vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: damen

13 articole
Economie

Damen Galați va livra feriboturi electrice pentru Toronto

În timp ce Guvernul a băgat Șantierul Mangalia în insolvență, Damen Galați va livra feriboturi electrice pentru Toronto. Citește și: EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi de la firma controlată de deputatul PNL Udriște, transportată cu hârburi ruginite. La locul de preparare a hranei, ingrediente expirate și mizerie Damen a semnat un contract cu municipalitatea din Toronto, Canada, pentru livrarea a două feriboturi complet electrice. Compania construieşte feriboturile în România, la Şantierul Naval din Galaţi, conform unui design realizat de Concept Naval din Quebec. Damen Galați va livra feriboturi electrice pentru Toronto Acestea vor naviga între terminalul de feribot Jack Layton din centrul oraşului Toronto şi Insulele Toronto, o destinaţie turistică importantă, situată într-o zonă cu trafic intens, aproape de malurile lacului Ontario. Feriboturile vor avea o lungime de 50 de metri şi o lăţime maximă de 13 metri. Unul dintre feriboturi va transporta pasageri şi vehicule, iar celălalt pasageri şi biciclete. Ele vor reprezenta a 23-a şi a 24-a livrare de feriboturi realizată de Damen pentru Canada, în ultimii zece ani. Printre acestea se numără mai multe nave complet electrice şi hibride, în contextul în care Damen face progrese în a deveni cel mai sustenabil furnizor de soluţii maritime. Pe de altă parte, Șantierul Naval Mangalia, de facto naționalizatde guvernarea Tudose acumșase ani, se zbate să facă față insolvenței. Datoriile şantierului se ridică la un miliard de lei (207 mil. euro), conform tabelului preliminar, iar activul la 1,26 mld. lei, conform evidenţelor contabile, urmând să se facă evaluarea patrimoniului, arăta Ziarul Financiar la 22 septembrie. Aproape jumătate din angjați, respectiv 692 din cei 1.453 au intrat în şomaj tehnic până la finalul anului.

Damen Galați va livra feriboturi electrice pentru Toronto Foto: Damen
O corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc Foto: Facebook Forțele Navale Române
Eveniment

Corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc

Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, trece pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă. Filmarea a fost postată de jurnalistul TVR Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare, pe contul său de Twitter. Ea a fost realizată probabil la Ziua Marinei. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne O corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc “Nava mai apropiată este o corvetă ??, ultramodernă. Cea care trece prin spate e o corvetă ??, produsă în urmă cu niște zeci de ani. Nu, nu e lovită, doar scoate fum. Singurele nave ale Marinei Militare ?? produse după 1990 sunt 3 remorchere“, a scris Petrișor. În august 2023, licitația pentru construcția a patru corvete a fost anulată de M.Ap.N. – în plin război la granițele României și la granița externă a Uniunii Europene și NATO – după ce francezii au renunțat la contract. De atunci, nu pare să mai fi existat un efort de reluare a licitației. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere DeFapt.ro a arătat, la 27 iulie, că în timp ce Damen Galați produce pe bandă rulantă nave militare pentru alte țări, Șantierul Mangalia, preluat de stat printr-o decizie a guvernării PSD, este în faliment. Șantierul Damen din Galați a produs peste 30 de nave militare, dar pentru alte țări. Printre altele, Damen Galați a produs sau va produce: o navă de tip Combat Support Ship (CSS) pentru marina olandeză se pregătește construcția a patru corvete anti-submarin pentru armata olandeză se pregătește un portavion de drone pentru marina portugheză În 2023, guvernul Ciolacu a alocat pentru Apărare doar 1,6% din PIB, față de 2% cât se angajase.

Damen Galați produce nave pentru alte țări, Șantierul Mangalia, în faliment Foto: Captură video
Eveniment

Damen Galați produce nave alte țări, Șantierul Mangalia, faliment

În timp ce Damen Galați produce pe bandă rulantă nave militare pentru alte țări, Șantierul Mangalia, preluatd de stat printr-o decizie a guvernării PSD, este în faliment. Ieri, Damen Galați a livrat marinei militare pakistaneze cea de-a treia navă offshore "Patrol Vessel" pentru operaţiuni antipiraterie, de salvare pe mare şi asigurarea securităţii maritime a rutelor comerciale. Citește și: Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB Damen Galați produce nave pentru alte țări, Șantierul Mangalia, în faliment Pe de altă parte, Șantierul Naval Mangalia este în faliment și peste 1.000 dintre cei 1.480 de salariaţi au intrat în şomaj tehnic. Acest șantier a fost preluat de stat, la o decizie a guvernării PSD, la acel moment premier fiind Mihai Tudose. După preluarea de stat, Guvernul a încercat o asociere cu firma Damen, dar aceasta s-a retras după mai multe conflicte cu ministerul Economiei, pe care l-a acuzat că nu-ș repsectă promisiunile. “Ne-am descoperit nişte deprinderi, cum poate statul român să cumpere, să avem şi noi un santier naval. Şi vă spun că îl luăm, vom avea un şantier naval al statului (…) Poate o să facem nişte fregate pentru Armată, să facem şi mentenanţa la ele tot acolo. Poate facem şi noi o bărcuţă, acolo. Nu e posibil ca o ţară cu atâta Dunăre, cu mare, să nu aibă un şantier care să facă o bărcuţă acolo”, se lăuda Mihai Tudose la 10 ianuarie 2018. Foto: inquam/Sabin Cirstoveanu Însă, după peste șase ani, Șantierul Mangalia este în faliment, iar Armata Română nu a cumpărat nici o navă produsă în România. În schimb, Șantierul Damen din Galați a produs peste 30 de nave militare, dar pentru alte țări. Printre altele, Damen Galați a produs sau va produce: o navă de tip Combat Support Ship (CSS) pentru marina olandeză se pregătește construcția a patru corvete anti-submarin pentru armata olandeză se pregătește un portavion de drone pentru marina portugheză În 2023, guvernul Ciolacu a alocat pentru Apărare doar 1,6% din PIB, față de 2% cât se angajase.

Dezastrul de după etatizarea de către Tudose a șantierului Constanța
Eveniment

Dezastrul etatizarea de către Tudose a șantierului Mangalia

Dezastrul de după etatizarea de către guvernul PSD condus de Mihai Tudose a șantierului naval Mangalia: aproape toți angajații vor intra în șomaj tehnic, iar Damen Holding, acţionar minoritar, se pregătește să plece pe fondul neînțelegerilor cu ministerul Economiei, condus de pesedistul Radu Oprea. În plus, pe portalul Tribunalul Constanţa figurează o cerere privind falimentul Damen Shipyards Mangalia SA. Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB Șantierul Naval din Mangalia a fost preluat de statul român în 2018, de la compania coreeană Daewoo la inițiativa premierului PSD Mihai Tudose. Dezastrul de după etatizarea de către Tudose a șantierului Constanța „Rămas fără comenzi, cu slabe speranţe de a accesa credite şi cu neînţelegeri între acţionari, şantierul este în mare dificultate. Astfel, reprezentanţii sindicatului au fost notificaţi că, în perioada 3 iunie - 31 decembrie 2024, până la 1.038 de salariaţi, ceea ce reprezintă 78% din personal, vor intra în şomaj tehnic. De asemenea, pe portalul Tribunalul Constanţa, la cererea creditorului, s-a deschis dosarul privind falimentul Damen Shipyards Mangalia SA”, scrie Cuget Liber. Neînțelegeri au apărut din 2023, când Damen, care este acționar minoritar, a amenințat că se retrage din această afacere. 2018, Damen a transfert către statul român, prin ministerul Economiei, 2% din acțiunea pe care le avea la Șantierul Naval Mangalia. În schimb, compania urma să dețină managementul și controlul operațional. Dar, printr-o lege din 2023, acest acord urma să fie rupt, iar Damen pierdea controlul asupra managementului șantierului. În consecință, din august 2023, compania olandeză a refuzat să mai aducă comenzi, arăta Euronews România. Acum o lună, presa scria că Damen se pregătea să dea statul român în judecată, la Curtea de Arbitraj de la Paris. „Ne-am descoperit nişte deprinderi, cum poate statul român să cumpere, să avem şi noi un santier naval. Şi vă spun că îl luăm, vom avea un şantier naval al statului (…) Poate o să facem nişte fregate pentru Armată, să facem şi mentenanţa la ele tot acolo. Poate facem şi noi o bărcuţă, acolo. Nu e posibil ca o ţară cu atâta Dunăre, cu mare, să nu aibă un şantier care să facă o bărcuţă acolo”, se lăuda Mihai Tudose la 10 ianuarie 2018.

Damen, decisă să lase statul cu șantierul Mangalia în brațe - o afacere marca PSD/ Mihai Tudose
Economie

Damen, decisă lase statul cu șantierul Mangalia brațe

Compania Damen anunță că e decisă să lase statul român cu șantierul naval Mangalia în brațe: „Soluția nu este să se formeze comitete și comisii. Ceea ce este, în orice caz, prea puțin și prea târziu. Mai mult, Damen Holding nu a fost contactat de nicio autoritate și nu are discuții în prezent cu nicio comisie″, a transmis oficial compania olandeză, citată de Profit.ro. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României În 2018, Damen a transfert către statul român, prin ministerul Economiei, 2% din acțiunea pe care le avea la Șantierul Naval Mangalia. În schimb, compania urma să dețină managementul și controlul operațional. Dar, printr-o lege recentă, acest acord ar fi rupt și Damen ar pierde controlul asupra managementului șantierului. Damen, decisă să lase statul cu șantierul Mangalia în brațe „Nu există îndoială că Legea 187/2023 este aplicabilă și Damen este lipsit de controlul operațional și managerial, prin încălcarea totală a acordului inițial de către statul român, de unde și dreptul Damen de a înceta contractul de asociere. Acest lucru a fost recunoscut chiar și în documente oficiale ale Ministerului Economiei din România. Așa cum Damen a notificat toate autoritățile responsabile, încetarea contractului de asociere este deja în vigoare de la 03.08.2023. Damen așteaptă doar cooperarea părții române pentru o implementare eficientă a procedurii de retragere, cu cât mai puține perturbări posibile pentru toate părțile interesate″, se mai menționează în comunicatul Damen. „În 2018 când a fost preluat era un șantier fără comenzi, cu situații financiare negative, trebuia relansat pe cu totul altă piață. Damen a susținut relansarea șantierului”, spunea, acum câteva zile, Liana Constantin, Director Corporate Affairs la Damen România. Conform celor mai recente date de la Ministerul Finanțelor, Damen Shipyards Mangalia a avut în 2021 o cifră de afaceri de 552,48 milioane de lei și pierderi de 77,98 milioane, cu 1907 angajați. Șantierul Naval din Mangalia a fost preluat de statul român de la compania coreeană Daewoo la inițiativa premierului PSD Mihai Tudose. „Ne-am descoperit nişte deprinderi, cum poate statul român să cumpere, să avem şi noi un santier naval. Şi vă spun că îl luăm, vom avea un şantier naval al statului (...) Poate o să facem nişte fregate pentru Armată, să facem şi mentenanţa la ele tot acolo. Poate facem şi noi o bărcuţă, acolo. Nu e posibil ca o ţară cu atâta Dunăre, cu mare, să nu aibă un şantier care să facă o bărcuţă acolo”, declara Mihai Tudose la 10 ianuarie 2018.

Licitația pentru construcția corvetelor, anulată de M.Ap.N., după ce francezii au renunțat la contract Foto: Naval-group
Eveniment

Licitația pentru construcția corvetelor, anulată

Licitația pentru construcția corvetelor a fost anulată de M.Ap.N. - în plin război la granițele României și la granița externă a Uniunii Europene și NATO - după ce francezii au renunțat la contract. După ce Defapt.ro a publicat această informație în exclusivitate, Ministerul Apărării a emis un scurt comunicat în care confirmă datele noastre. Francezii de la Naval Group au renunțat la licitația câștigată, motiv pentru care Departamentul pentru Armamente, din subordinea Ministerului Apărării, era obligat să negocieze cu compania olandeză Damen, ofertantul de pe locul doi. Nu s-a întâmplat asta, iar Ministerul Apărării riscă să fie dat în judecată. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Principalii responsabili pentru acest eșec dezastruos sunt generalul Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, dar și Nicolae Nasta, șeful Romtehnica, protejații fostului premier Nicolae Ciucă, fost general și actualul șef al PNL. Generalul Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, a declarat în exclusivitate pentru Defapt.ro că licitația va fi anulată conform Hotărârii de Guvern 48/2018 care reglementa procedura de achiziție a corvetelor. Licitația pentru construcția corvetelor, anulată, fără ca Damen să fie chemată la negocieri Defapt.ro a dezvăluit că firma franceză Naval Group, cea care a câștigat în urmă cu patru ani licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare, a fost somată de Ministerul Apărării Naționale să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Francezii au renunțat să semneze contractul din cauza faptului că nu se mai putea încadra în prețul licitat, dar mai ales că oficialii de la București le-a promis contractul pentru submarine de aproape două miliarde de euro. Cu toate acestea, compania olandeză Damen, ocupanta locului doi cu o ofertă de 1,255 miliarde euro, și-a prelungit oferta. Astfel, Ministerul Apărării Naționale prin Departamentul pentru Armamente și Romtehnica ar fi trebuit să negocieze atribuirea contractului cu compania Damen. Dar nu s-a întâmplat asta pentru că, în urmă cu două săptămâni, spun surse neoficiale pentru Defapt.ro, consilierul prezidențial la Departamentul Securității Naționale, generalul în rezervă Ion Oprișor, a convocat o ședință în regim de urgență pentru a găsi o soluție legală în vederea anulării procedurii de achiziție a corvetelor, reglementată prin Hotărârea de Guvern 48 din 2018. Generalul Teodor Incicaș: „Am anulat procedura în conformitate cu HG” Contactat de către Defapt.ro, generalul maior dr. ing. Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, a confirmat că procedura de achiziție va fi anulată conform Hotărârii de Guvern. „Da, o să anunță public asta (n.r. anularea procedurii de licitație). Nu vă pot spune acum, dar sunteți pe aproape”, a declarat generalul maior Teodor Incicaș. Întrebat dacă s-a anulat sau vor continua negocierile cu compania clasată pe locul doi, adică Damen, generalul Teodor Incicaș a declara: „O anulăm. Mergem în conformitate cu Hotărârea de Guvern. Am anulat procedura în conformitate cu Hotărârea de Guvern. Nu am anunțat oficial. O să rămână să anunțăm noi oficial. Nu am anunțat încă oficial pentru că nu am făcut încă toate demersurile. E prematur încă să vă spun atâta timp cât nu am anunțat oficial”. În urma acestui eșec răsunător pentru România, generalul maior Teodor Incicaș nu are nimic să își reproșeze, deși el a fost pionul principal în negocierea acestui contract. Ulterior, pentru mai multe detalii, ne-a solicitat să ne adresăm biroului de presă al MApN. În ce condiții se poate anula procedura de achiziție Hotărârea de Guvern 48 din 2018 prevede foarte clar condițiile în care Departamentul pentru Armamente, condus de general Teodor Incicaș, în calitate de autoritate contractantă poate anula procedura de achiziție. De exemplu, legea prevede că se poate anula doar dacă „ofertele finale depuse nu corespund soluţiei stabilite după etapa de dialog; preţul total ofertat este mai mare decât valoarea estimată şi nu se identifică fondurile necesare; nu se identifică fondurile necesare semnării şi derulării contractului multianual până la momentul finalizării procedurii specifice; neacceptarea de către operatorii economici a clauzelor obligatorii din contract, inclusiv cele asumate prin angajamente”. Damen analizează dacă va da în judecată Ministerul Apărării Surse din cadrul companiei Damen au declarat pentru Defapt.ro că până la acest moment nu s-a primit nici o notificare oficială în privința anulării procedurii de licitație. Dar neoficial sunt la curent cu decizia Ministerului Apărării Naționale de a anula licitația. „La nivelul conducerii s-a decis să se aștepte decizia statului român, să fim notificați oficial. O să se facă o analiză pentru a vedea dacă o să dăm ministerul în judecată. Statul român să facă ce crede el că este mai bine pentru statul român. Damen și-a făcut datoria de a extinde oferta financiară finală atâta timp cât a crezut că poate să facă corvetele în condițiile Ministerului Apărării. Oferta Damen este încă valabilă”, au spus surse din cadrul companiei olandeze Damen. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici

Damen, aproape să ia contractul corvetelor de la Naval Group (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Damen, aproape să ia contractul corvetelor

Damen, aproape să ia contractul corvetelor. Compania franceză Naval Group, cea care a câștigat în urmă cu patru ani licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, a fost somată de Ministerul Apărării Naționale să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Damen, aproape să ia contractul corvetelor În caz contrar, contractul va fi atribuit companiei olandeze Damen, care este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Pentru a putea semna contractul, compania franceză trebuie să ajungă la o înțelegere cu asociatul său, Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Dar discuțiile sunt înghețate de aproape doi ani de zile. Defapt.ro a dezvăluit în vara anului trecut că francezii de la Naval Group ar primi în compensație un contract pentru achiziția a două submarine, estimat în prezent la două miliarde de euro. Însă, se pare, și pentru acest contract francezii ar fi dependenți de Șantierul Naval Constanța. Termen, 16 iunie. Maximum, 16 iulie Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, care a câștigat licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Semnarea contractului este puțin probabilă în contextul în care cele două firme nu au ajuns la o înțelegere cu privire la modul în care se împart banii și riscurile, potrivit unei declarații făcute de Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord al Naval Group. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru Defapt.ro că francezii ar putea să primească o prelungire a termenului scadent cu 30 de zile doar dacă vor trimite o cerere de clarificări. Damen așteaptă eșecul francezilor În cazul în care asocierea franco-română nu va semna contractul, Ministerul Apărării Naționale este obligat să atribuie contractul ofertantului de pe locul doi. Adică olandezilor de la Damen, care au depus o ofertă de 1,255 miliarde de euro. "Damen nu se va grăbi cu negocierile, probabil vor face și cererea de reactualizare de preț. E dreptul lor", a spus un specialist din cadrul MApN. Compania olandeză Damen este condusă în România de generalul Gheorghe Savu, fost șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că navele din clasa Sigma 10514 vor fi proiectate la Șantierul Naval Damen din Galați și ar putea fi construite la Șantierul Naval Mangalia. Corvetele produse de Damen ar putea fi echipate cu echipamente și armament produse în SUA și Uniunea Europeană. Afacerea submarinelor, o mare necunoscută Între timp, francezii de la Naval Group au obținut o promisiune din partea statului român că Ministerul Apărării Naționale urmează să cumpere direct de la ei două submarine din clasa Scorpene. Costurile au fost estimate în prezent la două miliarde de euro. Obiectul contractului ar prevedea achiziția celor două submarine din clasa Scorpene, torpile și contramăsuri, suport logistic inițial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistentă de specialitate, serviciul de instruire a personalului la toate niveluri necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum și baze de date specifice. Și de aici ar începe din nou problemele pentru compania franceză Naval Group. De exemplu, aceasta trebuie să construiască un centru de mentenanță și logistică pentru cele două submarine, în România. Singura opțiune viabilă pentru francezi, spun surse din cadrul MApN, este tot Șantierul Naval Constanța. Va renunța România la offset? Adică ar trebui să fie parteneri tot cu Bosânceanu, cu care nu se înțeleg nici măcar pentru corvete. "Nu poți construi centru de mentenanță pe Dunăre. Nu poți nici la Galați, nici la Mangalia, pentru că acolo sunt șantierele controlate de Damen, competitorul direct al Naval Group. Singura opțiune viabilă ar fi tot la Șantierul Naval Constanța", spune o sursă din MApN. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Pentru a scăpa de dependența de șantierul lui Bosânceanu, francezii speră să ajungă la un acord cu decidenții politici astfel încât să nu fie menționate în contract obligațiile de offset, adică cele privitoare la investiți echivalente cu 80% din valoarea contractului, în economia românească. Însă, pentru ca o astfel de afacere controversată să fie parafată, este nevoie să se semneze un acord "Guvern la Guvern" (G2G) între România și Franța, în baza căruia guvernul francez să cumpere submarinele de la Naval Group și să le vândă apoi României.

Ministrul Spătaru se dezice de Damen (sursa: gov.ro)
Investigații

Ministrul Spătaru se dezice de Damen

Ministrul Spătaru se dezice de Damen. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma GDELS – Mowag, cea care are în derulare un contract cadru de 895 milioane de euro pentru livrarea a 227 de transportoare Piranha V, a semnat un protocol de colaborare cu Șantierul Naval Damen Mangalia pentru sudarea carcaselor pentru blindate. Asta, deși Uzina Automecanică Moreni, companie a Ministerului Economiei, era în proces de reauditare pentru a primi contractul, conform Danielei Nicolescu, secretar de stat pentru industria de apărare. Uzina Automecanică Moreni, de altfel, are o vastă experiență în sudarea carcaselor pentru blindate, încă din anul 1968, în timp ce Șantierul Naval Damen Mangalia s-a ocupat doar de sudarea navelor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român La scurt timp după semnarea „protocolului de colaborare” dintre GDELS – Mowag și Șantierul Naval Damen Mangalia, ministrul Florin Spătaru a inițiat o Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru din domeniile apărării și securității naționale să se majoreze cu până la 50%, inclusiv cel pe care îl are compania GDELS – Mowag cu Ministerul Apărării Naționale. După apariția articolului menționat mai sus, ministrul Florin Spătaru a trimis un drept la replică. Pe care-l redăm integral mai jos. Dreptul la replică al ministrului Economiei Alegațiile prezentate în articolul „EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român” sunt neadevărate, fiind expuse într-o manieră răuvoitoare. Astfel, în material se vorbește despre preluarea contractului pentru carcasele Piranha V, transportoare blindate contractate de Ministerul Apărărării, de către Șantierul Naval Damen Mangalia, fiind insinuată în mod vădit implicarea Ministrului Economiei, Florin Spătaru, în luarea acestei decizii. Față de aceste afirmații, care dezinformează publicul, precizăm următoarele: Decizia ca acest contract să fie semnat cu Șantierul Naval Damen Mangalia aparține GDELS – Mowag, companie privată, iar statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii. Automecanica Moreni a informat Ministerul Economiei despre efectuarea unui audit al GDELS-Mowag și despre faptul că societatea nu îndeplinea condițiile cerute. Automecanica lucrează la implementarea planului de măsuri stabilite în urma auditului. Mai mult, este necesar să precizăm că Șantierul Naval Damen Mangalia este o companie la care statul român este acționar majoritar, având o participație de 51% prin Șantierul 2 Mai Mangalia, la care Ministerul Economiei este acționar majoritar. Ministrul Economiei nu a fost contactat direct, așa cum se specifică în articol, pentru un punct de vedere privind acest subiect și autorul articolului nu a solicitat poziția biroului de presă cu privire la cele prezentate. Față de cele prezentate, vă rugăm să reveniți asupra afirmațiilor prin care Ministrul Economiei este acuzat că ar fi influențat în vreun fel semnarea contractului: „Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator. Florin Spătaru, ministrul Economiei, conflict de interese de manual: carcasele pentru Piranha V, blindate contractate de Ministerul Apărării, urmează să fie sudate la Șantierul Naval Damen Mangalia, controlat de compania olandeză Damen, fostul angajator al ministrului Economiei”. De asemenea, pentru informarea corectă a opiniei publice, vă rugăm să publicați poziția oficială a Ministerului Economiei. Ministrul Spătaru se dezice de Damen. Ce nu spune Ministrul Economiei, Florin Spătaru, nu a menționat în dreptul la replică faptul că ministerul pe care îl conduce a cedat controlul operațional asupra Șantierului Naval Damen Mangalia oladezilor de la Damen. Companie la care Florin Spătaru a fost director de Resurse Umane. Din această funcție a fost preluat de PSD și pus ministru al Economiei. De asemenea, Spătaru nu a explică de ce s-a implicat în conceperea unui proiect de OUG de pe urma căruia beneficiază fostul său angajator, indirect. În al treilea rând, ministrul nu doar omite să spună ceva, ci minte, de-a dreptul, când afirmă că nu a fost contactat anterior publicării articolului. De fapt, jurnalistul Defapt.ro l-a contactat pe Spătaru atât telefonic, cât și prin intermediul unui serviciu de mesagerie electronică

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator (sursa: MApN)
Investigații

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator. Florin Spătaru, ministrul Economiei, conflict de interese de manual: carcasele pentru Piranha V, blindate contractate de Ministerul Apărărării, urmează să fie sudate la Șantierul Naval Damen Mangalia, controlat de compania olandeză Damen, fostul angajator al ministrului Economiei. Daniela Nicolescu, secretarul de stat pentru industria de apărare, susține că nu a fost consultată cu privire la această decizie controversată. Mai mult, Uzina Automecanica Moreni, companie a Ministerului Economiei, era în cărți șă primească acest contract, mai ales după ce a făcut investiții tocmai pentru a respecta standardele pentru sudarea carcaselor de Piranha V. Piranha V, afacere parafată de Tudose La finalul anului 2017, Guvernul condus de pesedistul Mihai Tudose a emis Hotărârea de Guvern 862 prin care s-a decis ca Ministerul Apărării Naționale să cumpere 227 de transportoare blindate 8X8 Piranha V în „regim de urgență”, direct de la GDELS Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics. Valoarea acordului cadru a fost stabilită la suma de 895 milioane de euro. Ulterior, s-a semnat primul contract subsecvent pentru 94 de transportoare în valoare de 371,32 milioane euro. Conform actului normativ, primele 30 de blindate urma să fie echipate direct în Elveția, apoi trimise în România, la Uzina Mecanică București, companie de stat aflată în subordinea Ministerului Economiei. De aici, urma să fie livrate Armatei Române. Restul de 197 urma să beneficieze de următoarele subsisteme fabricate în România: sistemul de protecție balistică și antimină (carcasă blindată), sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică, aparatura de ochire și observare și sistemele de senzori, potrivit celor convenite prin memorandumul de înțelegere și acordul de cooperare semnate între ROMARM - Filiala Uzina Mecanică București (UMB) și General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH. Contractul și Hotărârea de Guvern nu au fost respectate de elvețienii GDELS - Mowag, deși România a plătit în avans peste 111,4 milioane de euro. Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator GDELS - Mowag a decis împreună cu oficialii Ministerului Economiei ca sudarea carcaselor pentru blindate să se facă la Uzina Automecanica Moreni, o companie a Ministerului Economiei cu tradiție și experiență în domeniu. Pe poarta fabricii au ieșit de-a lungul timpului peste 15.000 de carcase blindate pentru diverse modele de transportoare. Dar, curios sau nu, fabrica de la Moreni a picat auditul făcut de elvețieni. Americano-elvețienii de la GDELS - Mowag s-au reorientat către Șantierul Naval Damen Mangalia, companie controlată de olandezii de la Damen. Culmea, de data aceasta, auditul făcut la Damen a ieșit perfect, deși șantierul naval nu are experiență în sudarea carcaselor pentru blindate. Apoi, s-a semnat un „Protocol de Colaborare” între cele două companii pentru producția carcaselor Piranha V. Totul, cu acordul tacit al ministrului Florin Spătaru, fostul angajat al olandezilor de la Damen. Bucuroiu: „Automecanica Moreni este lăsată să moară ” Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, a declarat că „chestia cu Piranha V este o adevărată istorie, un joc de manevre. În ceea ce privește motivul pentru care Automecanica Moreni a picat auditul pe care l-a avut cu cei de la Mowag privind sudabilitatea carcaselor este o necunoscută și pentru mine. (…) Șantierul Naval a trecut auditul”. El a spus că se știe "foarte bine" cum se realizează astfel de audituri. De exemplu, se poate realiza un audit prin care se respinge orice societate românească sau poate să fie trecut cu ușurință în funcție de interese. „Dar mi se pare foarte nepotrivit să duci transportoarele la un șantier naval. Știm foarte bine conexiunile cu șantierul naval. (…) Eu consider foarte, foarte clar că este o manevră care ajută un interes. În timp ce o societate cum este Automecanica Moreni, producătoare de tranportoare din anul 1968, este lăsată să moară cu bună știință”, a spus Bucuroiu pentru Defapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul Tot el a mai precizat că la Șantierul Naval Damen Mangalia se vor suda carcasele pentru diferența de la 95 la 227 de transportoare. Adică pentru 132 de blindate. Nicolescu: Moreni a făcut eforturi să ajungă la standarde Industria de apărare românească este oficial în gestiunea liberalei Daniela Nicolescu, secretar de stat în Ministerul Economiei. Însă decizia de semnare a protoculului de colaborare între GDELS - Mowag și Șantierul Naval Damen Mangalia s-a luat peste capul ei. Nici măcar nu a fost informată de ministrul Florin Spătaru. Contactată de către Defapt.ro, secretarul de stat Daniela Nicolescu s-a declarat uimită de această situație: „De unde aveți informația? Eu nu știu de acest protocol. Eu acum aflu de la dumneavoastră. Sigur că Moreniul a picat auditul. Discuția era să se refacă auditul. Da? Adică, să se îndeplinească condițiile. Erau niște condiții care nu erau îndeplinite. Și atunci noi, Moreniul, am făcut eforturi ca să ajungă la standarde. Eu nu am informația că s-a semnat. Era normal să știu și eu ca secretar de stat pe industria de apărare!” Defapt.ro a încercat să obțină puncte de vedere de la ministrul Florin Spătaru, cât și de la Marinică Mîrzu, directorul GDELS - Mowag pe România. Dar nici unul nu a răspuns. Rafilu (UMB): „S-a semnat pentru a se câștiga timp” Mihai Rafilu, directorul general al Uzinei Mecanice București, acolo unde se asamblează blindatele Piranha V a spus că s-a semnat protocolul cu Șantierul Naval Damen Mangalia pentru a se câștiga timp. „Nu știu câte se vor suda acolo. Nu le vor face pe toate. Se vor suda probabil 20-30 de carcase acolo la Șantierul Naval Damen. GDELS s-a ocupat în exclusivitate. Ei decid cum fac treaba asta. Ei au venit cu soluția asta ca să urgenteze și să nu intrăm în penalități. Decizia de a suda la Damen s-a luat exact din aceste rațiuni”, a declarat Mihai Rafilu. Ordonanța lui Spătaru pentru GDELS La scurt timp după ce s-a semnat protocolul de colaborare între GDELS și Șantierul Naval Damen Mangalia, ministrul Florin Spătaru a inițiat o Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru din domeniile apărării și securității naționale să se majoreze cu până la 50%. Printre cei care vor beneficia de prevederile acestui act normativ se află și GDELS - Mowag, companie care a semnat contractul-cadru în valoare de 895 milioane de euro cu Ministerul Apărării Naționale. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că această Ordonanță de Urgență a fost inițiată și susținută de ministrul Florin Spătaru în special pentru companiile GDELS - Mowag și Iveco. Cele două firme au sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci

România, două nave, buget de una (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

România, două nave, buget de una

România, două nave, buget de una. 44 de milioane de euro. Atât este valoarea contractului semnat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea ministerului de Interne, cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Navele vor fi plătite din banii alocați prin programul „Viziune 2020”, proiect finanțat de Uniunea Europeană. Defapt.ro a consultat documentele programului „Viziune 2020” din care rezultă că inițial s-au alocat bani doar pentru o navă multirol, nu pentru două. Contractul a fost semnat, culmea, cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte, care se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis pe tema aderării la Spațiul Schengen. Oferta companiei Damen a fost deschisă în urmă cu peste două luni. Contract semnat cu o zi înainte de vizita lui Rutte Olanda se opune de 11 ani aderării României la Spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct că în spatele acestei decizii se află interese meschine. Cum ar fi cedarea Portului Constanța către o companie olandeză și contractul pentru corvete. Contract pe care compania olandeză Damen l-a primit inițial direct printr-o Hotărâre de Guvern emisă de fostul premier Dacian Cioloș în anul 2016. Dar care HG a fost abrogată pentru că nu avea acordul Parlamentului. Cu legătură sau nu cu Schengen, în ajunul vizitei lui Mark Rutte la București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea lui Raed Arafat, respectiv a ministrului de Interne Lucian Bode, a semnat un contract de 44 de milioane de euro cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul "Astăzi, 11 octombrie 2022, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc activitatea prilejuită de semnarea contractului privind achiziția de către IGSU a două nave multirol de stingere a incendiilor, respectiv de căutare-salvare pe mare, finanțat în cadrul Proiectului Viziune 2020 - Program Operațional Infrastructură Mare", a anunțat IGSU. Conform anunțului de licitație publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, oferta depusă de Damen a fost deschisă în data de 8 august. Adică în urmă cu mai bine două luni. "Viziune 2020" Comisia Europeană a decis pe 25 martie 2020 să aloce 628 milioane de euro proiectului "Viziune 2020". Anunțul a fost făcut de Ministerul Fondurilor Europene. Care a menționat într-un comunicat de presă că banii vor fi cheltuiți pentru achiziția de ambulanțe, autospeciale, containere și elicoptere care ar urma să intre în dotarea IGSU, IGAv și SABIF. Aceste instituții sunt aflate în coordonarea directă a lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit documentului citat, de organizarea licitațiilor și a negocierilor competitive urma să se ocupe direct Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul-locotenent Dan Paul Iamandi, recrutat de Securitate cu numele conspirativ "Ioan Popa". România, două nave, buget de una Ministerul Fondurilor Europene și Inspectratul General pentru Situații de Urgenă au făcut publică lista de cumpărături în valoare de 628 de milioane euro: pe lângă zeci de speciale și autospeciale, containere, drone și elicoptere, proiectul prevedea și achiziționarea unei nave multirol și a trei șalupe multirol. Ce a făcut IGSU? A cumpărat două nave multirol. "Cele 2 nave multirol sunt ambarcațiuni de căutare-salvare, cu capabilităţi de a recupera persoane şi de a avea la bord 50 de supravieţuitori, între 2 şi 4 pacienţi critici sau 12 pacienţi necritici, pe tărgi. Una dintre aceste nave este clasificată ca navă de intervenție pentru pompieri, având o capacitate mare de stingere cu apă şi dacă este nevoie chiar cu apă şi spumă, rol în decontaminare şi în limitarea poluării. Aceste 2 nave multirol vor creşte nivelul de securitate şi siguranţă în zona maritimă, zona de port şi în larg, ambele nave putând să intervină în condiţii extreme”, potrivit IGSU. Grindeanu se ceartă cu Arafat pe ARSVOM Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) se află în subordinea Ministerului Transporturilor. În mandatul său de ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă a decis ca ARSVOM să treacă în subordinea IGSU, care urma să achiziționeze mai multe nave multirol. Totodată, la conducerea ARSVOM a fost plantat lt. col. Ionuț Voicu, detașat pe funcția de director general de la Centrul Operațional Județean ISU Dobrogea Constanța. Planurile secretarului de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, au fost blocate de actualul ministru al Transporturilor Sorin Grindeanu. „Nu e cazul de schimbări. Nu văd un motiv ca ARSVOM să treacă la ISU. Rămâne în continuare la Ministerul Transporturilor”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu. Dar nici pe subordonatul lui Arafat nu l-a schimbat din funcție. Raed Arafat încearcă în continuare să facă presiuni asupra Guvernului Ciucă să emită o Ordonanță de Urgență prin care ARSVOM să treacă în subordinea IGSU.

Naval Group acuză Damen de manipulare. Florin Spătaru, ministrul Economiei (stânga), și Mark Vermeulen (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Iordachi)
Investigații

Naval Group acuză Damen de manipulare

Naval Group acuză Damen de manipulare. Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei și fost angajat al olandezilor de la Damen, a promovat o Ordonanță de Urgență prin care contractele cadru din domeniile apărării și securității naționale se vor majora cu până la 50%. Spătaru, însă, nu a făcut publică o informație esențială: câte miliarde de euro va plăti România în urma acestui demers al său aprobat de Guvern. Naval Group acuză Damen de manipulare Actul normativ nu se aplică și în cazul contractului privind achizița celor patru corvete multifuncționale în valoare de 1,2 miliarde de euro, câștigat de francezii de Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța. Asta, deși francezii au solicitat să fie prinși și ei în Ordonanța de Urgență. Motivul oficial: OUG se aplică numai contractelor în derulare, nu și celor care urmează a fi încheiate. În acest context, francezii par dispuși să renunțe la contract pentru că prețurile la materiile prime și armament au crescut exponențial cu criza geopolitică. Ceea ce i-ar avantaja direct pe olandezii de la Damen. Compania franceză Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, a câștigat în noiembrie 2018 un contract de 1,2 miliarde euro penru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-au clasat olandezii de la Damen, companie de la care a fost transferat Florin Spătaru pe funcția de ministru al Economiei de către PSD. "Lebăda neagră" Bosânceanu După trei ani de tergiversări și procese, la finalul anului trecut, Ministerul Apărării Naționale i-a solicitat asocierii franco – române să semneze acordul-cadru pentru construcția corvetelor. Surpriză, s-a opus Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța. Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea scăzută a profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii i-au satisfăcut o parte din doleanțe, dar afaceristul român nu a cedat. Totuși, cele două companii au prelungit oferta comună depusă până în toamna anului viitor. În contrapartidă, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, le-a comunicat francezilor că analizează posibilitatea de a achiziționa direct de la Naval Group două submarine Scorpene și două elicoptere. Prețul unui submarin neînarmat se învârte în jurul sumei de 500 de milioane de euro. Cu armament, valoarea se dublează. Ministrul Spătaru i-a scos din joc pe francezi În cazul în care francezii nu vor semna contractul cu Ministerul Apărării Naționale, acesta poate fi atribuit ofertantului de pe locul secund. Adică exact companiei olandeze Damen, la care ministrul Spătaru a lucrat până să fie ministru. La finalul verii, Florin Spătaru a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru ale Ministerului Apărării Naționale și ale serviciilor secrete se pot majora cu până la 50% din cauza crizei geopolitice declanșată în urma invadării Ucrainei de către Rusia. "Francezii au propus Ministerului Economiei ca în Ordonanță să fie cuprins și contractul pentru corvete. Dar au fost ignorați", spun mai multe surse care gravitează în jurul acestui contract. În acest context, francezii de la Naval Group par să fie resemnați. Pe de-o parte, dacă vor semna acordul-cadru, nu vor putea să facă față costurilor de producție. Pe de alta, dacă vor renunța la contract, șefii Naval Group vor avea de dat explicații în fața statului francez, acționarul principal al companiei. Contract de 44 de milioane de euro pentru Damen O soluție avantajoasă pentru Naval Group ar fi ca Ministerul Apărării Naționale să anuleze licitația. Dar această decizie nu va fi placul companiei Damen. Ministerul Apărării Naționale mai are opțiunea de a atribui contractul companiei Damen, clasată pe locul secund la licitație. Această variantă va fi abordată de premierul olandez Mark Rutte în cadrul discuțiilor pe care le va avea cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis în cursul zilei de miercuri. Olanda este singura țară din Uniunea Europeană care se opune aderării României la spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct și voalat Olanda de faptul că ar avea interese economice în România. Printre acestea, Portul Constanța și contractul pentru corvete. Cu o zi înainte de a ajunge premierul olandez în România, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, a semnat un compania Damen un contract pentru cumpărarea a două nave multirol în valoare de 44 milioane de euro. La conducerea filialei Damen din România se afla generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Ministrul Spătaru refuză să spună câte miliarde de euro va plăti România Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că printre cei care vor beneficia de Ordonanța lui Florin Spătaru se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Cele două firme au sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Defapt.ro i-a solicitat ministrului Florin Spătaru să comunice care este impactul bugetar generat de ordonanța promovată de el și cine sunt beneficiarii acestui act normativ. Ministrul nu a răspuns până în prezent la solicitare formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile publice.

Naval Group, submarine în locul corvetelor (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Investigații

Naval Group, submarine în locul corvetelor

Naval Group, submarine în locul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, îi momește pe francezii de la Naval Group cu o comandă pentru două submarine Scorpène, în timp ce compania olandeză Damen așteapta unda verde pentru semnarea contractului privind achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, dar partenerul local, Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, a blocat deocamdată semnarea contractului. Pentru a mai îndulci eșecul francezilor în România, Ministerul Apărării a anunțat că va cumpăra cel puțin două elicoptere produse de francezi, la pachet cu cele două submarine. Naval Group, submarine în locul corvetelor Ministrul Vasile Dîncu a anunțat că România analizează posibilitatea de a achiziționa de la compania franceză Naval Group două submarine Scorpène (cost estimativ: 450 de milioane de dolari pe bucată) și două elicoptere. Declarația a fost făcută după ce o delegație a Naval Group a participat la o întâlnire cu reprezentanții Forțelor Navale Române pentru a discuta detaliile tehnice ale celor două submarine. Bazele acestei afaceri au fost puse în primăvara acestui an în urma unor discuții între președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul francez al Apărării Florence Parly. E nevoie de aprobarea Parlamentului „În principiu, ne-am gândit la două. Două submarine şi două elicoptere în acest moment. S-ar putea să fie mai multe elicoptere, de exemplu, dar este vorba şi de caracteristici tehnice. (...) Bineînţeles că cineva care vrea să cumpere nu ia produsul standard, mai ales dacă este un produs pe care îl ai, îl comanzi, un produs nou. Evident că vrei să pui pe el tot ce este mai nou, ai cerinţe. Şi atunci cred că, până într-o lună, maxim două, în septembrie, vom avea, probabil, o hotărâre prin care vom cere aprobarea parlamentului pentru asemenea tipuri de capabilităţi”, a declarat ministrul Vasile Dîncu într-un interviu pentru Digi24. Această afacere este greu de realizat pentru că francezii ar trebui să adapteze submarinele pentru caracteristicile Mării Negre. Mai mult, inițierea programului de înzestrare a armatei cu noi elicoptere este prevăzut după anul 2030. "Lebăda neagră" Bosânceanu În timp ce negociază noi achiziții pentru dotarea Armatei Române, Ministerul Apărării Române se confruntă cu o criză fără precedent generată de contractul pentru achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat licitația pentru construcția celor patru corvete la finalul anului 2018 pentru suma de 1,2 miliarde euro. De atunci au trecut aproape patru ani, timp în care semnarea contractului a fost tergiversată. În primă fază, compania olandeză Damen a contestat în instanță procedura de licitație. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ulterior, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării, sub conducerea generalului Nicolae Ciucă, actualul premier al României. Asta în contextul în care ultimii doi premieri Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, au promis omologilor francezi că vor semna contractul. Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când Naval Group și partenerul local Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au fost chemați să semneze contractul: Bosânceanu, a refuzat să semneze contractul. "Cum distribuim banii și riscurile" Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord la Naval Group, a declarat pentru Hotnews.ro că negocierile pentru semnarea contractului se poartă între Naval Gropul, Șantierul Naval Constanța și statul român. Însă, în ultimele opt luni, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Contanța au fost blocate. „Nu s-a ajuns la o concluzie referitor la modul cum distribuim banii și riscurile, iar fiecare consideră că are dreptate”, a declarat Laurent Mourre. Cu toate acestea, ministrul Apărării Vasile Dîncu a păsuit asocierea franco-română de mai multe ori cu privire la semnarea contractului. Ultimul termen pentru semnarea contractului a fost stabilit pentru luna septembrie. Dar deocamdată nimeni nu știe ce se va întâmpla cu contractul în cazul în care Gheorghe Bosânceanu se va opune în continuarea parafării achiziției. Damen se consideră deja câștigătoare Compania olandeză Damen, clasată pe locul secund la licitația pentru corvete, este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că societatea pe care o reprezintă este pregătită oricând să construiască cele patru corvete pentru Forțele Navale Române, dacă francezii nu vor semna contractul. „Damen e unul din competitorii care și-a continuat extinderea valabilității ofertei finale și așteptăm cu mare speranță decizia MApN. Noi credem că navele trebuie făcute în România”, a spus Gheorghe Savu. Dar pentru Damen este greu să mai mențină prețul deja oferit, de 1,255 miliarde de euro, din cauza faptului că s-au scumpit echipamentele și tehnica militară de proveniență americană cu care urma să doteze corvetele. Scumpirile au fost generate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Mai mult, un anunț în acest sens a fost făcut și de Departamentul de Stat al SUA.

Ministrul Economiei, bani de la Damen (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Ministrul Economiei, bani de la Damen

Ministrul Economiei, bani de la Damen. Florin Spătaru, ministrul Economiei (PSD), a fost plătit anul trecut de compania olandeză Damen cu un salariu de 315.114 lei, adică în jur de 65.000 de euro. Înainte de a fi pus de PSD la șefia ministerului Economiei, el a fost director de resurse umane și afaceri corporatiste la Șantierul Naval Damen Mangalia, deținut de stat prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai. Ministrul Spătaru, fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea, l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef pe linie de partid de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească. Spătaru, subordonatul lui Dobrea la partid În anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig. În vara anului 2010, Dan Constantin Dobrea a ținut o conferință de presă în care l-a nominalizat pe Florin Spătaru, pe atunci director financiar al Șantierului Naval Damen Galați, ca fiind unul din membrii cu notorietate din UNPR Galați. În anul 2018, ministrul Economiei de atunci, Dănuț Andrușcă, celebrul patron de vulcanizare pus de PSD să salveze economia românească, a decis ca Șantierul Naval 2 Mai din subordinea sa să se asocieze cu firma olandeză Damen pentru a patrona Șantierul Naval Mangalia. Dobrea, subordonatul lui Spătaru la stat În urma negocierilor, Ministerul Economiei, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, a devenit acționar majoritar al Șantierului Naval Mangalia cu 51% din acțiuni, dar a cedat controlul operațional olandezilor de la Damen. Pe scurt, olandezii conduc firma controlată de statul român. Ce a făcut noul ministru al Economiei, Florin Spătaru? L-a numit pe fostul său șef de partid de la UNPR Galați, Dan Constantin Dobrea, în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai. Astfel, ministrul Florin Spătaru, fost angajat al Damen, și-a pus omul să lucreze cu fostul său angajator. Dar nu înainte de a-l numi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SALROM. Din această funcție, Dobrea și-a dat demisia pentru a deveni simplu membru în Consiliul de Administrație al SALROM, poziție din care s-a votat pentru funcția de director general. Bizara "carieră" a lui Dobrea Dan Constantin Dobrea și-a început cariera în 1991 ca administrator al unei firme care distribuia și vindea produse alimentare. Apoi a lucrat pentru o firmă cipriotă care vindea materii prime combinatelor siderurgice. În anul 2002 a fost numit director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galați. Ulterior, a lucrat pentru mai multe firme care vindeau asigurări. În ianuarie 2020 s-a făcut funcționar public la Primăria Lehliu Gară, unde a lucrat oficial până în aprilie 2021. De la Primăria Lehliu Gară, s-a transferat la Primăria Municipiului Galați, pe postul de inspector principal superior în cadrul compartimentului Promovare Urbană. Mason cu acte Din CV-ul postat pe site-ul SALROM rezultă că, în primele cinci luni ale anului 2021, a fost plătit de stat. Culmea, în declarația sa de avere depusă la preluarea mandatului de director general al SALROM, nu menționează salariile încasate de la stat. Mai mult, în octombrie 2021, a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați. Dar nici salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere. Dan Constantin Dobrea a menționat, totuși, în declarația de interese că este mason, membru în Asociația Culturală Steaua Dunării Galați și Marea Lojă Națională din România. Ministrul Economiei, bani de la Damen Ministrul Florin Spătaru a completat o primă declarație de avere în data de 14 iunie 2022. În acest document oficial, ministrul Florin Spătaru a omis să menționeze salariul primit în anul 2021 de la compania Damen, dar și indemnizația de ministru. La fel cum a făcut fostul șef de la UNPR Galați, care nu și-a menționat salariile primite de la Primăria Lehliu Gară și Primăria Municipiului Galați, dar nici de la cârciumă. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN După nouă zile de la data completării declarației de avere, ministrul Florin Spătaru a completat o nouă declarație de avere rectificată în care a menționat că în realitate a primit un salariu de 305.114 lei. Declarațiile de avere arată că ministrul Florin Spătaru are două case, de 94, respectiv 211 mp, deținute împreună cu soția sa, Beatrice Butucescu. Mai deține bijuterii și obiecte de artă în valoare de 35.000 de euro, dar și acțiuni la Electrica în valoare de 10.000 lei. În conturi are în jur de 300.000 de lei, dar are și datorii de 38.000 de euro și 30.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră