joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: droguri

124 articole
Eveniment

Miracol: la festivalul Neversea, Jandarmeria nu a identificat nici măcar un singur cetățean drogat

Festivalul Neversea, Jandarmeria n-a găsit droguri. Vineri seară, festivalul Neversea Kapital 2025 a debutat spectaculos pe Arena Națională din București, adunând peste 45.000 de participanți, potrivit organizatorilor. Atmosfera a fost una electrizantă, participanții dansând până în zori pe ritmurile artiștilor preferați. Festivalul Neversea, Jandarmeria n-a găsit droguri Jandarmeria Capitalei a anunțat sâmbătă că prima zi a evenimentului s-a desfășurat fără evenimente negative majore în ceea ce privește siguranța publicului. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Forțele de ordine au avut ca obiectiv principal prevenirea incidentelor și asigurarea respectării regulilor de comportament în zona festivalului. Sistem integrat de siguranță și ordine publică Autoritățile au implementat un dispozitiv preventiv integrat pentru menținerea ordinii publice. S-au realizat verificări constante privind accesul în siguranță, comportamentul participanților și intervenția rapidă în caz de nevoie. „Astfel, obiectivul de prevenire a fost atins și nu s-au înregistrat incidente grave”, a precizat Jandarmeria. Campanie de informare împotriva traficului de persoane Reprezentanții Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane au informat 573 de persoane despre riscurile traficului de persoane și metodele frecvent utilizate de recrutare. Tinerii au primit materiale informative și sfaturi pentru evitarea situațiilor periculoase. Sancțiuni și testări antidrog și alcool Efectivele Ministerului Afacerilor Interne au acționat pentru identificarea persoanelor implicate în activități ilegale, inclusiv consum sau trafic de substanțe interzise. În urma acțiunilor, au fost constatate 5 fapte de natură penală. Au fost aplicate 29 de sancțiuni contravenționale, dintre care: 19 amenzi la regimul rutier, în valoare totală de 11.340 lei și 5 avertismente; 4 amenzi pentru tulburarea ordinii publice, însumând 1.700 lei, și 1 avertisment. Verificări de rutină Structurile MAI au desfășurat mai multe verificări de rutină: 204 șoferi opriți pentru controale; 190 persoane testate cu etilotestul, toate cu rezultat negativ; 13 persoane testate cu drugtest, dintre care 2 au avut rezultat pozitiv. În timpul verificărilor, două persoane au fost identificate conducând vehicule sub influența drogurilor. O altă persoană a fost depistată având asupra sa substanțe interzise, fiindu-i interzis accesul la festival și fiind dispuse măsuri legale. Două persoane au intrat în atenția forțelor de ordine pentru port sau folosire de obiecte periculoase, respectiv pentru implicare în acte de violență. Jandarmeria a precizat că măsurile de prevenire nu s-au limitat la perimetrul festivalului. Forțele de ordine au acționat și în alte zone vulnerabile la fapte antisociale. Asistență medicală de urgență Echipajele ISU București-Ilfov, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și serviciul privat contractat au acordat îngrijiri medicale unui număr de 63 de persoane. 58 de persoane au avut nevoie doar de îngrijiri ușoare. 5 persoane au fost transportate la spital pentru investigații suplimentare.

Festivalul Neversea, Jandarmeria n-a găsit droguri (sursa: Facebook/Neversea)
Cel mai prost traficant de droguri (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Cel mai nefericit traficant de droguri: nu vindea mai nimic, era întreținut de iubită, e condamnat

Cel mai prost traficant de droguri: un tânăr din localitatea Vânători-Popricani, județul Iași, cercetat pentru trafic de droguri, a fost condamnat în lipsă. Cel mai prost traficant de droguri Procurorii nu au reușit să demonstreze că suspectul a vândut efectiv substanțe interzise, iar declarațiile fostei sale prietene au sugerat că „afacerea” era în colaps financiar — tânărul ajunsese să fie împrumutat de aceasta cu bani. Citește și: Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR Deși a primit o pedeapsă minimă pentru trafic de droguri, legislația severă în domeniu presupune executarea unei pedepse cu închisoarea. În prezent, condamnatul se află plecat la muncă în străinătate, iar autoritățile încă nu l-au reținut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consumul de droguri, un record global (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Eveniment

316 milioane de oameni consumă droguri: un fenomen care alimentează instabilitatea globală

Consumul de droguri, un record global. Numărul consumatorilor de droguri la nivel mondial a atins un nou record: 316 milioane de persoane, potrivit unui raport ONU. Creșterea accelerată a consumului, în special de cannabis și cocaină, depășește ritmul de creștere al populației și agravează instabilitatea din numeroase regiuni ale lumii. Consumul de droguri, un record global Conform celui mai recent raport mondial privind drogurile, publicat de Oficiul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) de la Viena, numărul consumatorilor de droguri a crescut la 316 milioane de persoane în 2023. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei În 2022, estimările indicau aproximativ 292 de milioane de consumatori, ceea ce înseamnă o creștere rapidă în doar un an. Această evoluție este mai accelerată decât ritmul de creștere al populației globale, ceea ce îngrijorează experții ONU. Consumul sporit, alături de oferta în continuă extindere, contribuie la ceea ce directoarea UNODC, Ghada Waly, a numit „un cerc vicios care alimentează instabilitatea globală”. Cannabis, în topul consumului În 2023, cannabisul a fost, de departe, cea mai consumată substanță psihoactivă, cu 244 de milioane de utilizatori. Pe locurile următoare se află: Opiaceele: 61 de milioane Amfetaminele: 30,7 milioane Cocaina: 25 de milioane Ecstasy (MDMA): 21 de milioane Pe parcursul ultimului deceniu, consumul de droguri (excluzând alcoolul și tutunul) a crescut cu 28%, potrivit datelor ONU. Piața cocainei crește accelerat Dintre toate drogurile analizate, piața cocainei a înregistrat cea mai rapidă creștere. În 2023, producția ilegală de cocaină a atins o cantitate record de 3.708 tone, cu peste o treime mai mult decât în anul precedent. Această expansiune a pieței are consecințe dramatice: mai multe decese, escaladarea violenței între bande și conflicte în creștere în regiunile de tranzit și consum, inclusiv în Europa de Vest și Centrală, unde se confiscă deja mai multă cocaină decât în America de Nord. Violență și instabilitate în zonele de conflict Raportul ONU evidențiază efectele destabilizatoare ale cocainei în regiuni vulnerabile. În Ecuador, rata crimelor a crescut dramatic, iar în zona Caraibelor, bandele armate generează tot mai multă violență. În Siria, comerțul cu Captagon, un drog sintetic, continuă în ciuda conflictelor, iar în Ucraina, producția și traficul de droguri sintetice au crescut pe fondul războiului. 64 de milioane de persoane dependente În 2023, 64 de milioane de persoane suferiseră de tulburări legate de consumul de droguri, cu 13% mai multe față de acum zece ani. Totuși, există un semn pozitiv. Deși adolescenții europeni de 15–16 ani continuă să consume cannabis într-un ritm mai ridicat decât media globală, studiile recente indică o scădere a frecvenței consumului în rândul tinerilor, un semn încurajator conform datelor UNODC.

Traficantă de droguri scapă de închisoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Viața bate filmul: o columbiancă acuzată de trafic de droguri scapă de închisoare pentru că e minoră

Traficantă de droguri scapă de închisoare. Dosarul unei tinere columbience condamnate la cinci ani de închisoare pentru trafic de droguri va fi rejudecat, după ce s-a descoperit că era minoră la momentul faptei. Traficantă de droguri scapă de închisoare Manuela Meesters, crescută ca un copil găsit, primise o vârstă estimativă atribuită „din oficiu”, fără documente care să-i confirme identitatea reală. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Informația privind vârsta sa reală a ieșit la iveală abia în timpul apelului, schimbând complet perspectiva juridică a cazului. Fiind minoră, procesul se va relua în condițiile prevăzute de lege pentru inculpații sub 18 ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Avocata lui „El Chapo”, aleasă judecătoare (sursa: Facebook/Silvia Rocio Delgado Garcia)
Internațional

A apărat un mare traficant de droguri ca avocată, acum a ajuns judecătoare

Avocata lui „El Chapo”, aleasă judecătoare. Mexicul a organizat, pe 1 iunie, alegeri fără precedent pentru întregul sistem judiciar, în urma cărora au fost desemnați 881 de judecători federali, inclusiv nouă membri ai Curții Supreme. Printre noii magistrați se numără Silvia Delgado, fosta avocată a celebrului traficant de droguri Joaquin „El Chapo” Guzman. Avocata lui „El Chapo”, aleasă judecătoare Delgado l-a reprezentat pe fondatorul cartelului Sinaloa înainte de extrădarea sa în Statele Unite în 2017. Guzman ispășește în prezent o condamnare pe viață pentru trafic de droguri. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Aleasă judecătoare în Ciudad Juarez, la granița cu SUA, candidatura ei a stârnit ample controverse. Un avocat dintr-o comunitate indigenă, președinte al Curții Supreme Un alt moment simbolic al scrutinului a fost alegerea lui Hugo Aguilar, un avocat de origine mixtecă din Oaxaca, ca președinte al Curții Supreme. Este pentru prima dată când o persoană dintr-o comunitate indigenă ocupă această funcție în Mexic. Alegeri cu miză uriașă, dar prezență scăzută Președinta Claudia Sheinbaum a calificat scrutinul drept un „succes total”, deși prezența la vot a fost de doar 13%, adică aproximativ 13 milioane de alegători din 100 de milioane înregistrați. Guvernarea de stânga susține că alegerile contribuie la combaterea corupției din sistemul judiciar, în timp ce opoziția avertizează asupra riscului de politizare și control din partea executivului.

Prunea, despre Chirica: Trage pe nas (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Florin Prunea, despre primarul de Iași: Trage pe nas, se îmbată de nu mai știe de el

Prunea, despre Chirica: Trage pe nas. Fostul portar al echipei naționale, Florin Prunea, a lansat critici vehemente la adresa primarului Mihai Chirica, în cadrul unei intervenții pentru iAM SPORT. Prunea, despre Chirica: Trage pe nas Prunea l-a acuzat pe edil de comportament inadecvat, afirmând că „se îmbată și postează pe rețelele sociale, iar apoi șterge tot ce a scris”. Citește și: Scandal în PSD, după ce partidul s-a umplut de traseiști suveraniști: „S-a depășit linia roșie!” Mai mult, fostul internațional a insinuat și alte obiceiuri controversate ale primarului: „Îl sună ăștia și îi zic: Șterge repede, ai tras ceva? Că trage și pe nas! Trage și așa, și așa!”.   Întrebat de moderator despre gravitatea acuzațiilor, Prunea a răspuns ironic: „Când e răcit, trage pe nas... ia Nurofen, Vibrocil... pardon”. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Elon Musk neagă consumul de droguri (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Elon Musk susține că nu se droghează și acuză New York Times de minciună

Elon Musk neagă consumul de droguri. Elon Musk a reacționat sâmbătă pe rețeaua X, negând categoric informațiile apărute într-un articol al publicației New York Times, care susținea că antreprenorul ar consuma în mod regulat substanțe precum ketamină, ecstasy, ciuperci halucinogene și medicamente eliberate pe bază de rețetă. Elon Musk neagă consumul de droguri „Ca să fie clar, NU iau droguri! New York Times minte sfidător. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Am încercat ketamină cu rețetă acum câțiva ani și am spus asta pe X. Te ajută să treci peste perioadele sumbre, dar nu am mai luat de atunci”, a scris Musk pe contul său oficial. Musk atacă presa Încă de vineri, la o conferință comună cu Donald Trump, Elon Musk a minimalizat informațiile publicate, evitând să comenteze pe fondul acuzațiilor și alegând în schimb să critice publicația americană. „Vorbim despre New York Times? Să trecem mai departe”, a spus el. Miliardarul a acuzat cotidianul că răspândește „minciuni”, nu doar despre el, ci și despre presupusele relații ale fostului președinte Trump cu Rusia. Articolul NYT: consum repetat în campania electorală Potrivit articolului din New York Times, Musk ar fi consumat „cantități semnificative” de ketamină în perioada campaniei electorale, alături de alte substanțe psihoactive precum ecstasy, ciuperci halucinogene și medicamente prescrise. Informațiile nu sunt însoțite de dovezi directe, dar ridică semne de întrebare privind stilul de viață al miliardarului. Donald Trump: „Elon este un tip fantastic” Întrebat despre presupusul consum de droguri al lui Elon Musk, Donald Trump a declarat vineri seară că nu era la curent cu aceste informații. Totuși, fostul președinte american a ținut să-și arate sprijinul: „Cred că Elon este un tip fantastic. A făcut o treabă fantastică și nu va fi ușor de înlocuit”. Musk a recunoscut anterior folosirea ketaminei În trecut, Elon Musk a recunoscut că a folosit ketamină în doze mici, cu prescripție medicală, ca metodă de combatere a tendințelor depresive. Potrivit propriilor declarații, aceasta l-ar fi ajutat să fie mai eficient în muncă, fără a afecta deciziile sau funcționarea companiilor pe care le conduce.

Codul drogurilor în școlile din Iași (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Eveniment

Care sunt emoji-urile pentru droguri folosite de adolescenți

Codul drogurilor în școlile din Iași. În școlile din Iași, consumul de droguri începe de la vârste tot mai mici, generând o problemă alarmantă. Codul drogurilor în școlile din Iași Adolescenții folosesc un cod secret și emoji-uri pentru a comunica despre stupefiante fără a fi depistați de părinți sau profesori. Citește și: Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Țoiu (USR) susține că era neconstituțională Acest limbaj criptat și rețelele ascunse de trafic indică faptul că fenomenul scapă tot mai mult de sub control. Semnalele de alarmă sunt vizibile și arată necesitatea unor măsuri urgente de prevenție și intervenție. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile

Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile și a arătat câteva direcții pentru combaterea fenomenului. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile „Unu: Trebuie înăsprite sancţiunile pentru traficanţi, nu pentru consumatori, cum din păcate pare că merge statul român în momentul ăsta. Şi când vorbim de traficanţi, trebuie să vorbim şi de DIICOT, trebuie să vorbim şi de servicii pentru ca să mergem la rădăcina fenomenului. Şi mai departe, suferim la centrele pentru persoane dependente, care nu sunt suficiente faţă de amploarea fenomenului, vorbesc de România în ansamblu ei. Şi suferim, de asemenea, exact ce spuneam mai devreme, în metode moderne, contemporane de a preveni. Dacă vorbim de această dependenţă la copii, trebuie să ne ducem la rădăcina fenomenului. Mulţi dintre ei au o ruptură, neîncredere cu părinţilor. Trebuie să ne ducem şi la educaţia părinţilor, să vedem cum putem să facem ca să creăm nişte ecosisteme în care ei să se regăsească unii cu alţii”, a explicat Nicuşor Dan, la Prima TV, citat de news.ro. Pe de altă parte, primarul general a fost neobișnuit de critic la adresa șefilor parchetelor, atât a DNA, cât și a Parchetului General.  „Pe DIICOT, mărturisesc că nu am o competenţă specifică şi am nevoie de o analiză. Însă, în mod cert, DNA-ul nu a mai anchetat mari cazuri de corupţie de ani de zile”, a spus Nicuşor Dan.  Întrebat cât este de mulţumit de activitatea şefului DNA, Marius Voineag, el a spus: „Deloc, deloc. La fel, în ceea ce priveşte Parchetul General, nu văd o viziune managerială, nu văd nişte acţiuni care să fie direcţionate pe zone de infracţionalitate.În relaţia pe care noi, ca primării, o avem cu parchetele, văd nişte răspunsuri care se contrazic unele pe altele. Nu văd o direcţie a Parchetului”. 

„Numărul morților din cauza supradozei nu se comunică oficial”, spune Danileț Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Fostul judecător Danileț: „Numărul morților din cauza supradozei nu se comunică oficial”

 „Numărul morților din cauza supradozei nu se comunică oficial. Ne-am speria”, a scris, pe Facebook, fostul judecător Cristi Danileț. El mai acuză faptul că „nu avem părinți conștienți, profesori interesați, organe judiciare suficiente”. Citește și: PSD, PNL, UDMR au băgat în campania lui Antonescu 39 milioane lei, triplu față de cât are Nicușor Dan „Numărul morților din cauza supradozei nu se comunică oficial” „Nu rețelele de socializare sunt vinovate de consumul de droguri. Nu se ocupă președinții statelor de combaterea traficului de droguri. Avem de ani buni legislatie, foarte aspră in domeniu. Nu avem părinți conștienți, profesori interesați, organe judiciare suficiente. Am avut o agenție, ANA, absolut ineficientă, care acum nici nu mai există. Doctorii psihiatri habar nu au să trateze adicțiile de acest fel. Psihologii nu sunt pregătiți pentru așa ceva. Preoții sunt depășiți.   Cluburile mustesc. Școlile sunt pline. Minorii vând. În pauza mare dealerii roiesc in jurul școlii. Numărul morților din cauza supradozei nu se comunică oficial. Ne-am speria”, a scris, pe Facebook, fostul judecător.   Postarea sa este o critică la afirmațiile făcute de Crin Antonescu la Antena 3. „Maximă asprime pentru traficanţi, maximă! Sincer vă spun eu, dacă aş putea, ştiu că nu se poate, aici aş face ca în China, i-aş împuşca pe stadion. Ştiu că nu se poate asta, ştiu că e grav ce spun, dar asta aş face”, a afirmat fostul președinte al PNL. 

Medic, dependent de droguri și traficant (sursa: Pexels/Jonathan Borba)
Eveniment

Medic, traficant de droguri în două orașe, susțin procurorii. Complice, un asistent

Medic, dependent de droguri și traficant. Rareș Bonta, de la Spitalul de Recuperare din Iași, recent arestat pentru trafic de droguri de risc și mare risc, este implicat și într-un alt dosar penal, aflat pe rol la Constanța. Medic, dependent de droguri și traficant În acel caz, medicul a fost judecat pentru deținere de substanțe stupefiante și așteaptă pronunțarea sentinței. Citește și: Pe lângă dezastrul PNRR: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății În dosarul de la Iași, alături de Rareș Bonta au fost arestați și un asistent medical din aceeași unitate, precum și un student la Medicină. Ancheta condusă de procurorii specializați în combaterea criminalității organizate arată că medicul consuma droguri de mult timp și avea legături extinse cu dealeri din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medic și asistent, trafic de droguri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un medic și un asistent dintr-un mare spital, arestați pentru trafic de droguri de mare risc

Medic și asistent, trafic de droguri. Este vorba de un medic ortoped de la Spitalul de Recuperare din Iași, Rareș Bonta. Medic și asistent, trafic de droguri Împreună cu alți doi complici (dintre care unul este asistent medical la aceeași unitate), cei trei au fost arestați preventiv pentru trafic de droguri de risc și mare risc. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Rareș Bonta, născut în iunie 1995, a fost anterior medic rezident la Spitalul "Sf. Spiridon" din Iași, în cadrul secției Ortopedie-Traumatologie, și se transferase recent la Spitalul de Recuperare. Arestarea celor trei – Rareș Bonta, Alexandru Hordună și Ionuț Alexandru Cibotariu – a avut loc în urma unor percheziții desfășurate de polițiștii și procurorii de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trafic nestingherit de droguri pe Telegram (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Trafic nestingherit de droguri pe Telegram

Trafic nestingherit de droguri pe Telegram. Traficanții de droguri și vânzătorii ilegali de materiale pirotehnice din Iași își mută activitatea pe rețele securizate precum Telegram, pentru a evita supravegherea autorităților. Trafic nestingherit de droguri pe Telegram O investigație a Ziarului de Iași a dezvăluit modul în care aceste grupuri funcționează, accesul fiind permis doar unor persoane selectate. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Pe Telegram, tranzacțiile sunt negociate între dealeri ca într-o piață clandestină, iar activitatea ilegală se desfășoară aproape nestingherit. Fenomenul ridică semne de alarmă, arătând cum tehnologia este exploatată pentru a facilita comerțul ilicit. Continuarea, în Ziarul de Iași

Minori implicați în trafic de droguri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Minori implicați în trafic de droguri

Minori implicați în trafic de droguri. Raportul anual al DIICOT arată o creștere semnificativă a numărului minorilor implicați în traficul de droguri și evidențiază noile metode folosite de traficanți pentru aducerea și vânzarea substanțelor interzise în România. Darknet, criptomonedele și distribuția prin clanuri infracționale sunt principalele mijloace utilizate pentru a controla piața drogurilor. Darknet și criptomonedele – metode moderne pentru traficul de droguri DIICOT atrage atenția asupra exploatării platformelor online și a rețelei Darknet pentru comandarea și livrarea de droguri precum amfetamina și ecstasy. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Plățile sunt realizate exclusiv în criptomonede, ceea ce oferă anonimitate totală traficanților și consumatorilor. "Plata drogurilor se face cu monedă virtuală prin utilizarea unui 'portofel electronic'. Această metodă face dificilă identificarea celor implicați și îngreunează acțiunile autorităților", se arată în raportul DIICOT. România, în pericol de a deveni un centru de producție Raportul DIICOT avertizează că România riscă să devină un punct de producție pentru droguri, urmând modelul olandez. Există un risc major de apariție a laboratoarelor de morfină, care pot deveni o sursă de producție a heroinei. "Un element de noutate este apariția pe rutele clasice a unor cantități de morfină-bază, cu destinația Olanda, unde există laboratoare de producție a heroinei. Transportul precursorilor necesari este facil, ceea ce crește riscul de dezvoltare a acestor laboratoare și în România", precizează raportul. Tranzit pentru drogurile din Asia și Vestul Europei Conform DIICOT, România rămâne o rută esențială de tranzit pentru droguri provenite din Afghanistan, Iran și Pakistan, care ajung în Europa de Vest. În același timp, cocaina și ecstasy din țări precum Olanda, Spania și Germania tranzitează România pentru a ajunge pe piețele din Estul Europei. Porturile românești de la Marea Neagră, în special portul Constanța, sunt considerate de traficanți o alternativă viabilă pentru introducerea cocainei și heroinei în Uniunea Europeană. Piața drogurilor din București Piața drogurilor din Capitală este puternic influențată de grupări infracționale care colaborează cu comunitatea turcă pentru import, în timp ce clanurile de etnie romă controlează distribuția stradală. Cel mai consumat drog în România rămâne cannabisul, fiind și cel mai capturat de către autorități. Minori implicați în trafic de droguri Un aspect îngrijorător semnalat de DIICOT este implicarea tot mai mare a minorilor în traficul de droguri. Numărul tinerilor reținuți sau arestați a crescut semnificativ, iar mulți sunt atrași de vânzarea drogurilor pe platforme online, unde anonimitatea le oferă un sentiment fals de siguranță. "Fenomenul este în creștere și reflectă necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenirea accesului tinerilor la aceste rețele de trafic de droguri", avertizează procurorii. Confiscări record În 2024, autoritățile au confiscat peste 1.109 kg de droguri, dintre care 199 kg droguri de mare risc și 909 kg droguri de risc. De asemenea, au fost indisponibilizate peste 1,2 milioane de comprimate conținând substanțe interzise. În plus, au fost descoperite și distruse peste 12.000 de culturi de cannabis, însumând 477 kg de masă vegetală. Capturile de droguri au inclus și 16 tone de pulpă de fructe ce conține cocaină, demonstrând sofisticarea metodelor de transport utilizate de traficanți.

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției. Decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care stabilește că simpla prezență a substanțelor psihoactive în sânge nu este suficientă pentru a constitui infracțiune, nu schimbă modul de acțiune al Poliției Rutiere. Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției Bogdan Oproiu, director adjunct al Direcției Rutiere, a precizat într-o conferință de presă că polițiștii vor continua controalele de depistare a șoferilor sub influența drogurilor și înlăturarea acestora din trafic. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „Poliția Rutieră desfășoară în continuare acțiuni pentru depistarea și scoaterea din trafic a acelor conducători auto care creează un real pericol pe drumul public”, a declarat Oproiu într-o conferință de presă. Ce prevede decizia ÎCCJ? Conform hotărârii Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ÎCCJ, pentru ca o persoană să fie considerată sub influența substanțelor psihoactive, trebuie să fie îndeplinite două condiții. Prima, prezența substanței psihoactive în probele biologice recoltate la unitatea medicală. A doua, demonstrarea afectării capacității de a conduce a șoferului. „Este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei”, se arată în decizia ÎCCJ. Modificări legislative În sprijinul controalelor rutiere, Poliția Română a fost dotată cu echipamente moderne de detectare a substanțelor interzise. Totodată, Ordonanța 97/2024 a stabilit că unitățile medico-legale trebuie să finalizeze testele toxicologice în maximum 72 de ore. În primă fază, cazul este analizat general, iar dacă testul toxicologic confirmă prezența substanțelor psihoactive, dosarul trece în latura penală, a explicat Oproiu. Decizii contradictorii Decizia ÎCCJ vine pe fondul unor controverse majore privind interpretarea infracțiunii de conducere sub influența drogurilor. Spre deosebire de alcool, unde există un prag legal de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu prevede o limită minimă pentru substanțele psihoactive. Mulți șoferi s-au ales cu dosare penale după ce au consumat medicamente uzuale sau spray-uri nazale antialergice. În unele cazuri, instanțele au dispus condamnarea, chiar dacă nu s-a demonstrat afectarea capacității de a conduce, în timp ce alte instanțe au achitat inculpații. „Reclamanții susțin că simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice, în cantități infime, nu înseamnă că afectează capacitatea de a conduce”, ceea ce ar impune stabilirea unui prag minim, similar alcoolului. Problema persistenței drogurilor în organism Un alt aspect dezbătut este persistența urmelor de substanțe psihoactive în sânge, fără efecte asupra șoferului la momentul testării. Anumite substanțe rămân detectabile zile sau săptămâni după consum, chiar dacă efectele psihoactive au dispărut complet. Analizele toxicologice nu fac întotdeauna distincția între consum recent și urme reziduale. În astfel de cazuri, experții medico-legali sunt solicitați să stabilească dacă șoferul se afla efectiv sub influența drogurilor la momentul conducerii. În practică, au existat cazuri în care buletinele toxicologice au arătat prezența substanțelor, însă examenele clinice au confirmat că șoferul avea capacitățile normale de percepție spațio-temporală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră