marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: curtea de apel

34 articole
Justiție

Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare

Ceasul ticăie pentru primarul Cătălin Cherecheș din Baia Mare: judecătorii de la Curtea de Apel i-au respins cererea de recuzare a completului de judecată și l-au amendat cu 4.000 de lei fiindcă nu s-a prezentat la instanță. Cherecheș trebuia să se prezinte săptămâna trecută la proces, dar în ziua respectivă s-a internat în spital în Baia Mare, invocând probleme cardiace, iar instanța a amânat cauza pentru marți la ora 13. Citește și: Primarul Cherecheș din Baia Mare, disperat: internat la urgențe ca să amâne procesul, dar judecătorii nu-l cred. Miracolul fișei medicale care a ajuns de la Baia-Mare la Cluj în timp record Dar edilul-șef al Băii Mari nu s-a prezentat nici marți, deși a fost externat din spital. Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare Cherecheș, recent căsătorit, a susținut că a avut un atac de inimă la 13 septembrie, când se îndrepta cu mașina spre Cluj, la proces. Joi, 14 septembrie, la 7.40, primarul a fost înregistrat la UPU a spitalului județean Baia Mare. În mod miraculos, fișa sa medicală a ajuns la Cluj, la Curtea de Apel, la ora 10.00 dimineața. De la Baia Mare la Cluj sunt 142 de kilometri de drum pe o singură bandă. „Instanța a apreciat că absența de azi și recuzarea au fost tertipuri al lui Cherecheș pentru tergiversarea cauzei, astfel că i-a aplicat o amendă de 5000 de lei, care este maxim posibil. Următoarea înfățișare a fost stabilită pentru 29 septembrie, ora 10”, scrie Cluj 24. Cătălin Cherecheș este judecat de Curtea de Apel Cluj în faza de apel după ce a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Publicația locală 2Mnews arată că mai sunt doar 200 de zile până când și acest dosar al lui Cherecheș se prescrie. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” El a scăpat, prin prescrierea faptelor, de un alt dosar în care era acuzat de luare de mită, efectuarea de operatiuni incompatibile cu functia pe care o indeplineste și fals în declaratii sau corupere a alegatorilor. Acest proces nu a reușit, timp de zece ani, să ajungă la o concluzie, așa că faptele s-au prescris.

Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare Foto: Facebook
Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței Foto: Știri de Bucovina
Eveniment

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței, de la Curtea de Apel București, unde magistrații fac grevă pentru pensiile speciale: soția fostului ministru al Educației și președinte al Consiliului Județean Iași deține circa 3,7 milioane de lei doar în conturi bancare și acțiuni. Cristian Adomniței, soțul judecătoarei, a fost condamnat in noiembrie 2020 la o pedepsă de 3 ani si 2 luni cu executare de o judecatoare de la Tribunalul Iasi. El a făcut recurs la sentință. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor. Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței Judecătoarea Sabina Adomniței, vicepreședinte al Curții de Apel, a primit de la statul român, în 2022: 188.258 lei - salarii, 33.516 lei - diurnă, 34.401 lei - chirie, 1.597 lei - decontare transport, 8.169 lei - CSM și 53.409 lei - diferențe salariale. În total, circa 319.000 lei. În plus, de la OMV a încasat dividende de 413.211 lei. Soțul ei, Cristian Adomniței, lucrează acum la Camera Deputaților, de unde a încasat 68.491 lei. Adomniței deține în diferite bănci circa 760.000 de lei (inclusiv conturi în euro și dolari), iar acțiunile la OMV valorează peste 2,9 milioane de lei. În iunie 2022, G4Media scria: „Judecătoarea Curții de Apel București, Sabina Daniela Adomniței, în opinie minoritară, a vrut să suspende – în baza deciziilor CCR privind prescripția – executarea pedepsei de 3 ani de închisoare la care a fost condamnată pentru corupție Vanessa Youness, iubita fostului șef al serviciului secret al MAI, Gelu Oltean, potrivit portalului CAB coroborat cu surse judiciar”. Însă, în februarie 2023, Gazeta de Bistrița scria: „Lia Savonea și Sabina Adomniței, doi judecători cu conexiuni în lumea politică și cunoștințe condamnate pentru corupție, au admis o contestație în anulare formulată de Youness și au anulat sentința de condamnare în ceea ce privește latura penală, adică executarea unei pedepse cu închisoarea. Astfel că, Youness scapă de pușcărie dar trebuie să plătească un milion de euro”. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932

Vâlcov cere prescrierea faptelor  Foto: Inquam
Eveniment

Vâlcov cere prescrierea faptelor

Darius Vâlcov cere prescrierea faptelor într-un dosar în care este acuzat a luat șpagă 4,2 milioane de lei, scrie Fanatik. Dosarul se află la Curtea de Apel Craiova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Vâlcov cere prescrierea faptelor „În acest dosar, Darius Vâlcov este acuzat că a pretins și primit foloase necuvenite în valoare totală de aproape 4,3 milioane lei de la mai multe societăți comerciale, pentru lucrări de reabilitare a Centrului istoric al orașului Slatina. Într-un alt dosar, Darius Vâlcov a mai primit 8 ani de închisoare, tot în prima instanță, pentru trafic de influență, spălare de bani și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția. Dosarul a fost repus anul trecut pe rol, după trei ani de suspendare, timp în care ÎCCJ a așteptat un răspuns de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene legat de înființarea unor completuri specializate. În acest dosar, faptele invocate de procurori s-au petrecut în perioada 2008-2012”, explică Fanatik. „Prima primire de foloase necuvenite a avut loc în septembrie 2014, iar a doua primire de foloase necuvenite a avut loc în februarie 2015, iar în situaţia în care este incidentă în cauză Decizia RIL nr.5/2019 urmează să se calculeze prescripţia răspunderii penale prin raportare la fapta din septembrie 2014”, se arată în dosarul consultat de Fanatik. Prescrierea intervine după opt ani, deci Vâlcov ar fi scăpat din septembrie 2022.

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final Foto: Facebook Popescu Piedone
Internațional

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final. Curtea de Apel Bucureşti ar putea pronunţa, marţi, sentinţa definitivă în dosarul "Colectiv", în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Ultimul termen al procesului a avut loc în decembrie 2021, iar de atunci judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei în acest caz. Dosarul "Colectiv" a ajuns la final În cadrul dezbaterilor finale, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare. De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor. Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat. Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone. Ce pedepse riscă inculpații din dosarul "Colectiv" Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări: * Cristian Popescu-Piedone - 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv; * cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; * Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare; * pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise - 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani; * Cristian Niţă, director al firmei de artificii - 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare; * George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. * Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare; * Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani; * Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii. Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite. În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015". Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu "nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL". Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4. Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră