duminică 12 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

dragoș pîslaru

30 articole
Eveniment

VIDEO Cum a sabotat ministrul PSD Manole reforma salarizării, necesară pentru primirea banilor din PNRR (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că proiectul noii legi a salarizării pregătit de fostul ministru al Muncii, Florin Manole, nu putea fi promovat în forma în care fusese lăsat, deoarece nu fusese discutat cu Ministerul Finanțelor și avea probleme de fundamentare bugetară. Invitat pe 13 mai la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Pîslaru a explicat că reforma salarizării, una dintre jaloanele esențiale din PNRR pentru deblocarea fondurilor europene, a trebuit regândită înainte de a fi pusă în dezbatere publică. Proiectul nu era pregătit pentru lansare Dragoș Pîslaru a afirmat că a ales să nu publice imediat proiectul elaborat de fostul ministru, chiar dacă fragmente din acesta ajunseseră deja în spațiul public și generaseră controverse. Citește și: Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane „Să vorbim despre salarizare. Dacă eu aș fi scos proiectul pe care l-a pregătit fostul ministru Manole, să zic, gata, îl scot în spațiul public, ați văzut pe surse, bucăți din proiectul acela au generat niște dezbateri. Eu am spus, hai s-o gândim logic.” Întrebat dacă proiectul era prost, ministrul a evitat un răspuns afirmativ, însă a arătat că documentul avea o problemă esențială: nu fusese corelat cu posibilitățile reale ale bugetului de stat. „Era un proiect pentru care nu se consultase cu Ministerul de Finanțe. Din punctul meu de vedere era într-o secvență care nu era adecvată. Prima chestie, când te apuci de un proiect de lege de salarizare, primul lucru pe care îl faci este să vezi cât pe cât îți permiți.” Costurile estimate depășeau spațiul fiscal disponibil Pîslaru a explicat că una dintre ultimele variante ale proiectului implica un impact bugetar estimat la aproximativ 8 miliarde de lei, în condițiile în care spațiul fiscal disponibil era mai redus. „Au fost mai multe versiuni acolo. În ultima versiune era un proiect de 8 miliarde. În acest moment, în datele pe care le am de la Finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de 8 miliarde, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact.” Potrivit ministrului, estimarea de 8 miliarde de lei era una "optimistă", deoarece unele efecte financiare nici măcar nu fuseseră incluse în calculele existente. „Era un document la care mai trebuia lucrat” Întrebat dacă proiectul poate fi considerat incomplet, Dragoș Pîslaru a răspuns că acesta necesita în continuare modificări și o fundamentare suplimentară înainte de a putea fi asumat de Guvern. „Era un document la care mai trebuia lucrat."

VIDEO Cum a sabotat ministrul PSD Manole reforma salarizării, necesară pentru primirea banilor din PNRR (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că una dintre principalele probleme ale implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost faptul că programul a fost gestionat de persoane care nu îi cunoșteau regulile specifice. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, acesta a afirmat că autoritățile au aplicat în PNRR practici folosite la fondurile de coeziune, deși cele două mecanisme funcționează după reguli diferite. 21.000 de proiecte, nimeni nu știa imaginea de ansamblu Pîslaru a explicat că, odată ajuns la minister, a considerat că simpla activitate administrativă nu mai este suficientă, având în vedere că România se află în ultimul an de implementare a PNRR. Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Potrivit acestuia, primul pas a fost realizarea unui tablou de bord public care să centralizeze toate proiectele finanțate prin PNRR, ulterior extins și pentru programele de coeziune. „Toată gândirea era așa. În primul rând, cu un an înainte de finalizare, nu poți să stai doar în administrație. Mi-a fost foarte clar că fără presiune publică nu există nicio cale ca treaba să se miște din loc. (...) Am scos toate proiectele. Am rămas șocat să constat că avem 21.000 de proiecte. Nu știa nimeni orizontul și despre ce discutam”, a declarat ministrul. Întrebat dacă Guvernul nu dispunea de o imagine integrată asupra proiectelor, Pîslaru a răspuns negativ, explicând că fiecare minister își gestiona separat propriul portofoliu, fără o perspectivă unitară asupra întregului program. "Au aplicat reguli din politica de coeziune" Ministrul a criticat și modul în care a fost utilizată supracontractarea în PNRR. El a explicat că ministerele au ajuns să administreze portofolii de proiecte cu valori duble sau chiar triple față de bugetele disponibile, deoarece legislația le permitea o supracontractare de până la 100%. Potrivit lui Pîslaru, această abordare a fost preluată din politica de coeziune a Uniunii Europene, unde există posibilitatea ca proiectele neterminate să fie transferate în exercițiul financiar următor. „Au băgat un act normativ care le permitea supracontractare cu 100%. Asta este o practică folosită în politica de coeziune, pentru că cei care au condus PNRR-ul erau oameni care, cel mult, știau coeziune, nu știau PNRR”, a afirmat ministrul. La PNRR nu poți muta proiectele în următorul exercițiu financiar Ministrul a explicat că logica utilizată la fondurile de coeziune nu poate fi aplicată în cazul PNRR. În politica de coeziune, proiectele pot fi „fazate”, adică finalizate în următorul exercițiu financiar european, fără pierderea finanțării. În schimb, PNRR are un termen-limită fix, iar proiectele care nu sunt finalizate până la expirarea programului riscă să piardă finanțarea europeană. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, tocmai această confuzie între cele două tipuri de finanțare a contribuit la blocajele și întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Marile întrebări legate de scandalul azilelor din Bihor: Viorel Pașca, patronul rețelei improvizate, infractor sau binefăcător?
Eveniment

Marile întrebări legate de scandalul azilelor din Bihor: Viorel Pașca, patronul rețelei improvizate, infractor sau binefăcător?

După ce DIICOT a anunțat că destructurează o “grupare organizată“ care “sub aparența furnizării unor servicii sociale (...) a indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani“, pe rețelele sociale au apărut informații că șeful acestei așa-zise grupări organizate, Viorel Pașca, era, de fapt, un binefăcător. Acesta prelua, de la instituțiile statului, oameni ai străzii și avea grijă de ei. Citește și: Trei ani de la scandalul “Azilelor groazei“, DIICOT suține că a descoperit o rețea asemănătoare, în Bihor Viorel Pașca, 55 de ani, este liderul Asociaţiei Dumbrava Dumnezeu Poartă de Grijă. Publicația locală Bihon îl numește “samaritean“.  Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a fost nevoit să posteze explicații, pe Facebook, după ce, inițial, părea că susține punctul de vedere al DIICOT. Într-o declarație acordată marți pentru agenția Agerpres, în timpul descinderilor DIICOT și ale Poliției Române la azilele sale, Viorel Pașca a spus că nu știe exact ce se întâmplă, dar că acestea ar avea legătură cu o plângere făcută de ministrul Sănătății. „Tare aş vrea şi eu să ştiu ce se întâmplă, dar nu ştiu. Ştiu doar că a făcut o plângere, cred că anul trecut, domnul ministru al Sănătăţii, mi-o făcut dosar la Parchet”, a declarat Viorel Pașca. Statul coopera și se folosea de Pașca Ce semne de întrebare apar în legătură cu ancheta de azi: Patronul rețelei, Viorel Pașca, avea această rețea de case în care îngrijea diferite persoane de circa 20 de ani. De ce nimeni nu a intervenit până acum?  Este Pașca victima unei răzbunări a ministrului PSD al Sănătății Alexandru Rogobete, cel care a sesizat DIICOT? In 2025, “șapte bolnavi ai Spitalului Județean din Mehedinți trimiși la azilele improvizate din Dumbrava, gestionate de cunoscutul Viorel Pașca, dar returnați de acesta fiindcă nu aveau acte și lăsați în soare în fața DGASPC Mehedinți“ - relata Bihoreanul. “Un control efectuat vineri de reprezentanți ai Prefecturii Bihor, Poliției Bihor, DSVSA Bihor, DSP Bihor și AJPIS Bihor la Dumbrava (comuna Holod), dar și la Incești (comuna Ceica) - unde Viorel Pașca deține mai multe case în care adăpostește și îngrijește sute de persoane fără adăpost, bolnave și fără rude - s-a încheiat fără dispunerea niciunei sancțiuni“, scria Bihoreanul la 7 iulie.  Este adevărat că Poliția și spitalele îi trimiteau, cu ambulanța sau cu mașinile poliției, oameni ai străzii, să-i preia în îngrijire?  Controlul din 2025, al Prefecturii Bihor, Poliției Bihor, DSVSA Bihor, DSP Bihor și AJPIS Bihor la Dumbrava (comuna Holod), dar și la Incești (comuna Ceica) a descoperit că azilele lui Pașca erau in ordine.  Documentul arată că cele 5 persoane găsite la Dumbrava „nu figurează căutate sau urmărite la nivel național sau internațional”, au acte de rezidență acolo, dar și că „au o stare de igienă corespunzătoare, camera în care locuiesc este igienizată și curată, fiecare persoană are pat propriu și îmbrăcăminte adecvată și curată”. Raportul nu conține nicio propunere de sancțiune, scria Bihoreanul, ci doar mențiunea că „dl. Pașca Viorel a fost îndrumat și consiliat de echipa mixtă cu privire la legislația specifică din domeniul fiecărei instituții”, ceea ce înseamnă că DSP și DSVSA i-au pus în vedere să respecte condițiile de igienă, iar AJPIS să înființeze o asociație pe care s-o acrediteze ca furnizor de servicii sociale. Azi, DIICOT susține că “persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, au fost plasate în imobile situate pe raza comunelor Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională  necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială“.

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că și-a asumat funcția într-un moment dificil pentru România, cu obiectivul de a contribui la depășirea problemelor generate de deficitul bugetar. Acesta a afirmat că, în primele luni de mandat, a preferat să se concentreze pe identificarea soluțiilor tehnice, evitând să transforme moștenirea guvernamentală într-o temă publică de dispută. „Am venit să rezolv o problemă de interes național” Întrebat despre modul în care a abordat preluarea mandatului, ministrul a explicat că prioritatea sa a fost gestionarea unei situații considerate esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Eu am avut această situație. Am venit pentru a rezolva o problemă de interes național. Pentru ca România să poată să treacă prin perioada de deficit și să putem merge mai departe. Pentru acest lucru m-am concentrat și mi-am pus toată energia ca să putem împinge lucrurile.” Potrivit lui Pîslaru, miza principală a fost găsirea unor soluții care să permită României să traverseze perioada de dificultăți bugetare fără blocaje majore și să își continue proiectele de dezvoltare. „Am ales să nu mă plâng de moștenirea dezastruoasă” Ministrul a afirmat că, deși a preluat un minister aflat într-o situație dificilă, a preferat să nu insiste public asupra problemelor moștenite. „Am ales, și dacă vă uitați cronologic, să nu mă plâng foarte mult de moștenirea dezastruoasă.” În opinia sa, accentul trebuia pus pe rezolvarea problemelor și pe continuarea activității administrative, nu pe identificarea responsabilităților pentru situația existentă. „În primele trei luni am încercat să stau strict pe soluții tehnice” Întrebat dacă declarațiile sale din conferințele de presă au avut uneori un ton ferm, chiar critic, Dragoș Pîslaru a răspuns afirmativ, precizând însă că a evitat să transforme dificultățile întâmpinate într-un motiv de lamentare. „Da, dar nu m-am lamentat că nu am ce să fac. Mai ales din ianuarie încoace când am început să mă și enervez, dar asta este altceva. Vorbesc de perioada de trei luni de la preluarea mandatului în care am încercat să stau strict pe soluții tehnice.” Acesta a explicat că, în prima parte a mandatului, a încercat să mențină discuțiile în zona soluțiilor administrative și tehnice, considerând că acestea trebuie să prevaleze în fața disputelor politice.

În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru
Politică

În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru

Președintele Consiliului Județen Ilfov, Hubert Thuma (PNL), le transmite aleșilor locali ai PNL că „sunt spectatori” la congresul care are loc azi, în timp ce Dragoș Pîslaru, care s-a înscris sâmbătă în partid este promovat vicepreședinte.  Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea „Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută”, a scris Thuma, pe Facebook. Însă majoritatea zdrobitoare a comentariilor la postarea sa sunt negative: „Sunteți ofticați?Dragoș Pâslaru e mai penelist decât voi toți care-i iubiți pe pesediști. Nu mureați de foame dacă stăteați departe de ei doi ani”, i-a scris Nora Necula.  Thuma reia lozinca userizării PNL de către Bolojan „Azi, la congres, Ilie Bolojan candidează la șefia PNL cu o moțiune intitulată „Modernizare cu Rădăcini”. Rădăcinile, în cazul de față, lipsesc cu desăvârșire. Unii dintre noi au spus-o de luni de zile: USR-izarea PNL nu este o simplǎ acuzație, e un proces. Azi acel proces primește organigramă.   O conducere construită cu oameni care au descoperit că sunt liberali în această săptămână. Printre ei, Dragoș Pîslaru, care în decembrie 2024 obținea 1% ca lider de partid, își asuma eșecul și promitea un pas în spate. Pasul în spate pare cǎ îl aduce direct în conducerea PNL.   Între timp, cei 12 președinți de consilii județene, cei 1.150 de primari, zecile de mii de aleși locali care au construit acest partid județ cu județ, sat cu sat — sunt spectatori. Oameni care au bătut la uși, care au câștigat voturi pentru PNL când nu era ușor, care au ținut partidul în viață în teritoriu, află azi că locul lor în conducere a fost ocupat de cineva care săptămâna trecută era în alt partid. Sau în niciunul.   Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută. PNL nu e o platformă de reinserție politică pentru proiecte eșuate în altă parte. E un partid cu 150 de ani de istorie. Iar istoria asta nu se rescrie într-un congres.   PNL a trecut prin lucruri mai grele. Va trece și prin acesta. Rămâne doar o întrebare: când își vor da seama membrii PNL că ceea ce se construiește azi în numele lor nu mai seamănă cu partidul pentru care au votat?”, a scris Thuma.    Însă, deși Thuma a limita posibilitatea de a se comenta la postările sale, majoritatea comentariilor sunt negative. „Hai mars la PSD!”, îi propune Alina Davidescu.   „Domnule Thuma, explicați-mi va rog acest paradox. Chiar așa unanimitate de 100% a fost la organizatiile judetene PNL Ilfov, Giurgiu, Arges, Braila și Botosani încât nimeni nu a dorit să participe la Congres din aceste organizatii? Până și la PSD majoritatea zdrobitoare era de 97,2%. Sau cumva minoritatea s-a supus majoritatii și dacă în organizatia judeteana s-a decis că nu se merge la Congres, s-a respectat disciplina de partid?”, l-a întrebat, retoric, Atilla Marton.   „Abia astept sa fii dat afara. Inca putin! In 2028 nu mai prinzi nimic, la sapat de santuri!”, ii propune Dragoș Dimulescu.   „Corect era Modernizare fără putregaiuri, că văd că putregaiurile lipsesc din sală”, a apreciat Dorel Negru. 

Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea
Politică

Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a trolat o postare a premierului desemnat, Adrian Veștea, care, pe Facebook, i-a reproșat lui Ilie Bolojan că „formula actuală a dus deja la blocaje în demersuri esențiale pentru finalizarea cu succes a PNRR, SAFE și OCDE”.  Citește și: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan Ghinea, vinovat de dezastrul PNRR „Domnul Bolojan știe, la fel de bine ca mine, că formula actuală a dus deja la blocaje în demersuri esențiale pentru finalizarea cu succes a PNRR, SAFE și OCDE. În plus, este cunoscută atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică din România - o instabilitate pe care avem acum șansa să o depășim”, a scris Veștea. „Domnule Veștea, cu toată deferența, blocajele pe PNRR la care faceți referire datează din guvernele anterioare, din care și dumneavoastră ați făcut parte. Guvernul Ilie Bolojan a deblocat, renegociat și transparentizat PNRR-ul. Mai mult, în ciuda haosului politic declanșat de dărâmarea Guvernului, am reușit, cu sprijinul prim-ministrului și al președintelui, să finalizăm negocierile pentru așezarea finală, astfel încât România să poată obține banii pentru investițiile vitale pentru țară.   Când veți fi mai puțin preocupat de ruperea PNL-ului și veți avea mai mult timp liber, dacă doriți să discutăm la nivel tehnic despre dezastrul pe care l-am găsit la preluarea mandatului și unde am reușit să ajungem astăzi, am toată deschiderea să clarific situația pentru dumneavoastră”, i-a răspuns Pîslaru.   „Mă bucur să aflu că, în versiunea dumneavoastră asupra realității, toate reușitele aparțin prezentului, iar toate nerealizările sunt exclusiv moștenirea trecutului.   Există însă un aspect pe care îl treceți cu vederea. O parte importantă din arhitectura PNRR, inclusiv multe dintre jaloanele care generează astăzi dezbateri și renegocieri, a fost construită de reprezentanți ai propriei dumneavoastră familii politice, în speță domnul Cristian Ghinea.   Din acest motiv, cred că o abordare mai echilibrată și mai puțin selectivă asupra responsabilităților ar fi utilă.   În perioada în care am coordonat Ministerul Dezvoltării, obligațiile și țintele asumate de minister au fost îndeplinite conform calendarului stabilit. Acesta este un fapt verificabil. Problemele apărute ulterior țin de etapele de implementare și de capacitatea administrativă a celor care au avut responsabilitatea gestionării lor.   Desigur, este legitim să vorbim despre deblocări, renegocieri și ajustări. Totuși, rezultatul final rămâne criteriul după care românii evaluează performanța unui guvern. Iar dacă, la câțiva ani de la lansarea PNRR, încă discutăm despre întârzieri, modificări succesive și riscuri privind absorbția fondurilor, este evident că explicațiile nu pot fi căutate exclusiv în trecut.   Cât despre discuția tehnică pe care o propuneți, ea poate fi oricând utilă. Cu atât mai mult cu cât ar permite o analiză completă: nu doar a situației găsite la preluarea mandatului, ci și a rezultatelor obținute după ani de guvernare și de gestionare directă a acestor responsabilități.   În politică, la fel ca în administrație, credibilitatea nu este dată de numărul explicațiilor oferite, ci de rezultatele livrate. Iar acestea aparțin întotdeauna atât celor care au construit, cât și celor care au avut obligația să ducă proiectele la bun sfârșit. Gânduri bune!”, a fost replica lui Veștea. 

Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan
Politică

Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan

Vicepremierul Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, s-ar fi înscris în organizația PNL din Sectorul 6, arată Antena 3. Cei doi ar urma să beneficieze de o derogare la statutul PNL pentru a putea candida în echipa Bolojan, la conducerea PNL.  Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe DeFapt.ro le-a cerut un punct de vedere celor doi, dar până la ora redactăriii acestei știri nu primise un răspuns. Bolojan a pregătit deschiderea PNL către oameni din afara partidului „Alături de președinții organizațiilor, ne propunem să deschidem PNL către oameni valoroși, să susținem meritocrația în partid și, acolo unde depinde de noi, în administrație, să se vadă că suntem buni gospodari și că îi respectăm pe cetățeni. Am încredere în membrii partidului nostru. Cred că își doresc un PNL puternic, credibil și respectat, astfel încât atunci când se întâlnesc cu prietenii sau colegii lor să nu le fie rușine că sunt membrii unui partid politic ca PNL”, a declarat, vineri, președintele PNL Ilie Bolojan.  Vineri, statutul PNL a fost modificat astfel încât va permite o derogare de la vechima, la alegerea în funcții de conducere. Astfel, BPN, Consiliul Național, Congresul și Congresul Extraordinar pot acorda derogare de vechime pentru candidaturi la orice funcție, la toate nivelurile și în orice structură. Această derogare se aplică și pentru cooptări și interimate. La Congresul PNL de duminică va fi ales un singur prim-vicepreședinte, nu patru, așa cum era până acum. Cel mai probabil, postul va fi ocupat de primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, deși punerea sa sub acuzare de către DNA ar putea duce la o schimbare de ultim moment.  Candidaturile urmează să fie depuse până sâmbătă la ora 17:00.  Noul statut prevede votul pentru o moțiune, iar echipa care a venit cu moțiunea câștigătoare va forma Biroul Permanent Național împreună cu președinții organizațiilor județene. Conducerea executivă va fi formată din președinte, prim-vicepreședinte, secretarul general și opt vicepreședinți.

VIDEO Pîslaru: ”Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional”. Pîslaru ar vrea să rămână în Guvern post-Bolojan
Politică

VIDEO Pîslaru: ”Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional”. Pîslaru ar vrea să rămână în Guvern post-Bolojan

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a fost invitatul „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, împreună cu Mircea Marian și Cătălin Prisacariu. Pîslaru i-a lăudat pe miniștrii PSD, cu care spune că a lucrat „senzațional”. O laudă care cântărește greu după ce ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a anunțat că ar putea rămâne în Executiv și după plecarea lui Ilie Bolojan. „A fost și o colegialitate excelentă în guvern” „Dacă e să fim corecți, a fost și o colegialitate excelentă în guvern, ceea ce știu că e neverosimil  (...). Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional. Deci, încă o dată, este foarte important să înțelegem că au fost locuri în care am lucrat. Cererea de plată patru n-o scoteam fără miniștrii PSD, că erau domeniile lor (...). Citește și: Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare Și ușor-ușor, în mod gradual, pentru că interesul era comun, toți aveau nevoie să renegocieze PNRR ca să știm că se primesc banii, aici e catch-ul. (...) Eu cred că de asta colaborau. (...) Asta sper și eu să se înțeleagă după mandatul ăsta al meu. Deci, asta, pe cuvânt, știu că poate suna uneori lăudăros, dar chiar e o diferență. Adică chiar că te pricepi și știi, e o diferență. Nu poți să zici că adevărul nu i adevăr. (...) Deci, dacă ești profesionist, ești profesionist. (...) Deci, problema pe care o avem este așa: interesul tuturor era acela ca proiecte de importanță mare care erau peste tot prin țară să se facă. Or, prin supracontractare, se serveau alți clienți politici, dar riscai să nu iei banii nici pentru ăia care erau avansați cu proiectele. Deci, practic, era o penalizare în care ai avut o masă critică de, să spunem, clienți, județe, ministere, nu știu ce, care își dădeau seama că dacă nu fac aceste lucruri, nu au cum să miște lucrurile, să le termine și atunci e și presiunea publică pe care am creat-o prin transparență. Era clar că singura modalitate prin care mai ai ceva de guvernat din țară era dacă dai drumul la fondurile astea să funcționezi. De aia miza a fost atât de mare și de aia am putut lucra la nivel de guvern, în interiorul guvernului am lucrat.”, spune ministrul la podcastul „Cum e, de fapt?” (începând cu minutul 12).

Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare
Politică

Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune, pentru prima oară, că ar fi de acord să facă parte dintr-un viitor guvern Alexandru Nazare. Pîslaru susține că s-ar consulta înainte cu actualul premier Ilie Bolojan. DeFapt.ro a scris în repetate rânduri că Alexandru Nazare este principalul candidat la funcția de premier, post-Bolojan, iar nominlaizarea sa va afecta unitatea PNL.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Pîslaru s-ar sacritica pentru PNRR Întrebat dacă ar intra într-un guvern de tehnocraţi, condus de Alexandru Nazare, Pîslaru a răspuns, potrivit transcrierii News.ro: "Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi. Motivul pentru care aş gândi o continuare, cel puţin, măcar o perioadă de timp, este să pot finaliza PNRR-ul. Cred că este o chestiune de responsabilitate. Mi se pare că o schimbare de macaz în acest moment ar afecta şi credibilitatea României".  Întrebat în ce guvern nu ar intra, Pîslaru a răspuns: "În orice formulă în care, după discuţia cu prim-ministrul Ilie Bolojan, nu aş avea un acord de principiu din partea domniei sale pentru a putea participa. (..) Pentru că mi se pare o chestie de bun simţ şi o minimă loialitate", a arătat Pîslaru. El a menţionat că nu e vorba că este la ordinul lui Bolojan. „E vorba că mi se pare o chestiune firească să am această consultare. Şi da, este un lucru absolut firesc, ţine şi de o chestiune de integritate personală în ceea ce înseamnă compoziţia guvernului şi cum arată lucrurile. N-aş intra într-un guvern, de exemplu, în care ar fi AUR", a precizat Dragoş Pîslaru.

VIDEO Ministrul Pîslaru spune că este întreținut de soție: are un salariu de 2.300 de euro, înainte să devină ministru lucra pe 7.600 de euro lunar
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru spune că este întreținut de soție: are un salariu de 2.300 de euro, înainte să devină ministru lucra pe 7.600 de euro lunar

Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, ministrul Dragoș Pîslaru a vorbit și despre salariul său de ministru. Pîslaru a comparat salariul de dinainte de a intra în Guvern cu cel de acum. „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc” Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, înainte de deveni membru al Cabinetului Bolojan, salariul său era de 7.600 de euro net lunar la „o organizație internațională”. Ca ministru, însă, salariul lui Dragoș Pîslaru este de 2.300 de euro, de peste trei ori mai puțin decât venitul anterior. Prin urmare, a spus ministrul, are nevoie de venituri suplimentare: „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc”. PNRR, făcut praf din cauza lipsei reformelor În același podcast, Pîslaru a mai spus că PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Însă șeful MIPE crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Tot la „Cum e, de fapt?”, șeful MIPE a adăugat că demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși aceasta era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Cum au migrat proiectele PNRR de pe împrumuturi pe granturi Tot în podcastul DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru.

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu. ANAF și Vama, semafor roșu
Politică

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu. ANAF și Vama, semafor roșu

„La acest moment, un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. Euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR”, arată o notă aflată, azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Nota este semnată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PNRR, la limita unui dezastru fără precedent: sancțiuni de 15 miliarde euro Doar două din aceste jaloane pot fi rezolvate prin hotărâri de guvern. Acestea se referă la instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI și restructurarea a trei companii de stat și contribuie la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 mld. Euro.  Executivul Bolojan fiind demis nu poate emite ordonanțe și nici nu poate iniția proiecte de lege. Alte 24 de ținte și jaloane, cu o valoare a penalizărilor de cca. 7,3 mld. Euro, sunt în sarcina ministerelor de linie și se află în diverse stadii de implementare. „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi, fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, cere Pîslaru.  Nota are o anexă care marchează cu roșu reformele cele mai dificile. În cazul ANAF, de exemplu, Comisia Europeană așteaptă „instituirea unui sistem de testare a integrității pentru personalul ANAF, inclusiv utilizarea camerelor purtate pe corp în cel puțin trei zone de operare (controlul mărfurilor, transport, HoReCa/comerț cu amănuntul)”. Un ordin al președintelui ANAF ar trebui emis până la 30 iunie.  Este în testare „includerea unei aplicații mobile dedicate care să le permită cetățenilor să verifice chitanțele fiscale, sporind transparența, cultura conformității și integrarea datelor privind dispozitivele fiscale”.  Un jalon de a cărei îndeplinire depind 770 milioane de euro din PNRR se referă la declarațiile de avere și presupune emiterea unei ordonanțe de urgență care să prevadă „lista persoanelor deponente și a persoanelor cu privire la care se va face publicarea declarațiilor de avere”. Și acest jalon este marcat cu roșu. Cu roșu este marcată și reforma salarizării unice, unde impactul bugetar ar trebui să fie de 7,3% din PIB - față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.   

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor
Politică

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor

Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă Jalonul nr. 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial stabilit în calendarul oficial al PNRR pentru intrarea în vigoare a legii salarizării (Jalonul 420) a fost Trimestrul IV din anul 2023 (31 decembrie 2023). Legea a fost reasumată de Guvern ca jalon restant, având ca termen limită data de 31 august 2026 pentru a nu pierde fondurile europene. În ceea ce privește salariile bugetarilor, vor crește cele de debutant, în timp ce la vârf „stau pe loc”, spune Pîslaru.  Legea salarizării: abandonată în 2023, abandonată în 2024, resuscitată abia în 2026, dar dădea un tun la buget Ce a arătat ministrul Pîslaru despre proiectul legii saalrizării unice:  „Pe reforme, sub nivelul mării (...). O treime” - despre stadiul reformelor din PNRR „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat.” Despre ce pregătise ministrul PSD Manole: „Era un proiect cu care nu se consultase cu ministerul de finanțe (...). Era un proiect de 8 miliarde în ultima versiune.”  „Deci în acest moment pe datele pe care le am de la finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, Dumnezeule, în fine, dar am zis că vin aici, vin, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de opt, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact. Deci cumva era de un opt în condiții optimiste”.  Ce a spus Pîslaru despre salariile bugetarilor: „Salariile de bază oricum vor crește mult, 20 și ceva la sută în medie, pentru că incluzi toate sporurile în salariul de bază. Discutăm de la 154 de sporuri, le razi majoritatea. Le bagi în salariul de bază. Venitul salarial (...) nu va crește la banii ăștia pe care îi avem decât foarte puțin (...). Pentru debutanți undeva 10-15, pentru cei de sus stau pe loc (...). Adică, cu alte cuvinte, e un principiu de protecție salarială. Cei care sunt acuma cu venituri și sporuri și așa mai departe depășesc mult locul lor în grilă deja. Cam asta e ideea. Cei care sunt sus în ierarhie.”  Președintele PSD, Sorin Grindeanu i-a reproșat însă lui Pîslaru întârzierile la legea salarizării: „De săptămâna trecută trebuia să se discute, dacă nu mă înşel, conform calendarului, în Senat, legea salarizării. Nu s-a ajuns acolo, domnul ministru interimar a uitat că trebuie să facă lucrurile astea. De-abia azi cred că a început ceva discuţii. Şi asta, legea salarizării, dacă nu e asumată politic şi pică doar pe umerii unui ministru tehnocrat poate să dea drumul la o avalanşă de amendamente, de reaşezări, care să ducă această lege într-o zonă care se scape de sub control.”

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul”
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru. „Există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România” Transcrierea începe la minutul 3.34:  „Păslaru: Și acuma revenind, de ce sunt eu încrezător că pe investiții rezolvăm lucrul? Păi, sunt încrezător pentru că deja eu am prenegociat cu comisia, o chestie pe care acuma na o află toată lumea, ca să mai am încă ocazie să așez lucrurile până la sfârșitul lunii mai. Q: Ah... Păslaru: Vedeți, e momentul de ah, pentru că eu am anticipat faptul că nu toată lumea o să-și respecte lucrurile. Și atunci eu ce fac acuma? Până la sfârșitul lunii mai iau proiectele de pe împrumut care sunt gata cu fundiță și le mut în grant ca să mă asigur că toate sunt termină și asta înseamnă că ce: nu mai iau acuma decât ce sunt 100% sigur că se termină Și vă răspund acuma la Umbrărescu. Am două loturi pe grant la care am un semn de întrebare. Încă nu e clar că nu se termină în sensul că de asfaltat se va asfalta. Q: Nu o să se deschidă, să circule mașina pe acolo, că asta-i ideea... Pîslaru: Eu nu pot să spun că n-o să se, eu pot să spun că există un risc. Da. Și atuncea, dacă am pe feroviar de o valoare chiar mai mare lucruri pe care le-am făcut și pe care le mutasem vara trecută de pe grant pe loan pentru că erau întârziate, dar acuma le-am recuperat întârzierea, le iau frumos, le pun frumos pe grant, se închide lucrul, am terminat. Deci, pe scurt,  spitalele le facem pe cele de pe grant. Deci acolo n-am o problemă (...) Pe grant am suficiente proiecte care sunt certe care să ne facă să luăm toți banii pe grant mutând din împrumut.  Q: Pe grant, și mutând din împrumut. Și Comisia acceptând deja... Pîslaru: Acceptînd principiul, până nu treci pragul, nu pot să spun că am obținut. Da, aici e o diferență, dar noțiunea și principiul este un lucru pe care l-am prediscutat. De exemplu, anul trecut în vară, vă aduceți aminte, un mare succes a fost că am reușit să băgăm 1.200 de ambulanțe pentru zona de intervenție, partea civilă, domnul Arafat cu zona dumnealui. Da. Cele 1200 de ambulanțe pe care le-am introdus foarte greu le-am pus atunci pe împrumut pentru că comisia zicea „Mai dă-vă încolo! Ați stat de cinci ani de zile și n-ați făcut chestii și ziceți voi că-mi luați 1.200 de ambulanțe.” Ei, le-au luat. Deci au luat 1.200 de ambulanțe și eu acuma, dacă am 1.200 de ambulanțe luate pe împrumut, țuști, le mut pe partea de grant. E, una peste alta, ideea este că când știi cu ce te ocupi și ce e de făcut, știi, ai un plan”.  Ulterior, la finalul interviului, Pîslaru a spus că Comisia Europeană este de acord cu acest transfer de la loan-uri la grant-uri și invers pentru că dorește ca PNRR-ul să fie un succes în România. „Q: Dar se aprobă ușor? Comisia spune: «bine, domnule faceți așa»?  Pîslaru: Nu se aprobă ușor. Q: Dar de ce? Și ce trebuie să facă o țară ca să primească totuși aprobarea asta?  Păslaru: Comisia Europeană nu are de nu are de ce să aprobe, adică nu este obligată de nimic să aprobe așa ceva. Q: Și de ce a aprobat în cazul României? Pîslaru: Pentru că există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România. Știu că există opinii diferite în România, dar Comisia Europeană chiar își dorește ca PNRR-ul să fie un succes pentru români”. 

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru
Politică

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR urmare a „reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi”, anunță, pe Facebook, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Cei mai mulți bani, 180 de milioane de euro, s-au pierdut datorită numirilor politice din fruntea companiilor din energie, a arătat demnitarul. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru El spune că, datorită efortului Oanei Gheorghiu, s-au salvat 132 de milioane de euro din jalonul AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a scris Pîslaru, pe Facebook.   Ce s-a pierdut și de ce și ce s-a obținut:    - Pensiile speciale, din suma de 231 milioane euro suspendată la plată s-a recuperat un total de 166 milioane euro. - AMEPIP și guvernanța companiilor de stat: România a primit 132 milioane euro. „Contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, a explicat Pîslaru. - Companiile de stat din energie. „Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”.  - Companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro”.    „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, apreciază Pîslaru. 

Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”
Politică

Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”, a spus el, în briefingul de după ședința Executivului. În înregistrarea postată pe site-ul Guvernului se aud râsetele jurnaliștilor după acest atac. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” „Înainte de a încheia, mâine este Ziua Internațională a Muncii. Cu mandatul pe care îl am, de ministru interimar al muncii, aș vrea să mulțumesc tuturor celor care muncesc și pun umărul la construcția acestei țări și, în același timp, mă uit și la diaspora, cei care muncesc în afara țării. Mi se pare o zi în care, pe lângă mici și grătare, trebuie să ne gândim foarte mult că munca, până la urmă, construiește această țară. Și da, mi-ar plăcea ca toți să stăm să muncim și nu să stăm să șobolănim prin parlament cu moțiuni de cenzură. Vă mulțumesc foarte mult!”, a spus Pîslaru.  El a prezentat, azi, proiectul de lege prin care se limitează cumulul salariului cu pensia.  „Nu se mai poate încasa, în același timp, şi pensie specială integrală, şi salariu întreg, tot de la stat. Proiectul de lege pe care l-am adoptat, astăzi, în ședința extraordinară de guvern, este ceva ce a fost anunțat în spațiul public de ceva vreme. Singura problemă este că el a fost pus într-un sertar, cu lumina stinsă, şi astăzi, prim-ministrul Ilie Bolojan şi Guvernul au aprins lumina pe acest subiect, iar ceea ce nu s-a putut mai multe luni de zile, iată, ne-a luat fix două zile, plus încă o zi de avizare, să pot să-l propun şi guvernul să poată să-l adopte”, a afirmat ministrul interimar al Muncii.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră