vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: descoperire

14 articole
Eveniment

Primii țânțari descoperiți vreodată în Islanda: o specie adaptată la frig extrem

Pentru prima dată în istorie, țânțarii au fost descoperiți în Islanda, una dintre ultimele regiuni ale lumii considerate până acum complet lipsite de aceste insecte. Țânțari descoperiți în Islanda Trei exemplare – două femele și un mascul – au fost găsite la aproximativ 30 de kilometri nord de capitala Reykjavik, potrivit unui anunț făcut de Matthias Alfredsson, entomolog la Institutul de Științe Naturale din Islanda. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Cei trei țânțari au fost capturați accidental, în cadrul unei proceduri menite să atragă moliile. Cercetătorii au folosit șnururi îmbibate cu vin fiert și zahăr, o metodă folosită pentru colectarea insectelor care preferă zaharurile. „Insectele au fost găsite pe șnururile îmbibate cu vin, amplasate în aer liber”, a explicat Alfredsson. Toate exemplarele capturate aparțin speciei Culiseta annulata, o specie cunoscută pentru rezistența sa la frig. Prima apariție confirmată a țânțarilor în mediul natural islandez Potrivit entomologului, aceasta este prima observare confirmată a țânțarilor într-un mediu natural din Islanda. Singurul caz anterior – un exemplar al speciei Aedes nigripes, supranumit „țânțarul arctic” – a fost identificat cu mulți ani în urmă într-un avion care a aterizat pe aeroportul din Keflavik, însă insecta respectivă a fost pierdută. Ipoteze privind originea Prezența celor trei țânțari ar putea indica o introducere recentă a speciei în Islanda, posibil prin intermediul navelor comerciale sau al containerelor. Cercetătorii nu exclud ipoteza ca insectele să fi ajuns accidental pe insulă, transportate de mărfuri sau echipamente. Alfredsson a subliniat că este nevoie de monitorizare atentă în primăvară, pentru a se stabili dacă țânțarii s-au stabilit definitiv în ecosistemul islandez sau dacă apariția lor a fost doar un incident izolat. Un ecosistem până acum fără țânțari Până la această descoperire, Islanda era, alături de Antarctica, unul dintre puținele locuri de pe glob fără țânțari. Temperaturile scăzute și iernile lungi au făcut până acum imposibilă supraviețuirea acestor insecte. Totuși, schimbările climatice – prin creșterea temperaturilor medii, verile mai lungi și iernile mai blânde – ar putea transforma, treptat, mediul islandez într-un habitat favorabil pentru astfel de specii. Specia Culiseta annulata, adaptată la frig extrem Chiar dacă încălzirea globală a fost invocată ca posibil factor, entomologul islandez consideră că nu aceasta explică prezența noilor insecte. „Această specie de țânțar pare să fie bine adaptată la climatele reci, datorită capacității sale de a petrece iarna ca adult, în spații adăpostite. Aceasta le permite să supraviețuiască iernilor lungi și aspre, chiar și când temperaturile scad sub zero grade”, a explicat Matthias Alfredsson. O nouă provocare pentru biodiversitatea islandeză Deși descoperirea are valoare științifică, ea ridică și întrebări legate de impactul ecologic pe termen lung. Dacă țânțarii se vor adapta și se vor reproduce în mediul islandez, ecosistemul local ar putea suferi modificări subtile, dar semnificative, în anii următori. Pentru moment, specialiștii pregătesc un program de monitorizare care va începe la primăvară, pentru a determina dacă Islanda rămâne o excepție în fața invaziei globale de țânțari — sau dacă și acest ultim bastion al naturii fără insecte a fost, în sfârșit, cucerit.

Țânțari descoperiți în Islanda (sursa: Pexels/Egor Kamelev)
Rinichi, transplantat independent de grupa sanguină (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Rinichi din grupa sanguină A, trecut în grupa 0 și apoi transplantat - procedură revoluționară

Rinichi, transplantat independent de grupa sanguină. O echipă de cercetători canadieni a reușit o premieră medicală: transformarea unui rinichi de grupa sanguină A în grupa 0 și transplantarea acestuia la o persoană aflată în moarte cerebrală. Rinichi, transplantat independent de grupa sanguină Experimentul, publicat pe 3 octombrie în revista Nature Biomedical Engineering și relatat de Live Science, deschide drumul către transplanturi mai accesibile pentru pacienții aflați pe listele de așteptare. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Rinichiul modificat a funcționat normal timp de două zile înainte de apariția semnelor de respingere. Cum funcționează conversia unui organ în grupa sanguină 0 Cercetătorii au detaliat în studiu modul în care au reușit să elimine antigenele grupei A dintr-un rinichi uman, utilizând enzime speciale care descompun aceste proteine. Rinichiul a fost perfuzat timp de două ore cu un fluid enzimatic, proces care a dus la transformarea sa într-un organ universal, compatibil cu orice grupă sanguină. Potrivit profesorului Stephen Withers, coautor al studiului și biochimist la Universitatea din British Columbia, metoda ar putea fi aplicată în viitor și altor organe, precum plămânii sau ficatul. Ce este procesul EC0 și de ce contează Protocolul enzimatic poartă denumirea EC0 (Enzymatically Converted to Group O) și a fost dezvoltat în 2022. Acesta a fost testat anterior pe plămâni, însă noul studiu reprezintă prima încercare de transplant real al unui organ EC0. Conversia este esențială, deoarece compatibilitatea între grupele sanguine limitează numărul transplanturilor posibile – o persoană cu grupa 0, de exemplu, poate primi doar un organ de aceeași grupă. Prin eliminarea antigenelor A sau B, EC0 poate extinde semnificativ accesul pacienților la organe compatibile. Rezultatele testului clinic pe un receptor uman Rinichiul convertit a fost transplantat unui receptor aflat în moarte cerebrală, cu acordul familiei, fără aplicarea terapiei standard de reducere a anticorpilor, pentru a evalua reacția naturală a organismului. Rinichiul EC0 a funcționat fără semne de respingere timp de 48 de ore, iar anticorpii anti-A au început să reacționeze abia în a treia zi, când organul a început să producă din nou antigene. Cercetătorii consideră că, într-un transplant clinic real, folosirea tratamentelor imunosupresoare ar putea asigura toleranța pe termen lung a acestor organe. Impactul descoperirii pentru viitorul transplanturilor Această reușită marchează un pas major în medicina transplantului, oferind o posibilă soluție pentru criza globală de organe. Deși metoda se află încă în stadiu experimental, cercetătorii sunt optimiști că tehnologia EC0 va permite, în viitor, crearea de organe universale, compatibile indiferent de grupa sanguină a pacientului. Dacă va fi validată clinic, această inovație ar putea reduce semnificativ timpul de așteptare pentru transplanturi și ar salva mii de vieți anual.

Un nou indiciu timpuriu în Alzheimer (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii

Un nou indiciu timpuriu în Alzheimer. O echipă de cercetători de la Florida International University (FIU) a identificat un posibil biomarker timpuriu al bolii Alzheimer, analizând o proteină cerebrală asociată inflamației neuronale. Descoperirea ar putea contribui la detectarea precoce a proceselor neurodegenerative care duc, în timp, la demență. Un nou indiciu timpuriu în Alzheimer Cercetătorii au studiat proteina translocator 18 kDa (TSPO), cunoscută pentru rolul său în inflamațiile cerebrale. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În experimentele efectuate pe șoareci cu modele de Alzheimer, aceștia au observat niveluri ridicate de TSPO încă de la vârsta de șase săptămâni – echivalentul a 18-20 de ani la oameni. Creșterea a fost observată în subiculum, o zonă a creierului esențială pentru formarea și consolidarea memoriei. Rezultate similare au fost găsite și în țesuturi cerebrale umane postmortem provenite de la nouă persoane din Columbia, purtătoare ale unei mutații genetice care provoacă Alzheimer precoce, de obicei la vârste între 30 și 40 de ani. Neuroinflamația, printre primele semne ale bolii „Neuroinflamația este un eveniment foarte timpuriu în Alzheimer, care influențează apariția bolii”, a explicat Tomás Guilarte, neurocercetător la FIU. El susține că TSPO ar putea deveni un instrument de diagnostic precoce, capabil să detecteze modificările cerebrale din stadiile incipiente: „Dacă putem identifica inflamația încă de la debutul bolii, am putea încetini progresia sau întârzia apariția simptomelor cu cinci sau șase ani – o perioadă crucială în care pacientul ar avea o calitate mai bună a vieții.” Femeile, mai expuse riscului de Alzheimer Cercetarea a evidențiat niveluri mai ridicate de TSPO la femelele de șoarece, ceea ce corespunde datelor epidemiologice care arată că femeile sunt mai predispuse la Alzheimer. Totodată, creșterea nivelului de TSPO a coincis cu formarea plăcilor de amiloid-beta – aglomerări de proteine considerate un factor cheie în declanșarea bolii. Microglia, celulele care alimentează „focul” inflamației cerebrale Cercetătorii au constatat că majoritatea creșterilor de TSPO provin din celulele imunitare ale creierului, numite microglia. Acestea se activează în prezența plăcilor amiloide, se multiplică și produc tot mai multă TSPO. „Nu am observat nicio creștere de TSPO în alte celule gliale, precum astrocitele. Asta arată că microglia este principalul motor al reacției inflamatorii”, a explicat Guilarte. Potrivit acestuia, microglia își pierde funcția normală de „curățare” a plăcilor și continuă să emită semnale de inflamație cronică, „ca și cum ar adăuga lemne pe foc”. O descoperire cu potențial major pentru diagnosticul timpuriu Deși studiul s-a concentrat pe forme genetice rare ale Alzheimerului cu debut precoce, concluziile oferă indicii cruciale despre mecanismele inițiale ale bolii. Echipa de la FIU lucrează deja la extinderea cercetărilor pentru a defini mai clar rolul proteinei TSPO în evoluția bolii Alzheimer. „Unul dintre cele mai mari obstacole este percepția că Alzheimerul este o boală a bătrâneții. Asta face ca mulți oameni să fie diagnosticați prea târziu”, a declarat Daniel Martinez-Perez, neurocercetător la FIU. „Sperăm ca studiul nostru să ajute la identificarea persoanelor aflate în stadiile incipiente, înainte ca boala să avanseze prea mult.”

Descoperire medicală: cancer provocat de virus (sursa: Pexels/Chokniti Khongchum)
Eveniment

Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global

Descoperire medicală: cancer provocat de virus. O nouă cercetare arată că o formă comună de papilomavirus uman (HPV), cunoscută sub numele de beta-HPV, ar putea fi mult mai periculoasă decât se credea. Descoperire medicală: cancer provocat de virus Până acum, acest virus era asociat doar indirect cu apariția cancerului cutanat, prin amplificarea efectelor nocive ale radiațiilor UV. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Studiul recent arată însă că beta-HPV poate integra materialul său genetic în celulele umane și poate stimula direct creșterea tumorilor. Cazul care a schimbat percepția asupra beta-HPV Descoperirea a pornit de la cazul unei femei de 34 de ani, diagnosticată cu carcinom scuamos cutanat (cSCC) pe frunte. Tumorile îi recidivau în mod repetat, chiar și după intervenții chirurgicale și tratamente imunoterapice. Analiza genetică a arătat că beta-HPV se integrase în ADN-ul tumoral și producea proteine virale care alimentau creșterea cancerului – un fenomen fără precedent în cazul acestui tip de virus. Un sistem imunitar vulnerabil, factor decisiv Pacienta suferea de o boală imună ereditară ce împiedica celulele T să elimine infecția cu HPV. Deși organismul ei putea repara în continuare daunele provocate de radiațiile UV – cauza tipică a cSCC – lipsa răspunsului imun a permis virusului să invadeze celulele pielii și să declanșeze cancerul. Femeia fusese tratată și pentru alte afecțiuni asociate HPV, inclusiv veruci cutanate și orale. Tratamentul care a eliminat cancerul și infecția virală După identificarea cauzei, pacienta a beneficiat de un transplant de celule stem din măduva osoasă, pentru a-i înlocui celulele T defecte cu unele sănătoase. Rezultatul: dispariția completă a cancerului agresiv și a celorlalte probleme provocate de HPV, fără recidive timp de trei ani. Imunologul Andrea Lisco, de la Institutul Național American pentru Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), subliniază că succesul a fost posibil datorită colaborării între specialiști în virusologie, imunologie, oncologie și transplant. Implicații pentru tratamentul personalizat al cancerului Deși radiațiile UV rămân principala cauză a cancerului cutanat, acest caz arată că în anumite situații, un virus aparent inofensiv poate provoca tumori agresive la persoanele cu imunitatea compromisă. Rezultatele subliniază importanța tratamentelor personalizate, adaptate profilului imunologic al pacientului, care pot depăși eficiența abordărilor standard. Lupta împotriva altor tulpini HPV O paralelă relevantă este cu alfa-HPV, recunoscut ca factor principal al cancerului de col uterin și al unor forme de cancer orofaringian. Vaccinarea pe scară largă împotriva acestei tulpini a redus semnificativ mortalitatea, oferind un precedent optimist și pentru cazuri precum cel al beta-HPV. O schimbare de paradigmă în oncologie „Această descoperire ar putea schimba complet modul în care înțelegem dezvoltarea și tratamentul carcinomului scuamos cutanat la pacienții cu imunitatea compromisă”, afirmă Andrea Lisco. Cercetătorii cred că acest caz nu este unic și că identificarea timpurie a mecanismului viral ar putea salva multe vieți.

Cuptor preistoric (Cucuteni), descoperit la Iași sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cuptor vechi (cultura Cucuteni), de 6.000 de ani, descoperit într-o comună din Iași

Cuptor preistoric (Cucuteni), descoperit la Iași. Un cuptor de ars ceramică vechi de 6.000 de ani a fost descoperit în comuna Românești, județul Iași, în cadrul unei cercetări arheologice recente. Cuptor preistoric (Cucuteni), descoperit la Iași Acesta aparține perioadei finale a culturii Cucuteni și este considerat cel mai mare cuptor cunoscut din această civilizație. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Alături de el a fost identificat și un segment din sistemul defensiv al unei așezări preistorice. Descoperirea oferă date valoroase despre organizarea și complexitatea comunităților eneolitice din zona Moldovei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Kepler-725c, o nouă planetă posibil locuibilă (sursa: astrobiology.com)
Eveniment

Kepler-725c, planetă nouă, descoperită în zona locuibilă a unei stele asemănătoare Soarelui

Kepler-725c, o nouă planetă posibil locuibilă. O echipă internațională de cercetători chinezi și germani a detectat o exoplanetă de tip „super-Terra” în zona locuibilă a unei stele similare Soarelui, deschizând noi perspective în căutarea vieții extraterestre. Informația a fost transmisă de agenția de presă Xinhua. Kepler-725c, o nouă planetă posibil locuibilă Planeta, denumită Kepler-725c, are o masă de aproximativ zece ori mai mare decât cea a Pământului și a fost descoperită prin metoda Variației Timpului de Tranzit (TTV) — o tehnică folosită pentru prima dată în acest context. Citește și: Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale Această metodă permite detectarea indirectă a planetelor, prin analizarea variațiilor din orbitele altor planete din același sistem. Kepler-725c se află în așa-numita zonă locuibilă a stelei sale — regiunea în care condițiile de temperatură permit existența apei în stare lichidă. Steaua gazdă, Kepler-725, este similară Soarelui nostru, iar exoplaneta parcurge o orbită completă în jurul acesteia în 207,5 zile, o durată comparabilă cu anul terestru. „Această planetă non-tranzitorie și steaua ei se află la aproximativ 2.472 de ani-lumină de Sistemul Solar”, a declarat Gu Shenghong, coordonatorul echipei de la Observatorul Yunnan din cadrul Academiei Chineze de Științe. Cum a fost posibilă detectarea planetei ascunse Cercetătorii au identificat existența planetei Kepler-725c prin analizarea semnalelor TTV generate de Kepler-725b, o planetă gazoasă gigantă cu o perioadă orbitală de 39,64 zile. Interacțiunile gravitaționale dintre cele două corpuri cerești au permis deducerea masei și parametrilor orbitali ai noii planete. „Această metodă TTV nu suferă de limitările observaționale ale metodelor clasice, precum tranzitul sau viteza radială, și are un potențial ridicat de a identifica planete cu masă mică în zone locuibile”, a explicat Sun Leilei, autorul principal al studiului. Cercetarea a fost realizată în colaborare de mai multe instituții de prestigiu: Observatorul Yunnan, Universitatea Xi'an Jiaotong-Liverpool, Institutul Nanjing de Optică și Tehnologie Astronomică, precum și Observatorul Astronomic din Hamburg. Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă Nature Astronomy. Confirmarea potențialului de viață Deși descoperirea este promițătoare, cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma dacă planeta ar putea susține viață. Condițiile atmosferice, compoziția chimică și prezența apei vor constitui următoarele direcții de cercetare. „Pentru a confirma prezența vieții, va fi nevoie de o analiză detaliată a mediului acestei exoplanete”, a adăugat Gu Shenghong.  

Progres major în tratamentul cancerului mamar (sursa: Facebook/Dana-Farber Cancer Institute)
Eveniment

Tratament impresionant pentru unele cancere mamare agresive, descoperit de institutul Dana-Farber

Progres major în tratamentul cancerului mamar. Un nou tratament a demonstrat o scădere semnificativă, aproape 50%, a riscului de progresie sau deces în cazul unei forme agresive de cancer mamar, denumită HER2-pozitiv, potrivit unui studiu prezentat luni la reuniunea anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică. Progres major în tratamentul cancerului mamar Este vorba despre primul progres major din ultimii peste 10 ani pentru acest tip de cancer, care afectează aproximativ 15%-20% dintre pacientele cu cancer mamar. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul HER2-pozitiv este o formă de cancer alimentată de hiperactivitatea genei HER2, ce determină producerea excesivă a unei proteine ce accelerează dezvoltarea și răspândirea celulelor canceroase în organism. După metastazare, speranța medie de viață a pacientelor este de aproximativ cinci ani. Tratamentul T-DXd, „bombă inteligentă” împotriva cancerului Noul medicament, denumit T-DXd, combină un anticorp cu un agent chimioterapic. Prin această abordare inovatoare, tratamentul acționează direct asupra celulelor canceroase, eliberând chimioterapia în interiorul lor. Strategia este descrisă de specialiști drept o „bombă inteligentă”, eficientă și cu efecte țintite. „Am aproape dublat durata în care pacientele au putut să își țină cancerul sub control”, a declarat oncologa Sara Tolaney, directoare la Institutul Dana-Farber din Boston. Rezultate promițătoare în cadrul studiului clinic În cadrul studiului, aproape 400 de paciente au primit tratamentul T-DXd în asociere cu anticorpul Pertuzumab, în timp ce alte 400 au urmat tratamentul standard THP. După 2,5 ani de monitorizare, riscul de progresie a bolii sau de deces a fost redus cu 44% în grupul tratat cu T-DXd, față de grupul standard. În plus, 15% dintre paciente au intrat în remisiune completă, comparativ cu 8,5% în grupul de control. Durata fără progresie a bolii: o diferență notabilă Durata medie până la recidivă sau agravare a fost de 40,7 luni în cazul tratamentului T-DXd + Pertuzumab și de 26,9 luni pentru tratamentul standard Această diferență ar putea deveni și mai mare pe măsură ce studiul continuă. Efecte secundare și perspectivă de aprobare Efectele adverse cele mai frecvente au fost: greață, diaree și anemie. Unele paciente au prezentat și un efect rar, implicând cicatrizarea plămânilor. Deși T-DXd este deja aprobat ca tratament de linia a doua, noua cercetare susține utilizarea sa timpurie, în combinație cu Pertuzumab. Studiul va fi transmis autorităților de reglementare, inclusiv FDA, iar cercetătoarea Sara Tolaney speră ca următoarele studii să vizeze optimizarea duratei tratamentului, mai ales pentru pacientele aflate în remisiune completă.  

Zăcământ de gaz descoperit în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Zăcământ de gaz în Marea Neagră de 75 de miliarde de metri cubi, descoperit de Turcia

Zăcământ de gaz descoperit în Turcia. O navă de explorare turcă a identificat un important zăcământ de gaz natural în apele adânci ale Mării Negre, cu rezerve estimate la 75 de miliarde de metri cubi. Potrivit președintelui Recep Tayyip Erdogan, această cantitate ar putea acoperi consumul gospodăriilor turcești timp de aproximativ trei ani și jumătate. Zăcământ de gaz descoperit în Turcia Erdogan a anunțat sâmbătă că valoarea economică a noii descoperiri este estimată la 30 de miliarde de dolari. Citește și: PSD îl susține neoficial, dar intens, pe George Simion - surse politice "Această cantitate este suficientă pentru a acoperi nevoile gospodăriilor noastre timp de aproximativ 3,5 ani", a declarat liderul turc. Noul zăcământ a fost identificat în puțul Goktepe-3, forat la o adâncime de 3.500 de metri. Acesta face parte din ansamblul de zăcăminte Sakarya, descoperit inițial în 2020 și devenit operațional în 2023. Conectare directă la rețeaua de transport Zăcământul este localizat la aproximativ 180 de kilometri nord-vest de portul Filyos, în provincia Zonguldak. Acesta este punctul de sosire al gazoductului care transportă gazul extras de pe fundul Mării Negre către rețeaua națională. Producția actuală și estimările pentru viitor În prezent, câmpul Sakarya produce 9,5 milioane de metri cubi de gaz natural pe zi. Erdogan a declarat că se preconizează o dublare a producției anul viitor și o creștere de patru ori până în 2028. Turcia rămâne dependentă de importuri Consumul anual de gaz al Turciei este estimat între 50 și 60 de miliarde de metri cubi, adică aproximativ 150 de milioane de metri cubi pe zi. Cea mai mare parte a acestui volum provine din importuri din Rusia, Azerbaidjan și Iran. Gazul natural, esențial pentru energie și gospodării Majoritatea gospodăriilor din Turcia sunt conectate la rețeaua publică de gaz, utilizat atât pentru gătit, cât și pentru încălzire. În plus, aproximativ 19% din producția de energie electrică a țării depinde de gaz, devansând surse precum energia hidraulică (21%), eoliană (10%) și solară (7,5%), dar fiind sub cărbune (35%).

Descoperire revoluționară pentru tratarea bolilor neurodegenerative (sursa: Pexels/Kampus Production)
Eveniment

Speranță pentru bolnavii de Alzheimer și Parkinson: o descoperire revoluționară pentru tratamente

Descoperire revoluționară pentru tratarea bolilor neurodegenerative. O echipă de oameni de știință din Australia a identificat o moleculă capabilă să blocheze moartea celulară, deschizând noi perspective pentru tratarea bolilor neurodegenerative precum Parkinson și Alzheimer, potrivit unui anunț făcut luni de Institutul de Cercetare Medicală Walter & Eliza Hall (WEHI), citat de agenția Xinhua. Descoperire revoluționară pentru tratarea bolilor neurodegenerative „În prezent, nu există tratamente care să împiedice moartea neuronilor și să încetinească progresia bolii Parkinson. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Orice medicament care ar realiza acest lucru ar fi revoluționar”, a declarat Grant Dewson, directorul Centrului de Cercetare a Bolii Parkinson din cadrul WEHI. Descoperirea se bazează pe inhibarea proteinei BAX – considerată o „proteină ucigașă” – care joacă un rol-cheie în declanșarea morții celulare. Potrivit unui comunicat oficial al institutului, molecula descoperită are capacitatea de a împiedica BAX să afecteze mitocondriile, protejând astfel celulele de la autodistrugere. Screening-ul a peste 100.000 de compuși, un pas decisiv Cercetătorii de la WEHI, în colaborare cu National Drug Discovery Center (NDDC), au analizat peste 100.000 de compuși chimici. În urma acestui proces, au identificat o substanță care inhibă eficient activitatea BAX, protejând mitocondriile – „uzinele de energie” ale celulei – și permițând supraviețuirea acesteia. Un posibil început pentru o nouă generație de tratamente „Această descoperire ar putea deschide calea către dezvoltarea unei noi generații de inhibitori ai morții celulare, cu aplicabilitate în tratamentul bolilor neurodegenerative”, a declarat Li Kaiming, autorul principal al studiului și cercetător în cadrul WEHI. Studiul a fost publicat în revista Science Advances. WEHI: de la cercetări oncologice la tratamente neurodegenerative După decenii de cercetări dedicate morții celulare, WEHI, cel mai vechi institut de cercetare medicală din Australia, se concentrează acum pe dezvoltarea unor medicamente care să vizeze bolile neurodegenerative pentru care nu există, în prezent, tratamente curative. Printre acestea se numără Parkinson și Alzheimer, afecțiuni devastatoare pentru milioane de pacienți din întreaga lume.

Descoperirea fosilelor care rescriu evoluția umană (sursa: IPHES-CERCA)
Eveniment

Oase ale unui exemplar dintr-o specie umană necunoscută, descoperite în Spania

Descoperirea fosilelor care rescriu evoluția umană. O echipă de cercetători a descoperit în Spania fosile faciale umane cu o vechime cuprinsă între 1,1 și 1,4 milioane de ani. Acestea ar putea aparține unei specii necunoscute până acum, schimbând perspectiva asupra primilor locuitori ai Europei, potrivit revistei Science. Descoperirea fosilelor care rescriu evoluția umană Situl arheologic Sima del Elefante, situat în apropierea orașului Burgos, a oferit una dintre cele mai vechi fosile umane descoperite pe continent. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Fragmentele recuperate reprezintă aproximativ 80% din partea stângă a feței unui individ adult, incluzând pomeții și maxilarul superior. „Această descoperire scrie o pagină nouă în istoria evoluției umane”, a afirmat paleoantropologul José Maria Bermúdez de Castro. „Pink” – un omagiu pentru Pink Floyd Cercetătorii au denumit fosila „Pink”, în onoarea trupei rock Pink Floyd. Analiza anatomiei faciale a relevat trăsături mai primitive decât cele ale Homo antecessor, o specie umană care a trăit în Europa acum 850.000 de ani. Partea centrală a feței lui „Pink” era mai masivă și mai proeminentă decât cea a Homo antecessor, având similarități, dar și diferențe, față de Homo erectus – prima specie umană care a migrat din Africa. O nouă verigă în evoluția umană? Deși fosilele descoperite nu sunt suficient de complete pentru a confirma o specie nouă, cercetătorii au atribuit descoperirii denumirea provizorie Homo affinis erectus, subliniind asemănările cu Homo erectus. Această descoperire adaugă o nouă piesă puzzle-ului evoluției umane, deschizând noi direcții de cercetare. „Aceste descoperiri ne oferă perspective noi asupra locuirii timpurii a Europei”, a declarat Rosa Huguet, arheolog și autor principal al studiului publicat în revista Nature. Primele populații ale Europei: Ce știm până acum? Istoria primilor locuitori ai Europei este încă plină de necunoscute. Cele mai vechi fosile atribuite lui Homo erectus au fost descoperite în Georgia, în situl Dmanisi, având o vechime de 1,8 milioane de ani. De asemenea, în România au fost identificate oase cu urme de tăieturi datând de 1,95 milioane de ani, sugerând utilizarea uneltelor din piatră. Anterior, în Sima del Elefante, fusese descoperit un fragment de maxilar de 1,2 milioane de ani, aparținând unei specii neidentificate. Descoperirea lui „Pink” vine dintr-un strat mai adânc, ceea ce confirmă o vechime și mai mare. Cât de aproape era „Pink” de omul modern? Homo sapiens a apărut mult mai târziu, în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, în Africa. Anatomia facială a lui „Pink” seamănă mai mult cu Homo erectus, având o structură nazală mai plată, spre deosebire de Homo antecessor și Homo sapiens, care aveau oase nazale mai proeminente. „Nu știm dacă specia lui Pink a coexistat cu Homo antecessor sau dacă aceasta a fost o populație anterioară, dar descoperirile sugerează o migrație umană mai timpurie decât credeam”, a explicat Rosa Huguet. Lângă fosilele lui „Pink” au fost descoperite unelte simple din cuarț și cremene, alături de oase de animale cu urme de tăiere. Aceste descoperiri sugerează că oamenii din acea perioadă practicau măcelărirea animalelor, folosind unelte rudimentare. O provocare științifică Deși rămășițele descoperite nu sunt complete, cercetătorii au reușit să reconstituie parțial anatomia facială a lui „Pink” prin tehnici avansate de imagistică 3D și metode de restaurare. Însă, genul individului nu a putut fi stabilit cu certitudine.

Homo Olteniensis, noua vedetă a antropologiei (sursa: nature.com)
Eveniment

Homo Olteniensis, noua vedetă a antropologiei

Homo Olteniensis, noua vedetă a antropologiei. Situl arheologic Bugiulești, cunoscut și sub numele de „Valea lui Grăunceanu”, din comuna Tetoiu, județul Vâlcea, a devenit subiectul unui studiu publicat recent în Nature Communications. Homo Olteniensis, noua vedetă a antropologiei Arheologul Ionuț Tuțulescu afirmă că aceste cercetări oferă indicii importante despre rolul Europei în procesul de antropogeneză, contestând ipoteza că originea omului este legată exclusiv de Africa. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună "După cum se ştie, în secolul trecut, un regretat mare arheolog, C.S. Nicolaescu-Plopşor, a efectuat cercetări arheologice în sudul judeţului, la Tetoiu, în fostul sat Bugiuleşti, de unde domnia sa remarca şi preconiza existenţa unei tabere primitive din Paleoliticul Inferior ca fiind descoperită aici. Mai mult, în literatura de specialitate, dar şi în rândul arheologilor, există o legendă, cum că fiul acestuia, Dandu Nicolaescu-Plopşor, ar fi descoperit o calotă craniană, dar care s-ar fi pierdut. Acesta ţine de domeniul fantasticului", a declarat, pentru AGERPRES, arheologul Muzeului Judeţean Vâlcea, Ionuţ Tuţulescu. Cercetările, de peste 60 de ani Cercetările în această zonă au început în urmă cu peste 60 de ani, fiind inițiate de istoricul și arheologul Constantin S. Nicolaescu-Plopșor. În „Valea lui Grăunceanu” au fost identificate fosile de mamifere și vertebrate din villafranchian, precum și fragmente osoase atribuite speciei umane, denumite Homo Olteniensis. În literatura de specialitate, există relatări despre o calotă craniană descoperită de fiul lui Nicolaescu-Plopșor, care însă s-ar fi pierdut. Studiul publicat confirmă că situl de la Tetoiu este cel mai vechi sit european care atestă activitatea unei comunități hominide, datând de acum aproape 2 milioane de ani. Cercetările au identificat urme de descărnare pe oasele faunistice, sugerând utilizarea uneltelor. Ipoteze despre hominidul local Deși tipul exact de hominid rămâne necunoscut, cercetările subliniază importanța acestei descoperiri pentru înțelegerea evoluției umane. După anul 2000, cercetările au fost reluate cu sprijinul unor universități din SUA, în colaborare cu Muzeul Olteniei din Craiova. Rezultatele sugerează că apariția omului este legată atât de Africa, cât și de Europa. Ipoteza Australanthropus Olteniensis, propusă de Nicolaescu-Plopșor, sugerează existența unui hominid unic în zona Olteniei. Arheologul Ionuț Tuțulescu subliniază că acest sit redefinește rolul Europei în procesul de antropogeneză. Beneficiile descoperirii pentru comuna Tetoiu Autoritățile locale văd în aceste descoperiri o oportunitate de a pune localitatea pe harta turistică. Primarul Viorel Herăscu plănuiește modernizarea și includerea sitului într-un circuit turistic.

Orcile pot învăța redarea cuvintelor umane (sursa: unilad.com)
Eveniment

Orcile pot învăța redarea cuvintelor umane

Orcile pot învăța redarea cuvintelor umane. O înregistrare cu orca Wikie, care imită (VIDEO) cuvinte umane precum „hello” și „bye bye”, a stârnit reacții amestecate – uimire și teamă – din partea ascultătorilor. Cercetătorii au descoperit abilitățile uimitoare ale acestei specii printr-un studiu publicat în 2018. Cât de inteligente sunt orcile? Orcile, cunoscute și sub numele de balene ucigașe, sunt cele mai mari membre ale familiei delfinilor și unul dintre cei mai puternici prădători din oceane. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Acestea pot înota până la 40 de mile pe zi și au cel mai mare creier dintre mamiferele marine, conform National Geographic. Orcile pot învăța redarea cuvintelor umane Un studiu internațional, publicat în Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences, și citat de UNILAD, a demonstrat că orcile pot mima sunete umane, oferind dovezi că acestea învață prin imitație vocală. Cercetarea a fost condusă de experți din Germania, Spania, Marea Britanie și Chile. Cercetătorii au antrenat o orca de 14 ani, pe nume Wikie, să copieze sunete noi. Aceasta a fost expusă unor sunete familiare din repertoriul orcilor, apoi unor sunete complet noi, inclusiv cuvinte umane precum „hello”, „Amy” și „bye bye”. Wikie a reușit să imite cu acuratețe două dintre cuvintele umane de la prima încercare, iar alte sunete au fost reproduse în mod remarcabil pe parcursul experimentului. Reacții la înregistrarea vocii "demonice" Înregistrările cu Wikie au provocat reacții intense. Ascultătorii au descris sunetele ca fiind fascinante, dar și înfricoșătoare, unul dintre ei afirmând că „hello” sună „demonic”. Totuși, mulți au fost impresionați de abilitatea incredibilă a animalului de a imita sunetele umane. O descoperire remarcabilă Orcile au un aparat vocal complet diferit de cel al oamenilor, ceea ce face imitarea sunetelor umane cu atât mai spectaculoasă. Cu toate acestea, cercetătorii nu au dovezi că Wikie sau alte orci ar înțelege semnificația cuvintelor pe care le reproduc. Studiul oferă primele dovezi că orcile pot învăța sunete prin imitație, ceea ce ar putea explica dialectele complexe pe care acestea le dezvoltă în sălbăticie. Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că sunt necesare mai multe experimente pentru a înțelege pe deplin acest comportament.

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic (sursa: Unsplash)
Internațional

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic au fost descoperite în Turcia. A fost trâmbițată ca o descoperire care va pune capăt dependenței industriei ecologice de China, scrie The Times. O rezervă recent descoperită de pământuri rare, un grup de minerale vitale pentru stocarea energiei alternative, ar fi a doua ca mărime din lume după cea deținută de China, care domină producția mondială. Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic Descoperit lângă orașul Eskisehir, pe câmpia centrală a Anatoliei, noul depozit se află pe teritoriul NATO, un aspect din ce în ce mai important pentru industria occidentală. Ministerul turc al Energiei și Resurselor Naturale a prognozat că cele 694 de milioane de tone de zăcăminte conțin suficiente pământuri rare pentru a alimenta lumea timp de o mie de ani. „Obiectivul nostru este să procesăm 570.000 de tone de minereu anual când această instalație va atinge capacitatea maximă”, a spus președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Aceasta ar oferi o soluție la o mare problemă care întârzie tranziția mondială spre energia verde, dar scepticii subliniază că detaliile sunt vagi, iar cifrele citate se referă la cantitatea de minereu găsită și că cantitatea de pământuri rare produsă efectiv va depinde, ca în tot mineritul, de puritatea minereului. China bravează Dar China vrea să pară lipsită de griji. „Avantajul tehnologic și industrial al Chinei în industria globală a pământurilor rare va fi menținut în viitor”, a prezis Global Times, un oficios al Partidului Comunist, citând persoane din interiorul industriei. „Descoperirea unei rezervații de pământuri rare în Turcia nu va avea un impact evident asupra poziției globale a Chinei.” Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Chiar și așa, descoperirea turcească ar trebui să ofere cel puțin o imagine mai puțin sumbră pentru Occident decât au pictat-o pesimiștii în ultimii ani. „Nu aș spune că acesta este salvatorul pieței europene, dar este o veste binevenită”, a declarat Ryan Castilloux, managing director al Adamas Intelligence, o companie de consultanță. „Problema este atât de mare, cererea crește atât de repede încât avem nevoie de multe astfel de descoperiri care să vină online.” O alianță pentru siguranța mineralelor Cea mai solidă speranță pentru o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii câțiva ani depinde de înlocuirea rapidă a motorului cu ardere internă cu mașini electrice alimentate de baterii. Marea Britanie și America se angajează să interzică vânzările de vehicule noi pe benzină și diesel până în 2045. Dar realizarea acestor baterii necesită o gamă de minerale, inclusiv cele 17 așa-numite pământuri rare, segment condusă de China, care exploatează între 80 și 90% din stocurile globale. Pe fondul defalcării geopolitice care pune în conflict America și Occidentul cu Rusia și China, această dependență pare din ce în ce mai nesustenabilă. Luna trecută, Marea Britanie, SUA și alți aliați occidentali au anunțat formarea Minerals Security Partnership, o încercare de a face lanțul de aprovizionare mai „sigur”. China a anunțat restricții asupra exporturilor de pământuri rare în decembrie 2020, o mutare considerată un mijloc de conservare a stocurilor. Articolul complet, în Știrile TVR.

Dovezi ale existenței apei pe Marte (sursa: Pexels)
Internațional

Dovezi ale existenței apei pe Marte

Dovezi ale existenței apei pe Marte. Mineralele hidratate descoperite de roverul chinez pe Marte într-un vast bazin despre care se crede că ar fi locul în care se afla un ocean sugerează că apa a existat pe suprafaţa planetei pentru mai mult timp decât se credea anterior, au declarat oameni de ştiinţă chinezi, relatează joi Reuters. Dovezi ale existenței apei pe Marte Conform unei analize a datelor transmise de roverul Zhurong, au fost detectate semne ale prezenţei apei în mineralele prelevate, vechi de 700 de milioane de ani, au anunţat oamenii de ştiinţă într-o lucrare publicată miercuri în revista Science Advances. Se crede că pe Marte a existat apă până cu circa 3 miliarde de ani în urmă, când a doua vârstă geologică a planetei, cunoscută sub numele de perioada hesperiană, s-a încheiat. În actuala perioada amazoniană, pe suprafaţa planetei nu mai există apă. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Solul care conţinea mineralele prelevate de Zhurong avea o crustă dură care s-ar fi putut forma prin creşterea apei subterane sau de la gheaţa topită care s-a evaporat de atunci, au mai spus oamenii de ştiinţă chinezi, potrivit Agerpres. Roverul chinez explorează vasta câmpie denumită "Utopia Planitia" de la aterizarea sa pe Marte în mai 2021. Zhurong a parcurs circa doi kilometri de la locul aterizării pe măsură ce adună date de pe teren. În ultimii ani, datele furnizate de o sondă aflată pe orbită operată de Agenţia Spaţială Europeană au arătat existenţa apei sub gheaţa de la polul sudic al planetei. Aproape toată apa de pe Marte se află în gheaţa sa polară, cu urme foarte mici în atmosfera subţire a planetei. Localizarea apei subterane reprezintă un element cheie pentru determinarea potenţialului planetei de a găzdui viaţă, precum şi oferirea unei resurse permanente pentru orice explorare umană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră