joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

674 articole
Internațional

VIDEO Trump îi arată degetul mijlociu unui muncitor și-i strigă „Fuck you!” după ce e numit protector de pedofili

Președintele Donald Trump a fost surprins într-un moment controversat în timpul unei vizite la o fabrică Ford din statul Michigan. Un videoclip apărut marți arată cum liderul de la Casa Albă pare să facă un gest obscen către o persoană aflată pe podeaua fabricii, după ce ar fi fost insultat verbal. Incidentul, filmat și distribuit de TMZ, a stârnit reacții puternice, iar Casa Albă a intervenit rapid pentru a justifica gestul președintelui. Reacția Casei Albe: „Un răspuns adecvat și fără echivoc” Casa Albă a apărat comportamentul lui Donald Trump, susținând că gestul a fost un răspuns justificat la un atac verbal extrem. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Steven Cheung, directorul de comunicare al administrației prezidențiale, a declarat că președintele a reacționat „în mod adecvat și fără echivoc” la ceea ce a descris drept comportamentul „unui individ dezechilibrat care țipa obscenități într-un acces de furie”. Potrivit oficialilor de la Casa Albă, incidentul nu ar trebui interpretat ca o ieșire necontrolată, ci ca o reacție directă la provocări agresive. Ce arată imaginile video apărute în presă Într-un clip de aproximativ 30 de secunde, obținut de TMZ, se poate observa o persoană care strigă în direcția președintelui, fără ca mesajul să fie pe deplin inteligibil. Conform TMZ, individul ar fi strigat „protector al pedofililor” la adresa lui Trump. În imagini, președintele continuă inițial să meargă prin fabrică, indicând de câteva ori spre zona de producție. La scurt timp, acesta pare să ridice mâna dreaptă și să facă un gest obscen către cineva aflat pe podeaua fabricii. Un al doilea videoclip, filmat de mai aproape, surprinde aceeași interacțiune. În această variantă, Donald Trump pare să arate cu degetul către persoana respectivă și să rostească sau să mimeze de două ori expresia „fuck you”. Angajatul Ford care l-a confruntat pe Trump: „Nu am niciun regret” TJ Sabula, un muncitor de 40 de ani de pe linia de producție a fabricii Ford, a declarat pentru The Washington Post că el este persoana care a strigat către președinte. Sabula a precizat că a fost suspendat temporar de la locul de muncă, în așteptarea finalizării unei anchete interne. „În ceea ce privește faptul că l-am confruntat, nu am absolut niciun regret”, a declarat Sabula pentru publicația americană. Acesta a mai afirmat că este convins că președintele l-a auzit „foarte, foarte clar”. CNN a încercat să obțină un punct de vedere suplimentar din partea lui Sabula, însă până la acest moment nu a primit un răspuns oficial. Reacția Ford: respectul, o valoare esențială în fabrică Conducerea Ford a reacționat rapid după apariția imaginilor. David Tovar, director executiv pentru comunicare corporativă, a subliniat că evenimentul, per ansamblu, a fost unul reușit, dar că limbajul sau comportamentul inadecvat nu este tolerat în cadrul companiei. „Una dintre valorile noastre fundamentale este respectul. Nu încurajăm și nu tolerăm exprimări nepotrivite în facilitățile noastre. Avem proceduri clare pentru astfel de situații, însă nu comentăm cazuri individuale de personal”, a declarat Tovar. Cazul Jeffrey Epstein TJ Sabula a explicat că afirmațiile sale făceau referire la modul în care administrația Trump a gestionat dosarele legate de Jeffrey Epstein, finanțatorul condamnat pentru infracțiuni sexuale și trafic de minori. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Departamentul de Justiție a promis în repetate rânduri că va face publice informații noi și potențial explozive despre rețeaua de pedofilie asociată lui Epstein. După ce Congresul a adoptat o lege care a obligat administrația să desecretizeze documente, mii de fișiere au fost făcute publice. Cu toate acestea, procesarea volumului uriaș de documente este încă în desfășurare. Trump nu este acuzat penal în dosarul Epstein Este important de menționat că Donald Trump nu a fost acuzat de nicio faptă penală și nu a fost pus sub acuzare în legătură cu cazul Jeffrey Epstein. Numele său nu apare în vreo anchetă penală care să îl vizeze direct.

Donald Trump, surprins făcând un gest obscen (sursa: YouTube/R.Digital)
Trump îndeamnă iranienii să continue protestele (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump prezintă MIGA: le cere protestatarilor din Iran să atace instituțiile, promite ajutor urgent

Președintele american Donald Trump le-a transmis marți manifestanților iranieni să continue protestele până la înlăturarea autorităților de la Teheran, promițând că „ajutorul este pe drum”, fără a oferi însă detalii concrete privind natura acestui sprijin. Mesaj direct către „patrioții iranieni”, pe Truth Social Într-o postare publicată pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a adresat un mesaj direct protestatarilor din Iran, încurajându-i să preia controlul instituțiilor statului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă „Patrioți iranieni, continuați să protestați – luați controlul instituțiilor voastre! Ajutorul este pe drum”, a scris liderul de la Casa Albă, folosind un ton imperativ și mobilizator. Trump anunță suspendarea dialogului cu oficialii iranieni Președintele SUA a mai precizat că a decis să anuleze toate întâlnirile cu oficiali iranieni, invocând violențele comise împotriva protestatarilor. Potrivit declarației sale, dialogul diplomatic nu va fi reluat până când „uciderea fără sens a manifestanților” nu va înceta. Declarații repetate de susținere a protestelor din Iran Mesajul de marți nu este singular. Sâmbătă, Donald Trump a transmis un nou mesaj de sprijin pentru mișcarea de contestare a regimului de la Teheran, afirmând că Iranul „aspiră la libertate” într-un mod fără precedent. „Statele Unite sunt pregătite să ajute”, afirmă Trump Într-o altă postare pe Truth Social, președintele american a subliniat disponibilitatea Statelor Unite de a sprijini populația iraniană. „Iranul aspiră la libertate, cum poate niciodată înainte. Statele Unite sunt pregătite să ajute”, a scris Trump, în contextul intensificării protestelor antiguvernamentale din Iran.

Mexicul refuză intervenția militară americană (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Trump, convins să nu intervină militar în Mexic, spune președinta țării

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut luni o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump, pe fondul tensiunilor legate de combaterea cartelurilor de droguri care operează pe teritoriul mexican. Refuz ferm al trimiterii trupelor americane în Mexic Într-o conferință de presă susținută ulterior, Claudia Sheinbaum a declarat că a respins din nou propunerea lui Donald Trump privind trimiterea de trupe americane în Mexic pentru a sprijini lupta împotriva cartelurilor. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Inițiativa a stârnit îngrijorare în rândul opiniei publice mexicane, fiind percepută ca o posibilă încălcare a suveranității naționale. Acord privind evitarea acțiunilor militare unilaterale Președinta mexicană a precizat că, în cadrul convorbirii telefonice de aproximativ 15 minute, a fost discutat și un acord prin care Statele Unite se angajează să nu întreprindă acțiuni militare unilaterale pe teritoriul Mexicului. Pe rețelele de socializare, Claudia Sheinbaum a descris dialogul cu liderul de la Casa Albă drept „o conversație foarte bună”, subliniind importanța colaborării bilaterale într-un cadru de respect reciproc. „Colaborarea și cooperarea, atunci când se bazează pe respect reciproc, dau întotdeauna rezultate”, a transmis aceasta. Rezultate invocate în combaterea traficului de fentanil Șefa statului mexican a evidențiat rezultatele cooperării în domeniul securității, afirmând că traficul de fentanil din Mexic către Statele Unite a fost redus cu 50% ca urmare a eforturilor comune. Donald Trump a criticat în repetate rânduri modul în care autoritățile mexicane combat violența generată de cartelurile de droguri, susținând că Mexicul ar fi, în mare parte, controlat de aceste organizații criminale. Temeri la Ciudad de México privind o intervenție americană Președintele american a sugerat de mai multe ori că SUA ar putea adopta măsuri mai ferme împotriva cartelurilor, declarații care au provocat neliniște în rândul oficialilor mexicani. Cu ocazia convorbirii telefonice, Claudia Sheinbaum a reiterat poziția fermă a Mexicului împotriva intervențiilor militare străine, reafirmând angajamentul țării pentru cooperare internațională fără încălcarea suveranității naționale.

Iranul a cerut negocieri cu SUA, declară Trump (sursa: BBC)
Internațional

Loviturile americane în Iran se lasă așteptate, Trump spune că Teheranul a cerut negocieri

Președintele american Donald Trump a declarat că Teheranul a solicitat reluarea negocierilor cu Statele Unite, pe fondul protestelor masive din Iran, soldate cu sute de victime. Declarațiile au fost făcute duminică, la bordul Air Force One, unde Trump a afirmat că cererea a venit cu o zi înainte. SUA analizează „opțiuni foarte puternice” Donald Trump a avertizat că armata americană ia în calcul „opțiuni foarte puternice” în contextul represiunii violente din Iran. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Trump susține că autoritățile de la Teheran se apropie de o „linie roșie” în privința numărului de morți. Liderul de la Casa Albă nu a exclus o acțiune militară înaintea oricăror negocieri, în funcție de evoluția situației. Internet blocat și posibila intervenție prin satelit În contextul blocării aproape totale a internetului în Iran, Trump a sugerat că SUA ar putea ajuta protestatarii să se reconecteze prin internet prin satelit. Întrebat despre posibilitatea folosirii Starlink, serviciul SpaceX, președintele american a spus că opțiunea este analizată și că se caută soluții pentru restabilirea accesului la informații. Sute de morți și mii de arestări, potrivit ONG-urilor Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 544 de persoane au fost ucise în ultimele 15 zile de proteste, în timp ce ONG-ul Iran Human Rights confirmă moartea a cel puțin 192 de protestatari și avertizează că bilanțul real ar putea fi mult mai mare. Organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre un „masacru”, pe fondul arestării a peste 2.600 de persoane. Proteste fără precedent și reacția regimului de la Teheran Declanșate la finalul lunii decembrie din cauza crizei economice, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare politică amplă, una dintre cele mai mari din ultimii trei ani. Autoritățile iraniene au impus blocarea internetului de peste 72 de ore și acuză „insurgenți manipulați din exterior”, în special de SUA și Israel. Apelul opoziției: forțele de securitate să fie alături de popor Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului, a cerut public forțelor armate și de securitate să se alăture populației și să refuze reprimarea protestelor. În paralel, manifestații de susținere au avut loc în diaspora iraniană, inclusiv la Londra, unde protestatarii au înlocuit simbolic steagul Republicii Islamice cu cel al fostei monarhii.

Trump nu renunță la Groenlanda (sursa: Fox News)
Internațional

Trump insistă: Vom avea Groenlanda într-un fel sau altul. Apărarea lor acum - două sănii cu câini

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”, susținând că, în lipsa unei intervenții americane, teritoriul ar putea ajunge sub influența Rusiei sau Chinei. Afirmațiile au fost făcute duminică, la bordul Air Force One, unde liderul de la Casa Albă a insistat că un acord este „cea mai ușoară variantă”. Washingtonul vrea proprietate, nu închiriere Donald Trump a precizat că SUA nu iau în calcul o închiriere temporară a Groenlandei, ci doar dobândirea efectivă a teritoriului autonom danez. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan „Avem nevoie de un titlu de proprietate”, a afirmat președintele american, subliniind importanța strategică a regiunii pentru securitatea SUA. Ironii la adresa apărării Groenlandei Liderul american a ironizat capacitatea de apărare a Groenlandei, afirmând că aceasta s-ar baza „pe două sănii cu câini”, în timp ce Rusia și China ar desfășura distrugătoare și submarine în tot mai multe zone strategice. Potrivit lui Trump, acest context ar justifica implicarea directă a Statelor Unite. Tensiuni cu NATO și reacția Danemarcei Donald Trump a declarat că SUA nu vor renunța la obiectivul Groenlandei, chiar dacă acest lucru ar putea afecta NATO, susținând că Alianța are mai multă nevoie de America decât invers. În replică, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat recent că un atac american asupra unui stat membru NATO ar însemna „sfârșitul a tot”, inclusiv al sistemului de securitate construit după Al Doilea Război Mondial.

Nici măcar republicanii nu sunt de acord cu invadarea Groenlandei (sursa: Facebook/Don Bacon)
Internațional

Nici măcar republicanii nu sunt de acord cu invadarea Groenlandei: Printre cele mai stupide lucruri auzite de la Casa Albă

Mai mulți republicani din Congresul Statelor Unite au criticat public orice posibilă acțiune militară de anexare a Groenlandei, delimitându-se de declarațiile președintelui Donald Trump, care susține că SUA ar avea nevoie de insula arctică din motive de securitate națională. „Inadecvat, inutil și inacceptabil” Senatorul republican John Curtis, din statul Utah, a transmis într-un mesaj public că utilizarea forței militare în cazul Groenlandei este „inadecvată, inutilă și inacceptabilă”. Acesta a subliniat că prioritatea Statelor Unite ar trebui să fie consolidarea relațiilor de parteneriat cu Danemarca și cu autoritățile din Groenlanda, nu escaladarea tensiunilor prin amenințări militare. Groenlanda este un teritoriu autonom cu aproximativ 56.000 de locuitori, aflat sub suveranitatea Regatului Danemarcei, stat membru NATO și aliat apropiat al Statelor Unite. Poziția sa strategică în Arctica a atras de-a lungul timpului interes geopolitic, însă statutul său juridic este clar stabilit în cadrul internațional. „Stupid” Critici dure au venit și din partea congressmanului republican Don Bacon, din Nebraska, care a declarat că discuțiile administrației de la Washington privind Groenlanda sunt dăunătoare și riscă să afecteze relațiile Statelor Unite cu aliații săi din NATO. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Într-un interviu acordat CNN, Bacon a calificat ideea de a absorbi Groenlanda drept una dintre cele mai „stupide” propuneri venite de la Casa Albă în ultimul an, îndemnându-și colegii republicani să transmită clar administrației Trump că această direcție este greșită. „O eroare majoră” La rândul său, senatorul John Kennedy, din Louisiana, a declarat după un briefing cu secretarul de stat Marco Rubio că ideea unei invazii a Groenlandei este lipsită de orice logică. El a afirmat că până și un elev de liceu ar înțelege că o asemenea acțiune ar fi „o eroare majoră”, adăugând că nu crede că președintele Trump sau secretarul de stat ar lua în calcul un scenariu militar. Totuși, Kennedy nu a exclus posibilitatea unor discuții privind identificarea unui nou cadru juridic pentru cooperarea în domeniul apărării între Statele Unite și Groenlanda. Critici apăsate și din UE Reacțiile critice nu s-au limitat la scena politică americană. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a avertizat că orice atac american asupra Groenlandei ar însemna un moment de ruptură pentru NATO și ar submina grav ordinea de securitate internațională stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial. În ultimele luni, Donald Trump a reiterat în mai multe rânduri că Statele Unite ar avea „nevoie” de Groenlanda pentru a-și asigura interesele strategice și securitatea națională. Afirmațiile au fost respinse ferm de Danemarca, de guvernul Groenlandei, de Uniunea Europeană și de mai multe state europene, care au subliniat caracterul inacceptabil al oricărei tentative de presiune sau intervenție. Tema Groenlandei a revenit în prim-planul dezbaterii internaționale în contextul recentelor acțiuni militare americane în Venezuela, alimentând îngrijorări privind o eventuală schimbare de abordare a politicii externe a SUA față de aliații săi tradiționali.

Trump vrea ca SUA să cumpere Groenlanda (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Internațional

Prima opțiune a lui Trump este să „cumpere” Groenlanda prin diplomație (Casa Albă)

Președintele american Donald Trump studiază „activ”, împreună cu echipa sa de securitate națională, posibilitatea ca Statele Unite să cumpere Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, care nu a exclus explicit nici opțiunea unei preluări militare. Casa Albă: toate opțiunile sunt pe masă Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că ideea cumpărării Groenlandei este „discutată activ” la nivelul administrației prezidențiale. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Ea a subliniat că, pentru președintele Trump, „toate opțiunile sunt pe masă” atunci când sunt analizate interesele Statelor Unite, dar a precizat că „prima opțiune rămâne diplomația”. Motivația Washingtonului: competiția strategică în zona arctică Reprezentanta Casei Albe a argumentat că președintele Trump consideră descurajarea influenței ruse și chineze în regiunea arctică o prioritate strategică. În acest context, administrația americană discută posibilitatea „achiziției” Groenlandei. Ea a amintit că ideea anexării insulei de către SUA nu este nouă și a fost luată în calcul și în trecut de alți președinți americani. Groenlanda: teritoriu autonom, bogat în resurse naturale Groenlanda aparține Danemarcei de peste 600 de ani și are statut de teritoriu semi-suveran. Insula are aproximativ 56.000 de locuitori, o economie bazată în principal pe pescuit și este finanțată semnificativ de guvernul danez, cu circa un miliard de dolari anual. Deși depinde bugetar de Copenhaga, Groenlanda dispune de importante resurse naturale, inclusiv petrol și gaze naturale. Tentative istorice ale SUA de a cumpăra Groenlanda După al Doilea Război Mondial, președintele american Harry Truman a încercat să cumpere Groenlanda pentru suma de 100 de milioane de dolari în aur, considerând-o un teritoriu strategic în contextul începutului Războiului Rece. Danemarca a respins atunci oferta. Astăzi, baza aeriană americană Pituffik din Groenlanda are un rol major în sistemul de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice și în monitorizarea rutelor navale din Atlanticul de Nord. Washingtonul vizează extinderea prezenței militare în Groenlanda Statele Unite și-au exprimat interesul de a-și extinde prezența militară în regiune, inclusiv prin instalarea de noi radare pentru supravegherea navelor și submarinelor rusești care tranzitează Atlanticul. Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că va avea discuții cu oficiali danezi pe tema Groenlandei, fără a oferi detalii suplimentare. Danemarca respinge în continuare ideea cedării insulei sub orice formă. Aliați europeni își exprimă sprijinul pentru Danemarca Mai mulți aliați europeni ai Danemarcei – inclusiv Spania, Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit – au emis o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Copenhaga. Aceștia subliniază că securitatea regiunii arctice reprezintă „o prioritate” pentru Europa.

Administrația Trump, acuzații privind ștergerea dovezilor (sursa: X/Tom Dreisbach)
Internațional

Trump încearcă să șteargă datele despre atacul fanilor săi asupra Capitoliului

Administrația președintelui american Donald Trump ar fi încercat să șteargă sau să modifice înregistrările legate de asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Atunci, susținători ai republicanului au intrat cu forța în clădire pentru a bloca ratificarea victoriei lui Joe Biden, potrivit unei investigații realizate de National Public Radio (NPR). Date modificate în dosarele protestatarilor grațiați După revenirea lui Trump la Casa Albă, NPR susține că au fost identificate dovezi privind încercări de alterare a informațiilor oficiale în dosarele a peste 1.500 de persoane grațiate. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Printre acestea se numără inculpați pentru conspirație subversivă și agresiuni împotriva forțelor de ordine. Eliminarea termenilor „revoltă” și „tulburări” din documente oficiale Conform sursei citate, Departamentul de Justiție ar fi eliminat din documente mențiunile directe despre 6 ianuarie, inclusiv termenii „revoltă” și „tulburări”. De asemenea, zeci de procurori implicați în aceste dosare ar fi fost demiși. Trump îi prezintă pe participanți drept „patrioți” Administrația republicană i-ar descrie pe participanții la asalt drept „mari patrioți” care ar fi fost „vizați de guvern”. Termenul „insurgenți” este evitat, deși a fost folosit de președintele democrat Joe Biden. Trump, inculpat pentru subminarea certificării alegerilor din 2020 Donald Trump a fost pus sub acuzare într-un dosar federal pentru tentativa de subminare a certificării alegerilor din 2020. Procesul a fost însă închis după victoria sa electorală din 2024. Documentele și filmările analizei NPR contrazic narativul oficial NPR a analizat peste 1.500 de dosare, imagini video și mărturii, concluzionând că violența a fost extinsă. Documentele descriu sute de agresiuni asupra polițiștilor, precum lovituri cu obiecte contondente, îmbrânceli, zdrobiri și utilizarea spray-urilor chimice. Potrivit organizației civice CREW, peste 30 de participanți grațiați au fost arestați din nou pentru infracțiuni grave: abuzuri sexuale asupra minorilor, pornografie infantilă, posesie ilegală de arme, amenințări la adresa oficialilor, inclusiv a lui Hakeem Jeffries. Cum a început asaltul asupra Capitoliului Atacul din 6 ianuarie 2021 a urmat unui discurs al lui Donald Trump, în care acesta și-a îndemnat susținătorii să meargă spre Capitoliu și „să lupte cu toate puterile”. În urma violențelor, cinci persoane au murit în primele 36 de ore, iar patru polițiști s-au sinucis în lunile următoare. Printre victime se numără protestatara Ashli Babbit și ofițerul Brian Sicknick. Diviziune politică adâncită la cinci ani de la atac La cinci ani de la evenimente, polarizarea dintre republicani și democrați este mai accentuată ca niciodată. Condamnarea aproape unanimă din 2021 a fost înlocuită de poziții radical opuse. Trump i-a grațiat pe toți participanții la atacul asupra Capitoliului La 20 ianuarie 2025, în prima zi a noului mandat, Trump a grațiat în bloc toți inculpații implicați în dosarele legate de 6 ianuarie. Astfel a anulat cea mai amplă anchetă din istoria Departamentului de Justiție. Democrații cer menținerea memoriei publice a evenimentelor Parlamentari democrați au organizat ceremonii de comemorare pe treptele Capitoliului, acuzând Casa Albă că rescrie realitatea. Liderul democrat Chuck Schumer a catalogat drept „distorionare malefică a adevărului” noul site al administrației republicanilor. Susținători ai lui Trump au marcat aniversarea prin marșuri Simpatizanții lui Trump au refăcut traseul asaltului din 2021. Printre ei s-a aflat Enrique Tarrio, fost lider Proud Boys, grațiat după o condamnare la 22 de ani de închisoare. Acesta a declarat că este „și mai mândru” de apartenența sa la organizație.

Trump caută soluții pentru dobândirea Groenlandei (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Casa Albă insistă că Trump va face orice ca să obțină Groenlanda, inclusiv militar

Președintele american Donald Trump și echipa sa analizează mai multe opțiuni pentru dobândirea Groenlandei, Casa Albă precizând că inclusiv utilizarea armatei americane rămâne „întotdeauna o opțiune”. Ambiția lui Trump vizează transformarea Groenlandei într-un centru strategic al SUA în Arctica, într-un context marcat de interesul crescând al Rusiei și Chinei pentru regiune. Groenlanda, prioritate de securitate națională Casa Albă consideră obținerea Groenlandei o prioritate de securitate națională, necesară pentru descurajarea adversarilor în zona arctică. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat În pofida pozițiilor ferme exprimate de Groenlanda și lideri NATO, discuțiile din Biroul Oval continuă, iar subiectul nu pare să dispară din agenda președintelui. Opțiuni analizate: achiziție directă sau acord special Un oficial american a declarat că sunt luate în calcul mai multe variante, inclusiv achiziționarea directă a Groenlandei de către Statele Unite sau încheierea unui acord de tip Compact of Free Association. Totuși, un astfel de acord nu ar îndeplini dorința președintelui ca insula să devină parte a SUA. Nu a fost avansat public niciun preț de achiziție, însă Casa Albă subliniază că diplomația și „înțelegerile avantajoase” reprezintă prima opțiune a lui Trump. Groenlanda refuză: insula nu vrea să devină parte a SUA Autoritățile din Groenlanda au declarat în repetate rânduri că nu doresc să facă parte din Statele Unite. În ciuda acestui lucru, Washingtonul își menține interesul pentru teritoriu, considerând că poziția și resursele sale sunt esențiale în competiția geopolitică din Arctica. Lideri europeni și din Canada și-au exprimat sprijinul pentru Groenlanda și dreptul său de a decide asupra viitorului. De ce mizează SUA pe Groenlanda Potrivit oficialilor americani, Groenlanda este crucială datorită rezervelor sale de minerale necesare industriilor de înaltă tehnologie și domeniului militar. Resursele sunt însă slab exploatate din cauza lipsei infrastructurii și a forței de muncă, ceea ce crește interesul marilor puteri pentru investiții și controlul zonei. În acest context, discuțiile privind posibila dobândire a insulei rămân active la Washington, fiind privite ca parte a unei strategii mai ample în Arctica.

Republicanii „trebuie să câștige”, spune Trump (sursa: NBC News)
Internațional

Trump, șantaj emoțional la republicani: Dacă nu câștigăm alegerile intermediare, voi fi pus sub acuzare

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Partidul Republican trebuie să câștige alegerile parțiale din 2026, altfel democrații ar putea iniția din nou proceduri de punere sub acuzare împotriva sa. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții republicani la Washington. Trump: „Dacă nu câștigăm, voi fi pus sub acuzare” Donald Trump a afirmat că o înfrângere a republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului ar putea avea consecințe directe asupra sa. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Potrivit acestuia, democrații „vor găsi un motiv” pentru a-l pune sub acuzare dacă republicanii nu obțin majoritatea. „Voi fi pus sub acuzare”, a insistat Trump în fața colegilor săi de partid. Miza alegerilor: agenda politică a lui Trump Agenda politică a președintelui va reprezenta una dintre principalele teme în campania pentru alegerile parțiale din noiembrie 2026. Scrutinul va decide componența integrală a Camerei Reprezentanților și o treime din locurile din Senat, făcând din rezultatul acestuia un test major pentru puterea republicanilor în Congres. Alegerile parțiale din 2026, decisive pentru balanța politică Alegerile „midterm” sunt considerate esențiale pentru stabilirea raportului de forțe dintre republicani și democrați în Legislativ. Rezultatul lor va influența capacitatea Casei Albe de a-și promova agenda și de a-și asigura sprijinul politic în Congres.

Trump propune acord COFA pentru Groenlanda (sursa: Pexels/Lara Jameson)
Internațional

Soluția lui Trump pentru Groenlanda: un acord COFA - libertate militară totală contra taxe zero

Administrația Trump urmărește să impună Groenlandei un acord de tip Compact de Liberă Asociere (COFA), prin care Statele Unite ar prelua de facto controlul strategic al insulei, iar guvernul local ar rămâne responsabil în principal de chestiunile interne. Informația a fost publicată de The Economist. Un astfel de acord ar fi similar celor semnate deja de SUA cu statele Micronezia, Insulele Marshall și Palau din Pacific. Tentative de discuții directe cu guvernul Groenlandei Potrivit sursei citate, oficiali americani au încercat discuții directe cu autoritățile din Groenlanda, însă până acum au fost refuzați. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Acordurile COFA permit forțelor armate americane să opereze liber pe teritoriul statelor semnatare, în schimbul accesului la comerț fără taxe vamale și al unor beneficii economice care, pe termen scurt, pot crește nivelul de trai. Reacția Danemarcei: SUA au deja o bază militară Guvernul Danemarcei a reacționat, subliniind că Groenlanda găzduiește deja o bază militară americană, ceea ce oferă SUA o libertate de mișcare semnificativă. În prezent nu există limite explicite privind numărul trupelor americane ce pot fi desfășurate în Groenlanda conform tratatelor existente. Totuși, o creștere semnificativă a prezenței militare ar necesita, cel mai probabil, consimțământul Danemarcei. Trump: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” Președintele american Donald Trump a declarat că Groenlanda este esențială din punctul de vedere al securității naționale a Statelor Unite. Afirmația a fost făcută la bordul Air Force One, pe 4 ianuarie, când a relansat public dezbaterea privind controlul asupra insulei arctice, parte a Regatului Danemarcei. The Economist notează că o anexare directă a Groenlandei rămâne puțin probabilă, însă Trump pare hotărât să consolideze influența americană asupra insulei și să îi schimbe statutul înainte de finalul mandatului. Strategia SUA: sprijinirea independenței și negociere directă cu insula Strategia administrației americane ar avea două direcții principale: cultivarea curentelor pro-independență din Groenlanda și adâncirea tensiunilor cu Danemarca încercarea încheierii unei înțelegeri directe cu guvernul insulei, posibil ocolind autoritățile de la Copenhaga CIA și NSA, implicate în monitorizarea mișcării pro-independență Potrivit publicației, CIA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au intensificat supravegherea mișcării de independență din Groenlanda și au fost însărcinate să identifice lideri locali apropiați de pozițiile Washingtonului. Ca reacție, guvernul danez a convocat diplomați americani de trei ori anul trecut, în urma relatărilor privind activități de spionaj și campanii clandestine de influență în Groenlanda. Serviciul danez de informații militare a menționat îngrijorări privind acțiunile SUA în evaluarea anuală a amenințărilor.

Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Reacția premierului Groenlandei după declarațiile lui Trump: respinge comparația cu Venezuela

Premierul guvernului autonom al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a făcut apel la calm în legătură cu interesul exprimat de președintele american Donald Trump pentru obținerea insulei și a subliniat deschiderea pentru consolidarea relațiilor cu Washingtonul. El a spus că Groenlanda nu se află într-o situație în care Statele Unite ar putea „cuceri” teritoriul și a cerut revenirea la cooperarea obișnuită cu SUA și Danemarca. Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela Nielsen a respins comparațiile cu situația Venezuelei, unde SUA au capturat recent pe Nicolas Maduro, precizând că Groenlanda este „o țară democratică de mulți ani”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Liderul groenlandez a mai declarat că dorește aprofundarea și consolidarea relației cu NATO și menținerea unei „linii directe” de comunicare cu Statele Unite, fără intermedierea mass-media. Trump invocă motive strategice și securitatea arctică În ultimele zile, Donald Trump a reiterat de mai multe ori că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând importanța sa strategică și prezența Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Președintele american a afirmat că Danemarca nu poate garanta singură securitatea insulei, iar premierul danez Mette Frederiksen a declarat că ia în serios declarațiile liderului de la Washington, dar mizează pe respectarea regulilor internaționale și a granițelor existente. Danemarca avertizează în privința tensiunilor în cadrul NATO Mette Frederiksen a subliniat că un eventual conflict între state membre NATO ar submina Alianța și securitatea europeană, avertizând că Danemarca nu va accepta amenințări legate de Groenlanda. Ea a respins acuzațiile că Danemarca nu investește suficient în securitatea arctică, amintind alocări de aproximativ 90 de miliarde de coroane pentru acest domeniu. Critici după numirea unui trimis special american pentru Groenlanda Numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA în Groenlanda a generat critici la Copenhaga și Nuuk și un protest oficial către ambasadorul american. Reprezentanta Groenlandei în parlamentul danez, Aaja Chemnitz, a declarat că populația trebuie să fie pregătită „pentru toate scenariile”, de la probleme de comunicații până la presiuni politice din partea Washingtonului. Groenlanda, teritoriu strategic cu populație redusă Groenlanda are aproximativ 57.000 de locuitori și o suprafață de 2,1 milioane km², economia sa bazându-se pe pescuit și pe subvențiile anuale din partea Danemarcei, care acoperă circa jumătate din buget. Consilierul lui Donald Trump, Stephen Miller, a afirmat că „Statele Unite ar trebui să aibă Groenlanda” și a respins ideea unui conflict militar pentru insulă, în timp ce o postare pe rețeaua X cu harta Groenlandei în culorile SUA a stârnit controverse.

Trump vrea Groenlanda, avertizează premierul danez (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Premierul danez crede că Trump vorbește serios despre preluarea Groenlandei

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat luni că îl ia în serios pe președintele american Donald Trump atunci când afirmă că dorește ca Groenlanda să treacă sub controlul Statelor Unite. Ea a subliniat că atât Copenhaga, cât și autoritățile din Groenlanda au respins clar această ambiție. „Din nefericire, cred că președintele american ar trebui luat în serios atunci când spune că vrea Groenlanda”, a declarat Frederiksen pentru postul public danez DR. Danemarca și Groenlanda resping ferm ideea anexării Premierul danez a reiterat poziția oficială a Regatului Danemarcei și a guvernului groenlandez, subliniind că teritoriul nu dorește să devină parte a Statelor Unite. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa „Am arătat foarte clar care este poziția Regatului Danemarcei, iar Groenlanda a spus în mod repetat că nu vrea să fie parte a Statelor Unite”, a precizat Mette Frederiksen. Avertisment privind coeziunea NATO Șefa guvernului de la Copenhaga a transmis și un avertisment referitor la alianța nord-atlantică. „Dacă Statele Unite atacă o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus Frederiksen, făcând aluzie la consecințele majore pe care le-ar avea o astfel de acțiune pentru securitatea colectivă. Trump insistă: SUA „au nevoie” de Groenlanda Președintele american Donald Trump și-a reiterat dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Declarațiile au venit în pofida apelului premierului danez către Washington de a „înceta amenințările” privind anexarea. Trump a afirmat că Statele Unite au nevoie de Groenlanda din motive ce țin de securitatea națională și a sugerat un calendar pentru discuții. „Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni… haideți să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”, a declarat el reporterilor la bordul Air Force One.

Război la Pentagon, căpitan în rezervă, retrogradat (sursa: X/Senator Mark Kelly)
Internațional

Război la Pentagon: secretarul Hegseth retrogradează un căpitan în rezervă, actual senator

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat luni că îl va retrograda pe senatorul Mark Kelly din gradul de căpitan în rezervă al Marinei SUA și îi va reduce pensia militară, motivând decizia prin „declarații subversive”. Măsura vine după ce Kelly și alți parlamentari democrați au îndemnat trupele să refuze eventuale „ordine ilegale” din partea administrației președintelui Donald Trump. Pentagonul avertizează asupra unor posibile sancțiuni suplimentare Într-o postare pe platforma X, Pete Hegseth a precizat că Mark Kelly ar putea fi vizat și de alte măsuri disciplinare, în funcție de acțiunile sale viitoare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acestuia, statutul lui Kelly de senator în funcție nu îl scutește de răspundere: „Statutul căpitanului Kelly de senator al Statelor Unite nu îl exonerează de răspundere, iar alte încălcări ar putea duce la acțiuni suplimentare”, a transmis șeful Pentagonului. Reacția lui Mark Kelly: „Nu mă veți intimida” Senatorul democrat Mark Kelly, fost pilot de vânătoare și astronaut pe navetă spațială, a răspuns la acuzații pe X, criticându-l dur pe Hegseth, pe care l-a numit „cel mai puțin calificat secretar al apărării din istoria țării”. Kelly a subliniat că nu se va lăsa intimidat de amenințările cu retrogradarea sau urmărirea penală și a declarat că va lupta împotriva deciziei: „Voi lupta împotriva acestui lucru cu tot ce am, nu pentru mine, ci pentru a transmite mesajul că Pete Hegseth și Donald Trump nu decid ce pot spune americanii despre guvernul lor”. Senatorul este considerat unul dintre posibilii candidați democrați la alegerile prezidențiale din 2028. Apelurile împotriva „ordinelor ilegale” Mesajul video al lui Mark Kelly din 18 noiembrie a venit pe fondul îngrijorărilor din interiorul Partidului Democrat și al unor oficiali militari. Aceștia acuză administrația Trump că ar fi încălcat legea, după ordinul dat armatei de a ataca și ucide presupuşi traficanți de droguri pe mare, în apele latino-americane. În replică, Pentagonul susține că aceste operațiuni sunt justificate, întrucât traficanții de droguri sunt considerați teroriști. Trump acuză„răzvrătire” și invocă pedeapsa capitală Președintele Donald Trump i-a acuzat pe Kelly și pe alți democrați de „răzvrătire”, amintind că aceasta este pasibilă de pedeapsa capitală potrivit Codului de justiție militară al SUA. În legislația militară americană, răzvrătirea și îndemnul la revoltă se numără printre cele mai grave infracțiuni și pot fi sancționate cu moartea.

Situația Groenlandei, discuție în NATO (sursa: Facebook/Johann Wadephul)
Internațional

Situația Groenlandei, dorită de Trump, ar putea fi discutată în NATO (MAE german)

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat luni că Groenlanda aparține Danemarcei, iar NATO ar putea discuta o eventuală consolidare a protecției acesteia, dacă situația o va impune. Situația Groenlandei, eventuală discuție în NATO Declarațiile au venit după ce fostul președinte american Donald Trump a reluat amenințările privind preluarea controlului asupra Groenlandei, idee care a stârnit îngrijorare în rândul aliaților NATO. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Trump a afirmat în mai multe rânduri că dorește ca Statele Unite să preia Groenlanda – ambiție exprimată încă din 2019, în primul său mandat. Într-un interviu acordat revistei The Atlantic, el a declarat: „Avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare.” Reluarea acestor declarații a venit în contextul operațiunii prin care liderul venezuelean Nicolás Maduro a fost înlăturat de la putere, fapt ce a amplificat temerile privind intențiile Washingtonului. Germania: viitorul Venezuelei trebuie decis prin alegeri libere și corecte Aflat în Lituania, Wadephul a precizat că Germania are întrebări privind înlăturarea lui Maduro și a subliniat că poporul venezuelean trebuie să-și decidă viitorul prin alegeri libere și corecte, după ce Trump a afirmat că SUA vor conduce țara. În privința Groenlandei, șeful diplomației germane a subliniat clar: Groenlanda aparține Danemarcei Danemarca este membră NATO prin urmare, Groenlanda se află sub umbrela de apărare NATO Wadephul a adăugat că, dacă va fi nevoie de măsuri suplimentare de apărare, acestea vor fi discutate în cadrul alianței. Berlinul: granițele nu pot fi schimbate prin forță Guvernul german a reafirmat luni statutul Groenlandei de teritoriu autonom al Danemarcei și a subliniat ferm că frontierele nu pot fi modificate prin forță, iar teritoriile nu pot fi anexate prin forță. „Pentru noi se aplică principiile dreptului internațional consacrate în Carta ONU”, a transmis purtătorul de cuvânt adjunct, Sebastian Hille. Germania, în dialog strâns cu Danemarca și partenerii europeni Hille a mai precizat că, în toate chestiunile legate de Groenlanda, Germania menține un dialog strâns cu Danemarca și consultări cu partenerii europeni. De asemena a reiterat o poziție clară și în relația cu Washingtonul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră