sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: droguri

97 articole
Internațional

Trafic nestingherit de droguri pe Telegram

Trafic nestingherit de droguri pe Telegram. Traficanții de droguri și vânzătorii ilegali de materiale pirotehnice din Iași își mută activitatea pe rețele securizate precum Telegram, pentru a evita supravegherea autorităților. Trafic nestingherit de droguri pe Telegram O investigație a Ziarului de Iași a dezvăluit modul în care aceste grupuri funcționează, accesul fiind permis doar unor persoane selectate. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Pe Telegram, tranzacțiile sunt negociate între dealeri ca într-o piață clandestină, iar activitatea ilegală se desfășoară aproape nestingherit. Fenomenul ridică semne de alarmă, arătând cum tehnologia este exploatată pentru a facilita comerțul ilicit. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trafic nestingherit de droguri pe Telegram (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Minori implicați în trafic de droguri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Minori implicați în trafic de droguri

Minori implicați în trafic de droguri. Raportul anual al DIICOT arată o creștere semnificativă a numărului minorilor implicați în traficul de droguri și evidențiază noile metode folosite de traficanți pentru aducerea și vânzarea substanțelor interzise în România. Darknet, criptomonedele și distribuția prin clanuri infracționale sunt principalele mijloace utilizate pentru a controla piața drogurilor. Darknet și criptomonedele – metode moderne pentru traficul de droguri DIICOT atrage atenția asupra exploatării platformelor online și a rețelei Darknet pentru comandarea și livrarea de droguri precum amfetamina și ecstasy. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Plățile sunt realizate exclusiv în criptomonede, ceea ce oferă anonimitate totală traficanților și consumatorilor. "Plata drogurilor se face cu monedă virtuală prin utilizarea unui 'portofel electronic'. Această metodă face dificilă identificarea celor implicați și îngreunează acțiunile autorităților", se arată în raportul DIICOT. România, în pericol de a deveni un centru de producție Raportul DIICOT avertizează că România riscă să devină un punct de producție pentru droguri, urmând modelul olandez. Există un risc major de apariție a laboratoarelor de morfină, care pot deveni o sursă de producție a heroinei. "Un element de noutate este apariția pe rutele clasice a unor cantități de morfină-bază, cu destinația Olanda, unde există laboratoare de producție a heroinei. Transportul precursorilor necesari este facil, ceea ce crește riscul de dezvoltare a acestor laboratoare și în România", precizează raportul. Tranzit pentru drogurile din Asia și Vestul Europei Conform DIICOT, România rămâne o rută esențială de tranzit pentru droguri provenite din Afghanistan, Iran și Pakistan, care ajung în Europa de Vest. În același timp, cocaina și ecstasy din țări precum Olanda, Spania și Germania tranzitează România pentru a ajunge pe piețele din Estul Europei. Porturile românești de la Marea Neagră, în special portul Constanța, sunt considerate de traficanți o alternativă viabilă pentru introducerea cocainei și heroinei în Uniunea Europeană. Piața drogurilor din București Piața drogurilor din Capitală este puternic influențată de grupări infracționale care colaborează cu comunitatea turcă pentru import, în timp ce clanurile de etnie romă controlează distribuția stradală. Cel mai consumat drog în România rămâne cannabisul, fiind și cel mai capturat de către autorități. Minori implicați în trafic de droguri Un aspect îngrijorător semnalat de DIICOT este implicarea tot mai mare a minorilor în traficul de droguri. Numărul tinerilor reținuți sau arestați a crescut semnificativ, iar mulți sunt atrași de vânzarea drogurilor pe platforme online, unde anonimitatea le oferă un sentiment fals de siguranță. "Fenomenul este în creștere și reflectă necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenirea accesului tinerilor la aceste rețele de trafic de droguri", avertizează procurorii. Confiscări record În 2024, autoritățile au confiscat peste 1.109 kg de droguri, dintre care 199 kg droguri de mare risc și 909 kg droguri de risc. De asemenea, au fost indisponibilizate peste 1,2 milioane de comprimate conținând substanțe interzise. În plus, au fost descoperite și distruse peste 12.000 de culturi de cannabis, însumând 477 kg de masă vegetală. Capturile de droguri au inclus și 16 tone de pulpă de fructe ce conține cocaină, demonstrând sofisticarea metodelor de transport utilizate de traficanți.

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției. Decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care stabilește că simpla prezență a substanțelor psihoactive în sânge nu este suficientă pentru a constitui infracțiune, nu schimbă modul de acțiune al Poliției Rutiere. Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției Bogdan Oproiu, director adjunct al Direcției Rutiere, a precizat într-o conferință de presă că polițiștii vor continua controalele de depistare a șoferilor sub influența drogurilor și înlăturarea acestora din trafic. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „Poliția Rutieră desfășoară în continuare acțiuni pentru depistarea și scoaterea din trafic a acelor conducători auto care creează un real pericol pe drumul public”, a declarat Oproiu într-o conferință de presă. Ce prevede decizia ÎCCJ? Conform hotărârii Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ÎCCJ, pentru ca o persoană să fie considerată sub influența substanțelor psihoactive, trebuie să fie îndeplinite două condiții. Prima, prezența substanței psihoactive în probele biologice recoltate la unitatea medicală. A doua, demonstrarea afectării capacității de a conduce a șoferului. „Este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei”, se arată în decizia ÎCCJ. Modificări legislative În sprijinul controalelor rutiere, Poliția Română a fost dotată cu echipamente moderne de detectare a substanțelor interzise. Totodată, Ordonanța 97/2024 a stabilit că unitățile medico-legale trebuie să finalizeze testele toxicologice în maximum 72 de ore. În primă fază, cazul este analizat general, iar dacă testul toxicologic confirmă prezența substanțelor psihoactive, dosarul trece în latura penală, a explicat Oproiu. Decizii contradictorii Decizia ÎCCJ vine pe fondul unor controverse majore privind interpretarea infracțiunii de conducere sub influența drogurilor. Spre deosebire de alcool, unde există un prag legal de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu prevede o limită minimă pentru substanțele psihoactive. Mulți șoferi s-au ales cu dosare penale după ce au consumat medicamente uzuale sau spray-uri nazale antialergice. În unele cazuri, instanțele au dispus condamnarea, chiar dacă nu s-a demonstrat afectarea capacității de a conduce, în timp ce alte instanțe au achitat inculpații. „Reclamanții susțin că simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice, în cantități infime, nu înseamnă că afectează capacitatea de a conduce”, ceea ce ar impune stabilirea unui prag minim, similar alcoolului. Problema persistenței drogurilor în organism Un alt aspect dezbătut este persistența urmelor de substanțe psihoactive în sânge, fără efecte asupra șoferului la momentul testării. Anumite substanțe rămân detectabile zile sau săptămâni după consum, chiar dacă efectele psihoactive au dispărut complet. Analizele toxicologice nu fac întotdeauna distincția între consum recent și urme reziduale. În astfel de cazuri, experții medico-legali sunt solicitați să stabilească dacă șoferul se afla efectiv sub influența drogurilor la momentul conducerii. În practică, au existat cazuri în care buletinele toxicologice au arătat prezența substanțelor, însă examenele clinice au confirmat că șoferul avea capacitățile normale de percepție spațio-temporală.

Un angajat ABA, traficant de droguri (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Un angajat ABA, traficant de droguri

Un angajat ABA, traficant de droguri. Un angajat al Administrației Bazinale a Apelor a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri, activitate fără legătură cu postul său. Un angajat ABA, traficant de droguri Acesta vindea substanțe interzise pe cont propriu și avea un „colaborator” pe care îl aproviziona. Citește și: Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției Afacerea ilegală, desfășurată în zona Alexandru cel Bun, nu a avut însă o amploare semnificativă. Din acest motiv, inculpatul a primit o pedeapsă relativ ușoară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Captură accidentală de droguri la țară (sursa: Facebook/Atenție Poliția Iași)
Economie

Captură accidentală de droguri la țară

Captură accidentală de droguri la țară. Polițiștii care percheziționau o locuință din Glodenii Gândului, în căutarea unor electronice furate, au descoperit două cântare de precizie. Captură accidentală de droguri la țară Suspicioși, au verificat și mașina suspectului parcată în fața casei, unde au găsit 1,5 kilograme de muguri de cannabis. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Descoperirea i-a adus ieșeanului o condamnare de 6 ani pentru trafic de droguri, deși nu s-a demonstrat că a vândut vreun gram. Această captură importantă a fost rezultatul unei coincidențe neașteptate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Foto: Cluj24.ro
Eveniment

Spitalele România, mic procent dispensere dezinfectarea mâinilor

Spitalele din România au cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor, dar declară cea mai mică rată de infecții nosocomiale, arată un ultim raport al Comisiei Europene intitulat „Sănătatea la o privire de ansamblu: Europa 2024 STAREA SĂNĂTĂȚII ÎN CICLUL UE”. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Pe de altă parte, analizele au arătat că în România se înregistrează cel mai mare procent de infecții care nu pot fi tratate cu antibiotice obișnuite. Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Ce se arată în raportul Comisiei Europene: „Rezistența antimicrobiană (RAM) rămâne o amenințare publică majoră, infecțiile rezistente la antibiotice care apar în UE provocând aproximativ 35 000 de decese în fiecare an și costuri directe estimate la 6,6 miliarde EUR. În 2022-23, 32 % din izolatele bacteriene testate erau rezistente la antibioticele-cheie, o rată care a depășit 50 % în România, Grecia, Cipru și Bulgaria” „Consumul de opioide (adică heroină și alte droguri) este responsabil pentru majoritatea deceselor prin supradoză de droguri (raportat în 74% din supradozele fatale), adesea în combinație cu alte substanțe. Principalul opioid utilizat în Europa este în continuare heroina, dar există preocupări în mai multe țări cu privire la utilizarea altor opioide sintetice (cum ar fi buprenorfina, metadona, fentanilul și tramadolul). În 2023, noi opioide sintetice au fost detectate de sistemul de avertizare rapidă al UE privind noile substanțe psihoactive în cel puțin 16 state membre ale UE, Norvegia și Turcia. Consumul de noi substanțe psihoactive în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani variază de la 0,1 % în Norvegia la 5,1 % în România” România raportează cele mai puține infecții intraspitalicești (a healthcare-associated infection - HAI): „În medie, 7,1 % dintre pacienții din UE au dobândit o HAI în timpul șederii lor în spital în 2022-23. Ratele observate au fost cele mai scăzute în Letonia, România și Bulgaria (mai puțin de 4% din pacienți) și cele mai ridicate în Cipru și Grecia (peste 12% din pacienți), deși există intervale de încredere largi în jurul ratei din Cipru”. „În medie, 55,6% din paturile de spital din UE aveau la punctul de îngrijire dispensere pentru mâini pe bază de alcool, permițând accesul ușor la echipamentul sanitar. Aceasta a variat de la sub 10% în România și Bulgaria la peste 90% în Spania, Ungaria, Luxemburg și Portugalia. În general, disponibilitatea ridicată a dispenserelor a fost asociată cu o prevalență mai scăzută infecțiilor rezistente la antimicrobiene la nivel național, deși și utilizarea efectivă a dozatoarelor este importantă. De exemplu, deși Ungaria a raportat o disponibilitate de 100 % a dozatoarelor la punctul de îngrijire, aceasta s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește consumul de spălături manuale pe bază de alcool, indicând o utilizare suboptimală a dozatoarelor”. Procent uriaș de persoane neasigurate În sfârșit, raportul mai arată că România este singura țară din UE în care cel puțin 10% din populație nu are asigurare obligatorie de sănătate. „Principalele grupuri de persoane neasigurate sunt românii care locuiesc în străinătate, dar sunt încă considerați rezidenți; șomerii pe termen lung; cei care au ales să nu plătească primele de asigurare de sănătate; și persoanele care nu au o carte de identitate valabilă, care este o condiție prealabilă pentru înregistrarea în sistemul de asigurări de sănătate. Această ultimă problemă afectează în special populația romă și migranții fără documente. În general, persoanele care nu sunt asigurate au totuși acces gratuit la anumite servicii, cum ar fi îngrijirea în serviciile de urgență sau îngrijirea în timpul sarcinii, dar trebuie să acopere toate celelalte costuri din buzunar”, arată raportul Comisiei Europene.

Medici rezidenți s-ar droga cu cocaină (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medici rezidenți s-ar droga cu cocaină

Medici rezidenți s-ar droga cu cocaină. Un articol publicat de cotidianul „Libertatea” a generat controverse ample. Medici rezidenți s-ar droga cu cocaină Publicația a dezvăluit că doi medici rezidenți din Iași specializați în gastroenterologie, dintre care unul activează și ca asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, ar fi implicați într-un scandal legat de consumul de droguri. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți În material, o sursă anonimă a afirmat că asupra celor doi plana de mult timp suspiciunea utilizării de droguri de mare risc în timpul gărzilor. „Se vorbea de mult printre angajați despre obiceiurile unora dintre rezidenți. Aceștia sunt suspectați că ar consuma cocaină în timpul gărzilor. Aceste zvonuri circulă de ani de zile”, a declarat sursa medicală pentru „Libertatea”, sub protecția anonimatului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Distribuitori de droguri la 13 ani (sursa: DIICOT)
Eveniment

Distribuitori de droguri la 13 ani

Distribuitori de droguri la 13 ani. Zeci de elevi și foști deținuți au fost audiați noaptea trecută la sediul DIICOT Iași, în urma unei ample operațiuni antidrog. Distribuitori de droguri la 13 ani Printre cei interogați se numără 25 de elevi care ar fi distribuit droguri în 20 de școli și licee din oraș. Citește și: GALERIE FOTO Cine este sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în deplasările din Franța sponsorizate de Nordis pentru familia Ciolacu și Sorina Docuz Au fost identificați și 70 de tineri identificați ca fiind consumatori. De asemenea, ancheta a vizat foști distribuitori de substanțe interzise, recent eliberați din închisoare, care ar fi revenit la activități ilegale. Maratonul de audieri scoate la lumină o rețea extinsă de trafic de droguri care vizează tinerii. Continuarea, în Ziarul de Iași

DIICOT cumpără droguri, banii trebuie "decontați" (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

DIICOT cumpără droguri, banii trebuie "decontați"

DIICOT cumpără droguri, banii trebuie "decontați". Investigatorii sub acoperire au luat bani de la DIICOT pentru a cumpăra droguri, construindu-și astfel dovezi împotriva unor traficanți. DIICOT cumpără droguri, banii trebuie "decontați" Banii astfel cheltuiți sunt ulterior confiscați de la traficanți. De această dată, însă, judecătorii au uitat să îndeplinească formalitatea. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni Acesta i-a condamnat pe trei dintre cei patru inculpați acuzați de procurori de trafic de droguri. A uitat să dispună însă și confiscarea banilor obținuți de traficanți, inclusiv a celor cheltuiți de investigatorii sub acoperire. Eroarea a fost remediată în a doua fază a procesului, când procurorii au cerut și condamnarea celei care le scăpase inițial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marcel Ciolacu despre sănătatea copiilor noştri (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Marcel Ciolacu despre sănătatea copiilor noştri

Marcel Ciolacu despre sănătatea copiilor noştri. Sănătatea unei naţiuni începe cu sănătatea copiilor noştri, este foarte important să ne concentrăm atât pe prevenţie şi educaţie pentru sănătate, cât şi pe existenţa la nivelul comunităţilor a serviciilor destinate copiilor, precum şi părinţilor, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu. Marcel Ciolacu despre sănătatea copiilor noştri Premierul a participat, luni, la Palatul Victoria, la evenimentul "Guvernul României pentru Sănătate - viitorul se construieşte astăzi! Sănătatea unei naţiuni pleacă de la sănătatea copiilor noştri", organizat de Guvern şi UNICEF România. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează "Sănătatea unei naţiuni începe cu sănătatea copiilor noştri. Şi, din acest motiv, este foarte important să ne concentrăm atât pe prevenţie şi educaţie pentru sănătate, cât şi pe existenţa la nivelul comunităţilor a serviciilor destinate copiilor, precum şi părinţilor", a afirmat Marcel Ciolacu. Acesta a subliniat şi investiţiile în sănătate programate pentru următoarea perioadă. " Astăzi, în faţa dumneavoastră, pot vorbi despre investiţiile fără precedent, istorice pot spune, care vor schimba faţa sistemului medical. În fiecare judeţ al ţării, avem în acest moment investiţii masive ce vor transforma sistemul medical, în beneficiul direct al pacienţilor şi personalului medical. Doar în PNRR sunt prevăzute peste 2 miliarde de euro, pentru modernizarea infrastructurii sistemului sanitar românesc. Din această primăvară, am început construcţia a trei spitale regionale - la Iaşi, Cluj şi Craiova. În paralel, am început să construim şi să modernizăm spitale judeţene, dar şi să dotăm cabinetele medicilor de familie, să modernizăm, să dotăm cu echipamente medicale ambulatoriile de specialitate", a mai declarat Ciolacu. Despre investițiile PNRR Potrivit acestuia, tot cu fonduri PNRR a început procesul de digitalizare "a spitalelor, a caselor de asigurări de sănătate, dar şi a Ministerului Sănătăţii şi unităţilor din subordine". " În total, investim 745 milioane de lei în peste 200 de proiecte de digitalizare a spitalelor din ţară. Scopul este simplu: creşterea accesului la servicii de sănătate de calitate, optimizarea managementului, planificarea resurselor umane şi reducerea erorilor", a completat Ciolacu. Acesta a adăugat că "alte 7 miliarde de lei sunt alocate pentru spitale noi şi moderne, echipate şi dotate la cele mai înalte standarde". Şeful Executivului s-a referit şi la importanţa asigurării resursei umane în sistemul de sănătate. "De aceea, am deblocat angajările pentru aproximativ 13.000 de posturi vacante din spitale şi serviciile de ambulanţă. Şi în continuare, trebuie să lucrăm mai mult, împreună cu autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale, pentru a aduce personal medical în zonele unde acum există deficit. Din fericire însă, migraţia profesioniştilor este pe un trend descendent. Dar asta nu înseamnă că nu mai trebuie lucrat la soluţii inteligente, stimulative, pentru îmbunătăţirea calificării profesionale. Ştiu, acest proces de creştere a calităţii serviciilor medicale nu este atât de rapid pe cât mi-aş dori. Ştiu că sunt în continuare multe lucruri de făcut. Dar ştiu sigur că drumul pe care am pornit este calea corectă pentru români şi pentru România", a evidenţiat Ciolacu. Apel la ajutorul ONG-urilor În context, premierul a transmis celor prezenţi că lupta cu drogurile trebuie să treacă la un cu totul alt nivel. "Profit de faptul că am în faţă toţi actorii implicaţi în asigurarea sănătăţii copiilor noştri. Şi vă rog să vă aplecaţi cu atenţie asupra unei teme esenţiale: consumul de droguri în rândul copiilor. Mai întâi ca părinte, şi abia apoi ca prim-ministru, cred că lupta cu drogurile trebuie să treacă la un cu totul alt nivel. Şi fac apel către toate ONG-urile implicate: trebuie să intensificăm prevenţia! Este inadmisibil ca asociaţiile care derulează campanii de prevenţie să nu aibă acces într-o şcoală. Pentru că nu dă bine pentru şcoala respectivă! Nu! Acesta este cel mai mare flagel, iar copiii noştri trebuie să ştie care sunt riscurile consumului de droguri şi cum să se ferească de ele! Şi am să vă rog să-mi spuneţi de fiecare dată când întâmpinaţi greutăţi în a intra într-o şcoală pentru a le explica copiilor că drogurile nu le rezolvă problemele, ci le creează altele noi, mai grave!", a declarat Ciolacu. Premierul e reiterat şi faptul că Agenţia Naţională Antidrog trebuie să fie mutată la Ministerul Sănătăţii. "Tinerii care cad pradă traficanţilor de droguri nu mai pot fi trataţi ca infractori. Ei trebuie ajutaţi. Iar acest ajutor trebuie să vină din partea Ministerului Sănătăţii, nu Ministerului de Interne. Viitorul copiilor noştri depinde de ceea ce facem astăzi fiecare dintre noi!", a mai afirmat Ciolacu.

Uleiul cu cânepă, trafic de droguri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Uleiul cu cânepă, trafic de droguri

Uleiul cu cânepă, trafic de droguri. Vânzarea oricăror produse conținând extrase de cânepă reprezintă pentru judecătorii ieșeni trafic de droguri. Uleiul cu cânepă, trafic de droguri Magistrații Curții de Apel au pus definitiv semnul egal între marijuana vândută pe la vreun colț de stradă și șamponul cu extras de cânepă, condamnându-i pe administratorii a două firme care comercializau astfel de produse. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Decizia judecătorilor ieșeni reprezintă un precedent pentru cele mai diverse situații. Activistul Cristian Dide este judecat în această perioadă tot la Iași, tot sub acuzația de trafic de droguri, după ce a trimis DIICOT două colete conținând diverse produse pe bază de cânepă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ai cumpărat "iarbă", nu parca ilegal (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Ai cumpărat "iarbă", nu parca ilegal

Ai cumpărat "iarbă", nu parca ilegal. Directorul unei firme de intermedieri imobiliare a fost prins de polițiști cu droguri asupra sa. Ai cumpărat "iarbă", nu parca ilegal Tocmai se aprovizionase pe termen mai lung de la furnizorul său de cannabis. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Polițiștii ar fi trecut pe lângă el fără a-l băga în seamă dacă ar fi parcat regulamentar sau dacă s-ar fi comportat normal cu oamenii legii. Polițiștii le-au cerut celor doi ocupanți ai mașinii să se legitimeze. Cei doi au refuzat însă să colaboreze, aruncând totodată din mașină mai multe obiecte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Petiție cere reținerea carnetului când drug-testul arată rezultat pozitiv Foto: Drager.com
Eveniment

Petiție cere reținerea carnetului drug-testul arată rezultat pozitiv

O petiție care cere reținerea carnetului auto când drug-testul arată un rezultat pozitiv a fost lansată marți pe site-ul petitieonline.com: “Nu ne dorim și alți tineri uciși de drogați teribiliști, nu ne mai dorim ca polițiștii să ridice din umeri neputincioși“, se arată în acest document. Petiția se intitulează “Nu vrem ,,Vlad Pascu” pe șosele! STOP droguri la volan! Și VIAȚA noastră CONTEAZĂ!!!“. Citește și: PSD îl promovează mediatic intens, din nou, pe George Simion. Analist politic: „Lui Ciolacu îi convine, evident, un tur doi cu liderul AUR, nu cu Ciucă” Potrivit acestui document, este falsă informația potrivit căreia drug-testerele utilizate de Poliția Română dau rezultate eronate. Petiție cere reținerea carnetului când drug-testul arată rezultat pozitiv “În sfârșit, avem modificări bune ale legilor, care să ducă la un trafic rutier mai sigur. Nu ne dorim și alți tineri uciși de drogați teribiliști, nu ne mai dorim ca polițiștii să ridice din umeri neputincioși, din lipsa legislației care să nu le permită acestor inconștienți să conducă pe drumurile publice! Susținem retragerea permiselor de conducere, până la primirea rezultatului! Informația conform căreia drug-testerele utilizate de Poliția Română dau rezultate false este un fake-news nesustinut de nicio statistică. Sunt numeroase studii de specialitate, realizate pe un număr mare de subiecți care arată că procentul de rată de teste fals-pozitiv ale aparatului drug-test utilizat și la noi în țară este similară cu analiza de sânge“, se afirmă în petiție. În petiție se află un link către un studiu, publicat în Jurnalul Analytical Toxicology, care evaluează Dräger DrugTest 5000 (DDT5000) , folosit din 2015 de poliția norvegiană și care este utilizat și de poliția română. Ce arată experiența norvegiană “Proporțiile de rezultate fals pozitive cu DDT5000 în comparație cu constatările în probele de sânge peste limitele legale norvegiene per se au fost pentru canabis 14,5%, amfetamină 23,2%, metamfetamină 38,4%, cocaină 87,1%, opiacee 65,9% și benzodiazepine 36,4%. Proporțiile de rezultate fals negative au fost pentru canabis 13,4%, amfetamină 4,9%, metamfetamină 6,1%, cocaină 0,0%, opiacee 0,0% și benzodiazepine 18,8%. În rândul conducătorilor auto care aveau concentrații de droguri peste limitele legale în sânge, proporția celor care au fost testați pozitiv cu DDT5000 a fost de 82,9% pentru THC, 90,8% pentru amfetamină, 75,7% pentru metamfetamină, 100,0% pentru cocaină, 100,0% pentru opiacee și 37,2% pentru benzodiazepine. În cazurile cu rezultate fals pozitive ale DDT5000 comparativ cu sângele, urmele de droguri au fost cel mai adesea găsite în lichidul oral. DDT5000 nu a identificat în mod absolut corect infractorii care au condus sub influența drogurilor din cauza proporțiilor destul de mari de rezultate fals-pozitive sau fals-negative comparativ cu concentrațiile de droguri din sânge. Poliția a raportat că DDT5000 a fost în continuare un instrument valoros în identificarea posibililor infractori care au condus sub influența drogurilor, ducând la mai mult decât dublarea numărului de infractori reținuți pentru că au condus sub influența drogurilor“, se afirmă în jurnalul de toxcologie analitică.

SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu

SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu. Festivalurile de muzică "populară" sunt mediu propice pentru traficul și consumul de droguri, potrivit unui raport guvernamental. SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu Deși un fenomen în creștere în România, autoritățile locale raportează cazurile mai degrabă discret. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial În spatele acestei discreții, însă, se petrec drame, precum la a doua ediție a festivalului SAGA, din 2022, când supradozele au provocat decese. Recent, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat că statul român nu a tratat în mod "pragmatic" fenomenul drogurilor. De asemenea, Gorghiu a atras atenția asupra vârstei în scădere a consumatorilor: din ce în ce mai mulți minori. La majoritatea festivalurilor, accesul minorilor cu vârsta între 14 şi 18 ani e permis în baza acordului parental: adică un formular standard, aflat pe site-urile festivalurilor. Avertismente de la Ambasada UK În 2019, ambasada Marii Britanii la București publica un avertisment: "Aveți grijă la festivalurile Untold și Neversea". Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de eveniment, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 Avertismentul, preluat și de site-ul guvernului britanic, făcea referire, în special, la consumul de droguri. În 2021, un raport al Agenției Naționale Antidrog atrăgea atenția asupra consumului ridicat de droguri la festivalurile de muzică din România. Potrivit raportului, majoritatea consumatorilor de droguri participanți la festivaluri sau concerte obțin drogurile "ușor și foarte ușor". Una dintre cauze: traficul de droguri este ignorat de către managerii evenimentelor muzicale. Untold, cel mai drogat festival în 2022 În 2021, Untold s-a desfășurat "fără incidente majore", potrivit comunicatelor oficiale de presă. "Doar" 84 de încălcări ale legii privind drogurile și peste 600 de persoane care au solicitat asistență medicală. În 2022, însă, potrivit datelor Poliției Române, Untold se clasa pe primul loc în topul festivalurilor cu cei mai mulți consumatori de droguri identificați. Dar, pe durata festivalului, comunicatele ISU Cluj au păstrat, toate, același ton: "Untold, un festival în siguranță". Potrivit ISU, în prima și în a treia zi a ediției din 2022 au fost emise 67 de amenzi și 49 de avertismente pentru consum și trafic de droguri. În paralel, au existat și știri conexe, dar mai puțin mediatizate. Astfel, în prima zi de festival, procurorii DIICOT Cluj reținuseră patru persoane, cercetate pentru trafic de droguri de risc și mare risc. De asemenea, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră anunța reținerea a doi dealeri polonezi, veniți special pentru vinde droguri la festivalul Untold. SMURD, epuizat Tot la ediția din 2022 a Untold, 1.541 de persoane solicitaseră asistența SMURD. 34 dintre acestea au fost spitalizate. La ediția din 2023, Jandarmeria Cluj anunța în prima zi de festival că a depistat 34 de persoane cu droguri. În a doua zi, numărul acestora crescuse la 45. În a treia zi, jandarmii depistaseră 48 de persoane care aveau asupra lor substanțe interzise. În paralel, Poliţie de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca anunța primele capturi de droguri, destinate participanților la festival. DIICOT anunța că a prins în flagrant delict un dealer, în timp ce vindea droguri (ecstasy şi cristal) la Untold. Gluma anului: nici un dealer la Neversea în 2023 La ediția din 2019 a Neversea, autoritățile locale raportau doar 43 de infracțiuni privind consumul și traficul de droguri. În același timp, DIICOT arestase patru dealeri care mergeau spre eveniment. Ofițerii DIICOT găsiseră asupra lor aproximativ zece kilograme de droguri. În 2022, la Neversea au fost aduși agenți specialiști anti-drog. Bilanțul privind consumul și traficul de droguri a crescut brusc: 83 de persoane au fost depistate cu substanțe interzise. Însă, la ediția din 2023, singurul comunicat privind drogurile a fost cel al Jandarmeriei: Gruparea de Jandarmi Mobilă Constanța raporta că oprise la intrare 50 de persoane, care aveau asupra lor substanțe interzise, pentru uz personal. Nu a fost raportată depistarea nici unui dealer. Droguri la vedere la Electric Castle, dar nici un dealer identificat În 2019, aproape 80 de persoane au fost prinse cu droguri la festivalul Electric Castle. Au fost întocmite peste 50 de dosare penale pentru consum şi trafic de droguri. La ediția din 2021, Agenția Națională Anti-drog anunța desfășurarea unor campanii de conștientizare și prevenire asupra consumului de droguri. Deși presa locală relata atmosfera de la fața locului ("Miros de «iarbă» la greu"), la ediția din 2021, poliția constatase doar 43 de fapte penale care vizau traficul şi consumul de droguri. Un an mai târziu, în 2022, la Electric Castle drogurile se vindeau lângă scenă. La aceeași ediție, aproape 100 de persoane au fost depistate cu droguri. În 2023, deși numărul persoanelor prinse cu droguri a crescut de la zi la zi (un total de 115), poliția nu a mai reușit să captureze nici un dealer. La SAGA, amendă doar pentru zgomot Prima ediție a festivalului Saga a avut loc în 2021, la Romaero Băneasa. Cu o zi înainte, DIICOT reținuse patru persoane acuzate de trafic de droguri de mare risc: comercializaseră heroină către consumatorii de pe raza Capitalei. Însă, la prima ediție a festivalului Saga, nu a existat nici o raportare oficială legată de droguri. Singura contravenție anunțată public a fost o amendă aplicată organizatorilor pentru zgomot. Pe rețelele sociale, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București posta un anunț liniștitor: "Rămânem prin preajmă (…) pentru a ne asigura că distracția rămâne principalul scop al festivalului." Inconștienți ca la Plevna din cauza drogurilor. Doi nu s-au mai trezit Dar tot pe rețelele sociale, Bogdan Oprea, voluntar pentru SMURD, descria consumul excesiv de alcool și droguri observat la festival: "Am pierdut șirul pacienților predați spitalului mobil amplasat în cadrul festivalului, majoritatea în stare de inconștiență", scria acesta. În 2022, la a doua ediție a festivalui Saga, problemele cu drogurile au explodat în spațiul public: doi tineri și-au pierdut viața din cauza supradozelor. Alți cinci au intrat în stop cardio-respirator și zeci de persoane au ajuns la spital. DeFapt.ro dezvăluia la vremea respectivă că Saga Festival fusese clasificat drept eveniment de mare risc de către Poliție. Cu toate acestea, evaluarea a fost ignorată: șefii Poliției au "omis" să trimită agenți sub acoperire. După festival, 74 de dosare penale au fost deschise pentru deținere și consum de droguri. Anul următor, adică în 2023, Saga Festival anunța un parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne. În prima seară, peste 30 de persoane au fost prinse cu substanțe interzise. Bilanțul, la finalul festivalului: șapte persoane cercetate pentru trafic de droguri de risc și mare risc.

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș (sursa: Facebook/Garda Națională de Mediu)
Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș. Marius Andrei Niță, comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, consumă droguri de mare risc, potrivit DIICOT. Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș Niță neagă că ar fi consumator de stupefiante. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Ce este cert, însă, este că atenția sa este foarte limitată, chiar și când completează documente oficiale. De exemplu, în două declarații de avere succesive depuse în 2023, actualul comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu (GNM) a menționat un împrumut bancar uriaș. Suma împrumutată: 4,1 milioane de lei. Împrumutul declarat de Marius Andrei Niță (sursa: gnm.ro) Singurul venit al lui Niță este salariul de la Garda de Mediu, de sub 100.000 de lei pe an. Marius Andrei Niță nu are nici o proprietate declarată. "Nu am pus punctul unde trebuia" Contactat de către DeFapt.ro, Niță a susținut că la mijloc este o eroare. "A fost o greșeală. Nu am pus punctul unde trebuia. Creditul era... vreo 40 de mii lei. Am luat un alt credit ca să îl acopăr pe ăla. Am prins dobândă mai bună la ING. Eu am scris bine, dar nu am pus punctul bine. Nici nu aveam cum să iau un credit așa mare. E o eroare 100%", a spus comisarul GNM. Într-adevăr, ulterior, în declarația de avere depusă în acest an, Niță a declarat un credit la ING de peste 82.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră