luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: demitere

30 articole
Politică

Bolojan poate fi al 7-lea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes

După 1990, moțiunile de cenzură au devenit o constantă a vieții politice românești, însă eficiența lor reală a rămas limitată, doar câteva reușind să ducă la căderea guvernelor. Între 1990 și 2026 au fost depuse 51 de moțiuni de cenzură, dar numai șase au fost adoptate. Premierii demiși în urma acestor voturi sunt Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021). Un caz aparte rămâne cel al lui Sorin Grindeanu, demis chiar de propriul partid. Moțiunea de cenzură Decizia PSD de a-și retrage miniștrii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan readuc în prim-plan unul dintre cele mai importante instrumente parlamentare: moțiunea de cenzură. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Deși apare frecvent în viața politică românească, istoria ultimelor trei decenii arată că doar în cazuri limitate aceasta a dus la căderea unui guvern. Analiza evoluției moțiunilor de cenzură după 1990 relevă un paradox: ele sunt des folosite, dar rar decisive. Ce este moțiunea de cenzură și cum funcționează Moțiunea de cenzură este principalul mecanism prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, iar efectul este imediat: executivul este demis și rămâne interimar până la instalarea unui nou cabinet. După adoptare, guvernul își exercită atribuțiile limitat, fără a putea promova politici majore, până la formarea unui nou executiv. În practică, însă, depunerea unei moțiuni are adesea mai degrabă rol politic și simbolic decât unul efectiv. Câte moțiuni de cenzură au fost după 1990 Datele academice și analizele politice arată că România a avut un număr ridicat de moțiuni de cenzură în perioada post-comunistă. Între 1989 și 2012 au fost dezbătute aproximativ 25 de moțiuni de cenzură, dintre care doar două au trecut. Ritmul s-a accelerat după 2007, când astfel de inițiative au devenit tot mai frecvente, fără a produce însă schimbări politice majore. În ultimii ani, practica a devenit aproape rutină: guvernele sunt supuse periodic unor astfel de voturi, fără ca acestea să ducă automat la schimbarea puterii. Premierii care au căzut prin moțiune Deși moțiunile sunt frecvente, numărul premierilor care au fost efectiv demişi este relativ mic. Printre cazurile notabile se numără: Emil Boc (2009) Mihai Răzvan Ungureanu (2012) Sorin Grindeanu (2017) Viorica Dăncilă (2019) Ludovic Orban (2020) Florin Cîțu (2021) Dintre acestea, câteva exemple notabile. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis în 2021 cu un număr record de voturi, într-un context de criză politică majoră. La fel, cabinetul condus de Ludovic Orban a căzut în 2020, devenind unul dintre cele mai scurte mandate guvernamentale în urma unei moțiuni de cenzură. Sorin Grindeanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depusă de propriul partid, PSD. 1990–1996: început timid, fără impact real În primii ani post-comuniști, instrumentul a fost rar utilizat și fără efect. Între 1990 și 1992 nu a fost depusă nicio moțiune, iar în perioada guvernului Nicolae Văcăroiu au existat cinci inițiative ale opoziției, toate respinse, într-un context de majoritate parlamentară stabilă. 1996–2004: instrument politic fără rezultate Odată cu alternanța la putere, moțiunea devine mai vizibilă, dar rămâne ineficientă. Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu și Adrian Năstase au trecut peste mai multe moțiuni depuse de opoziție, toate respinse, confirmând că majoritățile solide blocau orice schimbare. 2004–2008: frecvență mai mare, același rezultat Frecvența crește în perioada 2004–2008, când guvernul Călin Popescu-Tăriceanu se confruntă cu șase moțiuni de cenzură. Toate au fost respinse, pe fondul disputelor legate de integrarea europeană și reformele interne. 2009: momentul de ruptură Momentul decisiv apare în 2009, cu moțiunea „11 împotriva României”. Inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, moțiunea duce la căderea guvernului Emil Boc, marcând prima demitere prin acest mecanism în România post-1989. 2010–2012: criza economică și presiunea politică Pe fondul măsurilor de austeritate, guvernul Boc a fost vizat de mai multe moțiuni, toate respinse. Însă, în 2012 opoziția USL reușește să demită guvernul Mihai Răzvan Ungureanu după doar câteva luni de mandat. 2012–2016: stabilitate relativă Guvernele conduse de Victor Ponta au trecut peste patru moțiuni respinse, într-o perioadă de relativă stabilitate politică. Moțiunea a fost utilizată mai ales ca instrument de presiune și comunicare. 2017: demiterea lui Grindeanu, caz unic în Europa Un episod atipic apare în 2017, când guvernul Sorin Grindeanu este demis chiar de propriul partid, PSD. Moțiunea a fost adoptată după ce o primă încercare a opoziției fusese respinsă. 2018–2021: moțiuni decisive și instabilitate În 2019, guvernul Viorica Dăncilă cade în urma unei moțiuni inițiate de opoziție. Perioada 2020–2021 aduce o instabilitate accentuată: guvernele Ludovic Orban și Florin Cîțu sunt demise prin moțiuni de cenzură, cea din urmă fiind adoptată cu un număr record de voturi. 2022–2026: frecvență mare, eficiență redusă După 2022, deși moțiunile devin frecvente în cazul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Toate sunt respinse, ceea ce confirmă o tendință recentă: moțiunea de cenzură rămâne un instrument de presiune și comunicare politică, eficient doar în momente de ruptură majoră în interiorul coalițiilor de guvernare. De ce majoritatea moțiunilor eșuează În mod obișnuit, moțiunile de cenzură nu reușesc să treacă dintr-un motiv simplu: lipsa unei majorități parlamentare. Guvernele care controlează sau negociază o majoritate solidă pot bloca aceste inițiative, iar opoziția folosește moțiunile mai degrabă ca instrument de presiune și comunicare politică. De exemplu, guvernul condus de Ilie Bolojan a supraviețuit mai multor moțiuni recente, care nu au reușit să adune voturile necesare. Moțiunile de cenzură ca instrument politic În România, moțiunea de cenzură a devenit un instrument standard al opoziției. Dincolo de șansele reale de adoptare, ea are mai multe funcții: - atrage atenția publică asupra unor probleme - testează coeziunea majorității - creează presiune politică asupra guvernului În multe cazuri, chiar și o moțiune respinsă poate avea efecte politice indirecte, cum ar fi remanieri sau negocieri în interiorul coaliției.

Moțiunea de cenzură, guverne demise (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Noul plan PSD de demitere a lui Bolojan are o ofertă generoasă: 72 de ore ca să demisioneze Foto: Inquam/George Calin
Politică

Noul plan PSD de demitere a lui Bolojan are o ofertă generoasă: 72 de ore ca să demisioneze

Noul plan PSD de demitere a lui Bolojan are o ofertă generoasă: formațiunea condusă de Sorin Grindeanu și de soțul Olguței Vasilescu, Claudiu Manda, îi va oferi premierului un termen de 72 de ore ca să demisioneze, afirmă surse politice. Acest termen va curge din momentul în care PSD va stabili, prin referendum, că actualul șef al Guvernului trebuie schimbat. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Noul plan PSD de demitere a lui Bolojan are o ofertă generoasă: 72 de ore ca să demisioneze Lui Bolojan i se va oferi postul de președinte al Senatului. În plus, PSD a renunțat să mai solicite ca USR să fie scos de la guvernare.  Dacă Bolojan nu demisionează, va urma demisia miniștrilor PSD din Guvern. Constituția prevede, la articolul 85: „(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”.  Totuși, guvernul Bolojan ar putea funcționa timp de 45 de zile în condiții de interimat, potrivit Codului administrativ și articolului 107 din Constituție.  PSD mai speră ca Bolojan să încerce să negocieze cu AUR un vot de susținere pentru noul guvern, fără PSD.   

Grindeanu, sondaj intern: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?” Foto: Facebook
Politică

Grindeanu, sondaj intern: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declanșat un sondaj intern, între membrii partidului pe care-l conduce: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?”, anunță mai multe site-uri apropiate PSD.  Citește și: Un condamnat la pușcărie, cu executare, încă șef la o agenție care gestionează miliarde de euro. Fostul polițist Chesnoiu este membru PSD, client al grupării Paul Stănescu Sondajul a fost distribuit pe aplicația de messenger a Facebook.  Sondajul e postat la o zi după ce liderul PSD l-a criticat pe premierul liberal că a blocat discuțiile pentru bugetul 2026, acuzație respinsă de Bolojan. Grindeanu, sondaj intern: „Ar trebui demis prim-ministrul Bolojan imediat după aprobarea bugetului?” Știripesurse.ro susține că  peste 800 de persoane votaseră pentru demiterea premierului, în timp ce aproximativ 90 s-au pronunțat împotrivă „Dacă nu le dăm oamenilor o gură de aer, după scumpirile în lanț, o să rămânem noi, coaliția, fără oxigen.”, i-a spus Sorin Grindeanu lui Ilie Bolojan, într-o discuție față în față la o ședință de coaliție din luna februarie. Potrivit unor surse din PSD, citate de postul B1, scenariul aflat pe masa liderilor PSD, prin care Bolojan poate fi împins să demisioneze, este că atunci când un Guvern nu are voturi să treacă prin Parlament cel mai important act normativ pe care-l adoptă anual, anume bugetul de stat, atunci premierul acelui guvern a pierdut de facto majoritatea parlamentară și cabinetul condus de el nu mai are legitimitate, arată stiripesurse.ro. Canalul de messenger al liderului PSD are peste 4.000 de urmăritori și peste jumătate dintre aceștia au răspuns, până la ora publicării acestui material, sondajului, majoritatea fiind de părere că 'DA!', ar trebui demis premierul după aprobarea bugetului.

Profesor ieșean destituit pentru hărțuire sexuală (sursa: Facebook/Universitatea de Ştiinţele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi)
Eveniment

Profesorul libidinos, destituit după ce a fost acuzat și de viol de către o studentă

Un profesor universitar de la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științele Vieții din Iași, șef lucr. dr. Corneliu Gașpar, a fost destituit după ce Comisia de Etică a confirmat acuzații grave de hărțuire și un act sexual neconsimțit petrecut în biroul său. Profesor ieșean destituit pentru hărțuire sexuală Ironia este că acesta preda chiar cursul „Etică și integritate academică”, fiind cunoscut pentru implicarea în activități de evaluare și cercetare. Citește și: EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica, subordonatul ministrului Apărării, de mai multe ori Cazul a ieșit la iveală după ce „Ziarul de Iași” a publicat informații privind comportamentele sale nepotrivite față de studente. Deși doar o singură plângere oficială a fost depusă, numeroase mărturii din mediul online indică un tipar de abuz și intimidare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Excursii de lux, din fonduri europene (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

Excursii de lux pe bani europeni pe Coasta de Azur și în Cipru, organizate de un director din MIPE

Excursii de lux, din fonduri europene. Un director din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a fost demis după ce a aprobat organizarea a două traininguri externe, unul la Nisa, pe Coasta de Azur, și celălalt la Larnaca, Cipru. Cele două sesiuni, cu câte 15 participanți fiecare, ar fi costat în total 535.000 de lei, cheltuieli acoperite din fonduri europene. Excursii de lux, din fonduri europene Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că deplasările erau planificate pentru hoteluri de patru și cinci stele și că directorul care a aprobat cheltuielile figura și el printre participanți. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea „Le-am comunicat că nimeni nu pleacă pe banii statului la Nisa sau la Larnaca pentru training-uri mai mult sau mai puțin importante. Am aflat că deplasările au fost anulate, însă șapte participanți au zburat deja spre Nisa cu biletele cumpărate anterior”, a spus ministrul. Control comun și sancțiuni disciplinare Pîslaru a dispus un control comun al corpului de control al ministerului și al autorității de management, pentru a verifica modul în care au fost pregătite deplasările. „Toleranța mea și a acestui Guvern pentru risipa banului public este zero. Am dispus demiterea directorului și sesizări disciplinare pentru toți colegii care au plecat în excursie pe bani publici”, a precizat ministrul. „Fondurile europene nu sunt bani gratis” Oficialul a subliniat că fondurile europene trebuie folosite exclusiv pentru modernizarea României, nu pentru deplasări nejustificate. „Banii europeni nu sunt făcuți să-i cheltui pe prostii. Atâta timp cât vom avea această mentalitate că sunt bani gratis, vom fi într-o mare eroare. Românii nu pot avea încredere în administrație dacă astfel de comportamente sunt tolerate”, a concluzionat Dragoș Pîslaru.

Asumarea reformelor, Guvernul poate să cadă (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Guvernul poate cădea după asumarea răspunderii, luni, pe pachetul doi de reforme

Asumarea reformelor, Guvernul poate să cadă. Executivul își va angaja răspunderea în Parlament luni, de la ora 19:00, pe cinci proiecte legislative incluse în al doilea pachet de reforme. Executivul poate fi demis dacă o moțiune de cenzură depusă în termen de trei zile va fi adoptată. Asumarea reformelor, Guvernul poate să cadă Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului a fost convocată conform deciziei Birourilor permanente reunite. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Deputații pot depune amendamente până luni dimineață, la ora 9:00, urmând ca Guvernul să decidă în ședință dacă le va accepta. Potrivit articolului 114 din Constituție, Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau asupra unui proiect de lege. Executivul este demis dacă o moțiune de cenzură depusă în termen de trei zile este adoptată. În caz contrar, proiectele de lege prezentate se consideră adoptate, împreună cu eventualele amendamente acceptate. Cinci proiecte legislative deja adoptate de Guvern Vineri, Guvernul a aprobat cinci proiecte de lege. Acestea vizează reforme importante: modificarea pensiilor de serviciu, guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, eficientizarea unor autorități administrative autonome, măsuri în domeniul sănătății și redresarea resurselor publice. Un al șaselea proiect, în discuție duminică Un al șaselea proiect legislativ, privind măsuri în administrația locală, va fi analizat duminică de Executiv. Acesta urmează să fie inclus în lista de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

Trump continuă epurările, șeful DIA destituit (sursa: US Department of Defense)
Internațional

Continuă decimarea Pentagonului pentru orgoliul lui Trump: ultimul vizat, șeful informațiilor

Trump continuă epurările, șeful DIA destituit. Secretarul apărării american, Pete Hegseth, l-a demis pe general-locotenentul Jeffrey Kruse, șeful Agenției de Informații a Pentagonului (DIA), împreună cu alți doi comandanți militari de rang înalt. Trump continuă epurările, șeful DIA destituit Decizia face parte dintr-o nouă rundă de epurări la nivelul Pentagonului, în contextul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Citește și: Nu e banc, e întâmplare reală cu polițiști: a scris un proces-verbal cu toate datele greșite - an, nume, CNP Motivul destituirii lui Kruse nu a fost clar, dar momentul coincide cu scurgerea în presă a unei evaluări DIA privind atacurile americane asupra Iranului. Epurări succesive în rândul conducerii militare Pe lângă Kruse, au fost concediați șeful rezervelor navale americane și comandantul Comandamentului de război special naval. Oficialii au precizat că nu cunosc motivele exacte, însă valul de destituiri se înscrie în tendința administrației Trump de a elimina ofițeri și diplomați percepuți drept opozanți. În aprilie, Trump l-a destituit pe generalul Timothy Haugh de la conducerea NSA, iar în februarie Hegseth l-a demis pe generalul C.Q. Brown, președintele Statului Major Interarme. Reacții politice și acuzații de loialitate forțată Senatorul democrat Mark Warner a criticat decizia, afirmând că administrația Trump transformă agențiile de informații într-un test de loialitate. Tensiunile s-au accentuat după ce o evaluare preliminară a DIA a contrazis declarațiile lui Trump privind distrugerea completă a unor instalații nucleare iraniene, ceea ce a provocat furia Casei Albe. Revocări de autorizații și restructurări masive La doar două zile înainte de demiterea lui Kruse, directoarea Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a anunțat retragerea autorizațiilor de securitate pentru 37 de actuali și foști profesioniști din domeniul informațiilor. Printre cei vizați s-au aflat și Joe Biden, precum și Kamala Harris, adversari politici ai lui Trump. În paralel, Gabbard a inițiat o restructurare amplă a biroului său, reducând personalul cu 40% și vizând economii de peste 700 de milioane de dolari anual.

Ilie Bolojan analizează demiterea lui Piedone (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Bolojan încă analizează dacă să-l demită pe Piedone de la șefia ANPC

Ilie Bolojan analizează demiterea lui Piedone. Guvernul condus de Ilie Bolojan este „absolut dedicat ideii de anticorupție și integritate”, a transmis purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, marți seară, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria. Declarația vine în contextul în care președintele ANPC, Cristian Popescu Piedone, a fost audiat la DNA, fiind suspect într-un dosar privind presupusa avertizare a unui hotel din Sinaia înaintea unui control oficial. Ilie Bolojan analizează demiterea lui Piedone Întrebată dacă premierul Ilie Bolojan ia în calcul demiterea lui Cristian Popescu Piedone, Ioana Dogioiu a precizat că decizia va fi luată după ce vor fi analizate acțiunile procurorilor. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției „Nicio persoană care nu își poate îndeplini funcția și nu îndeplinește condițiile pentru îndeplinirea ei nu va rămâne în funcție. Cazul va fi analizat și premierul va lua o decizie”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Guvernului. Piedone, audiat la DNA în urma unui control suspect Cristian Popescu Piedone a fost audiat marți la sediul Direcției Naționale Anticorupție într-un dosar în care este suspectat că ar fi avertizat un hotel din Sinaia despre un control iminent al ANPC. Dimineață, procurorii au descins într-un complex turistic din Mamaia, unde Piedone era cazat, iar ulterior l-au însoțit la domiciliul său din Bragadiru pentru percheziții. Ancheta s-a extins și la hotelul din Sinaia și la sediul central al ANPC. Reacția lui Piedone: „Nu am avut niciun schimb de informații” Cristian Popescu Piedone a negat orice implicare ilegală și a susținut că nu a coordonat acel control de pe Valea Prahovei, precizând că prietenia sa cu proprietarul hotelului nu a influențat desfășurarea activităților instituționale. „Lucrurile astea, dacă s-au întâmplat, ar fi fost undeva în luna mai, când a fost comandamentul pe Valea Prahovei. Nu am coordonat acel comandament. Nu ascund faptul că proprietarul hotelului este prietenul meu de ani și ani de zile. Nu am avut niciun schimb de informații”, a declarat Piedone.

Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort (sursa: kommersant.ru)
Internațional

Fostul ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, găsit mort, după câteva ore de la demitere

Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort. Fostul ministru rus al Transporturilor, Romain Starovoit, în vârstă de 53 de ani, a fost găsit mort într-un parc din localitatea Odintsovo, aflată în regiunea Moscovei. Moartea sa a survenit la doar câteva ore după ce fusese demis oficial din funcția ministerială. Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort Potrivit publicației Kommersant, lângă trupul neînsuflețit al lui Starovoit a fost descoperit un pistol Makarov, oferit drept distincție în anul 2023 pentru merite deosebite în asigurarea securității cetățenilor. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Svetlana Petrenko, reprezentanta Comitetului de Anchetă al Rusiei, a declarat că trupul fostului oficial a fost găsit în propriul său autoturism. Principala ipoteză luată în considerare de autorități este sinuciderea. Cazul este anchetat de către Direcția Principală de Investigații a Comitetului de Anchetă din regiunea Moscova. Acuzații de corupție și legătura cu frontiera ucraineană Înainte de moarte, Romain Starovoit ar fi fost vizat într-un dosar penal privind deturnarea a cel puțin un miliard de ruble, fonduri alocate pentru construcția de structuri de apărare la granița cu Ucraina. Mai multe persoane implicate în acest dosar ar fi oferit declarații compromițătoare împotriva lui Starovoit, printre care și fostul guvernator al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov. Cariera politică a lui Roman Starovoit Romain Starovoit a ocupat funcția de guvernator al regiunii Kursk între octombrie 2018 și mai 2024, fiind considerat un apropiat al cercurilor de putere de la Kremlin. Cariera sa s-a încheiat brusc odată cu demiterea din funcția de ministru al Transporturilor, survenită în dimineața zilei în care a fost găsit decedat.

USR cere demiterea lui Mihail Neamțu (sursa: Facebook/Mihail Neamțu)
Eveniment

USR cere demiterea lui Mihail Neamțu (AUR) de la șefia Comisiei de cultură din Camera Deputaților

USR cere demiterea lui Mihail Neamțu. Grupul parlamentar al USR din Camera Deputaților a solicitat miercuri Biroului permanent demiterea de urgență a deputatului Mihail Neamțu (AUR) din funcția de președinte al Comisiei de cultură, acuzându-l de comportament incompatibil cu o funcție publică într-un stat democratic. USR cere demiterea lui Mihail Neamțu USR reclamă un nou derapaj „incalificabil” al lui Mihail Neamțu, care a publicat recent o fotografie trucată și defăimătoare cu Oana Țoiu, ministrul USR al Afacerilor Externe. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Deși postarea a fost ștearsă ulterior, imaginea a fost salvată și distribuită de mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale. Solicitarea de demitere a fost înaintată de liderul deputaților USR, Bogdan Rodeanu, care acuză comportamentul repetitiv și ofensator al deputatului AUR. Comportament agresiv în spațiul public În documentul înaintat Biroului permanent, USR reamintește și un incident din 7 martie 2025, când Mihail Neamțu a fost filmat reacționând violent la întrebările cetățenilor care îi reproșau legăturile cu Bogdan Peșchir – persoană despre care deputatul nu a negat că i-ar fi oferit sprijin financiar. Bogdan Rodeanu a subliniat că, în contextul tensiunilor sociale și al creșterii discursului extremist, este esențial ca liderii politici să ofere un exemplu de decență și echilibru: „Mihail Neamțu a demonstrat că nu are nici echilibrul, nici decența pentru a reprezenta cultura României în Parlament.” Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis trimiterea solicitării USR către Comisia juridică pentru analiză și soluționare.

Trump exclude varianta demiterii lui Powell (sursa: NBC News)
Internațional

Trump încearcă să calmeze căderea bursieră: promite că nu-l va demite pe șeful Rezervei Federale SUA

Trump exclude varianta demiterii lui Powell. Președintele american Donald Trump a declarat că nu intenționează să-l demită pe Jerome Powell din funcția de președinte al Rezervei Federale (Fed) înainte de încheierea mandatului acestuia, în mai 2026. Într-un interviu acordat NBC News, Trump l-a descris însă pe Powell drept „total rigid” și a reiterat solicitările privind reducerea ratei dobânzii. „Total rigid” Trump a susținut că actualul șef al Fed „nu-l place” și nu i-a fost niciodată un aliat politic. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Cu toate acestea, fostul președinte crede că Powell va fi nevoit, în cele din urmă, să reducă dobânzile: „La un moment dat o va face, chiar dacă nu mă susține. Este total rigid”, a afirmat Trump. Trump exclude varianta demiterii lui Powell Întrebat explicit dacă are de gând să-l înlocuiască pe Powell înainte de 2026, Trump a răspuns negativ: „Nu, nu, nu. De ce aș face asta? Ar trebui să înlocuiesc persoana într-o altă perioadă scurtă de timp”, a adăugat el, lăsând să se înțeleagă că stabilitatea funcției este prioritară în actualul context economic. BCE reduce dobânda, Fed rămâne precaută În timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) a redus dobânda de referință de șapte ori din iunie anul trecut, ca reacție la încetinirea economică provocată inclusiv de politicile comerciale americane, dobânda-cheie a Fed a rămas nemodificată din decembrie. În prezent, dobânda de politică monetară a Fed este cuprinsă între 4,25% și 4,50%, față de 2,25% în zona euro. Piețele financiare, afectate de declarațiile lui Trump Bursa de pe Wall Street a înregistrat scăderi semnificative luna trecută, în contextul în care Trump și-a intensificat criticile la adresa lui Jerome Powell. Aceste atacuri au alimentat temerile privind independența Fed și au creat turbulențe pe piețele financiare. Anunțul că Powell ar putea fi menținut în funcție până în 2026 ar putea liniști investitorii și ar indica un semnal de stabilitate pentru piețele globale. Trump, evaziv în privința taxelor vamale Întrebat despre politica tarifelor impuse în timpul mandatului său, Trump a refuzat să spună dacă unele dintre aceste taxe vor rămâne permanente. Totuși, a recunoscut că „a fost foarte dur cu China”, afectând considerabil relațiile comerciale dintre cele două mari economii ale lumii. Trump a afirmat că Beijingul dorește acum un acord, dar nu a oferit detalii suplimentare despre o eventuală renegociere.

Primarul Istanbulului, arestat, demis din funcție (sursa: X/Ekrem İmamoğlu)
Internațional

Continuă "demolarea" principalului adversar politic al lui Erdoğan: primarul Istanbului, suspendat

Primarul Istanbulului, arestat, suspendat din funcție. Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și principalul adversar politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a fost suspendat din funcție, a anunțat duminică Ministerul de Interne al Turciei. Decizia vine în contextul unei anchete pentru acuzații de „corupție” care îl vizează pe edil. Primarul Istanbulului, arestat, suspendat din funcție „Ekrem Imamoglu, primarul municipalității metropolitane din Istanbul, a fost suspendat din funcții”, a precizat ministerul într-un comunicat oficial. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu După decizia tribunalului de a-l încarcera pe perioada anchetei, Imamoglu a transmis un mesaj de rezistență către susținătorii săi. „Nu voi ceda niciodată, totul va fi bine”, a declarat el. Prin intermediul avocaților săi, primarul a postat un mesaj pe rețeaua X, îndemnând cetățenii „să nu-și piardă speranța” și „să nu se descurajeze”. Justiția respinge acuzațiile de „terorism” Deși Imamoglu rămâne în arest pentru presupuse fapte de corupție, instanța a respins cererea procurorilor de a-l încarcera și pentru „terorism”. Edilul este membru al Partidului Republican al Poporului (CHP), principala formațiune de opoziție din Turcia.

Demiterea lui Rafila, cer pacienții cronici (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Demiterea lui Rafila, cer pacienții cronici

Demiterea lui Rafila, cer pacienții cronici. Sistemul de sănătate din România se află într-o criză profundă, iar pacienții cronici resimt din plin efectele unei gestionări defectuoase și a lipsei de acțiune din partea autorităților. Mihăiță Bariz, reprezentantul bolnavilor de fibroză chistică din România a adresat o scrisoare deschisă președintelui interimar Ilie Bolojan, cerând demiterea ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Demiterea lui Rafila, cer pacienții cronici "Stimate Domnule Președinte interimar Ilie Bolojan, Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Mă adresez dumneavoastră în calitate de cetățean român, pacient cronic diagnosticat cu fibroză chistică și avocat al pacienților care suferă de această afecțiune gravă. Scriu această scrisoare deschisă cu profundă îngrijorare față de situația critică în care se află sistemul de sănătate din România și cu o nemulțumire justificată privind modul în care Ministerul Sănătății este gestionat sub conducerea domnului Alexandru Rafila. În ultimii ani, am fost martorii unui declin continuu al sistemului medical românesc, caracterizat prin lipsuri cronice de medicamente, infrastructură deficitară, echipamente medicale insuficiente și personal medical epuizat. Deși aceste probleme nu sunt noi, ceea ce este deosebit de alarmant este faptul că, sub mandatul actualului ministru al sănătății, societatea civilă a devenit mută. În trecut, fiecare ministru era supus unei analize riguroase a activității sale, iar problemele sistemului de sănătate erau dezbătute public. Inacțiunea, cost tragic Astăzi, lipsa de reacție a presei și a opiniei publice permite continuarea unei politici a inacțiunii, cu un cost tragic: viețile pacienților. Experiența mea personală, ca pacient dependent de îngrijire continuă, reflectă dureros acest declin. În loc de progres, asistăm la o degradare continuă a serviciilor medicale, punând în pericol sănătatea și chiar viața pacienților vulnerabili. Aceasta este o realitate inacceptabilă pentru un stat membru al Uniunii Europene. Redresarea sistemului sanitar În lumina acestor realități alarmante, vă solicit respectuos sprijinul și intervenția pentru a determina prim-ministrul României să inițieze demiterea ministrului Alexandru Rafila și să numească o persoană competentă, apolitică, care să implementeze măsuri urgente pentru redresarea sistemului sanitar. România are nevoie de un lider în sănătate care să pună pe primul loc interesele pacienților, să sprijine medicii și personalul medical și să implementeze politici care să asigure un sistem sanitar modern, eficient și accesibil pentru toți cetățenii. Această scrisoare nu reprezintă doar vocea mea, ci și vocea miilor de pacienți cronici care luptă zilnic pentru dreptul la viață și sănătate. Nu putem accepta ca nepăsarea și inacțiunea să devină norma într-un domeniu atât de vital cum este sănătatea publică. Cu speranța că veți acționa în interesul pacienților și al sănătății publice, Cu respect, Mihăiță Bariz."

Intotero îl demite pe directorului MNIR (sursa: Facebook/Ministerul Culturii)
Eveniment

Intotero îl demite pe directorului MNIR

Intotero îl demite pe directorului MNIR. Natalia Intotero, ministrul Culturii, a anunțat denunțarea contractului de management al directorului Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, în urma refuzului acestuia de a-și prezenta demisia de onoare. Decizia survine pe fondul furtului artefactelor dacice dintr-o expoziție organizată în Olanda. Intotero îl demite pe directorului MNIR În cadrul conferinței de presă, Natalia Intotero a declarat: Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu „Astăzi i-am solicitat domnului director general al Muzeului Național de Istorie să-și prezinte demisia de onoare, (...) a refuzat. În consecință, eu am mers mai departe, conform prevederilor legale în vigoare, am procedat la denunțarea contractului de management.” Conform legislației, directorul are un termen de 15 zile de preaviz pentru a părăsi funcția. „Dacă dânsul nu a dorit să-și depună demisia de onoare, vom respecta acest termen de 15 zile de preaviz”, a adăugat ministrul. Motivul deciziei Decizia de demitere a fost luată în contextul furtului artefactelor dacice din expoziția de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Incidentul a atras atenția autorităților, ridicând semne de întrebare cu privire la măsurile de securitate și responsabilitatea instituțiilor implicate în organizarea evenimentului. Solicitarea lui Ciolacu Premierul Marcel Ciolacu a intervenit în această situație, cerând măsuri ferme din partea ministrului Culturii: „Am solicitat astăzi ministrului Culturii măsuri dure, inclusiv demiteri, dacă este cazul, în cadrul instituțiilor responsabile pentru organizarea expoziției din Olanda de unde au fost furate artefacte dacice.”

Petiție Declic pentru demiterea ministrului Rafila (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Petiție Declic pentru demiterea ministrului Rafila

Petiție Declic pentru demiterea ministrului Rafila. Documentul a fost semnat de peste 27.000 de persoane, printre care și activistul Mihăiță Bariz. Petiție Declic pentru demiterea ministrului Rafila Bariz, activist pentru drepturile bolnavilor cronic, a anunțat că va organiza săptămânal, joia, câte un protest în fața Ministerului Sănătății până când Alexandru Rafila nu va mai fi ministru. Citește și: Rețeaua de ex-ofițeri SRI, MApN, polițiști și funcționari publici care-l susțin pe Călin Georgescu și i-au organizat rețeaua din teritoriu Activistul a completat că a primit și sprijinul Declic. "În lupta noastră pentru un sistem de sănătate corect, se alătură și echipa Declic! Începând cu data de 23 ianuarie, vom protesta împreună în fiecare joi, în fața Ministerului Sănătății, până când ministrul Alexandru Rafila va fi demis. Declic a fost alături de mine și în 2021, când luptam pentru aprobarea medicamentului Kaftrio, un tratament vital pentru pacienții cu fibroză chistică. Împreună, am demonstrat atunci că solidaritatea și determinarea pot aduce schimbări reale. De asemenea, Declic are deja o petiție împotriva ministrului Alexandru Rafila, care a adunat peste 27.000 de semnături! Acest lucru arată clar că mii de oameni își doresc o schimbare în conducerea Ministerului Sănătății. Totodată, în secțiunea de comentarii a postării am să vă atașez link-ul care vă va duce către pagina petiției și pe care vă rog să o semnați. Vă aștept alături de mine și Declic, să arătăm că nu vom accepta indiferența și incompetența în sănătatea românească!", a scris Bariz pe contul său de Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră