joi 30 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

curtea de apel

46 articole
Eveniment

VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, a sunat la vicepreședinta Curții de Apel București, Ionela Tudor, și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, prin Tudor, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă. Recorder a publicat pe Facebook momentul în care Ionela Tudor îi spune lui Arsenie, în timpul conferinței de presă, că o sună Savonea. Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel ce să le spună ziariștilor În foarte scurt timp, Ionela Tudor se întoarce și-i transmite, șoptit, lui Arsene: „Este exclus ca Predoiu să fi intervenit, nu a sugerat...”, se aude foarte încet, în înregistrare, la secunda 56.  „Avem dovada că Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, își exercită puterea din umbră asupra conducerii Curții de Apel București! În documentarul Recorder, mai mulți magistrați vorbesc despre faptul că Lia Savonea este văzută ca un „conducător absolut al sistemului" și că un exemplu este faptul că și-a păstrat influența asupra conducerii Curții de Apel București, „pe care o conduce prin proxy (n.r. - interpuși)".   Astăzi, tocmai în conferința de presă în care conducerea Curții de Apel a ieșit să spună că informațiile din documentarul Recorder sunt „manipulări", s-a petrecut un moment incredibil, care arată că Lia Savonei a trimis indicații chiar în timpul conferinței. Ionela Tudor, vicepreședinta instanței, i-a șoptit președintei Liana Arsenie: „Mă sună Lia, mă duc să vorbesc", după care a ieșit din sală. S-a întors în scurt timp și i-a șoptit Lianei Arsenie ce să răspundă. Cele două nu și-au dat seama că dialogul lor este surprins de microfoanele presei”, a scris Recorder.   

VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă
Ce o diferențiază pe judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate de colegii ei: în declarațiile de avere nu apar suplimente salariale obținute prin procese cu statul
Eveniment

Ce o diferențiază pe judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate de colegii ei: în declarațiile de avere nu apar suplimente salariale obținute prin procese cu statul

Ce o diferențiază pe judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care a spus că Recorder are dreptate, de colegii ei: în declarațiile de avere nu apar suplimente salariale obținute prin procese cu statul.  Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț Ce o diferențiază pe judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate de colegii ei De obicei, sumele obținute de judecători după ce au dat statul în judecată pentru un salariu mai mare apar în declarația de avere în dreptul mențiunii „diferențe salariale”. De exemplu, în declarația de avere din 2024, Liana Arsene, președinte al Curții de Apel București, menționează „diferențe salariale” de 47.892 de lei (anul fiscal fiind 2023). Aceste diferențe salariale se plătesc eșalonat pe mai mulți ani. Vicepreședinta Curții de Apel București Adomniței Sabina - soția fostului președinte al Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței (PNL) - a încasat diferențe salariale de 20.943 lei, potrivit declarației de avere din 2024.  Raluca Morșanu nu menționează că ar fi încasat astfel de sume. În declarația de avere apare salariul net, anual: 254.616 în anul fiscal 2021, 249.349 lei, net, în 2022, și 287.144  lei, net, în 2023.  Nici in 2020 nu pare să fi incasat „diferente salariale”.  Ea nu menționează nici un fel de alte venituri salariale.  „Sunt judecător la secția 1 penală cu 26 de ani de magistratură. Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a declarat este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Conducerea nu ne ajută de nici un fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare. O situație toxică și încordată. Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la doi și un sfert, am fost toată viața magistrat. Nu a fost nici ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine”, a spus judecătoarea Moroșanu, azi, întrerupând conferința de presă a președintei Curții de Apel, Liana Arsene.  Pe portalul instanțelor de judecată ea apare în două litigii pentru „drepturi salariale”, alături de alte persoane, dar ambele procese - unul la Curtea de Apel Pitești și altul la Tribunalul Dâmbovița, încheiate în 2022, respectiv 2023 - au fost pierdute, iar solicitarea respinsă. Procesul din 2023, de la Tribunalul Dîmbovița, nu se referă la drepturi salariale, ci la plata unor sume pentru pilonul II si pilonul III de pensii. În procesul de la Curtea de Apel, ea și un grup de alți judecători cereau un spor, dar cererea a fost respinsă. 

ȘOC O judecătoare a Curții de Apel București sparge tăcerea și acuză: „Suntem terorizați”
Justiție

ȘOC O judecătoare a Curții de Apel București sparge tăcerea și acuză: „Suntem terorizați”

O judecătoare a Curții de Apel București sparge tăcerea și acuză: „Muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută, suntem terorizați cu acțiuni disciplinare, într-o situație toxică și încordată”, a spus Raluca Moroșanu, întrerupând o conferință de presă susținută de președintele acestei instanțe, Liana Arsene. Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț O judecătoare a Curții de Apel București sparge tăcerea și acuză „Sunt judecător la secția 1 penală cu 26 de ani de magistratură. Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a declarat este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Conducerea nu ne ajută de nici un fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare. O situație toxică și încordată. Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la doi și un sfert, am fost toată viața magistrat. Nu a fost nici ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine”, a spus Moroșanu.  Ea a fost aplaudată de colegii ei.  „Mulțumim doamna judecător”, a răspuns, sec, șefa Curții de Apel, care apoi și-a continuat perorația, ignorând afirmațiile colegei ei.  Ieri, această curte de apel a reacționat extrem de agresiv la acuzațiile Recorder. Aceasta a cerut intervenția CSAT împotriva judecătorului  Beşu Ionel Laurenţiu, cel care a vorbit cu ziariștii. Curtea de Apel mai afirma, în acest comunicat asumat de Biroul de informare și relații publice, dar nesemnat, că Beșu face afirmaţii „denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică”.  Azi, președintele Curții de Apel a încercat să explice tergiversarea unor dosare, precum și mutarea unor judecători care se ocupau de dosare importante: „Vom prezenta dovezi care combat narativele manipulative și arată starea de legalitate. Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor”. 

Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT
Eveniment

Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT

Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder: într-un comunicat al acestei instanțe se cere intervenția CSAT împotriva judecătorului  Beşu Ionel Laurenţiu, cel care a vorbit cu ziariștii. Curtea de Apel mai afirmă, în acest comunicat asumat de Biroul de informare și relații publice, dar nesemnat, că Beșu face afirmaţii „denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică”.  Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Comunicatul reamintește ceea ce se știa de multă vreme, nefiind secret: că Laurențiu Beșu a lucrat la structura de informații a ministerului de Interne. Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder Vă prezentăm integral comunicatul Curții de Apel:  „Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului. Mai grav, acuzațiile lansate ignoră incompatibilități fundamentale reglementate expres de lege și ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul și finalitatea demersului public declanșat. Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale. 1. Pe tot parcursul interviului, contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăți de informații și le refoloseşte într-o cheie acuzatoare. Dosarul penal la care judecătorul face referire este clarificat prin hotărâre judecătorească definitivă. Inculpatul fusese trimis în judecată pentru trafic de influență pretins comis în timp ce exercita funcția de consilier la Curtea de Conturi. Rechizitoriul reținea art. 7 lit. a) din Legea 78/2000, ceea ce presupune, în mod explicit, legătura dintre faptă și funcția publică. Curtea de apel a judecat contestaţia la soluţia pronunţată de Tribunalul Giurgiu care a fost inițial sesizat și a soluționat camera preliminară. În contestația ulterioară, completul din care au făcut parte şi judecătorul Beșu a intrat în divergență privind competența. În urma soluţionării contestaţiei, a fost admisă contestația și competenţa soluţionării cauzei pe fond a fost stabilită în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) litera d) Cod proc. pen., dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet de fond. Prin urmare, competența aparținea Curții de Apel București încă de la început. Mai mult decât atât, soluţia pe care o critică judecătorul Beşu Ionel Laurenţiu care arată că, urmare a stabilirii competenţei de judecată în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, se augmentează durata soluţionării cauzei, cu potenţiala incidenţă a prescripţiei, învederăm două aspecte: - judecarea cauzei, în continuare, în prim grad de jurisdicţie la tribunal, conform opiniei pe care o exhibă mediatic, ar fi putut atrage constatarea nulităţii absolute în calea de atac a apelului, indiferent de cine ar fi fost exercitată, cu consecinţa trimiterii cauzei din apel la instanţa competentă pentru reluarea întregii judecăţi şi cu o concretizare substanţială a riscului incidenţei prescripţiei răspunderii penale. Urmare a soluţiei pronunţate în cauză, cauza va fi judecată în prim grad de Curtea de Apel Bucureşti, iar o  eventuală schimbare  de încadrare ulterioară, care ar atrage competenţa tribunalului, instanţă inferioară ierarhic, nu afectează competenţa Curţii de Apel Bucureşti, instanţă superioară ierarhic, de a soluţiona cauza. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituţiilor procesual penale incidente conduce la concluzia conform căreia soluţia Curţii de Apel Bucureşti, în calea de atac a contestaţiei, este una care nu expune soluţionarea cauzei la riscul prescripţiei, ci îl evită; - încălcarea dispoziţiilor legale care atrage sancţiunea nulităţii absolute nu poate fi justificată de „riscul prescripţiei răspunderii penale”, sub sancţiunea adoptării de către judecător a unei conduite ilicite. A veni printr-un interviu și a combate o decizie definitivă, ridică o întrebare care nu poate fi evitată: mai vorbim de o eroare profesională elementară sau de o direcție urmărită cu o consecvență suspectă? 2. Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta  a  activat anterior timp de 5 ani ca  ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI” (...)  Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:  Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind:   - în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, - care au fost atribuțiile reale, - ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului, - dacă mai există astfel de raporturi în prezent, - și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală. Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz. În contextul interdicţiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere şi fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informații, iar pe de altă parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător. Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”. 

Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților
Justiție

Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților

Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri ale guvernului Bolojan privind pensiile magistraților. Din 243 de judecători au votat 216, iar în favoarea respingerii au fost 215, arată un comunicat al acestei curți. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților „Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, întruniţi în Adunarea Generală, astăzi, 24 noiembrie 2025, fiind prezenţi 216 din 243 judecători, cu o majoritate covârşitoare de 215 judecători, îşi exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenţi fiind în susţinerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a anunțat Curtea de Apel București, condusă de judecătoarea Liana Arsene.  Comunicatul nu precizează cine ste judecătorul care a votat împotriva majorității.  Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă.    Totodată, perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.   Îmsă CSM și ÎCCJ doresc un cuantum al pensiei de 65% din ultimul venit brut și o o creștere a vârstei de pensionare etapizată pe 17 ani. 

Pensia specială de "doar" 70% din salariul net pentru magistrați, respinsă de judecătorii Curții de Apel București
Justiție

Pensia specială de "doar" 70% din salariul net pentru magistrați, respinsă de judecătorii Curții de Apel București

Judecătorii Curții de Apel București au respins, luni, cu o majoritate aproape unanimă, proiectul de reformă a pensiilor magistraților. În Adunarea Generală din 24 noiembrie 2025, la care au participat 216 din cei 243 de magistrați, un număr de 215 judecători au votat împotriva propunerii legislative privind modificarea pensiilor de serviciu. În comunicatul oficial, CAB subliniază susținerea constantă față de pozițiile exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Adunări generale convocate pentru un punct de vedere unitar Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru zilele de luni și marți, adunările generale ale procurorilor și judecătorilor din țară, în vederea exprimării unei poziții oficiale privind proiectul de reformă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale După centralizarea punctelor de vedere, CSM urmează să se întrunească în plen pentru emiterea avizului consultativ asupra proiectului inițiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Presiuni din partea PNRR și termene-limită stricte România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la pensiile speciale. În caz contrar, țara riscă să piardă 231 de milioane de euro din finanțările europene. Proiectul legislativ a fost publicat săptămâna trecută în procedură de transparență decizională, iar CSM are la dispoziție 30 de zile pentru a transmite un aviz consultativ. Principalele modificări propuse în noul proiect de lege Conform proiectului legislativ, cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați ar urma să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Negocieri eșuate la Palatul Cotroceni Pe 13 noiembrie, la Palatul Cotroceni, au avut loc discuții privind reforma pensiilor magistraților, cu participarea președintelui Nicușor Dan, a liderilor coaliției guvernamentale și a reprezentanților sistemului judiciar. Întâlnirea nu a dus la un acord, principala divergență fiind nivelul pensiei: magistrații solicită ca aceasta să fie apropiată de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan susține limitarea la 70% din ultimul salariu net. CCR a respins proiectul inițial ca fiind neconstituțional Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie de Curtea Constituțională. Cinci judecători constituționali – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină – au decis că Guvernul nu a solicitat în termen avizul consultativ al CSM, ceea ce reprezintă o încălcare procedurală esențială.  

Călin Georgescu, la Curtea de Apel: liderul suveraniștilor vorbește despre șobolani și păduchi
Eveniment

Călin Georgescu, la Curtea de Apel: liderul suveraniștilor vorbește despre șobolani și păduchi

Călin Georgescu a ajuns luni la Curtea de Apel București, la primul termen din faza de cameră preliminară a procesului în care este judecat alături de Horațiu Potra și gruparea de mercenari asociată acestuia. Dosarul vizează acuzații grave privind acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale. Atacuri dure la adresa guvernanților La ieșirea din sala de judecată, Georgescu a lansat acuzații vehemente la adresa clasei politice. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Acesta i-a numit pe guvernanți „păduchi” și „șobolani”, vorbind despre „trădarea justiției” și despre pericolul de a avea dreptate împotriva sistemului. El a invocat un citat atribuit lui Nicolae Iorga, referindu-se la „justiția oamenilor, a inimii și a conștiinței”, subliniind că ultima ar trebui ascultată întotdeauna. Procesul, amânat la solicitarea apărătorilor celorlalți inculpați Avocatul lui Călin Georgescu a anunțat că termenul de judecată a fost amânat la cererea avocaților altor inculpați din dosar. Astfel, procedurile vor continua la o dată ulterioară. Susținători prezenți în fața instanței, cu cântece patriotice Ca și la alte termene, Georgescu a fost întâmpinat de mai multe zeci de susținători. Aceștia au difuzat cântece patriotice, inclusiv melodia pe versurile poeziei „Avem o țară”, cântată în Catedrala Națională în octombrie 2024. Patriarhia Română a precizat anterior că textul a fost atribuit eronat poetului legionar Radu Gyr. Acuzații de complicitate și comunicarea de informații false Acesta este al doilea dosar în care Parchetul General îl trimite în judecată pe Călin Georgescu. El este acuzat de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false în formă continuată, alături de Horațiu Potra și alți 20 de membri ai grupării acestuia. Deturnarea protestelor post-electorale Conform procurorilor, gruparea lui Horațiu Potra plănuia infiltrarea în protestele izbucnite după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Scopul ar fi fost generarea de haos și destabilizare. Anchetatorii susțin că planul de acțiune ar fi fost elaborat de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul unei întâlniri clandestine organizate la ferma din Ciolpani, imediat după anularea scrutinului prezidențial.

Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă
Justiție

Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă

Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă: ambii au deschis procese în baza unui articol din noul cod de procedură penală referitor la „intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curţii Constituţionale”. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI Informația a fost postată pe Facebook de fostul ministru al Justiției, Ana Birchall. Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Oprescu are termen de judecată pe 8 octombrie, la Curtea de Apel București, deja celebră pentru faptul că a anulta condamnările unor personaje celebre. Arsene, care este refugiat în Italia, are termen pe 10 noiembrie la Curtea de Apel Brașov.  „ Factual: Sorin Oprescu are un dosar pe rol la Curtea de Apel București din 26 august 2025 prin care solicită “intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curţii Constituţionale (art.595 NCPP) CO". Curtea de Apel București a amânat pronunțarea în data de 8 octombrie 2025. Coincidență? Poate că da; poate că nu! Nu pot să nu remarc că este totuși suspect că dl. Sorin Oprescu a obținut termene atât de scurte, în condițiile în care alte dosare durează ani de zile…și mai este și protestul magistraților “pe termen nelimitat” în care se ocupă doar de "cazurile urgente". Judecând după termenele scurte se vede treaba că Alina Bica ( judecată contestația în câteva zile) și Sorin Oprescu sunt urgențe naționale, nu? Poate explică Ministrul Justiției de ce a fost prins tocmai acum, că tot a dat un comunicat pompos? Oare Sorin Oprescu a fost "prins" exact când instanța trebuie să se pronunțe, pe modelul Alina Bica? De observat și celeritatea cu care se judecă! Exact ca în cazul Alina Bica! Oare a început o nouă rețetă judiciară de reabilitare a condamnaților, cu dosare de tip "cooperativa Nufărul”? Se pare că da! O să vedem ce și când va pronunța Curtea de Apel!   P.S. Are cerere și Ionel Arsene, cu termen în data de 10.11.2025 ( cerere introdusă în 19.09.2025), tot la Curtea de Apel Brașov cu același obiect! Păi cum să nu aibă și el?! Tare îmi este că am dreptate și asistăm la perfectarea unei noi rețete judiciare de reabilitare a condamnaților corupți!”, a scris Birchall pe Facebook.    Ea a postat și capturi de ecran cu termenele de judecată.    Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost săltat sâmbătă de poliția greacă pe aeroportul din Salonic. În 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat la 10 ani și opt luni de închisoare.   La 10 martie 2023, Ionel Arsene, fost președinte al Consiliului Județean Neamț, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare. 

Cătălin Cherecheș, fostul primar aflat în închisoare, avere nejustificată de 2,6 milioane de lei. Suma se confiscă
Eveniment

Cătălin Cherecheș, fostul primar aflat în închisoare, avere nejustificată de 2,6 milioane de lei. Suma se confiscă

Curtea de Apel confiscă averea lui Cherecheș. Curtea de Apel Cluj a decis luni, 29 septembrie, confiscarea sumei de 2,6 milioane lei de la Cătălin Cherecheș, fost primar al municipiului Baia Mare. Suma reprezintă avere nejustificată, conform hotărârii instanței. Curtea de Apel confiscă averea lui Cherecheș Potrivit sentinței, Cherecheș este obligat să plătească suma de 2.685.708 lei către statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în termen de 60 de zile de la rămânerea definitivă a deciziei. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Fostul edil are drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cum a început procesul Cazul a pornit în 2019, când Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat diferențe semnificative între veniturile realizate și averea dobândită de Cherecheș. În urma evaluării, a fost sesizată instanța, stabilindu-se că suma de aproape 2,7 milioane lei nu poate fi justificată. Evoluția dosarului în instanțe 2019: ANI sesizează instanța privind averea nejustificată. 2021: Curtea de Apel Cluj dispune confiscarea sumei. 2023: Înalta Curte de Casație și Justiție anulează decizia și trimite cauza spre rejudecare. 2025: Curtea de Apel Cluj pronunță aceeași hotărâre de confiscare. Fostul primar din Baia Mare se află deja în închisoare din noiembrie 2023, după ce a fost condamnat la 5 ani de detenție pentru luare de mită.

În ziua în care Savonea îl "spăla" pe Voiculescu, un bolnav de cancer a fost refuzat la Curtea de Apel
Eveniment

În ziua în care Savonea îl "spăla" pe Voiculescu, un bolnav de cancer a fost refuzat la Curtea de Apel

În ziua în care însăși Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, îl spăla pe Dan Voiculescu, un bolnav de cancer a fost refuzat la Curtea de Apel București: judecătorii acestei curți au suspendat joi, 11 septembrie, un dosar prin care un bolnav de cancer cerea, printr-o ordonanţă preşedinţială, asigurarea tratamentului. Citește și: Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu: judecătoarea Camelia Bogdan l-a condamnat abuziv, dar fapta ei s-a prescris. Antena 3 jubilează Secția de judecători a CSM s-a spălat pe mâini de cazul bolnavului de cancer amânat de judecători: „Judecătorii, prin atribuţiile lor, nu pot suplini obligaţia statului de a garanta accesul pacienţilor la tratamente vitale.  Un bolnav de cancer a fost refuzat la Curtea de Apel Suspendarea acestui proces este urmarea protestului magistraților - de fapt, o grevă ilegală - împotriva tăierii pensiilor lor special. Inițial judecătorii au anunțat că vor judeca toate cauzele cu caracter urgent, în special în ceea ce priveşte stabilirea tratamentelor medicale. În aceeași zi, joi, 11 septembrie, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a decis că judecătoarea Camelia Bogdan este vinovată de abuz în serviciu, dar fapta s-a prescris. Decizia a fost luată în dosarul 2655/1/2023, iar Savonea a admis plângerile formulate de Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SĂ, Grupul Industrial Voiculescu și Compania SA, Sorin Pantiș, Jean Cătălin Sandu și Vlad Nicolae Săvulescu împotriva ordonanței de clasare dispuse de PICCJ față de Camelia Bogdan pentru modul în care a soluționat dosarul ICA. Parchetul de pe lângă ICCJ apreciase că, în cazul acuzațiilor împotriva Cameliei Bogdan, „fapta nu există”.  Citește și: Cât este pensia medie a unui pensionar obișnuit ca procent din salariul mediu. Care este situația magistraților Prin decizia luată de Savonea, s-a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu ar putea lua înapoi milioane de euro, banii pe care i-a plătit până acum statului din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro.  Din prejudiciul de 60.482.615 euro se recuperase, până în 2023 - când au apărut ultimele date - doar circa nouă milioane de euro.

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București, de unde provine șefa CSM
Eveniment

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București, de unde provine șefa CSM

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București, de unde provine șefa CSM: pentru simplul fapt că-i transportă pe judecători, aceștia încasează, printre altele, spor pentru risc și solicitare neuropsihică si spor pentru asigurarea confidenţialității. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Datele sunt postate pe site-ul acestei instanțe și sunt din martie 2025.  Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București Salariile brute de bază ale șoferilor sunt între 4.693 și 5.997 de lei, iar acest spor variază între 1.408 și 1.799 de lei.  Șoferii judecătorilor mai primesc și spor pentru condiții grele de muncă, așa că pot ajunge la 8.696 lei brut, deci netul este puțin sub 6.000 de lei. Ei depășesc astfel salariul unui profesor cu grad didactic II (5–10 ani experiență).  În plus, personalul auxiliar al Curții de Apel București are dreptul la: o singură dată pe an li se decontează transportul spre localitatea unde își petrec vacanța asistență medicală gratuită, medicamente și proteze pentru el și familia sa decontare transport dacă nu are locuință în București decontare chirie, dacă nu are locuință de serviciu  Grefierii arhivari încasează, brut între aproape 11.000 și 14.250 de lei.  Însă drepturile personalului auxiliar sunt mult eclipsate de cele judecătorilor de la Curtea de Apel: președintele Curții de Apel încasează patru sporuri și ajunge la un salariu brut de 38.868 de lei (peste 22.000 de lei net) vicepreședinții acestei curți de apel sar de 35-37.000 lei, brut.  specialistul IT ajunge la un salariu brut de peste 33.000 de lei În plus, judecătorii au dreptul la șase călătorii dus-întors în țară, asistență medicală gratuită, decontarea chiriei și a transportului. 

Soțul Laurei Vicol, Vladimir Ciorbă, patronul Nordis, poate să plece din România, au decis judecătorii
Justiție

Soțul Laurei Vicol, Vladimir Ciorbă, patronul Nordis, poate să plece din România, au decis judecătorii

Soțul Laurei Vicol, Vladimir Ciorbă, patronul Nordis, poate să plece din România, au decis judecătorii de la Curtea de Apel București.  Deși măsura controlului judiciar a fost menținută, instanța a considerat nejustificată menținerea interdicției de a ieși din țară, prevăzută anterior în cadrul obligațiilor impuse. Citește și: Un vicepreședinte al PNL îl amenință pe Nicușor Dan cu referendumul de destituire pentru că refuză să-l numească premier pe Bolojan Soțul Laurei Vicol, Ciorbă, patronul Nordis, poate să plece din România „Soluția pe scurt: ÎNCH.F/DL/În baza art. 215 ind. 1 alin. 5 C.p.p. admite în parte plângerea formulată de către inculpatul CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, împotriva ordonanței nr. 1854/D/P/2022 din data de 13.06.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT, prin care s-a dispus prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar. În baza art. 215 ind. 1 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 213 alin. 6 C.p.p. dispune încetarea obligaţiei de a nu depăşi limita teritorială a României, prev. de art. 215 alin. 2 lit. a C.p.p. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu astăzi, 19.06.2025”.  Vladimir Ciorbă este inculpat în dosarul Nordis, fiind suspectat de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și înșelăciune.

VIDEO Soțul vicepreședintei Curții de Apel București s-a răsturnat cu mașina pe o stradă din Giurgiu. Testul antidrog, pozitiv
Eveniment

VIDEO Soțul vicepreședintei Curții de Apel București s-a răsturnat cu mașina pe o stradă din Giurgiu. Testul antidrog, pozitiv

Aurelian Pencea, soțul vicepreședintei Curții de Apel București, s-a răsturnat cu mașina pe o stradă din Giurgiu, scrie replicaonline.ro. Testul antidrog a ieșit pozitiv, mai menționează publicația.  Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Potrivit stiripesurse.ro, rezultatele au arătat prezența benzodiazepinei, dar șoferul susține că a luat medicamente. Soțul vicepreședintei Curții de Apel București s-a răsturnat cu mașina Într-o filmare de pe youtube se vede cum șoferul este scos din SUV-ul de lux.  „Din primele cercetări a reieșit faptul că, un bărbat, de 51 de ani, din municipiul Giurgiu, în timp ce conducea un autoturism, ar fi intrat în coliziune cu alte două autoturisme, staționate pe partea carosabilă. Rezultatul testării cu aparatul etilotest a indicat valoarea 0. În urma testării cu aparatul din dotare, au reieșit indicii cu privire la posibila prezență în organism a unor substanțe psihoactive, motiv pentru care a fost transportat la spital, pentru recoltarea mostrelor biologice”, a precizat IPJ Giurgiu. Nu este clar cui aparținea mașina cu care s-a răsturnat Aurelian Pencea, întrucât în declarația de avere a judecătoarei nu apare că ar deține vreo mașină. Ea a a vut, în 2023, un salariu net anual de 394.970 de lei, iar el de 600.000 de lei, de la SC Amon SRL din Giurgiu.  Soția lui Pencea, judecătoarea Adriana Pencea, este cea care i-a eliberat pe Sile Cămătaru și Liviu Dragnea. Pentru eliberarea lui Sile Cămătaru ea a fost investigată de Inspecția Judiciară, în 2013, dar nu s-a mai auzit nimic de această anchetă. Adriana pencea ar fi venit de la Giurgiu la București, la Curtea de Apel, cu ajutorul controversatei Lia Savonea, apreciază replicaonline.ro.  Ginerele lui Aurelian Pencea, Cătălin Enescu, zis Uzi, are antecedente penale pentru trafic internațional de cocaină, fiind condamnat anterior la închisoare cu executare.

Înalta Curte de Casație și Justiție a îngropat anularea anulării alegerilor: a admis recursul împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești
Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție a îngropat anularea anulării alegerilor: a admis recursul împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a îngropat anularea anulării alegerilor: a admis recursul împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești, care a suspendat hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia ICCJ este definitivă. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Înalta Curte de Casație și Justiție a îngropat anularea anulării alegerilor „Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile”, a decis, azi, ICCJ. Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut. 

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat: „Competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”
Justiție

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat: „Competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat: „Competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”, se arată într-un comunicat al instituției. Comunicatul CCR vine după ce un judecător de la Curtea de Apel Prahova a anulat decizia CCR de anulare a alegerilor.  Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Curtea mai anunță că a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat „În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024. Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc. Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii”, explică CCR. Decizia de la Ploiești, singulară „Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată. Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce. Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției. Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției. Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului”, mai arată CCR. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră