marți 18 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: descoperire

5 articole
Eveniment

Oase ale unui exemplar dintr-o specie umană necunoscută, descoperite în Spania

Descoperirea fosilelor care rescriu evoluția umană. O echipă de cercetători a descoperit în Spania fosile faciale umane cu o vechime cuprinsă între 1,1 și 1,4 milioane de ani. Acestea ar putea aparține unei specii necunoscute până acum, schimbând perspectiva asupra primilor locuitori ai Europei, potrivit revistei Science. Descoperirea fosilelor care rescriu evoluția umană Situl arheologic Sima del Elefante, situat în apropierea orașului Burgos, a oferit una dintre cele mai vechi fosile umane descoperite pe continent. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Fragmentele recuperate reprezintă aproximativ 80% din partea stângă a feței unui individ adult, incluzând pomeții și maxilarul superior. „Această descoperire scrie o pagină nouă în istoria evoluției umane”, a afirmat paleoantropologul José Maria Bermúdez de Castro. „Pink” – un omagiu pentru Pink Floyd Cercetătorii au denumit fosila „Pink”, în onoarea trupei rock Pink Floyd. Analiza anatomiei faciale a relevat trăsături mai primitive decât cele ale Homo antecessor, o specie umană care a trăit în Europa acum 850.000 de ani. Partea centrală a feței lui „Pink” era mai masivă și mai proeminentă decât cea a Homo antecessor, având similarități, dar și diferențe, față de Homo erectus – prima specie umană care a migrat din Africa. O nouă verigă în evoluția umană? Deși fosilele descoperite nu sunt suficient de complete pentru a confirma o specie nouă, cercetătorii au atribuit descoperirii denumirea provizorie Homo affinis erectus, subliniind asemănările cu Homo erectus. Această descoperire adaugă o nouă piesă puzzle-ului evoluției umane, deschizând noi direcții de cercetare. „Aceste descoperiri ne oferă perspective noi asupra locuirii timpurii a Europei”, a declarat Rosa Huguet, arheolog și autor principal al studiului publicat în revista Nature. Primele populații ale Europei: Ce știm până acum? Istoria primilor locuitori ai Europei este încă plină de necunoscute. Cele mai vechi fosile atribuite lui Homo erectus au fost descoperite în Georgia, în situl Dmanisi, având o vechime de 1,8 milioane de ani. De asemenea, în România au fost identificate oase cu urme de tăieturi datând de 1,95 milioane de ani, sugerând utilizarea uneltelor din piatră. Anterior, în Sima del Elefante, fusese descoperit un fragment de maxilar de 1,2 milioane de ani, aparținând unei specii neidentificate. Descoperirea lui „Pink” vine dintr-un strat mai adânc, ceea ce confirmă o vechime și mai mare. Cât de aproape era „Pink” de omul modern? Homo sapiens a apărut mult mai târziu, în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, în Africa. Anatomia facială a lui „Pink” seamănă mai mult cu Homo erectus, având o structură nazală mai plată, spre deosebire de Homo antecessor și Homo sapiens, care aveau oase nazale mai proeminente. „Nu știm dacă specia lui Pink a coexistat cu Homo antecessor sau dacă aceasta a fost o populație anterioară, dar descoperirile sugerează o migrație umană mai timpurie decât credeam”, a explicat Rosa Huguet. Lângă fosilele lui „Pink” au fost descoperite unelte simple din cuarț și cremene, alături de oase de animale cu urme de tăiere. Aceste descoperiri sugerează că oamenii din acea perioadă practicau măcelărirea animalelor, folosind unelte rudimentare. O provocare științifică Deși rămășițele descoperite nu sunt complete, cercetătorii au reușit să reconstituie parțial anatomia facială a lui „Pink” prin tehnici avansate de imagistică 3D și metode de restaurare. Însă, genul individului nu a putut fi stabilit cu certitudine.

Descoperirea fosilelor care rescriu evoluția umană (sursa: IPHES-CERCA)
Homo Olteniensis, noua vedetă a antropologiei (sursa: nature.com)
Eveniment

Homo Olteniensis, noua vedetă a antropologiei

Homo Olteniensis, noua vedetă a antropologiei. Situl arheologic Bugiulești, cunoscut și sub numele de „Valea lui Grăunceanu”, din comuna Tetoiu, județul Vâlcea, a devenit subiectul unui studiu publicat recent în Nature Communications. Homo Olteniensis, noua vedetă a antropologiei Arheologul Ionuț Tuțulescu afirmă că aceste cercetări oferă indicii importante despre rolul Europei în procesul de antropogeneză, contestând ipoteza că originea omului este legată exclusiv de Africa. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună "După cum se ştie, în secolul trecut, un regretat mare arheolog, C.S. Nicolaescu-Plopşor, a efectuat cercetări arheologice în sudul judeţului, la Tetoiu, în fostul sat Bugiuleşti, de unde domnia sa remarca şi preconiza existenţa unei tabere primitive din Paleoliticul Inferior ca fiind descoperită aici. Mai mult, în literatura de specialitate, dar şi în rândul arheologilor, există o legendă, cum că fiul acestuia, Dandu Nicolaescu-Plopşor, ar fi descoperit o calotă craniană, dar care s-ar fi pierdut. Acesta ţine de domeniul fantasticului", a declarat, pentru AGERPRES, arheologul Muzeului Judeţean Vâlcea, Ionuţ Tuţulescu. Cercetările, de peste 60 de ani Cercetările în această zonă au început în urmă cu peste 60 de ani, fiind inițiate de istoricul și arheologul Constantin S. Nicolaescu-Plopșor. În „Valea lui Grăunceanu” au fost identificate fosile de mamifere și vertebrate din villafranchian, precum și fragmente osoase atribuite speciei umane, denumite Homo Olteniensis. În literatura de specialitate, există relatări despre o calotă craniană descoperită de fiul lui Nicolaescu-Plopșor, care însă s-ar fi pierdut. Studiul publicat confirmă că situl de la Tetoiu este cel mai vechi sit european care atestă activitatea unei comunități hominide, datând de acum aproape 2 milioane de ani. Cercetările au identificat urme de descărnare pe oasele faunistice, sugerând utilizarea uneltelor. Ipoteze despre hominidul local Deși tipul exact de hominid rămâne necunoscut, cercetările subliniază importanța acestei descoperiri pentru înțelegerea evoluției umane. După anul 2000, cercetările au fost reluate cu sprijinul unor universități din SUA, în colaborare cu Muzeul Olteniei din Craiova. Rezultatele sugerează că apariția omului este legată atât de Africa, cât și de Europa. Ipoteza Australanthropus Olteniensis, propusă de Nicolaescu-Plopșor, sugerează existența unui hominid unic în zona Olteniei. Arheologul Ionuț Tuțulescu subliniază că acest sit redefinește rolul Europei în procesul de antropogeneză. Beneficiile descoperirii pentru comuna Tetoiu Autoritățile locale văd în aceste descoperiri o oportunitate de a pune localitatea pe harta turistică. Primarul Viorel Herăscu plănuiește modernizarea și includerea sitului într-un circuit turistic.

Orcile pot învăța redarea cuvintelor umane (sursa: unilad.com)
Eveniment

Orcile pot învăța redarea cuvintelor umane

Orcile pot învăța redarea cuvintelor umane. O înregistrare cu orca Wikie, care imită (VIDEO) cuvinte umane precum „hello” și „bye bye”, a stârnit reacții amestecate – uimire și teamă – din partea ascultătorilor. Cercetătorii au descoperit abilitățile uimitoare ale acestei specii printr-un studiu publicat în 2018. Cât de inteligente sunt orcile? Orcile, cunoscute și sub numele de balene ucigașe, sunt cele mai mari membre ale familiei delfinilor și unul dintre cei mai puternici prădători din oceane. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Acestea pot înota până la 40 de mile pe zi și au cel mai mare creier dintre mamiferele marine, conform National Geographic. Orcile pot învăța redarea cuvintelor umane Un studiu internațional, publicat în Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences, și citat de UNILAD, a demonstrat că orcile pot mima sunete umane, oferind dovezi că acestea învață prin imitație vocală. Cercetarea a fost condusă de experți din Germania, Spania, Marea Britanie și Chile. Cercetătorii au antrenat o orca de 14 ani, pe nume Wikie, să copieze sunete noi. Aceasta a fost expusă unor sunete familiare din repertoriul orcilor, apoi unor sunete complet noi, inclusiv cuvinte umane precum „hello”, „Amy” și „bye bye”. Wikie a reușit să imite cu acuratețe două dintre cuvintele umane de la prima încercare, iar alte sunete au fost reproduse în mod remarcabil pe parcursul experimentului. Reacții la înregistrarea vocii "demonice" Înregistrările cu Wikie au provocat reacții intense. Ascultătorii au descris sunetele ca fiind fascinante, dar și înfricoșătoare, unul dintre ei afirmând că „hello” sună „demonic”. Totuși, mulți au fost impresionați de abilitatea incredibilă a animalului de a imita sunetele umane. O descoperire remarcabilă Orcile au un aparat vocal complet diferit de cel al oamenilor, ceea ce face imitarea sunetelor umane cu atât mai spectaculoasă. Cu toate acestea, cercetătorii nu au dovezi că Wikie sau alte orci ar înțelege semnificația cuvintelor pe care le reproduc. Studiul oferă primele dovezi că orcile pot învăța sunete prin imitație, ceea ce ar putea explica dialectele complexe pe care acestea le dezvoltă în sălbăticie. Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că sunt necesare mai multe experimente pentru a înțelege pe deplin acest comportament.

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic (sursa: Unsplash)
Internațional

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic au fost descoperite în Turcia. A fost trâmbițată ca o descoperire care va pune capăt dependenței industriei ecologice de China, scrie The Times. O rezervă recent descoperită de pământuri rare, un grup de minerale vitale pentru stocarea energiei alternative, ar fi a doua ca mărime din lume după cea deținută de China, care domină producția mondială. Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic Descoperit lângă orașul Eskisehir, pe câmpia centrală a Anatoliei, noul depozit se află pe teritoriul NATO, un aspect din ce în ce mai important pentru industria occidentală. Ministerul turc al Energiei și Resurselor Naturale a prognozat că cele 694 de milioane de tone de zăcăminte conțin suficiente pământuri rare pentru a alimenta lumea timp de o mie de ani. „Obiectivul nostru este să procesăm 570.000 de tone de minereu anual când această instalație va atinge capacitatea maximă”, a spus președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Aceasta ar oferi o soluție la o mare problemă care întârzie tranziția mondială spre energia verde, dar scepticii subliniază că detaliile sunt vagi, iar cifrele citate se referă la cantitatea de minereu găsită și că cantitatea de pământuri rare produsă efectiv va depinde, ca în tot mineritul, de puritatea minereului. China bravează Dar China vrea să pară lipsită de griji. „Avantajul tehnologic și industrial al Chinei în industria globală a pământurilor rare va fi menținut în viitor”, a prezis Global Times, un oficios al Partidului Comunist, citând persoane din interiorul industriei. „Descoperirea unei rezervații de pământuri rare în Turcia nu va avea un impact evident asupra poziției globale a Chinei.” Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Chiar și așa, descoperirea turcească ar trebui să ofere cel puțin o imagine mai puțin sumbră pentru Occident decât au pictat-o pesimiștii în ultimii ani. „Nu aș spune că acesta este salvatorul pieței europene, dar este o veste binevenită”, a declarat Ryan Castilloux, managing director al Adamas Intelligence, o companie de consultanță. „Problema este atât de mare, cererea crește atât de repede încât avem nevoie de multe astfel de descoperiri care să vină online.” O alianță pentru siguranța mineralelor Cea mai solidă speranță pentru o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii câțiva ani depinde de înlocuirea rapidă a motorului cu ardere internă cu mașini electrice alimentate de baterii. Marea Britanie și America se angajează să interzică vânzările de vehicule noi pe benzină și diesel până în 2045. Dar realizarea acestor baterii necesită o gamă de minerale, inclusiv cele 17 așa-numite pământuri rare, segment condusă de China, care exploatează între 80 și 90% din stocurile globale. Pe fondul defalcării geopolitice care pune în conflict America și Occidentul cu Rusia și China, această dependență pare din ce în ce mai nesustenabilă. Luna trecută, Marea Britanie, SUA și alți aliați occidentali au anunțat formarea Minerals Security Partnership, o încercare de a face lanțul de aprovizionare mai „sigur”. China a anunțat restricții asupra exporturilor de pământuri rare în decembrie 2020, o mutare considerată un mijloc de conservare a stocurilor. Articolul complet, în Știrile TVR.

Dovezi ale existenței apei pe Marte (sursa: Pexels)
Internațional

Dovezi ale existenței apei pe Marte

Dovezi ale existenței apei pe Marte. Mineralele hidratate descoperite de roverul chinez pe Marte într-un vast bazin despre care se crede că ar fi locul în care se afla un ocean sugerează că apa a existat pe suprafaţa planetei pentru mai mult timp decât se credea anterior, au declarat oameni de ştiinţă chinezi, relatează joi Reuters. Dovezi ale existenței apei pe Marte Conform unei analize a datelor transmise de roverul Zhurong, au fost detectate semne ale prezenţei apei în mineralele prelevate, vechi de 700 de milioane de ani, au anunţat oamenii de ştiinţă într-o lucrare publicată miercuri în revista Science Advances. Se crede că pe Marte a existat apă până cu circa 3 miliarde de ani în urmă, când a doua vârstă geologică a planetei, cunoscută sub numele de perioada hesperiană, s-a încheiat. În actuala perioada amazoniană, pe suprafaţa planetei nu mai există apă. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Solul care conţinea mineralele prelevate de Zhurong avea o crustă dură care s-ar fi putut forma prin creşterea apei subterane sau de la gheaţa topită care s-a evaporat de atunci, au mai spus oamenii de ştiinţă chinezi, potrivit Agerpres. Roverul chinez explorează vasta câmpie denumită "Utopia Planitia" de la aterizarea sa pe Marte în mai 2021. Zhurong a parcurs circa doi kilometri de la locul aterizării pe măsură ce adună date de pe teren. În ultimii ani, datele furnizate de o sondă aflată pe orbită operată de Agenţia Spaţială Europeană au arătat existenţa apei sub gheaţa de la polul sudic al planetei. Aproape toată apa de pe Marte se află în gheaţa sa polară, cu urme foarte mici în atmosfera subţire a planetei. Localizarea apei subterane reprezintă un element cheie pentru determinarea potenţialului planetei de a găzdui viaţă, precum şi oferirea unei resurse permanente pentru orice explorare umană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră