joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

674 articole
Internațional

Consiliul pentru Pace al lui Trump: structură, putere și riscuri globale, o provocare directă la adresa ONU

Inițiativa lui Donald Trump de a crea un așa-numit „Consiliu pentru Pace” este prezentată oficial ca un mecanism inovator de soluționare a conflictelor globale, pornind de la reconstrucția Fâșiei Gaza. În realitate, avertizează analiștii, structura propusă este profund diferită de ceea ce statele membre ale Consiliului de Securitate al ONU au crezut că validează și riscă să submineze ordinea internațională construită după Al Doilea Război Mondial. Pentru ONU, proiectul pare un caz clasic de „bait-and-switch”: un angajament aparent limitat la Gaza, transformat ulterior într-un organism global dominat de Donald Trump. De la un mecanism pentru Gaza la un club global „pay-to-play” În noiembrie, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 2803, cu 13 voturi pentru și abțineri din partea Rusiei și Chinei, în speranța că îl va ancora pe Donald Trump într-un proces de pace durabil în Gaza. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Textul rezoluției și negocierile premergătoare votului vizau exclusiv conflictul israeliano-palestinian. La doar două luni distanță, carta „Consiliului pentru Pace”, transmisă capitalelor, nu mai menționează deloc Gaza. Documentul descrie în schimb o structură permanentă, cu ambiția de a promova pacea și „buna guvernare” la nivel global, ca alternativă mai „eficientă” și „mai flexibilă” decât instituțiile existente. Criticii spun că aceste formulări vagi sunt un atac direct la adresa ONU. O structură care contrazice principiile fondatoare ale ONU Ideea ca Gaza să fie administrată timp de doi ani de un consiliu condus de Donald Trump a ridicat încă de la început probleme serioase de principiu. Autodeterminarea, suveranitatea națională și respingerea oricărei forme de administrare colonială sunt piloni centrali ai ONU. Chiar și așa, Europa și statele arabe au acceptat compromisul, după ce în rezoluție au fost introduse referiri simbolice la un viitor stat palestinian. Calculul diplomatic a fost pragmatic: menținerea lui Trump implicat era considerată preferabilă izolării sale totale. O „cartă” care imită ONU, dar fără valorile sale Utilizarea termenului „cartă” nu este întâmplătoare. Documentul face trimitere directă la Carta ONU din 1945, însă fără a-i prelua spiritul. Lipsesc complet referințele la neagresiune, drepturi fundamentale, egalitatea statelor sau dreptul internațional. În schimb, textul este dominat de reguli interne care concentrează puterea aproape exclusiv în mâinile președintelui Consiliului – Donald J. Trump, singura persoană menționată nominal. Donald Trump, președinte absolut cu drept de veto personal În arhitectura propusă, Trump este mai mult decât un coordonator: el numește și revocă membrii, stabilește agenda, decide când se întrunește Consiliul și poate emite rezoluții din proprie inițiativă. Deși deciziile sunt teoretic luate prin vot majoritar, președintele Consiliului are drept de veto absolut. Membrii pot rămâne în structură doar temporar, cu excepția celor care plătesc un „abonament pe viață” de un miliard de dolari – sumă care nici măcar nu garantează protecția împotriva excluderii. De la veto-ul geopolitic la veto-ul financiar Consiliul de Securitate al ONU este criticat de decenii pentru inechitatea generată de dreptul de veto al celor cinci membri permanenți. „ Consiliul pentru Pace” nu corectează acest dezechilibru, ci îl înlocuiește cu unul și mai problematic. Permanența nu mai este rezultatul unui echilibru geopolitic, ci al capacității financiare, iar veto-ul nu mai aparține unui grup de state, ci unei singure persoane. Gaza, pretextul pentru marginalizarea agențiilor ONU Deși absentă din cartă, Gaza rămâne prezentă în structura birocratică a noului organism. Sub Consiliul pentru Pace ar urma să funcționeze un consiliu executiv general, unul dedicat Gazei și un „comitet național pentru administrarea Gazei”, singurul nivel la care palestinienii ar avea un rol direct. Este prevăzută și o Forță Internațională de Stabilizare, condusă de un general american. Criticii avertizează însă că aceste mecanisme par concepute pentru a înlocui agențiile ONU cu structuri dominate de interese economice și investiții private. ONU, prinsă între diplomație și bani Numirea lui Nickolay Mladenov, fost diplomat ONU respectat, în rolul de „înalt reprezentant” pentru Gaza este văzută ca o încercare de a păstra o aparență de continuitate instituțională. În practică însă, acesta riscă să fie marginalizat într-un sistem dominat de figuri apropiate lui Trump, precum Jared Kushner, Steve Witkoff și alți miliardari implicați în proiect. Israelul blochează faza a doua a armistițiului În realitate, structurile dedicate Gazei ar putea rămâne inactive. Guvernul israelian se opune revenirii unei guvernări palestiniene în Gaza și implicării altor state sau actori regionali. Participarea Turciei sau Qatarului în forța de stabilizare a fost deja respinsă. Blocajul avantajează Israelul: ostaticii au fost recuperați, agențiile ONU sunt împinse afară, iar loviturile militare pot continua fără costurile unui război total. Un proiect de vanitate cu efecte globale Un „Consiliu pentru Pace” care îl include pe Vladimir Putin ca potențial membru este puțin probabil să aducă pacea în Ucraina. Mai degrabă, spun criticii, proiectul riscă să rămână un exercițiu de vanitate geopolitică. Statele care refuză să participe, precum Franța, sunt sancționate prin amenințări comerciale. Cele care acceptă riscă să legitimeze o viziune asupra guvernării globale în care accesul se cumpără, iar loialitatea se negociază.

Consiliul pentru Pace, structură și riscuri globale (sursa: Facebook/The White House)
Macron cade în dizgrația lui Trump (sursa: Facebook/Élysée – Présidence de la République française)
Internațional

Cum a căzut Macron în dizgrația lui Trump: de la presiuni diplomatice, la umiliri publice

Relațiile dintre Statele Unite și Franța traversează un nou moment tensionat, după ce președintele american Donald Trump a lansat amenințări comerciale directe la adresa Parisului. Miza conflictului este refuzul Franței de a deveni membră a așa-numitului Consiliu pentru Pace, o structură controversată promovată de administrația Trump. Amenințări cu taxe de 200% pe vin și șampanie Potrivit unor surse diplomatice, Donald Trump a amenințat că va impune taxe vamale de până la 200% asupra vinurilor și șampaniei franceze, într-un gest interpretat ca presiune economică pentru a forța o schimbare de poziție a Parisului. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Consilierii președintelui Emmanuel Macron au reacționat ferm, subliniind că amenințările comerciale sunt „inacceptabile și ineficiente” ca instrument de influențare a politicii externe a Franței. Refuzul Franței și principiul suveranității Franța a respins oficial aderarea la Consiliul pentru Pace pentru Gaza, invocând argumente legate de suveranitatea națională și de riscul subminării mecanismelor multilaterale existente. Emmanuel Macron a reafirmat public angajamentul Franței față de principiul independenței statelor și al ordinii internaționale bazate pe reguli. Această poziție fermă a transformat Parisul într-una dintre țintele preferate ale criticilor și ironiilor lui Donald Trump. Trump publică SMS-uri și ironizează accentul francez Președintele american nu ratează ocazia de a-l imita pe liderul de la Élysée, reproducându-i accentul francez în fața publicului și prezentându-l drept un politician slab. Trump a povestit în repetate rânduri cum l-ar fi amenințat pe Macron, într-o convorbire telefonică, cu impunerea unor taxe vamale punitive dacă Franța nu ar reduce prețurile medicamentelor. Potrivit versiunii lui Trump, Macron ar fi cedat imediat, răspunzând speriat: „Non, non, non”.  Europa, prinsă între presiune și unitate Refuzul Franței și reacția dură a administrației Trump evidențiază tensiunile tot mai mari dintre Washington și capitalele europene. În timp ce unele state încearcă să evite confruntarea directă, Parisul pare decis să nu cedeze presiunilor comerciale.

Consiliul de Pace, aderarea României, analizată în CSAT (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Politică

România va adera la Consiliul de Pace al lui Trump pentru un miliard de dolari dacă asta va decide CSAT

Decizia privind eventuala aderare a României la Consiliul pentru Pace va fi luată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a declarat marți Alexandru Nazare, în cadrul unei conferințe de presă. Oficialul a subliniat că este vorba despre o hotărâre strategică, care ține de politica externă și de securitatea națională. „O decizie strategică de politică externă” Întrebat de jurnaliști despre informațiile potrivit cărora obținerea unui loc permanent în Consiliu ar presupune o contribuție de un miliard de dolari, Alexandru Nazare a precizat că astfel de decizii nu pot fi luate în afara cadrului instituțional adecvat. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Această decizie este una strategică, de politică externă. Este foarte importantă și se va discuta în forul în care aceste decizii se iau. Evident că o sumă de un miliard de dolari este o sumă importantă. Dar repet, deciziile în privința acestor lucruri se iau în CSAT. În ipoteza în care această discuție va avea loc – și sunt convins că va avea loc la un moment dat – în CSAT vom evalua acest lucru”, a declarat Nazare. Administrația Prezidențială confirmă primirea invitației oficiale Administrația Prezidențială de la București a confirmat, duminică, că președintele României, Nicușor Dan, a primit oficial scrisoarea de invitație prin care României i se propune să devină membră a Consiliului pentru Pace. Documentul marchează primul pas formal într-un posibil proces de aderare, însă nu presupune automat acceptarea invitației sau asumarea unor obligații financiare sau politice. Rezerve internaționale privind noua structură de securitate La nivel internațional, reacțiile față de inițiativa Consiliului pentru Pace au fost rezervate. Mai multe guverne au evitat declarațiile publice, iar oficiali și diplomați au exprimat, sub protecția anonimatului, îngrijorări legate de impactul pe care noua structură l-ar putea avea asupra funcționării Organizației Națiunilor Unite. Temerea principală este că apariția acestui Consiliu ar putea submina mecanismele deja existente de gestionare a conflictelor internaționale. Un Consiliu condus pe viață de Donald Trump Potrivit unei copii a invitației și unui proiect de cartă consultate de agenția Reuters, Consiliul pentru Pace ar urma să fie condus pe viață de fostul președinte american Donald Trump. În faza inițială, structura s-ar concentra pe gestionarea conflictului din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte crize internaționale. Statele membre ar avea mandate de trei ani, însă ar exista posibilitatea obținerii unui statut permanent în schimbul unei contribuții financiare de un miliard de dolari. România, în fața unei decizii cu implicații majore Pentru România, o eventuală aderare la Consiliul pentru Pace ar implica nu doar un angajament financiar considerabil, ci și o repoziționare strategică pe scena internațională. Evaluarea beneficiilor și riscurilor urmează să fie realizată în cadrul CSAT, forul responsabil de deciziile care vizează securitatea națională și politica externă a statului român.

Trump anunță discuții despre Groenlanda la Davos (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Groenlanda, punct fierbinte la Davos: Trump convoacă o reuniune și afirmă că Europa nu va opune rezistență

Președintele american Donald Trump a anunțat organizarea unei „reuniuni a diferitelor părți” pe tema Groenlandei, care ar urma să aibă loc în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, în Elveția. Anunțul a fost făcut printr-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, fără a fi precizată data exactă a întâlnirii. Trump: o chestiune de securitate națională și globală În mesajul publicat, Donald Trump a reiterat importanța strategică a Groenlandei pentru Statele Unite și pentru securitatea internațională. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme „După cum le-am spus foarte clar tuturor, Groenlanda este o chestiune imperativă pentru securitatea națională și globală. Nu se poate da înapoi asupra acestui punct”, a afirmat liderul de la Casa Albă, susținând că „toată lumea este de acord” cu această evaluare. Discuții cu secretarul general al NATO despre Groenlanda Donald Trump a declarat că a avut o „conversație telefonică foarte bună” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în care subiectul Groenlandei a ocupat un loc central. Președintele SUA a publicat și un mesaj privat atribuit lui Rutte, în care șeful NATO îl felicită pentru acțiunile sale în Siria, Gaza și Ucraina și se declară hotărât să „meargă mai departe” în privința Groenlandei. În mesajul respectiv, Mark Rutte îi transmite lui Trump: „Aștept cu nerăbdare să te văd”, adresându-i-se cu formula „dragul meu Donald”. SUA, singura putere capabilă să asigure pacea globală Într-o altă postare, Donald Trump a subliniat rolul dominant al Statelor Unite pe scena internațională, afirmând că America este „de departe cea mai puternică țară din lume”. Potrivit acestuia, SUA sunt „singura putere capabilă să asigure pace în lume”, iar acest obiectiv este atins „pur și simplu, prin forță”. Europa nu va opune prea multă rezistență, susține Trump Cu o zi înainte, Donald Trump a declarat că nu se așteaptă la o opoziție fermă din partea liderilor europeni față de planul său privind Groenlanda. „Nu cred că vor opune prea multă rezistență. Trebuie să o avem”, a afirmat acesta, într-o declarație făcută în Florida, ca răspuns la întrebările legate de reacțiile europene.

Trump provoacă Europa în privința Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump susține că Europa nu se va opune planului de preluare a Groenlandei

Președintele american Donald Trump a declarat luni că liderii europeni nu vor opune o rezistență semnificativă planului său de a ocupa Groenlanda. Întrebat în Florida ce le va spune europenilor care se opun acestei inițiative, Trump a răspuns tranșant: „Nu cred că vor opune prea multă rezistență. Trebuie să o avem.” Groenlanda, subiect de discuție la Davos Liderul de la Casa Albă a afirmat că Statele Unite vor discuta achiziționarea Groenlandei la Forumul Economic Mondial de la Davos, susținând că Danemarca nu este capabilă să protejeze acest teritoriu. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Trump a declarat că, deși apreciază liderii danezi, aceștia „nici măcar nu merg acolo”, sugerând un vid de securitate. Trump: Groenlanda este esențială pentru securitatea globală Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a anunțat că a avut o convorbire „foarte bună” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe tema Groenlandei. Președintele american a reiterat că insula este „esențială pentru securitatea națională și mondială” și a susținut că, în această privință, „toată lumea este de acord”. Invitație pentru Putin într-un „Consiliu pentru Pace”, alternativă la ONU Separat, Trump a confirmat că l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin să se alăture unui așa-numit „Consiliu pentru Pace”, organism pe care intenționează să îl creeze ca alternativă la ONU. Întrebat de presă, Trump a confirmat invitația, menționând că taxa de intrare pentru un loc permanent în acest consiliu ar fi de un miliard de dolari. Amenințări comerciale la adresa Franței Totodată, președintele american a amenințat cu impunerea unor tarife vamale de 200% pentru vinul și șampania franceze, ca reacție la refuzul președintelui Emmanuel Macron de a se alătura „Consiliului pentru Pace”. „Voi impune tarife de 200% pentru vinul și șampania sa. Și va adera. Dar nu este obligat să adere”, a declarat Trump. Surse din anturajul lui Emmanuel Macron au precizat că Franța „nu intenționează să răspundă favorabil” în această etapă invitației de a se alătura inițiativei propuse de președintele american.

Forumul Economic Mondial de la Davos (sursa: weforum.org)
Economie

Trump, așteptat la Davos: Forumul Economic Mondial, scena marilor decizii globale

Programul oficial al Forumului Economic Mondial debutează marți, la Davos, reuniunea adunând lideri politici și economici de prim rang din întreaga lume. Printre vorbitorii din deschidere se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Franței, Emmanuel Macron, și vicepremierul chinez He Lifeng. Discursuri-cheie și prezențe din mediul corporatist Agenda include și evenimente la care vor participa secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, precum și directorul executiv al Microsoft, Satya Nadella, accentul fiind pus pe rolul tehnologiei și al inteligenței artificiale în economia globală. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Ediția din acest an a Forumului Economic Mondial este marcată de declarațiile președintelui american Donald Trump privind intenția de a prelua Groenlanda. Trump este așteptat la Davos miercuri, unde urmează să susțină un discurs în fața participanților. Teme majore: economia globală, comerțul și inteligența artificială Aproximativ 3.000 de participanți, inclusiv lideri politici de top și sute de directori de mari corporații, s-au reunit în orașul alpin elvețian pentru a discuta, până joi, despre economia globală, comerțul internațional și inteligența artificială. Motto-ul reuniunii este „Un spirit al dialogului”.

Drepturile omului în pericol în SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Drepturile omului, în pericol în SUA: Amnesty International avertizează asupra politicilor lui Trump

Practicile autoritare ale administrației republicane conduse de Donald Trump au erodat drepturile omului în Statele Unite și au avut efecte negative la nivel global, avertizează Amnesty International (AI), la un an de la revenirea acestuia la Casa Albă. Concluziile apar într-un raport publicat marți, intitulat „Sunând alarma: creșterea practicilor autoritare și erodarea drepturilor omului în Statele Unite”. Slăbirea statului de drept și atacuri la adresa libertăților fundamentale Potrivit raportului, statul de drept este tot mai fragil în SUA, iar libertatea de exprimare și accesul la informație sunt supuse unor presiuni constante. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Directorul executiv al Amnesty International SUA, Paul O’Brien, afirmă că administrația Trump urmează „o traiectorie periculoasă” care a generat deja o veritabilă urgență în domeniul drepturilor omului. Concentrarea puterii și limitarea mecanismelor de control Amnesty International atrage atenția că executivul republican concentrează puterea pentru a reduce posibilitatea de a fi tras la răspundere. Această tendință sporește riscurile pentru jurnaliști, protestatari, avocați, studenți și apărători ai drepturilor omului, dar și pentru opoziția politică și societatea civilă în ansamblu. Pilonii unei societăți libere, subminați sistematic Raportul identifică multiple domenii în care administrația Trump subminează fundamentele unei societăți democratice: libertatea presei, dreptul la întrunire pașnică, autonomia universităților, independența justiției și protecția sistemului juridic. Sunt menționate și atacurile asupra drepturilor refugiaților și migranților, reculul măsurilor anti-discriminare, utilizarea armatei în chestiuni interne și slăbirea responsabilității corporative. Un model autoritar cu ecouri globale Amnesty International subliniază că a documentat practici similare în numeroase țări, unde guvernele își consolidează puterea, controlează informația, stigmatizează criticii și restrâng spațiul civic. Deși contexte diferite, mecanismele sunt aceleași și duc la compromiterea instituțiilor menite să prevină abuzurile. Apel la reacție înainte ca autoritarismul să devină normă Paul O’Brien avertizează că, odată înrădăcinate, practicile autoritare afectează grav instituțiile de control și echilibru democratic. El subliniază însă că există încă o oportunitate de a schimba direcția, avertizând că autoritarismul se impune doar atunci când este acceptat ca normalitate. Amnesty International face apel la acțiune colectivă pentru protejarea drepturilor omului și apărarea democrației în Statele Unite.

Trump îl invită pe Putin în „Consiliul de Pace” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”: un miliard de dolari pentru un loc permanent

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume. Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale. Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană. Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens. Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”. Ce prevede Carta „Consiliului de Pace” Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte. Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”. Puteri extinse pentru Donald Trump Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi. Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun. În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre. Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului. Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat. Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului. Putin a primit invitația „pe canale diplomatice” Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii. Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Belarus salută inițiativa Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”. Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională. Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici. Poziția Franței: atașament ferm față de ONU Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite. Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite. Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor. Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice. UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Narendra Modi, invitat personal de Trump Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”. Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor. India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.

Trump leagă Nobelul de controlul Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noaptea minții: Trump spune că vrea Groenlanda pentru că nu a primit Nobel pentru Pace

Președintele american Donald Trump a transmis luni o scrisoare prim-ministrului norvegian Jonas Gahr, în care afirmă că, după ce nu i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace, nu se mai simte obligat să acționeze exclusiv în numele păcii. Mesaj dur al lui Trump către Norvegia „Dragă Jonas, având în vedere că țara ta a decis să nu îmi acorde Premiul Nobel pentru Pace, deși am oprit opt războaie – și chiar mai multe –, nu mai simt obligația de a mă gândi doar la pace. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Deși pacea va rămâne predominantă, acum pot să mă gândesc la ceea ce este bine și potrivit pentru Statele Unite”, se arată în scrisoarea liderului de la Casa Albă. Groenlanda, legată direct de eșecul Nobelului Donald Trump a asociat explicit nemulțumirea legată de Premiul Nobel pentru Pace cu poziția sa expansionistă privind Groenlanda. În mesajul adresat premierului norvegian, liderul american a pus sub semnul întrebării dreptul Danemarcei asupra teritoriului arctic. „Danemarca nu este capabilă să protejeze acel teritoriu în fața Rusiei sau a Chinei. În plus, de ce ar avea un presupus «drept de proprietate»? Nu există documente scrise, ci doar faptul că o navă a ajuns acolo acum sute de ani. Și noi am trimis nave”, a susținut Trump. Trump: „Am făcut mai mult pentru NATO decât oricine” În același context, președintele SUA a afirmat că a contribuit decisiv la consolidarea NATO, mai mult decât oricare alt lider de la înființarea alianței. „Am făcut mai mult pentru NATO decât orice altă persoană de la crearea sa. Acum NATO ar trebui să facă ceva pentru Statele Unite”, a declarat Trump, insistând că securitatea globală depinde de controlul american asupra Groenlandei. „Lumea nu va fi sigură decât dacă avem control deplin și absolut asupra Groenlandei”, a concluzionat el. Premiul Nobel pentru Pace 2025, acordat Mariei Corina Machado Comitetul Norvegian al Premiului Nobel a decis ca distincția pentru Pace în 2025 să fie acordată liderului opoziției venezuelene Maria Corina Machado, „pentru munca sa neobosită în promovarea drepturilor democratice ale poporului din Venezuela”. În cadrul unei întâlniri la Casa Albă, pe 15 ianuarie, Machado i-a oferit simbolic președintelui Trump premiul, în semn de recunoștință pentru operațiunea americană care a dus la înlăturarea lui Nicolas Maduro de la putere la începutul lunii. De la Oslo s-a reamintit însă că Premiul Nobel pentru Pace nu este transferabil. „A venit momentul să eliminăm amenințarea rusă din Groenlanda” Luni, Donald Trump a reluat retorica dură privind Groenlanda și a invocat din nou „amenințarea rusă” din regiune. Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, liderul american a acuzat Danemarca de inacțiune. „Timp de 20 de ani, NATO i-a spus Danemarcei că trebuie să elimine amenințarea rusă din Groenlanda. Din păcate, Danemarca nu a fost capabilă să facă acest lucru. A venit momentul și se va face”, a scris președintele Statelor Unite.

UE pregătește taxe masive împotriva SUA (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE ar putea impune SUA taxe vamale de 93 de miliarde de euro, ca răspuns la amenințările lui Trump

Statele membre ale Uniunii Europene iau în calcul impunerea unor taxe vamale în valoare de până la 93 de miliarde de euro asupra produselor americane, ca măsură de retorsiune față de amenințările formulate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, la adresa aliaților NATO care se opun intențiilor sale privind Groenlanda. Reacție europeană la presiunile comerciale ale Washingtonului Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, măsurile pregătite la nivel european vin în contextul escaladării tensiunilor transatlantice, după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene cu tarife vamale suplimentare. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Aceste amenințări ar fi fost condiționate de acceptarea unui acord privind transferul controlului asupra Groenlandei către Statele Unite. UE analizează și restricționarea accesului companiilor americane Surse din rândul oficialilor europeni implicați în negocieri afirmă că planul de răspuns al Uniunii Europene nu se limitează la tarife vamale. Printre opțiunile aflate în discuție se numără și restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană, o măsură care ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor economice dintre UE și SUA. Decizii pregătite înaintea reuniunilor din Elveția Potrivit acelorași surse, aceste măsuri sunt analizate în perspectiva unor întâlniri diplomatice programate să aibă loc în Elveția, unde oficialii europeni și americani ar urma să discute evoluțiile recente și posibilele consecințe ale unei confruntări comerciale. Dacă vor fi puse în aplicare, taxele vamale și eventualele restricții ar putea marca una dintre cele mai serioase deteriorări ale relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite din ultimii ani, amplificând tensiunile politice și economice dintre parteneri tradiționali.

Trump amenință cu trupe în Minnesota (sursa: Facebook/Minnesota National Guard)
Internațional

Pentagonul pregătește o posibilă desfășurare de trupe în Minnesota, pe fondul protestelor împotriva deportărilor

Departamentul de Război al Statelor Unite a ordonat unor militari aflați în serviciu activ în Alaska să se pregătească pentru o eventuală desfășurare în statul Minnesota, unde au loc proteste ample împotriva politicilor federale de deportare. 1.500 de soldați, puși în stare de alertă Potrivit informațiilor transmise de autoritățile americane, unități ale armatei au primit ordin să intre în stare de pregătire pentru o posibilă mobilizare a aproximativ 1.500 de soldați, în cazul în care violențele se intensifică. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Deocamdată, nu a fost luată o decizie finală privind trimiterea efectivă a trupelor în Minnesota. Pentagonul: armata este pregătită să execute ordinele președintelui Reprezentanții Pentagonului au subliniat că armata este pregătită să răspundă oricăror ordine venite din partea comandantului suprem. Purtătorul de cuvânt al instituției, Sean Parnell, a declarat că „Departamentul de Război este întotdeauna gata să execute ordinele comandantului suprem”, folosind denumirea preferată de actuala administrație de la Washington. Trump amenință cu invocarea Legii Insurecției Președintele Donald Trump a avertizat joi că ar putea invoca Legea Insurecției pentru a permite intervenția trupelor federale, dacă autoritățile statului Minnesota nu vor reuși să oprească protestatarii care atacă agenții Serviciului pentru Imigrație și Control Vamal (ICE). Legea Insurecției oferă președintelui prerogative extinse pentru utilizarea armatei pe teritoriul SUA în cazul tulburărilor interne. Proteste declanșate după un incident mortal în Minneapolis Confruntările dintre localnici și agenții federali au izbucnit în Minneapolis, cel mai mare oraș din Minnesota, după ce, pe 7 ianuarie, un agent al ICE a împușcat mortal o femeie de 37 de ani, Renee Good, aflată la volanul automobilului său. Incidentul a declanșat un val de indignare publică și proteste de amploare. Autoritățile locale avertizează asupra riscului de escaladare Primarul orașului Minneapolis, Jacob Frey, a declarat duminică că o eventuală desfășurare militară ar putea agrava tensiunile existente. Potrivit acestuia, în zonă se află deja aproximativ 3.000 de agenți ai ICE și ai poliției de frontieră, iar majoritatea protestelor au fost până acum non-violente. Șefa Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a afirmat duminică, într-o intervenție televizată, că autoritățile locale ar trebui să stabilească o „zonă pentru proteste pașnice”, pentru a preveni escaladarea violențelor și confruntările directe cu agenții federali.

Nicușor Dan, îngrijorat de tensiunile transatlantice (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Escaladarea tensiunilor transatlantice: Nicușor Dan reacționează la amenințările comerciale ale lui Trump

Președintele României, Nicușor Dan, și-a exprimat duminică „profunda îngrijorare” față de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici, în contextul tensiunilor recente generate de amenințările comerciale ale administrației de la Washington. Șeful statului cere reluarea discuțiilor la nivel diplomatic Într-un mesaj transmis public, Nicușor Dan a subliniat necesitatea reluării dialogului între aliați, la nivelurile diplomatice adecvate, pentru a evita deteriorarea relațiilor transatlantice. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE „Sunt profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici cu privire la evoluțiile recente. Trebuie să reluăm discuțiile între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare”, a transmis președintele României. Amenințările lui Donald Trump privind tarifele vamale și Groenlanda Reacția președintelui român vine după ce Donald Trump a amenințat, sâmbătă, mai multe state europene – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda – cu impunerea unor tarife vamale suplimentare. Potrivit declarațiilor liderului de la Casa Albă, aceste taxe ar urma să fie aplicate până la încheierea „unui acord pentru vânzarea completă și integrală a Groenlandei”. Trump a precizat că suprataxa ar urma să fie de 10% începând cu 1 februarie, cu posibilitatea de a ajunge la 25% de la 1 iunie. Macron cere activarea instrumentului anti-coerciție al UE În acest context, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că se va afla „pe tot parcursul zilei în contact cu omologii săi europeni” și va solicita activarea instrumentului anti-coerciție al Uniunii Europene, în cazul în care amenințările cu tarife vamale vor fi puse în aplicare. Surse din anturajul liderului de la Élysée au precizat că Parisul ia în calcul un răspuns coordonat la nivel european. Giorgia Meloni: amenințările comerciale sunt „o eroare” Și premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reacționat dur la declarațiile lui Donald Trump, calificând drept „o eroare” amenințarea cu tarife vamale suplimentare la adresa statelor europene care se opun intenției Washingtonului de a-și extinde controlul asupra Groenlandei. Lidera de la Roma a declarat că i-a transmis direct președintelui american poziția sa, subliniind riscurile unei escaladări comerciale între aliați.

Trump, declarații șocante și afirmații absurde (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, la un an de mandat: cele mai controversate și improbabile declarații ale președintelui SUA

La doar un an de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a reușit deja să adune un adevărat florilegiu de declarații șocante. De la afirmații absurde și atacuri la persoană, până la momente care frizează suprarealismul, primul an al noului său mandat a fost marcat de controverse constante. Trump, declarații șocante și afirmații absurde Pe 20 ianuarie, președintele american va marca oficial un an de mandat, perioadă în care a fost aproape zilnic în atenția presei internaționale pentru derapaje verbale, postări agresive și conferințe de presă greu de anticipat. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Iată o selecție, în ordine cronologică, a celor mai improbabile zece declarații făcute de Donald Trump în ultimele 12 luni. „Trump Gaza number one”: viziunea AI a unei crize umanitare Pe 26 februarie 2025, în plină catastrofă umanitară în Gaza, Donald Trump a publicat un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care prezenta enclava palestiniană drept „Coasta de Azur a Orientului Mijlociu”. Clipul, însoțit de o melodie cu versuri precum „fără lanțuri, fără frică”, afișa hoteluri de lux, iahturi, mașini scumpe și scene absurde cu dansatoare cu barbă, în timp ce Trump și Benjamin Netanyahu apar în costume de baie, savurând cocktailuri. Trump îl umilește pe Zelenski și atacă administrația Biden Pe 28 februarie, în Biroul Oval, Donald Trump l-a mustrat public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cerându-i „recunoștință” pentru ajutorul american. În același discurs, Trump a afirmat că Statele Unite ar fi oferit Ucrainei 350 de miliarde de dolari prin intermediul unui „președinte stupid”, referindu-se la Joe Biden. Declarația vine în contextul în care Trump mai distribuise anterior teorii conspiraționiste potrivit cărora Biden ar fi fost executat și înlocuit cu un „clone robot”. „Un vas distrus salvează 25.000 de vieți”: matematica lui Trump La 15 octombrie 2025, Donald Trump a justificat atacurile americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Pacific printr-o formulă proprie: fiecare navă distrusă ar salva 25.000 de vieți americane. Președintele nu a făcut nicio referire la posibilele victime de la bord, susținând că piloții navelor sunt „vinovați că au încercat să omoare oameni”. Atac misogin la adresa unei jurnaliste, la bordul Air Force One Pe 14 noiembrie 2025, Trump a stârnit un scandal major după ce a jignit o jurnalistă care insista cu întrebări despre dosarele Epstein. „Taci, porcico”, i-a spus președintele, într-o scenă filmată și viralizată rapid pe rețelele sociale. Casa Albă a încercat ulterior să minimizeze incidentul, susținând că Trump era „frustrat” de dezinformarea mediatică. Mesajul de Crăciun adresat „putreziciunilor de stânga” Pe 25 decembrie 2025, Donald Trump a publicat un mesaj de sărbători în stilul său caracteristic. După ce le-a urat Crăciun fericit americanilor, a transmis un mesaj special „putreziciunilor de stânga radicală” care, potrivit lui, încearcă să distrugă țara. În același mesaj, Trump a susținut că SUA nu mai au inflație, că criminalitatea este în scădere și că America este „respectată ca niciodată”. Maduro, acuzat că îi copiază dansul După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, Donald Trump l-a acuzat că i-ar fi imitat dansul, considerând gestul o provocare la adresa Statelor Unite. Potrivit unor surse citate de presa americană, această „imitare” ar fi contribuit chiar la decizia administrației Trump de a-l elimina politic pe liderul venezuelean. Trump îi cere fotografului să-l facă „mai slab” Pe 6 ianuarie 2026, în timpul unui eveniment oficial, Donald Trump a întrerupt discursul pentru a-i cere fotografului Doug Mills să-l surprindă dintr-un unghi care să-l facă să pară mai slab. Momentul a devenit rapid viral, declanșând o avalanșă de ironii și meme-uri. Trump pretinde că l-a forțat pe Macron să tripleze prețul medicamentelor În aceeași zi, președintele american a afirmat că l-ar fi constrâns pe Emmanuel Macron să crească prețul medicamentelor în Franța cu 200%, sub amenințarea unor tarife vamale. Potrivit lui Trump, liderul francez ar fi acceptat, cu rugămintea ca informația să nu ajungă la populație. Palatul Élysée a dezmințit ferm această versiune. „Nu am nevoie de drept internațional” Într-un interviu acordat pe 8 ianuarie New York Times, Trump a declarat că singura limită a acțiunilor sale externe este propria sa morală. Dreptul internațional, a sugerat el, este opțional și aplicabil doar atunci când îi convine. Groenlanda, redusă la „două sănii trase de câini” Pe 11 ianuarie 2026, Donald Trump a revenit asupra obsesiei sale pentru Groenlanda, afirmând că teritoriul ar trebui să accepte un acord cu SUA pentru a evita influența Rusiei și Chinei. Capacitatea defensivă a Groenlandei? „Două sănii trase de câini”, potrivit președintelui american.

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Trump (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Donald Trump: „Inacceptabile și inadecvate”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm la declarațiile recente ale lui Donald Trump privind impunerea unor noi tarife vamale împotriva țărilor care se opun unei eventuale anexări a Groenlandei de către Statele Unite. Liderul de la Paris a calificat aceste amenințări drept „inacceptabile” și a anunțat un răspuns „unit și coordonat” al statelor europene. Emmanuel Macron: Europa va răspunde unitar și coordonat Într-un mesaj publicat pe platforma X, Emmanuel Macron a transmis că amenințările comerciale formulate de președintele american nu își au locul într-un asemenea context geopolitic. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Șeful statului francez a subliniat că, în cazul în care aceste măsuri vor fi confirmate, europenii vor reacționa împreună pentru a-și apăra interesele și suveranitatea. „Amenințările tarifare sunt inacceptabile și inadecvate în acest context. Europenii vor răspunde la ele în mod unit și coordonat dacă acestea sunt confirmate. Vom ști să facem respectată suveranitatea europeană”, a declarat Emmanuel Macron. Amenințările lui Trump, legate de Groenlanda Declarațiile liderului francez vin după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene implicate într-o misiune militară în Groenlanda cu impunerea unor noi tarife vamale. Președintele american a condiționat evitarea acestor sancțiuni de „vânzarea integrală” a teritoriului Groenlandei către Statele Unite, o afirmație care a stârnit reacții dure în Europa. Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, are o importanță strategică majoră în contextul securității arctice și al competiției geopolitice globale. Exercițiul „Arctic Endurance” și prezența militară europeană Mai multe state europene – Franța, Suedia, Germania și Norvegia – au trimis personal militar în Groenlanda în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliați NATO. Ulterior, inițiativei i s-au alăturat și Olanda, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit. Scopul misiunii este unul de recunoaștere și cooperare militară, fiind parte a eforturilor comune de consolidare a securității în regiunea arctică, o zonă tot mai sensibilă din punct de vedere strategic. „Nicio intimidare nu ne va influența” Emmanuel Macron a transmis un mesaj clar de respingere a oricărei forme de presiune politică sau economică. Potrivit acestuia, Franța și partenerii săi nu vor ceda în fața intimidărilor, indiferent de regiunea vizată. „Nicio intimidare și nicio amenințare nu ne va putea influența, nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii”, a afirmat liderul francez. Suveranitatea națiunilor, principiu-cheie pentru Franța Președintele Franței a reiterat atașamentul ferm al țării sale față de suveranitatea și independența statelor, atât în Europa, cât și la nivel global. Acest principiu stă, în opinia sa, la baza politicii externe franceze și a sprijinului pentru instituțiile internaționale. „Franța este atașată suveranității și independenței Națiunilor, în Europa la fel ca în altă parte. Aceasta fundamentează atașamentul nostru față de Națiunile Unite și față de Carta lor”, a subliniat Emmanuel Macron. Legătura cu sprijinul pentru Ucraina și securitatea arctică Macron a făcut legătura directă între poziția Franței față de Groenlanda și sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului. Ambele situații sunt, potrivit lui, expresii ale aceleiași viziuni: apărarea suveranității statelor și a securității europene. Pe această bază, Franța susține Ucraina și participă la o „coaliție de voluntari” pentru o pace durabilă. Tot pe această bază a decis să se alăture exercițiului militar din Groenlanda, considerând că securitatea Arcticii este strâns legată de securitatea Europei. Consultări europene și posibile contramăsuri Surse din anturajul președintelui francez au anunțat că Emmanuel Macron va discuta „în următoarele ore” cu omologii săi europeni, în special cu liderii statelor direct vizate de amenințările tarifare americane. Uniunea Europeană dispune, potrivit acelorași surse, de „instrumente robuste” pentru a răspunde unor astfel de practici și pentru a-și proteja companiile.

Trump amenință țările UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, foarte agresiv cu țările UE care sprijină Groenlanda: va impune tarife de 10%, apoi de 25%

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite vor impune un tarif vamal de 10% pentru „toate bunurile” provenite din Danemarca, Germania, Regatul Unit, Franța și alte țări, începând cu 1 februarie. Tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu va fi încheiat un acord. Anunțul a fost făcut într-o postare pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Statele Unite ar fi „subvenționat” timp de decenii țările europene prin lipsa taxelor vamale. Trump: „Este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi” „Am subvenționat Danemarca și toate țările Uniunii Europene, și altele, timp de mulți ani, neimpunând tarife sau alte forme de remunerație”, a scris Trump. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Acum, după secole, este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi — pacea mondială este în joc!”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Declarațiile au fost primite cu îngrijorare în capitalele europene, în special în contextul tensiunilor deja existente în relațiile transatlantice. Groenlanda, prezentată de Trump drept esențială pentru securitatea globală Donald Trump a reiterat argumentul potrivit căruia Groenlanda este crucială pentru securitatea Statelor Unite și a lumii, susținând că Danemarca nu ar asigura o apărare suficientă a teritoriului arctic. Președintele american a avertizat că desfășurarea unui număr redus de militari de către statele europene în Groenlanda ar crea „o situație extrem de periculoasă pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Trump a amintit că Statele Unite ar fi încercat să obțină controlul asupra Groenlandei de peste 150 de ani și a argumentat că sistemele moderne de armament și proiectele de apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”, sporesc importanța strategică a insulei. Tensiuni diplomatice între SUA, Danemarca și aliații NATO Declarațiile repetate ale lui Donald Trump au tensionat relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Danemarca, care deține suveranitatea asupra Groenlandei, dar recunoaște dreptul populației locale la autodeterminare. Poziția Washingtonului a fost criticată și de mai multe state europene membre NATO, care au condamnat public ideea unei posibile anexări a Groenlandei și amenințările comerciale asociate. Exerciții militare NATO în Groenlanda În acest context, mai multe state europene membre NATO au desfășurat în această săptămână contingente militare reduse în Groenlanda, pentru a participa la exerciții comune alături de Danemarca. Deși astfel de exerciții nu sunt neobișnuite în cadrul Alianței Nord-Atlantice, momentul și simbolismul lor au fost interpretate drept un semnal politic clar de susținere pentru Danemarca și un indiciu al tensiunilor existente în alianța transatlantică. Proteste în Groenlanda și Danemarca împotriva declarațiilor lui Trump Sâmbătă, protestatari au ieșit în stradă atât în Groenlanda, cât și în Danemarca, pentru a condamna declarațiile lui Donald Trump privind preluarea insulei arctice și pentru a cere respectarea dreptului groenlandezilor de a-și decide singuri viitorul. În Danemarca, mii de persoane au manifestat în orașe precum Copenhaga, Aarhus, Aalborg și Odense, în semn de solidaritate cu populația groenlandeză. Protestele au fost organizate de organizații groenlandeze, în colaborare cu ONG-ul ActionAid Danemarca. Manifestație de amploare în capitala Groenlandei, Nuuk Un protest important a avut loc și în Nuuk, capitala Groenlandei. Potrivit estimărilor, aproximativ 5.000 de persoane au participat la manifestație, o proporție semnificativă din populația totală a insulei, de aproximativ 56.000 de locuitori. Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Yankee go home” și „Greenland is already great”. În Danemarca, manifestanții au fluturat steaguri ale Groenlandei și bannere cu sloganul „Hands off Greenland”. „Nu suntem de vânzare”, mesajul protestatarilor groenlandezi „Demonstrăm împotriva declarațiilor și ambițiilor americane de a anexa Groenlanda”, a declarat Camilla Siezing, președinta Asociației Comune Inuit. „Cerem respect pentru Regatul Danemarcei și pentru dreptul Groenlandei la autodeterminare.” În Nuuk, o protestatară a transmis un mesaj direct președintelui american: „Nu suntem de vânzare”. Alți participanți au exprimat temeri legate de o posibilă intervenție militară americană, deși mulți au spus că nu cred că un astfel de scenariu se va materializa. Delegație bipartizană a Congresului SUA, vizită la Copenhaga Pe fondul escaladării tensiunilor, o delegație bipartizană a Congresului american a sosit sâmbătă la Copenhaga pentru întâlniri cu lideri din Danemarca și Groenlanda. Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a declarat într-o conferință de presă că „ritmul declarațiilor” administrației Trump privind posibila achiziție a Groenlandei nu este constructiv. El a exprimat totodată respectul față de populația indigenă a Groenlandei și față de parteneriatul militar dintre Statele Unite și Danemarca. Critici inclusiv din interiorul Partidului Republican Planurile și declarațiile lui Donald Trump au fost criticate inclusiv de unii membri ai Partidului Republican. Congresmanul Don Bacon (Nebraska) a calificat amenințările la adresa altor state NATO drept „rușinoase”, subliniind că statutul Groenlandei sub umbrela NATO oferă deja Statelor Unite toate instrumentele necesare pentru consolidarea prezenței militare în regiune.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră