intimidare invocate de parchet sunt metode de supraveghere sau cercetare și procedee probatorii folosite în anchetarea infracțiunilor. Prin natura lor, mare parte dintre acestea (exceptând percheziția domiciliară ș audierea) sunt secrete, necunoscute de persoana pe care o vizează, astfel că e foarte greu de înțeles cum astfel de acțiuni pot fi incluse în noțiunea de «alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferințe mari sau vătămări ale integrității fizice sau psihice». Într-adevăr, atunci când sunt aduse la cunoștința persoanei cercetate poate produce acesteia unele suferințe, însă sunt inerente oricărei activități de cercetare penală. Și în prezent sunt folosite astfel de metode”. Judecătorii ICCJ nu consideră că regimul comunist era în conflict cu populația: „Înalta Curte, în acord cu prima instanță, reține că nu este îndeplinită situația premisă, aceea a existenței unui conflict (adversități) între organele statului, pe de o parte, și populația civilă sau o colectivitate, pe de altă parte, în cadrul căruia să se recurgă la supunerea acestora la tratamente neomenoase, tortură, mutilare sau exterminare, așa cum se prevede în textul incriminator” Apologia ceaușismului: „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului”. Apologia securității ceaușiste: „Împrejurarea evocată de procuror în sensul că represiunea organizată de securitate ar avea un caracter sistematic și s-ar exercita prin controlul informativ al „întregii populații active” (și prin aceasta s-ar face dovada situației premisă cerută de textul incriminator) dat fiind numărul cetățenilor români supravegheați sau urmăriți de securitate în anii 1974-1989 nu poate fi reținută de Înalta Curte” ICCJ consideră că supravegherea, de către Securitate, a 110.000 persoane, în 1985, nu este relevantă: „La nivelul anului 1985 populația României număra peste 22 de milioane de persoane, iar dacă numai jumătate din aceasta ar fi fost activă, cele 110.000 (indicate de parchet ca existând la nivelul anului 1989) de persoane aflate în diverse forme de urmărire informativă, ar reprezenta un procent de 1% din populația activă și nicidecum întreaga populație activă cum se susține de către procuror” Apologia securității ceaușiste: „Totodată, prin rechizitoriu se susține, în privința metodelor utilizate de securitate în acțiunile represive, că tortura a fost principala metodă ilegală de anchetă, dar și folosirea bătăii și a subalimentației prelungite, în scopul obținerii de declarații acuzatoare, presiuni morale pentru constrângerea persoanelor anchetate de a declara ce li se impunea etc., însă nu s-a indicat nicio probă din care să rezulte folosirea acestor metode la nivelul anului 1985 și, ceea ce este mai important, nu s-a invocat, cu trimitere la probe, intenția sistematică de torturare, mutilare sau exterminare a persoanelor căzute sub puterea adversarului”. „Nu s-a făcut dovada existenței, în perioada în care se reține comiterea infracțiunii de către inculpați, a unui conflict (adversități) între autorități și populație sau parte din aceasta, în cadrul căruia să existe o preocupare sistematică a autorităților de exterminare fizică sau psihică a populației sau a unei părți din acesta pe diverse motive (așa cum s-a întâmplat în perioada anilor 1948-1965, împrejurări reținute prin hotărârile penale la care s-a făcut referire în cele ce preced)”. Disdentul Gheorghe Ursu, prea-liber, în viziunea ICCJ: „Victima s-a bucurat de libertate de mișcare, călătorind de nenumărate ori în Occident, în scop turistic, așa cum rezultă inclusiv din propriile declarații (...) Victima H a avut un tratament diferit față de majoritatea celorlalte persoane, astfel că, nu numai că nu și-a pierdut locul de muncă după plecarea fiicei sale, ci a și primit viză de călătorie să se întâlnească cu aceasta în SUA, unde se stabilise definitiv încă din anul 1983”. Un complet format din trei judecători i-a achitat azi pe foștii securiști Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați de procurori de uciderea disidentului Gheorghe Ursu. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW

Parchetul General analizează o cale extraordinară de atac Foto: news.ro
Eveniment

Parchetul General analizează cale extraordinară atac

Parchetul General anunţă că analizează soluţia dată de ICCJ în ”Dosarul Ursu” pentru a identifica o cale extraordinară de atac. Azi, securiștii acuzați că l-au ucis în bătaie pe Ursu au fost achitați definitiv. Parchetul General analizează o cale extraordinară de atac „Cu referire la soluţia de achitare dispusă astăzi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauza cunoscută generic sub denumirea de «Dosarul Ursu», în care PÎCCJ – Secţia parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată pe data de 1 august 2016, conducerea PÎCCJ a dispus efectuarea unei analize a soluţiei, inclusiv în privinţa identificării posibilităţii juridice de a declara o cale extraordinară de atac”, a transmis, joi, Biroul de informare şi relaţii publice al PICCJ. Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au fost achitaţi joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar decizia este definitivă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să respingă ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de părţile civile din acest dosar. “Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, de părţile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ştefan Olga şi Ursu Sorana şi de părţile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obligă pe fiecare dintre apelantele părţi civile şi pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta instanţei. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti hotărâseră, în octombrie 2019, achitarea torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu - Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, fiindu-le schimbată şi încadrarea juridică a faptelor, de la crime contra umanităţii, la tratamente neomenoase. Procesul a început în 2016 Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homoştean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, de complicitate la aceste infracţiuni. Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist". Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv Foto: Facebook Andrei Ursu, fiul disidentului ucis
Justiție

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, foștii ofițeri de securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, au fost achitaţi definitiv de Instanţa supremă. Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase. Instanţa supremă a respins, ca nefondate, apelurile depuse de procurori şi Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, fiind menţinută decizia de achitare aplicată în octombrie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti. Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost trimişi în judecată de procurori pentru crime împotriva umanităţii, însă judecătoarea Mihaela Niţă de la Curtea de Apel Bucureşti a schimbat încadrarea faptelor în infracţiunea de tratamente neomenoase, pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968. În acelaşi dosar, Tudor Postelnicu (decedat), fost şef al Departamentului Securităţii Statului, a fost achitat pentru complicitate la tratamente neomenoase. Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. Procurorii susţin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985. Ursu, aparent deținut de drept comun Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă". Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia. Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun pentru posesia a 17 dolari, pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui. Ursu, ucis în bătaie de securiști și de deținuții instigați de aceștia Inginerul Gheorghe Ursu a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Ursu, asasinat fiindcă a arătat că Ceaușescu oprise consolidările
Eveniment

Ursu, asasinat fiindcă Ceaușescu oprise consolidările

Cutremurul din România, martie 1977: disidentul Gheorghe Ursu a fost asasinat de Securitate fiindcă a arătat că regimul Ceaușescu oprise consolidările la clădirile afectate. Ursu, asasinat fiindcă a arătat că Ceaușescu oprise consolidările „În anii 1978 și 1981, cu ocazia unor călătorii turistice efectuate în străinătate a furnizat postului de radio autointitulat “Europa liberă” două materiale în care a comentat de pe poziții dușmănoase măsurile luate de partid în domeniul construcțiilor din România, care au făcut obiectul mai multor emisiuni………Avînd în vedere că URSU GHEORGHE EMIL a desfășurat o intensă activitate de propaganda dușmănoasă prin acțiuni directe sau prin intermediul unor oficine de propaganda reacționară din străinătate…, împotriva acestuia urmează a se începe urmărirea penală, continuarea cercetărilor sub stare de arest și trimiterea în judecată pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 166 al. 2 Cod penal [propaganda împotriva orînduirii socialiste, nn.]…”, se arată într-o notă a Securității, prezentată pe blogul Gheorghe Ursu. După cutremur, inginerul Ursu a scris la Europa Liberă, arătând că oprirea consolidărilor la blocurile avariate de cutremur „a dus la noi prăbușiri și a condamnat sute de clădiri, pentru decenii, la «risc înalt» de pierderi masive de vieți omenești în eventualitatea unui nou cutremur”, se mai arată într-un articol de pe acest blog. Ursu era șef de proiect la consolidarea blocului Patria/ Aro, de pe bulevardul Magheru, și, în această calitate, a participat la o întâlnire cu Nicolae Ceaușescu, pe care a consemnat-o: „Ce-i asta, profesorii? Nu lor le-am dat ordinul să punem ordine în capitală. Voi, activul de partid răspundeți de fiecare zid distrus. Întreaga gîndire trebuie revizuită. Trebuie să-i tragem la răspundere pe proiectanți. S-au apucat să ciocănească să vedem fisuri ascunse. Am fost de acord, dar nu să demolați capitala. Se oprește orișice echipă de verificare, am dat ordine la Miliție și Procuratura să-i bage la închisoare (…) Nu se mai admite nici o reparație capitală”. Locuințele nomenklaturii, consolidate cu prioritate Ulterior, Ursu a relatat la Europa Liberă: „Începând chiar din noaptea cutremurului, clădirile în care locuiau cei de sus, precum şi sediile de partid, au avut soartă cu totul diferită de cea a clădirilor „civile”. Câţiva dintre cei mai buni ingineri şi profesori au fost scoşi din comisiile obişnuite pentru a examina locuinţele celor mari, metru cu metru. S-au adus cele mai bune şi mai eficiente utilaje, materiale, meşteri ingineri atât ai Gospodăriei de Partid, cât şi din alte părţi şi s-a trecut la consolidări imediate, totul supradimensionat, cu exces de oţel şi beton, fără nicio reticenţă de ordin economic”. Azi, după cutremurul din Turcia, prefectul PSD din București, Toni Greblă, a făcut apologia regimului ceaușescu, lăudând modul în care a consolidat clădirile afectate de cutremurul din 1977. „De altfel ce s-a construit mai ales după anul 1977 s-a construit respectând o normă foarte strictă care permite clădirilor să reziste la un cutremur de cel puţin 8 grade pe scara Richter”, a susținut el. Citește și: O jurnalistă turcă sugerează, în Washington Post, că dezastrul din Turcia își are rădăcinile în corupție: „Nu cutremurele ucid, ci clădirile de beton, construite de oameni”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră