vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: droguri

119 articole
Eveniment

DIICOT cumpără droguri, banii trebuie "decontați"

DIICOT cumpără droguri, banii trebuie "decontați". Investigatorii sub acoperire au luat bani de la DIICOT pentru a cumpăra droguri, construindu-și astfel dovezi împotriva unor traficanți. DIICOT cumpără droguri, banii trebuie "decontați" Banii astfel cheltuiți sunt ulterior confiscați de la traficanți. De această dată, însă, judecătorii au uitat să îndeplinească formalitatea. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni Acesta i-a condamnat pe trei dintre cei patru inculpați acuzați de procurori de trafic de droguri. A uitat să dispună însă și confiscarea banilor obținuți de traficanți, inclusiv a celor cheltuiți de investigatorii sub acoperire. Eroarea a fost remediată în a doua fază a procesului, când procurorii au cerut și condamnarea celei care le scăpase inițial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DIICOT cumpără droguri, banii trebuie "decontați" (sursa: Facebook/Poliția Română)
Marcel Ciolacu despre sănătatea copiilor noştri (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Marcel Ciolacu despre sănătatea copiilor noştri

Marcel Ciolacu despre sănătatea copiilor noştri. Sănătatea unei naţiuni începe cu sănătatea copiilor noştri, este foarte important să ne concentrăm atât pe prevenţie şi educaţie pentru sănătate, cât şi pe existenţa la nivelul comunităţilor a serviciilor destinate copiilor, precum şi părinţilor, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu. Marcel Ciolacu despre sănătatea copiilor noştri Premierul a participat, luni, la Palatul Victoria, la evenimentul "Guvernul României pentru Sănătate - viitorul se construieşte astăzi! Sănătatea unei naţiuni pleacă de la sănătatea copiilor noştri", organizat de Guvern şi UNICEF România. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează "Sănătatea unei naţiuni începe cu sănătatea copiilor noştri. Şi, din acest motiv, este foarte important să ne concentrăm atât pe prevenţie şi educaţie pentru sănătate, cât şi pe existenţa la nivelul comunităţilor a serviciilor destinate copiilor, precum şi părinţilor", a afirmat Marcel Ciolacu. Acesta a subliniat şi investiţiile în sănătate programate pentru următoarea perioadă. " Astăzi, în faţa dumneavoastră, pot vorbi despre investiţiile fără precedent, istorice pot spune, care vor schimba faţa sistemului medical. În fiecare judeţ al ţării, avem în acest moment investiţii masive ce vor transforma sistemul medical, în beneficiul direct al pacienţilor şi personalului medical. Doar în PNRR sunt prevăzute peste 2 miliarde de euro, pentru modernizarea infrastructurii sistemului sanitar românesc. Din această primăvară, am început construcţia a trei spitale regionale - la Iaşi, Cluj şi Craiova. În paralel, am început să construim şi să modernizăm spitale judeţene, dar şi să dotăm cabinetele medicilor de familie, să modernizăm, să dotăm cu echipamente medicale ambulatoriile de specialitate", a mai declarat Ciolacu. Despre investițiile PNRR Potrivit acestuia, tot cu fonduri PNRR a început procesul de digitalizare "a spitalelor, a caselor de asigurări de sănătate, dar şi a Ministerului Sănătăţii şi unităţilor din subordine". " În total, investim 745 milioane de lei în peste 200 de proiecte de digitalizare a spitalelor din ţară. Scopul este simplu: creşterea accesului la servicii de sănătate de calitate, optimizarea managementului, planificarea resurselor umane şi reducerea erorilor", a completat Ciolacu. Acesta a adăugat că "alte 7 miliarde de lei sunt alocate pentru spitale noi şi moderne, echipate şi dotate la cele mai înalte standarde". Şeful Executivului s-a referit şi la importanţa asigurării resursei umane în sistemul de sănătate. "De aceea, am deblocat angajările pentru aproximativ 13.000 de posturi vacante din spitale şi serviciile de ambulanţă. Şi în continuare, trebuie să lucrăm mai mult, împreună cu autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale, pentru a aduce personal medical în zonele unde acum există deficit. Din fericire însă, migraţia profesioniştilor este pe un trend descendent. Dar asta nu înseamnă că nu mai trebuie lucrat la soluţii inteligente, stimulative, pentru îmbunătăţirea calificării profesionale. Ştiu, acest proces de creştere a calităţii serviciilor medicale nu este atât de rapid pe cât mi-aş dori. Ştiu că sunt în continuare multe lucruri de făcut. Dar ştiu sigur că drumul pe care am pornit este calea corectă pentru români şi pentru România", a evidenţiat Ciolacu. Apel la ajutorul ONG-urilor În context, premierul a transmis celor prezenţi că lupta cu drogurile trebuie să treacă la un cu totul alt nivel. "Profit de faptul că am în faţă toţi actorii implicaţi în asigurarea sănătăţii copiilor noştri. Şi vă rog să vă aplecaţi cu atenţie asupra unei teme esenţiale: consumul de droguri în rândul copiilor. Mai întâi ca părinte, şi abia apoi ca prim-ministru, cred că lupta cu drogurile trebuie să treacă la un cu totul alt nivel. Şi fac apel către toate ONG-urile implicate: trebuie să intensificăm prevenţia! Este inadmisibil ca asociaţiile care derulează campanii de prevenţie să nu aibă acces într-o şcoală. Pentru că nu dă bine pentru şcoala respectivă! Nu! Acesta este cel mai mare flagel, iar copiii noştri trebuie să ştie care sunt riscurile consumului de droguri şi cum să se ferească de ele! Şi am să vă rog să-mi spuneţi de fiecare dată când întâmpinaţi greutăţi în a intra într-o şcoală pentru a le explica copiilor că drogurile nu le rezolvă problemele, ci le creează altele noi, mai grave!", a declarat Ciolacu. Premierul e reiterat şi faptul că Agenţia Naţională Antidrog trebuie să fie mutată la Ministerul Sănătăţii. "Tinerii care cad pradă traficanţilor de droguri nu mai pot fi trataţi ca infractori. Ei trebuie ajutaţi. Iar acest ajutor trebuie să vină din partea Ministerului Sănătăţii, nu Ministerului de Interne. Viitorul copiilor noştri depinde de ceea ce facem astăzi fiecare dintre noi!", a mai afirmat Ciolacu.

Uleiul cu cânepă, trafic de droguri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Uleiul cu cânepă, trafic de droguri

Uleiul cu cânepă, trafic de droguri. Vânzarea oricăror produse conținând extrase de cânepă reprezintă pentru judecătorii ieșeni trafic de droguri. Uleiul cu cânepă, trafic de droguri Magistrații Curții de Apel au pus definitiv semnul egal între marijuana vândută pe la vreun colț de stradă și șamponul cu extras de cânepă, condamnându-i pe administratorii a două firme care comercializau astfel de produse. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Decizia judecătorilor ieșeni reprezintă un precedent pentru cele mai diverse situații. Activistul Cristian Dide este judecat în această perioadă tot la Iași, tot sub acuzația de trafic de droguri, după ce a trimis DIICOT două colete conținând diverse produse pe bază de cânepă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ai cumpărat "iarbă", nu parca ilegal (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Ai cumpărat "iarbă", nu parca ilegal

Ai cumpărat "iarbă", nu parca ilegal. Directorul unei firme de intermedieri imobiliare a fost prins de polițiști cu droguri asupra sa. Ai cumpărat "iarbă", nu parca ilegal Tocmai se aprovizionase pe termen mai lung de la furnizorul său de cannabis. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Polițiștii ar fi trecut pe lângă el fără a-l băga în seamă dacă ar fi parcat regulamentar sau dacă s-ar fi comportat normal cu oamenii legii. Polițiștii le-au cerut celor doi ocupanți ai mașinii să se legitimeze. Cei doi au refuzat însă să colaboreze, aruncând totodată din mașină mai multe obiecte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Petiție cere reținerea carnetului când drug-testul arată rezultat pozitiv Foto: Drager.com
Eveniment

Petiție cere reținerea carnetului drug-testul arată rezultat pozitiv

O petiție care cere reținerea carnetului auto când drug-testul arată un rezultat pozitiv a fost lansată marți pe site-ul petitieonline.com: “Nu ne dorim și alți tineri uciși de drogați teribiliști, nu ne mai dorim ca polițiștii să ridice din umeri neputincioși“, se arată în acest document. Petiția se intitulează “Nu vrem ,,Vlad Pascu” pe șosele! STOP droguri la volan! Și VIAȚA noastră CONTEAZĂ!!!“. Citește și: PSD îl promovează mediatic intens, din nou, pe George Simion. Analist politic: „Lui Ciolacu îi convine, evident, un tur doi cu liderul AUR, nu cu Ciucă” Potrivit acestui document, este falsă informația potrivit căreia drug-testerele utilizate de Poliția Română dau rezultate eronate. Petiție cere reținerea carnetului când drug-testul arată rezultat pozitiv “În sfârșit, avem modificări bune ale legilor, care să ducă la un trafic rutier mai sigur. Nu ne dorim și alți tineri uciși de drogați teribiliști, nu ne mai dorim ca polițiștii să ridice din umeri neputincioși, din lipsa legislației care să nu le permită acestor inconștienți să conducă pe drumurile publice! Susținem retragerea permiselor de conducere, până la primirea rezultatului! Informația conform căreia drug-testerele utilizate de Poliția Română dau rezultate false este un fake-news nesustinut de nicio statistică. Sunt numeroase studii de specialitate, realizate pe un număr mare de subiecți care arată că procentul de rată de teste fals-pozitiv ale aparatului drug-test utilizat și la noi în țară este similară cu analiza de sânge“, se afirmă în petiție. În petiție se află un link către un studiu, publicat în Jurnalul Analytical Toxicology, care evaluează Dräger DrugTest 5000 (DDT5000) , folosit din 2015 de poliția norvegiană și care este utilizat și de poliția română. Ce arată experiența norvegiană “Proporțiile de rezultate fals pozitive cu DDT5000 în comparație cu constatările în probele de sânge peste limitele legale norvegiene per se au fost pentru canabis 14,5%, amfetamină 23,2%, metamfetamină 38,4%, cocaină 87,1%, opiacee 65,9% și benzodiazepine 36,4%. Proporțiile de rezultate fals negative au fost pentru canabis 13,4%, amfetamină 4,9%, metamfetamină 6,1%, cocaină 0,0%, opiacee 0,0% și benzodiazepine 18,8%. În rândul conducătorilor auto care aveau concentrații de droguri peste limitele legale în sânge, proporția celor care au fost testați pozitiv cu DDT5000 a fost de 82,9% pentru THC, 90,8% pentru amfetamină, 75,7% pentru metamfetamină, 100,0% pentru cocaină, 100,0% pentru opiacee și 37,2% pentru benzodiazepine. În cazurile cu rezultate fals pozitive ale DDT5000 comparativ cu sângele, urmele de droguri au fost cel mai adesea găsite în lichidul oral. DDT5000 nu a identificat în mod absolut corect infractorii care au condus sub influența drogurilor din cauza proporțiilor destul de mari de rezultate fals-pozitive sau fals-negative comparativ cu concentrațiile de droguri din sânge. Poliția a raportat că DDT5000 a fost în continuare un instrument valoros în identificarea posibililor infractori care au condus sub influența drogurilor, ducând la mai mult decât dublarea numărului de infractori reținuți pentru că au condus sub influența drogurilor“, se afirmă în jurnalul de toxcologie analitică.

SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu

SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu. Festivalurile de muzică "populară" sunt mediu propice pentru traficul și consumul de droguri, potrivit unui raport guvernamental. SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu Deși un fenomen în creștere în România, autoritățile locale raportează cazurile mai degrabă discret. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial În spatele acestei discreții, însă, se petrec drame, precum la a doua ediție a festivalului SAGA, din 2022, când supradozele au provocat decese. Recent, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat că statul român nu a tratat în mod "pragmatic" fenomenul drogurilor. De asemenea, Gorghiu a atras atenția asupra vârstei în scădere a consumatorilor: din ce în ce mai mulți minori. La majoritatea festivalurilor, accesul minorilor cu vârsta între 14 şi 18 ani e permis în baza acordului parental: adică un formular standard, aflat pe site-urile festivalurilor. Avertismente de la Ambasada UK În 2019, ambasada Marii Britanii la București publica un avertisment: "Aveți grijă la festivalurile Untold și Neversea". Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de eveniment, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 Avertismentul, preluat și de site-ul guvernului britanic, făcea referire, în special, la consumul de droguri. În 2021, un raport al Agenției Naționale Antidrog atrăgea atenția asupra consumului ridicat de droguri la festivalurile de muzică din România. Potrivit raportului, majoritatea consumatorilor de droguri participanți la festivaluri sau concerte obțin drogurile "ușor și foarte ușor". Una dintre cauze: traficul de droguri este ignorat de către managerii evenimentelor muzicale. Untold, cel mai drogat festival în 2022 În 2021, Untold s-a desfășurat "fără incidente majore", potrivit comunicatelor oficiale de presă. "Doar" 84 de încălcări ale legii privind drogurile și peste 600 de persoane care au solicitat asistență medicală. În 2022, însă, potrivit datelor Poliției Române, Untold se clasa pe primul loc în topul festivalurilor cu cei mai mulți consumatori de droguri identificați. Dar, pe durata festivalului, comunicatele ISU Cluj au păstrat, toate, același ton: "Untold, un festival în siguranță". Potrivit ISU, în prima și în a treia zi a ediției din 2022 au fost emise 67 de amenzi și 49 de avertismente pentru consum și trafic de droguri. În paralel, au existat și știri conexe, dar mai puțin mediatizate. Astfel, în prima zi de festival, procurorii DIICOT Cluj reținuseră patru persoane, cercetate pentru trafic de droguri de risc și mare risc. De asemenea, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră anunța reținerea a doi dealeri polonezi, veniți special pentru vinde droguri la festivalul Untold. SMURD, epuizat Tot la ediția din 2022 a Untold, 1.541 de persoane solicitaseră asistența SMURD. 34 dintre acestea au fost spitalizate. La ediția din 2023, Jandarmeria Cluj anunța în prima zi de festival că a depistat 34 de persoane cu droguri. În a doua zi, numărul acestora crescuse la 45. În a treia zi, jandarmii depistaseră 48 de persoane care aveau asupra lor substanțe interzise. În paralel, Poliţie de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca anunța primele capturi de droguri, destinate participanților la festival. DIICOT anunța că a prins în flagrant delict un dealer, în timp ce vindea droguri (ecstasy şi cristal) la Untold. Gluma anului: nici un dealer la Neversea în 2023 La ediția din 2019 a Neversea, autoritățile locale raportau doar 43 de infracțiuni privind consumul și traficul de droguri. În același timp, DIICOT arestase patru dealeri care mergeau spre eveniment. Ofițerii DIICOT găsiseră asupra lor aproximativ zece kilograme de droguri. În 2022, la Neversea au fost aduși agenți specialiști anti-drog. Bilanțul privind consumul și traficul de droguri a crescut brusc: 83 de persoane au fost depistate cu substanțe interzise. Însă, la ediția din 2023, singurul comunicat privind drogurile a fost cel al Jandarmeriei: Gruparea de Jandarmi Mobilă Constanța raporta că oprise la intrare 50 de persoane, care aveau asupra lor substanțe interzise, pentru uz personal. Nu a fost raportată depistarea nici unui dealer. Droguri la vedere la Electric Castle, dar nici un dealer identificat În 2019, aproape 80 de persoane au fost prinse cu droguri la festivalul Electric Castle. Au fost întocmite peste 50 de dosare penale pentru consum şi trafic de droguri. La ediția din 2021, Agenția Națională Anti-drog anunța desfășurarea unor campanii de conștientizare și prevenire asupra consumului de droguri. Deși presa locală relata atmosfera de la fața locului ("Miros de «iarbă» la greu"), la ediția din 2021, poliția constatase doar 43 de fapte penale care vizau traficul şi consumul de droguri. Un an mai târziu, în 2022, la Electric Castle drogurile se vindeau lângă scenă. La aceeași ediție, aproape 100 de persoane au fost depistate cu droguri. În 2023, deși numărul persoanelor prinse cu droguri a crescut de la zi la zi (un total de 115), poliția nu a mai reușit să captureze nici un dealer. La SAGA, amendă doar pentru zgomot Prima ediție a festivalului Saga a avut loc în 2021, la Romaero Băneasa. Cu o zi înainte, DIICOT reținuse patru persoane acuzate de trafic de droguri de mare risc: comercializaseră heroină către consumatorii de pe raza Capitalei. Însă, la prima ediție a festivalului Saga, nu a existat nici o raportare oficială legată de droguri. Singura contravenție anunțată public a fost o amendă aplicată organizatorilor pentru zgomot. Pe rețelele sociale, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București posta un anunț liniștitor: "Rămânem prin preajmă (…) pentru a ne asigura că distracția rămâne principalul scop al festivalului." Inconștienți ca la Plevna din cauza drogurilor. Doi nu s-au mai trezit Dar tot pe rețelele sociale, Bogdan Oprea, voluntar pentru SMURD, descria consumul excesiv de alcool și droguri observat la festival: "Am pierdut șirul pacienților predați spitalului mobil amplasat în cadrul festivalului, majoritatea în stare de inconștiență", scria acesta. În 2022, la a doua ediție a festivalui Saga, problemele cu drogurile au explodat în spațiul public: doi tineri și-au pierdut viața din cauza supradozelor. Alți cinci au intrat în stop cardio-respirator și zeci de persoane au ajuns la spital. DeFapt.ro dezvăluia la vremea respectivă că Saga Festival fusese clasificat drept eveniment de mare risc de către Poliție. Cu toate acestea, evaluarea a fost ignorată: șefii Poliției au "omis" să trimită agenți sub acoperire. După festival, 74 de dosare penale au fost deschise pentru deținere și consum de droguri. Anul următor, adică în 2023, Saga Festival anunța un parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne. În prima seară, peste 30 de persoane au fost prinse cu substanțe interzise. Bilanțul, la finalul festivalului: șapte persoane cercetate pentru trafic de droguri de risc și mare risc.

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș (sursa: Facebook/Garda Națională de Mediu)
Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș. Marius Andrei Niță, comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, consumă droguri de mare risc, potrivit DIICOT. Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș Niță neagă că ar fi consumator de stupefiante. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Ce este cert, însă, este că atenția sa este foarte limitată, chiar și când completează documente oficiale. De exemplu, în două declarații de avere succesive depuse în 2023, actualul comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu (GNM) a menționat un împrumut bancar uriaș. Suma împrumutată: 4,1 milioane de lei. Împrumutul declarat de Marius Andrei Niță (sursa: gnm.ro) Singurul venit al lui Niță este salariul de la Garda de Mediu, de sub 100.000 de lei pe an. Marius Andrei Niță nu are nici o proprietate declarată. "Nu am pus punctul unde trebuia" Contactat de către DeFapt.ro, Niță a susținut că la mijloc este o eroare. "A fost o greșeală. Nu am pus punctul unde trebuia. Creditul era... vreo 40 de mii lei. Am luat un alt credit ca să îl acopăr pe ăla. Am prins dobândă mai bună la ING. Eu am scris bine, dar nu am pus punctul bine. Nici nu aveam cum să iau un credit așa mare. E o eroare 100%", a spus comisarul GNM. Într-adevăr, ulterior, în declarația de avere depusă în acest an, Niță a declarat un credit la ING de peste 82.000 de lei.

Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT) (sursa: Facebook/Garda Națională de Mediu)
Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT)

Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT). Liberalul Marius Andrei Niță, actualul comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu și protejatul lui Gheorghe Flutur, a fost audiat de două ori de procurorii DIICOT în dosarul de crimă organizată în care judecătoarea Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava, cea care se droga cot la cot cu interlopii, a fost trimisă în judecată. Citește și: INTERCEPTĂRI Judecătoarea drogată de la Suceava lua cocaină sintetică diluată: „Odată am consumat și nefăcută cumva că nu au avut timp s-o prepare… și… mi-o rupt nasu’… (…) rană” Procurorii susțin în rechizitoriu că Marius Andrei Niță ar consuma droguri de mare risc, cu care s-ar fi aprovizionat de la unul dintre liderii grupării de traficanți de droguri. Contactat de către DeFapt.ro, comisarul general adjunct Marius Andrei Niță a recunoscut că a fost audiat de procurori în calitate de martor, dar susține că nu e consumator de droguri. Mai mult, procurorii nu ar avea nici o probă că el ar fi consumator de droguri de mare risc. Judecătoarea Chirilă se droga cu interlopii pe care-i ajuta Judecătoarea Ana Maria Chirilă, de la Tribunalul Suceava, a fost trimisă în judecată de procurorii Secției speciale de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru luare de mită și deținere de droguri. Pe scurt, judecătoarea judecătoarea se droga cu cocaină nediluată, cot la cot cu dealerii de droguri din Suceava. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial Unul dintre inculpații pe care îi judeca, Mihai Pînzari, zis "Tonici", i-a dat în direct și prin intermediari mai multe bijuterii, mașini, bani de vacanțe, inclusiv servicii de pază și protecție. La schimb, judecătoarea Ana Maria Chirilă oferea diverse servicii grupărilor de crimă organizată din Suceava. De exemplu, în perioada 11-14 noiembrie 2022, a fost informată despre actele de urmărire penală și măsurile dispuse de DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava într-un dosar de crimă organizată, inclusiv despre perchezițiile care urmau să aibă loc. Înainte de punerea în aplicare a mandatelor de percheziție, judecătoarea i-a informat despre acțiunea DIICOT pe Ciprian Cotoară, care la rândul lui l-a informat pe Mihai Pînzari, un interlop din Rădăuți. Niță, susținut de Flutur pentru Garda de Mediu Liberalul Marius Andrei Niță, comisar la Garda de Mediu Suceava, a fost impus comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu de șeful său pe linie de partid, Gheorghe Flutur, președintele PNL Suceava. Decizia de numire în funcție a fost semnată de pesedistul Marcel Ciolacu, în calitate de premier al României, și contrasemnată de Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, pe 29 august 2023. Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT) Numele lui Marius Andrei Niță apare în dosarul de crimă organizată al traficanților de droguri din Suceava, cei care o alimentau cu cocaină pe judecătoarea Ana Maria Chirilă. Mai mult, Niță a fost audiat de două ori în dosarul DIICOT. Prima dată, la structura centrală a DIICOT, apoi la Serviciul Teritorial Suceava. Procurorii DIICOT au concluzionat că "numitul Niță Marius-Andrei ar consuma droguri de risc și de mare risc, aprovizionându-se cu astfel de substanțe de la C. P., precum și de la alte persoane cu astfel de preocupări, de pe raza orașului Gura Humorului", conform presei locale, care citează rechizitoriul DIICOT. "Nu am declarat că sunt consumator" La solicitarea DeFapt.ro, comisarul Marius Andrei Niță a recunoscut cu greu că a fost audiat ca martor de două ori de DIICOT. Cu toate acestea a sugerat că ar putea fi victima unui complot pe plan local pentru că el nu ar fi consumat niciodată droguri. "Nu am declarat că sunt consumator, nu știu de unde a apărut așa ceva. Nu am consumat, sunt niște chestii cu care nu am nici o legătură", a spus comisarul Niță. "De unul pe care îl cunosc de mic am spus că consumă droguri" Întrebat care au fost motivele pentru care a fost audiat, Marius Andrei Niță a spus că procurorii DIICOT l-au întrebat dacă o cunoaște pe judecătoarea de la Suceava și pe traficanții de droguri. "M-au întrebat, nu o cunosc! Nu am văzut-o în viața mea. Nu știu de unde au făcut ei legăturile astea. Eu v-am spus, erau niște persoane din Gura Humorului de unde sunt eu de loc, care au fost chemate să dea declarații de altă persoană, nu de judecătoare. M-au întrebat dacă o cunosc, dacă am legături. M-a întrebat de foarte multă lume. De unul pe care îl cunosc de mic am spus că consumă droguri. Știți cum, orășelul micuț, am auzit. Nu am nici o prietenie cu el. Salut, salut, și atâta tot", a precizat Marius Andrei Niță pentru DeFapt.ro. "Am văzut în ziare ce făceau ei" Adjunctul de la Garda Națională de Mediu a mai spus că, în timpul audierilor de la DIICOT Suceava, a fost întrebat legăturile sale cu mai mulți interlopi din zonă. "M-am dus și m-au întrebat: Îl cunoșteam pe un băiat din Gura Humorului, Cătălin... nu îi mai știu numele de familie. După aia am văzut în ziare ce făceau ei", a spus Niță. Întrebat cum a ajuns procurorul să constate că ar fi consumator de droguri de mare risc, Niță a spus că nu știe. "M-au întrebat doar dacă am cumpărat" "Voi afla când va fi timpul. Pe mine m-au întrebat dacă îi cunosc și știu cu ce se ocupă. Le-am spus ce am auzit. Orașul e micuț, e cât jumate de cartier. Toată lumea se cunoaște. Cu băiatul ăla, Cătălin, mă vedeam cu el la sala de sport. Fac sport și eu, la sala de forță. Venea foarte des pe acolo. Salut, salut, nu aveam treabă. Exact ce v-am spus dvs. le-am spus și lor. M-au întrebat dacă am cumpărat de la ei droguri și le-am spus că nu există așa ceva. M-au întrebat doar dacă am cumpărat. Dar nu am cumpărat. Când faci niște acuzații trebuie să fie întemeiate. Niște aberații. Toată lumea și-a dat seama că au ceva cu mine, probabil e ceva politic", a declarat Niță. "Asta s-a vrut! Să facă rău!" Cât despre amicul său, Cătălin, mai știe că a făcut închisoare pentru că bătuse un bărbat și era să-l omoare. Cu toate acestea, comisarul Niță a readus în discuție faptul că ar putea fi o miză politică în contextul în care a fost susținut de PNL Suceava pentru funcția de general adjunct la Garda Națională de Mediu. "Eu sunt de la PNL. M-a susținut partidul pentru funcție. Asta s-a vrut! Să facă rău! Arătați-mi și mie niște fapte dovedite că am cumpărat de la ăla. În data de am cumpărat substanța aia. În rechizitoriu trebuie să scrii, nu poți să scrii că eu aș fi consumator", s-a apărat comisarul Niță.

Odraslă de judecător, dealer de droguri (ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Odraslă de judecător, dealer de droguri

Odraslă de judecător, dealer de droguri. Doi tineri de familie bună, studenți la UMF, au lăsat cartea deoparte pentru a se dedica unei activități mult mai lucrative. Odraslă de judecător, dealer de droguri Unul dintre ei este fiu de pastor evanghelist, mama sa fiind fostă profesoară universitară. Citește și: Justiția română: în februarie a refuzat un ordin de protecție, în iunie femeia a fost ucisă de soțul agresiv Celălalt are ca tată vitreg un judecător. Amândoi s-au apucat să vândă droguri, punctul de desfacere fiind asaltat de clienți. Au lucrat însă neglijent. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Drogurile din Medellin ajung la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Drogurile din Medellin ajung la Iași

Drogurile din Medellin ajung la Iași. Villa Castaneda Sandra Yizeth este o columbiancă din localitatea Medellin care a decis în urmă cu o săptămână să își viziteze iubitul din Republica Moldova. Drogurile din Medellin ajung la Iași Femeia a plecat din Columbia în Spania, apoi a aterizat la Iași. De aici, s-a urcat într-un microbuz cu destinația Republica Moldova. Citește și: EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la „Doi și-un sfert” cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru „Niro” Nu a venit în Europa cu mâna goală: a ascuns printre bagaje 86 de grame de ketamină pură. Diluată, cantitatea ajungea să fie triplată, iar la un preț de 200 de lei gramul, femeia făcea 40.000 de lei dintr-un foc. Drogurile urmau să fie consumate, dar și vândute, pentru bani de cheltuială. Femeia riscă cinci ani de pușcărie cu executare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mărturiile unor foști dependenți de droguri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mărturiile unor foști dependenți de droguri

Mărturiile unor foști dependenți de droguri. Tinerii din Iași au avut ocazia să afle poveștile unor foști consumatori de droguri care și-au deschis sufletul pe scena Casei de Cultură a Studenților. Mărturiile unor foști dependenți de droguri Vineri, 5 aprilie, doi tineri care au luat contact cu programul de reabilitare al Teen Challenge România le-au explicat elevilor și studenților din Iași că niciodată nu poți avea doar partea plăcută a drogurilor, prețul cel mai scump fiind de fiecare dată propria conștiință. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Evenimentul a făcut parte din Caravana "Fără Bariere – TOT adevărul despre droguri", organizată de Ministerul Familiei Tineretului și Egalității de Șanse, având în prim-plan tema drogurilor, impactului consumului și repercursiunile acestuia. Sala a fost plină până la refuz. Scaunele au fost insuficiente, iar elevii și studenții, alături de profesori însoțitori, au luat loc și pe scările din sală sau au urmărit întregul eveniment stând în picioare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Proiect „România fără clanuri” Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Proiect „România fără clanuri”

Pedepse majorate substanțial pentru cerșetorie, trafic de droguri și prostituție, plus confiscare extinsă: aceste sancțiuni sunt prevăzute într-un proiect de lege denumit „România fără clanuri interlope şi narcotraficanţi”, inițiat de un grup de parlamentari PNL, plus deputatul minorității germane, Ovidiu Ganț. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Proiect „România fără clanuri” Ce prevede proiectul, depus la 13 martie, la Senat: Pedepsele pentru proxenetism cresc de la o limită maximă de șapte ani la 10 ani. Dacă proxeneții își conving victimele prin forță să se prostitueze, pedeapsa ajunge la 15 ani, față de 10 ani, cât este acum. Se va pedepsi cu închisoare până la cinci ani folosirea unor bătrâni pentru a-i trimite la cerșit. Până acum, în lege figura doar constrângerea minorilor sau persoanelor cu dizabilități. Pentru camătă, pedeapsa maximă se dublează și ajunge la zece ani. Amenințarea, „dacă este de natură să producă o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare dela un an la 5 ani sau cu amendă”. Până acum, limita maximă era de un an. Instanțele de judecată pot dispune confiscarea extinsă dacă își formează convingerea că „bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”. Bugetarii care „în exercitarea acestei funcţii, facilitează, prin orice mijloace” consumul de droguri vor primi pedepse majorate cu 50%. Foto: verticalnews.ro Proiectul prevede mai multe sancțiuni pentru cultivarea sau distribuirea drogurilor.

Elevii români, "zombificați" cu droguri sintetice (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Elevii români, "zombificați" cu droguri sintetice

Elevii români, "zombificați" cu droguri sintetice. Drogurile au ajuns să fie o problemă de siguranţă naţională iar minorii sunt cei mai expuși riscului. Elevii români, "zombificați" cu droguri sintetice La Iaşi, s-a ajuns ca şi copiii să se drogheze cu substanţe psihoactive sintetice, denumite generic "cristale". Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială De asemenea, drogurile au pătruns uşor, uşor în mediul rural, aduse de către elevii care fac naveta. Părinţii unei clase de la un liceu din cartierul ieşean Cantemir s-au plâns că elevii consumă un drog foarte ciudat, denumit "zombi". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătoare, dezinteres șocant în dosarul Pascu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Judecătoare, dezinteres șocant în dosarul Pascu

Judecătoare, dezinteres șocant în dosarul Pascu. Tatăl lui Sebastian Olariu, unul din studenții uciși după ce Vlad Pascu a intrat cu mașina într-un grup de tineri la 2 Mai, a fost uluit de atitudinea judecătoarei de la Judecătoria Mangalia la primul termen al procesului. Judecătoare, dezinteres șocant în dosarul Pascu "A întrebat dacă băiatul meu este în sală", a spus, plângând, la ieșirea din sala de judecată, tatăl lui Sebastian Olariu. Citește și: Strategia de apărare a șoferului drogat ucigaș de la 2 Mai: pietonii nu respectau legea, mergeau pe partea dreaptă a șoselei, nu pe stânga. Vlad Pascu, tăcere în fața procurorilor "Nu am simțit în viața mea așa ceva, nu am văzut un asemenea judecător. Îi voia buletinul (n.r. - fiului său mort în accident)", a mai spus părintele. Și tatăl Robertei, fata ucisă de Vlad Pascu la 2 Mai, a acuzat că procesul deschis în urma tragediei este tergiversat de către Judecătoria Mangalia și a cerut ca acesta să fie mutat la Judecătoria Constanța. "Chiar mi-am luat liber de la serviciu pentru că știam că astăzi este prima înfățișare în această bătaie de joc. În opinia mea, ce se întâmplă la Judecătoria Mangalia este anormal. Deci este anormal. Începând de la cine a instrumentat dosarul, procuror, când totul e limpede ca ziua, tergiversăm și amânăm. De ce? Pentru ca Vlad Pascu cu avocații lui să încerce toate căile legale", a spus tatăl Robertei. Vlad Pascu nu mai are avocați Procesul a avut primul termen joi, dar judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu a decis să dea o amânare pentru că nici un avocat al lui Vlad Pascu nu s-a prezentat la proces. Accidentul a avut loc în 19 august 2023, pe DN 39, în apropierea localităţii Vama Veche, după ce Vlad Pascu a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri care mergeau pe marginea drumului. Roberta Marina Dragomir (20 de ani) și Sebastian Andrei Olariu (21 de ani), ambii fiind studenți la Facultatea de Geografie a Universității București, au murit pe loc. Alți trei tineri au fost răniți.

În România, droguri și-n școli rurale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În România, droguri și-n școli rurale

În România, droguri și-n școli rurale. Substanțele au ajuns până şi la elevii de gimnaziu. În România, droguri și-n școli rurale Un elev din Popricani, Iași, a sesizat poliţia că un coleg de-al său are cannabis asupra sa. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Anchetatorii aveau să constate că dealer-ul însuşi era minor, el făcând chetă printre colegi pentru cumpărarea de droguri, vânzând ulterior o parte. Mergând pe fir, anchetatorii au ratat, însă, capturarea vreunui traficant însemnat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră