duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: criza

67 articole
Internațional

Criza din Strâmtoarea Ormuz și noua disciplină globală: cum răspund statele la șocul petrolier

Blocajele și tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au declanșat una dintre cele mai ample crize energetice din ultimele decenii. Efectele se propagă cu rapiditate din Orientul Mijlociu către economiile dependente de importuri, în special din Asia. Guvernele nu mai încearcă doar să compenseze deficitul, ci încep să reducă deliberat consumul. Măsuri de criză în Pakistan Guvernul din Pakistan a anunțat introducerea unor întreruperi zilnice de curent electric, în orele de vârf, menite să limiteze creșterea tarifelor și să reducă presiunea asupra sistemului energetic național. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” Nu este prima decizie de acest tip, autoritățile recurgând deja la restricții pe fondul crizei generate de blocajele din Strâmtoarea Ormuz. Astfel, pe 9 martie, premierul Shehbaz Sharif a anunțat reducerea programului instituțiilor publice la patru zile pe săptămână și închiderea temporară a școlilor și universităților. Impact direct asupra Pakistanului Deși unele transporturi maritime continuă să traverseze regiunea, Pakistanul resimte puternic creșterea prețurilor la energie la nivel global. În acest context, întreruperile programate reprezintă o soluție de compromis: un sacrificiu temporar de confort pentru a evita o criză energetică mai profundă și facturi dificil de suportat pentru populație. Întreruperi zilnice în intervalul de consum maxim Potrivit Ministerului Energiei, alimentarea cu electricitate va fi oprită zilnic pentru aproximativ două ore și un sfert, în intervalul 17:00–01:00, atunci când cererea atinge niveluri ridicate. Măsura va fi aplicată în cea mai mare parte a țării, cu scopul de a gestiona mai eficient consumul și costurile de producție. Motivația oficială: reducerea costurilor și stabilizarea tarifelor Autoritățile susțin că decizia este necesară pentru a reduce dependența de combustibili scumpi, a preveni o creștere bruscă a tarifelor și a stabiliza sistemul energetic într-un context global dificil. În esență, guvernul încearcă să distribuie mai eficient resursele limitate și să protejeze consumatorii de facturi mai mari. Excepții pentru marile orașe din sud Două dintre cele mai importante centre urbane din sud, Karachi și Hyderabad, nu vor fi afectate de aceste întreruperi. Autoritățile explică această excepție prin accesul regiunii la surse de energie mai ieftine, care permit menținerea alimentării fără presiuni suplimentare asupra costurilor. Noua disciplină energetică globală Potrivit lui Fatih Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), actuala criză este cea mai gravă amenințare la adresa securității energetice globale din istorie. Drept urmare, reacțiile statelor nu mai sunt punctuale, ci sistemice, mergând de la pene de curent programate până la reorganizarea întregii activități economice. De la penurie la control: cum au devenit restricțiile politică publică Primele state afectate au fost cele cu vulnerabilități structurale, în special din Asia de Sud, unde dependența de importuri energetice este ridicată, iar rezervele interne sunt limitate. Dacă în Pakistan, autoritățile au decis introducerea unor întreruperi zilnice de curent în orele de vârf, o situație mai severă se regăsește în Sri Lanka, unde crizele energetice recurente au fost amplificate de șocul actual. Guvernul din Sri Lanka a redus săptămâna de lucru la patru zile, într-o încercare de a diminua consumul de combustibil și de a evita colapsul sistemului energetic. În Bangladesh, autoritățile au mers și mai departe, introducând un set complex de restricții care afectează atât sectorul public, cât și viața cotidiană. Reducerea programului instituțiilor, limitarea iluminatului și închiderea timpurie a magazinelor sunt completate de pene de curent frecvente și de raționalizarea combustibilului. India, cozi la butelii și restaurante închise În India, unde aproximativ 60% din aprovizionarea cu gaz petrolier lichefiat (GPL) provine din statele din Golf, criza a generat cozi uriașe pentru butelii, iar numeroase restaurante și-au închis porțile sau au eliminat din meniu preparatele care necesită gătire lentă. Hotelurile au avertizat că riscă să își suspende activitatea, în timp ce o mare uzină siderurgică a anunțat posibilitatea opririi operațiunilor, pe fondul presiunii energetice. Asia de Sud-Est: între prevenție și adaptare Dacă statele din Asia de Sud reacționează sub presiunea imediată a penuriei, țările din Asia de Sud-Est încearcă să anticipeze efectele crizei și să le atenueze prin măsuri preventive. În Filipine, guvernul a declarat stare de urgență energetică, adoptând politici de reducere a consumului în sectorul public și încurajând reorganizarea programului de lucru. În același timp, în regiune se conturează o tendință mai largă, pe care World Economic Forum o descrie ca „demand destruction”, adică reducerea deliberată a cererii pentru a stabiliza piețele. Această strategie presupune nu doar măsuri administrative, ci și schimbări de comportament, precum limitarea deplasărilor, extinderea muncii remote sau reducerea activității industriale. Astfel, în state precum Indonezia sau Thailanda, autoritățile analizează soluții care, deși mai puțin vizibile decât penele de curent, au un impact semnificativ asupra economiei, contribuind la scăderea consumului fără a genera tensiuni sociale majore. O criză globală: intervenții, subvenții și compromisuri Deși Asia este epicentrul restricțiilor, efectele crizei din Strâmtoarea Ormuz sunt resimțite la nivel global. Instituții precum FMI, Banca Mondială și Agenția Internațională pentru Energie avertizează că statele trebuie să evite reacțiile protecționiste și să colaboreze pentru stabilizarea piețelor. Potrivit Reuters guvernele au început să adopte politici care includ subvenții pentru populație, controlul prețurilor și reducerea consumului în sectorul public. În paralel, unele economii au recurs la soluții de compromis, precum revenirea la cărbune pentru a compensa lipsa gazului natural, o decizie care ridică semne de întrebare privind obiectivele climatice pe termen lung. Europa: între prudență și vulnerabilitate În Europa, impactul este deocamdată mai degrabă economic decât administrativ, manifestându-se prin creșteri ale prețurilor și presiuni asupra industriei. Cu toate acestea, experiența crizelor energetice recente face ca scenariile de raționalizare să nu mai pară improbabile. Deși nu au fost introduse restricții generalizate de consum, dezbaterea privind reducerea cererii și eficiența energetică devine tot mai prezentă în discursul public, iar unele state analizează măsuri preventive pentru a evita situațiile extreme întâlnite în Asia. Dependența ca vulnerabilitate Criza din Strâmtoarea Ormuz nu este doar un episod conjunctural, ci un semnal de alarmă privind fragilitatea sistemului energetic global. Faptul că blocarea unei singure rute poate declanșa restricții de consum în mai multe state arată cât de interconectată și vulnerabilă este economia mondială. Pe termen lung, această criză ar putea accelera tranziția către surse alternative de energie și ar putea schimba comportamentul consumatorilor. Însă, pe termen scurt, realitatea este mai dură: lumea începe să învețe, uneori forțat, că energia nu este inepuizabilă, iar prețul dependenței poate fi resimțit în fiecare zi, inclusiv printr-o simplă întrerupere de curent.

Criza Ormuz, restricții energetice globale (sursa: Pexels/pierre matile)
Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu Foto: Captură YouTube
Politică

Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu: „Va fi o criză teribilă”

Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu: „Din cauza incompetenței totale a actualului guvern, va fi o criză teribilă de gaz, de petrol și de alimente, la care se adaugă economia României, care va intra în colaps total”, a profețit fostul candidat la președinția României, în fața sediului Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea „Tot ceea ce am spus s-a adeverit”, a mai susținut el. Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu În realitate, multe din afirmațiile sale făcute azi sunt false, fapt ușor de dovedit.  „Va fi o criză teribilă de alimente”: în 2025, România a avut a doua cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani. Cocereal estimează că în 2026 producţia totală de cereale şi oleaginoase va fi de 28,6 milioane de tone, uşor sub nivelul de 29,6 milioane de tone din anul trecut. Producția României va fi pe locul IV din UE.  „Va fi o criză teribilă de gaz”: în 2027 va începe producția în perimetrul Neptun Deep.  Neptun Deep este estimat să producă aproximativ 8 miliarde de metri cubi (mld. mc) de gaze naturale anual, după atingerea platoului de producție prevăzut pentru anul 2027, adică circa 80% din consumul actual al României.  „Guvernul a închis toate liniile de cărbune fără alternativă”: fals. În 2026, capacitatea instalată pe cărbune din România este de ordinul a aproximativ 1.700–1.900 MW net, în scădere față de 2020–2023, dar încă parțial funcțională prin amânări agreate cu UE în cadrul PNRR. „Toate minele din țara românească ar trebui deschise pentru prosperitatea și binele poporului român” - fals. Iată ce explica, cu date, fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu (PNL): „Adevărul e simplu: cărbunele e cea mai scumpă sursă de energie. Mult mai scumpă decât hidro, gaz, nuclear sau regenerabile. Un MWh produs din lignit ajunge la 800-900 lei. Din huilă, chiar și 2.200 lei. În timp ce energia de pe piață costă doar 400-600 lei/MWh. Dacă revenim la cărbune, prețul energiei crește pentru toată lumea – și pentru familii, și pentru industrie”.  „România s-a împrumutat la Comisia Europeană de 16,8 miliarde de euro cu dobândă de 3% pe 30 de ani prin programul SAFE pentru proiecte militare”: parțial fals. Termenul de rambursare este de 45 de ani, cu o perioadă de grație de zece ani, timp în care nu se rambursează principalul. Dobânda este de „maximum” 3%, costul final depinde de condițiile din piață la momentul emiterii obligațiunilor de către UE. Dacă ratele dobânzilor la nivel global scad, și dobânda aplicată programului SAFE poate fi mai mică. „Energia este de cinci ori mai scumpă”: fals. Prețul energiei electrice a crescut, de la an la an, cu 57%, nu de cinci ori, ceea ce ar fi însemnat 500%.  În sfârșit, este complet falsă afirmația că „Mulținaționalele din România pleacă din țară anual cu cel puțin trei bugete ale României”. Bugetul României în 2025 a fost de aproximativ 662–680 de miliarde de lei (venituri) și circa 800+ miliarde de lei (cheltuieli). Când Georgescu spune „pleacă cu trei bugete ale României”, contextul pare să implice că multinaționalele repatriează în exterior o sumă de câteva trilioane de lei/an, adică de ordinul a 2–3 ori totalul bugetului de stat, ceea ce este evident în afara oricăror estimări de profituri private din România.

Italia, zboruri afectate de lipsa combustibilului (sursa: Facebook/Milan Airports)
Internațional

Criză de combustibil din ce în ce mai acută: restricții de zbor pe aeroporturile din Italia

Patru aeroporturi importante din nordul Italiei – Milano Linate, Veneția Marco Polo, Bologna și Treviso – vor introduce restricții privind aprovizionarea cu combustibil pentru zborurile comerciale. Măsura este valabilă până pe 9 aprilie și vine în contextul unei „disponibilități limitate” de combustibil furnizat de Air BP Italia. Jet A1, combustibilul afectat de limitări Problemele vizează în mod direct aprovizionarea cu Jet A1, un tip de kerosen utilizat pe scară largă în aviația civilă. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Acesta este esențial atât pentru aeronavele comerciale, cât și pentru cele care operează pe baze aeriene sau aeroporturi internaționale. Restricțiile ridică îngrijorări în industrie, având în vedere rolul crucial al acestui combustibil în operarea zborurilor regulate. Companiile aeriene, puse în gardă Situația a fost comunicată printr-o serie de notificări oficiale către navigatori (NOTAM). Acestea avertizează operatorii aerieni că realimentarea aeronavelor aflate în contract cu Air BP Italia va fi limitată în perioada menționată. Aceste notificări sunt esențiale pentru planificarea zborurilor și pot influența rutele, timpii de escală și strategiile de alimentare ale companiilor aeriene. Priorități la alimentare: cine are întâietate Pentru a menține funcționarea serviciilor critice, autoritățile au stabilit o ordine de prioritate în alimentarea cu combustibil. Astfel, vor avea prioritate: zborurile de ambulanță aeriană cursele oficiale zborurile pe distanțe lungi (peste 3 ore) În schimb, pentru restul operatorilor comerciali, aeroporturile din Veneția, Treviso și Bologna au impus o limită de maximum 2.000 de litri de combustibil per aeronavă. Recomandări pentru piloți: alimentare anticipată În cazul Aeroportul Marco Polo, autoritățile au emis o recomandare clară: piloții sunt sfătuiți să își calculeze și să își asigure suficient combustibil încă de la aeroportul de plecare pentru segmentele următoare de zbor. Această măsură vine în contextul în care un avion comercial mediu, precum Airbus A320 sau Boeing 737, consumă între 2.000 și 3.000 de litri de combustibil pe oră, ceea ce face ca limita impusă să fie una semnificativă pentru operațiunile standard. Cauze neclare, dar suspiciuni logistice Deși Air BP Italia nu a oferit explicații oficiale privind motivele acestor restricții, surse din industrie citate de presa locală indică posibile probleme logistice în lanțul de aprovizionare din nordul Italiei. În lipsa unor clarificări, companiile aeriene sunt nevoite să se adapteze rapid, ceea ce ar putea duce la întârzieri, modificări de rute sau costuri suplimentare.

Penurie de combustibil, avertisment Ryanair (sursa: Facebook/Ryanair)
Eveniment

Criză de combustibil pentru avioane: Ryanair ia în calcul anularea zborurilor în plin sezon de vară

Aprovizionarea Europei cu kerosen ar putea fi grav afectată începând cu luna iunie, dacă conflictul din Orientul Mijlociu continuă, avertizează Michael O'Leary, directorul general al Ryanair. În acest scenariu, companiile aeriene ar putea lua în calcul anularea unor zboruri în plin sezon estival. Monitorizare zilnică a stocurilor de combustibil Ryanair analizează constant situația aprovizionării, purtând discuții zilnice cu furnizorii de combustibil din Europa. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Potrivit acestora, livrările ar urma să rămână stabile până la finalul lunii mai. „Există un risc de 10% - 20% privind aprovizionarea” Michael O'Leary a explicat că riscurile cresc semnificativ dacă conflictul se prelungește. "Dacă acest conflict continuă până la final lunii aprilie, există riscuri legate de aprovizionare de la începutul lunii iunie. Dacă continuă în mai, atunci nu ştim ce va urma. Există un risc de 10% - 20% privind aprovizionarea cu combustibili în iunie, sau iulie sau august, atunci când şi alte companii aeriene vor începe să analizeze anularea zborurilor sau reducerea capacităţii" Posibile anulări de zboruri în funcție de evoluția crizei Șeful Ryanair a precizat că deciziile privind eventualele anulări vor fi luate în funcție de evoluțiile săptămânale, compania urmând să prioritizeze aeroporturile cele mai afectate de lipsa combustibilului. Perioada iunie-septembrie este cea mai profitabilă pentru operatorii aerieni, iar reducerea rutelor ar avea un impact major. Michael O'Leary a atras atenția că Marea Britanie este una dintre cele mai vulnerabile piețe europene, din cauza dependenței de importurile de petrol din Kuweit. Europa, dependentă de kerosen din Golf Potrivit estimărilor Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni, între 25% și 30% din cererea de kerosen a Europei provine din regiunea Golfului, ceea ce face continentul extrem de expus la efectele conflictului. Șeful Agenţia Internaţională pentru Energie, Fatih Birol, a avertizat că perturbările în aprovizionarea cu petrol din Orientul Mijlociu vor începe să afecteze economia europeană începând din aprilie. "Cea mai mare problemă este deficitul de kerosen şi motorină, care deja afectează statele din Asia dar efectele se vor resimţi şi în Europa, în aprilie sau mai" Piețele reacționează: acțiunile companiilor aeriene cresc În ciuda riscurilor, acțiunile companiilor aeriene europene au crescut miercuri, după ce Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea opri atacurile militare asupra Iranului în două-trei săptămâni. Titlurile Ryanair au urcat cu 4,1%. Prețurile biletelor și traficul aerian, încă stabile Michael O'Leary a subliniat că, până în prezent, conflictul nu a generat un efect major asupra prețurilor biletelor. "Ryanair încă nu vede până acum un efect de domino semnificativ asupra preţurilor biletelor de pe urma conflictului" Compania estimează o creștere anuală a prețurilor biletelor de 3% - 4% în perioada aprilie-iunie, în timp ce traficul de pasageri ar putea crește cu aproximativ 5%.

Guvernul, măsuri de criză pe piața carburanților (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Eveniment

Ce prevede ordonanța de urgență prin care Guvernul încearcă să controleze prețul carburanților

Ministerul Energiei a publicat un proiect de ordonanță de urgență care prevede declararea stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Documentul introduce măsuri stricte pentru limitarea adaosurilor comerciale și pentru controlul exporturilor de benzină și motorină. Scopul principal este prevenirea speculei și asigurarea continuității aprovizionării cu carburanți într-un context internațional tensionat. Adaos comercial plafonat pentru benzină și motorină Potrivit proiectului, adaosul comercial practicat de operatorii economici va fi limitat la maximum 50% din media adaosului înregistrat în ultimele 12 luni. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Măsura se aplică pe întreg lanțul economic — de la producție și import până la distribuție și comercializare — și vizează prevenirea unor comportamente speculative. Inițiatorii explică faptul că adaosul comercial reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și costul de producție sau de achiziție. Exporturile de carburanți, condiționate de acordul autorităților Proiectul introduce și restricții privind exportul produselor petroliere. „Pe durata situaţiei de criză, exportul şi/sau livrările intracomunitare de benzină şi motorină se pot realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Energiei”, se precizează în document. Operatorii care nu respectă aceste condiții riscă sancțiuni severe, inclusiv amenzi între 5% și 10% din cifra de afaceri. Măsuri pentru controlul prețurilor și ajustarea biocarburanților Autoritățile propun și măsuri pentru prevenirea vânzării carburanților la prețuri care depășesc nivelurile maxime stabilite. De asemenea, operatorii vor avea posibilitatea de a reduce conținutul de biocarburant din benzină, de la 8% la minimum 2%, pe perioada aplicării măsurilor de protecție. Perioada de aplicare și eventuale măsuri compensatorii Măsurile vor fi aplicate pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă, în funcție de evoluția pieței. După încetarea situației de criză, Ministerul Energiei va analiza impactul și ar putea propune măsuri compensatorii, astfel încât obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră să nu fie afectate. Avertisment: risc de blocaje și probleme de aprovizionare Autoritățile avertizează că, în lipsa intervențiilor, piața ar putea fi grav afectată. „În lipsa acestor intervenţii legislative, există riscul afectării continuităţii în aprovizionarea consumatorilor şi al blocajelor operaţionale în piaţa gazelor naturale”, se arată în nota de fundamentare. Creșteri puternice ale prețurilor, pe fondul tensiunilor globale Evoluțiile din Orientul Mijlociu au dus la creșteri semnificative ale cotațiilor petrolului. Prețul Brent a ajuns la aproximativ 114 dolari/baril pe 22 martie, cu un vârf de aproape 120 dolari/baril, comparativ cu circa 65 dolari la începutul lunii februarie 2026. La nivel național, prețurile carburanților au crescut considerabil: benzina standard a ajuns la 9,18 lei/litru, iar motorina la 9,91 lei/litru. „Creşterea amplă a preţurilor acesteia în perioada recentă pe plan internaţional se răsfrânge asupra dinamicii preţurilor de consum, şi conduce la majorarea ratei inflaţiei la nivel naţional. Aceste creşteri ale cotaţiilor ţiţeiului şi a motorinei pun presiuni majore pe piaţa petrolieră din România, care depinde de importuri de ţiţei în proporţie de circa 75%”, explică documentul oficial.

Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele

Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele, în încercarea de a ameliora creșterile de prețuri la benzină și motorină, arată un comunicat la Executivului. În plus, exporturile de carburanți vor fi limitate, ele având nevoie de aprobarea ministerelor Economiei și Energiei.  Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului În plus, pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final. Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele „Prim-ministrul Ilie Bolojan a convocat astăzi, la Palatul Victoria, grupul de lucru pentru analizarea creșterii prețurilor la combustibili și identificarea soluțiilor menite să reducă impactul asupra economiei și populației. În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize. Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică. Exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei. Pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final. De asemenea, ministerele Finanțelor, Economiei, Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței, vor monitoriza permanent piața și vor evalua orice alte măsuri care se impun. La întâlnirea de lucru au fost prezenți și vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței”, se arată în comunicatul Executivului. 

Criză de personal la ANAF (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Eveniment

ANAF rămâne fără oameni: peste 4.000 de posturi vacante, iar plecările din sistem continuă

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) se confruntă cu o criză majoră de personal, provocată de salariile necompetitive și de un val constant de plecări din instituție. Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat marți că resursa umană a Fiscului este tot mai limitată, iar lipsa specialiștilor afectează inclusiv structurile strategice ale instituției. Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a 22-a ediții a Conferinței Anuale de Taxe organizate de PwC România. ANAF are peste 4.100 de posturi vacante Potrivit șefului ANAF, instituția funcționează în prezent cu un deficit semnificativ de personal. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Cred că principala problemă este partea de resursă umană, unde resursa este limitată, iar salarizarea noastră este proastă și foarte proastă. Modul în care plătim serviciile colegilor noștri este mult sub nivelul pieței”, a declarat Adrian Nica. În prezent, aproximativ 4.100 de posturi sunt vacante în cadrul instituției, ceea ce reprezintă peste 20% din schema totală de personal. Nica a precizat că această situație nu este rezultatul unor reduceri deliberate de personal, ci al plecărilor constante din sistem. Val de plecări din instituție Șeful Fiscului a subliniat că ANAF se confruntă cu un „ritm înfiorător de plecări”, ceea ce pune presiune pe funcționarea instituției pe termen mediu. „Nu e nevoie de nicio reducere de personal, oamenii pleacă natural. Pe termen scurt e ușor să spui, ca manager, că nu dai oameni afară. Nu știm însă ce vom face peste șapte luni sau un an, ce oameni vom reuși să atragem și ce vom pune în loc”, a explicat Nica. Potrivit acestuia, lipsa unei strategii de recrutare eficiente ar putea crea probleme serioase pentru instituție în viitorul apropiat. Structuri strategice rămân fără personal Deficitul de personal afectează în special zonele considerate critice pentru funcționarea Fiscului. Printre domeniile unde lipsa angajaților este cea mai acută se numără: structurile de control al prețurilor de transfer verificările din comerțul electronic direcția de mari contribuabili administrațiile fiscale din Capitală Potrivit șefului ANAF, riscurile profesionale ridicate și expunerea publică îi determină pe mulți angajați să evite aceste structuri sau să prefere posturi mai puțin solicitante. Salariile mici descurajează specialiștii Un alt obstacol major în recrutarea de personal este nivelul salarial. Adrian Nica a explicat că un angajat tânăr poate câștiga aproximativ 3.500 de lei, în timp ce un specialist cu 20 de ani de experiență ajunge la circa 7.000 de lei. „Este foarte greu să atragem resursă umană de calitate în aceste condiții”, a subliniat președintele ANAF. Salariile necompetitive fac aproape imposibilă recrutarea specialiștilor din domenii noi, în special din zona competențelor digitale. Vârsta ridicată a personalului complică digitalizarea Un alt obstacol în modernizarea instituției este vârsta medie ridicată a angajaților. Potrivit datelor prezentate de Adrian Nica, media de vârstă în cadrul ANAF este de aproximativ 53 de ani. Această realitate face mai dificilă implementarea noilor instrumente digitale utilizate în analiza fiscală. „Este destul de greu să le spui să nu mai terorizeze contribuabilul cu balanțe și stocuri, ci să se uite în SAF-T și să facă profilări pe baza datelor”, a explicat șeful Fiscului.

Mirra Andreeva, ieșire nervoasă la Indian Wells (sursa: X/SK)
Internațional

Andreeva, către publicul de la Indian Wells: „Fuck you all!”. Rusoaica are 18 ani

Jucătoarea rusă Mirra Andreeva, în vârstă de 18 ani, a avut o reacție nervoasă după eliminarea de la Indian Wells 2026, turneu la care încerca să își apere titlul câștigat anul trecut. Sportiva a fost învinsă în turul al treilea de Katerina Siniakova, scor 6-4, 6-7, 3-6. Frustrată de rezultat, Andreeva a avut o ieșire dură la adresa publicului imediat după finalul meciului. Reacție nervoasă după meciul pierdut După încheierea partidei, tânăra jucătoare și-a aruncat racheta spre bancă și, vizibil iritată, a strigat de două ori către spectatori „Fuck you all!”, exprimându-și furia față de situația din teren. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului Scenele au surprins publicul prezent la Indian Wells, iar adversara sa, Katerina Siniakova, a reacționat râzând în momentul incidentului. Criza de nervi nu s-a oprit însă aici. Andreeva s-a așezat pe bancă și a distrus o rachetă, gest care a completat momentul tensionat de la finalul meciului. Campioana din 2025, eliminată prematur Mirra Andreeva era campioana en-titre a turneului, după ce câștigase ediția din 2025 de la Indian Wells. Eliminarea din turul al treilea a însemnat că rusoaica nu își va mai putea apăra trofeul obținut anul trecut, în ciuda statutului de una dintre favoritele competiției. Andreeva regretă reacția avută La conferința de presă de după meci, sportiva a recunoscut că nu este mândră de comportamentul său și a spus că va încerca să își controleze mai bine reacțiile pe viitor. „Nu sunt prea mândră de felul în care am gestionat situația și nici de modul în care am reacționat la final. Sunt lucruri la care trebuie să lucrez cât mai curând”, a declarat Mirra Andreeva, potrivit NYTimes.

MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei (sursa: Facebook/MOL)
Internațional

Criza petrolului în Europa de Est: MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei

Compania energetică ungară MOL Group a anunțat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniția punerea în circulație a rezervelor strategice de țiței, în contextul întreruperii livrărilor din Est. Măsura este considerată esențială pentru menținerea securității aprovizionării în regiune. Livrări alternative prin Marea Adriatică: petrol transportat la Omisalj Potrivit companiei, dacă fluxul de petrol nu va fi reluat în următoarele zile, Ungaria ar putea elibera, într-o primă etapă, aproximativ 250.000 de tone de țiței din rezervele sale strategice. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Pentru a compensa deficitul, rafinăriile vor fi alimentate cu țiței transportat pe cale maritimă. Primele livrări sunt așteptate la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, un punct-cheie pentru infrastructura energetică regională. Ulterior, petrolul va fi transportat către rafinării prin oleoductul Adria, proces care poate dura între 5 și 12 zile, conform estimărilor MOL. Atacul asupra conductei Drujba a declanșat blocajul Criza actuală a fost declanșată după un atac rusesc asupra conductei Drujba, produs pe 27 ianuarie pe teritoriul Ucrainei. Incidentul a dus la întreruperea livrărilor de petrol rusesc către mai multe state din Europa de Est. Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact permanent cu Ungaria, Slovacia și Croația pentru a gestiona situația și a preveni o criză regională a combustibililor. Ungaria și Slovacia, dependente de energia rusească Ungaria și Slovacia continuă să se bazeze în mare măsură pe petrolul și gazele naturale din Rusia. Ambele state au respins inițiativele Bruxelles-ului de a elimina complet importurile energetice rusești, în cadrul strategiei UE de a reduce veniturile Moscovei utilizate pentru finanțarea războiului din Ucraina. Budapesta cere sprijinul Croației Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a solicitat Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin oleoductul Adria, pornind de la terminalul maritim Omisalj. Oficialul ungar a argumentat că exceptarea Ungariei de la anumite sancțiuni europene permite importul de petrol rusesc pe mare, în cazul în care livrările prin conducte sunt blocate. Răspunsul Croației: ajutor, dar fără justificare pentru dependența de Rusia Ministrul croat al Economiei, Davor Filipović (menționat în declarații oficiale), a transmis că Zagrebul este dispus să sprijine Ungaria și Slovacia pentru a depăși această criză, cu respectarea legislației UE și a reglementărilor impuse de OFAC. Totuși, oficialul croat a subliniat că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al Uniunii Europene să rămână dependent de petrolul rusesc. El a avertizat că fiecare baril cumpărat din Rusia contribuie indirect la finanțarea războiului împotriva Ucrainei și a cerut stoparea a ceea ce a numit „speculație de război”.

Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente Foto: Consiliul Judetean Brasov
Eveniment

Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente

Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente, anunță presa locală, care citează conducerea unității medicale. Crize asemănătoare au avut loc la acest spital și în 2024 și 2025. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD „Din cauza situației financiare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, nu a fost posibilă constituirea unor stocuri de rezervă de medicamente la nivelul unității sanitare în ultimii doi ani”, scrie, sec, Transilvania365.  Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente Publicația arată că managementul spitalului a decis „utilizarea unor alternative terapeutice, acolo unde este posibil”.  „Probabil că ar fi de lucrat un pic ca să evităm situații în care medicamente esențiale tratării și supraviețuirii pacienților să ne lipsească, ca apoi să dăm din coate ad-hoc și să încercăm să facem rost din te miri ce surse. Eu, ca medic, care nu sunt implicat nici în administrație, nici în știu eu ce alte funcții în spital, mi-aș dori să pot să tratez pacienții care mi se adresează sau care îmi sunt adresați de către serviciul de urgență și, sincer, să mă intereseze mult mai puțin partea financiară și partea de cum se rezolvă hârtiile”, a declarat, pentru Rador, Cătălin Pestrea, cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov. Nu este prima criză de acest tip la acest spital.  Februarie 2024: „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov se află într-o situaţie  „dezastruoasă”, existând riscul afectării activității secției de urgențe. Datoriile spitalului către furnizori depășesc 40 milioane de lei, declară managerul unităţii sanitare, Emil Mailat” - Agerpres. Iunie 2025: „Criza de ser fiziologic: Spitalul din Brașov se află în impas, iar medicii sunt forțați să reducă intervențiile” - Pro TV. Tot Pro TV, în mai 2025: „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov mai are ser fiziologic pentru două, cel mult trei zile, astfel că pacienţii care trebuie operaţi sunt sfătuiţi să vină "de acasă" cu acest produs pentru a nu li se amâna aceste intervenţii”.    În ultimii doi ani, din cauza situației financiare a spitalului, nu a fost posibilă constituirea unor stocuri de rezervă de medicamente la nivelul unității sanitare, a spus, acum, managerul spitalului. 

Datoriile dezvoltatorilor depășesc 35 de miliarde de lei, iar insolvențele se înmulțesc (sursa: Pexels/Engin Akyurt)
Eveniment

Criză pe piața imobiliară: datoriile dezvoltatorilor sunt uriașe, iar insolvențele se înmulțesc

Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au trecut, în ultimele luni, de pragul istoric de 35 de miliarde de lei, o sumă dublă față de nivelul înregistrat în urmă cu zece ani. În contextul unei scăderi accentuate a pieței, peste 60% dintre companiile din sector se află în risc de insolvență, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames. Risc crescut de insolvență și perspective negative pentru 2026 Consultanții avertizează că anul 2026 ar putea aduce noi recorduri negative pentru piața imobiliară, pe fondul majorării taxelor și al reducerii semnificative a cererii de locuințe. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Fragilitatea financiară a dezvoltatorilor și comprimarea profitabilității conturează un scenariu dificil pentru întregul sector. Sute de firme dizolvate sau cu activitatea suspendată Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, din cele aproximativ 7.300 de firme active cu cod CAEN dezvoltare imobiliară, 564 au intrat în proces de dizolvare în ultimii doi ani, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 au ajuns în insolvență. Analiza realizată pe baza scorului Altman arată că, în prezent, peste 2.700 de companii din sector se află într-o zonă de risc mare și foarte mare de insolvență, iar alte aproximativ 1.600 prezintă un risc mediu. Scorul Altman combină indicatori precum profitabilitatea, lichiditatea, eficiența activelor și gradul de îndatorare pentru a estima riscul financiar. Gradul de îndatorare, principala vulnerabilitate a sectorului Nivelul ridicat al datoriilor reprezintă cea mai mare problemă pentru investitori. În ultimii doi ani, creanțele din sectorul imobiliar au crescut cu peste 8 miliarde de lei, ajungând de la 26,8 miliarde de lei în 2020 la 33,2 miliarde de lei în 2024. Estimările pentru 2025 indică depășirea pragului de 35 de miliarde de lei, față de doar 15,1 miliarde de lei în 2015. Pierderi în creștere și scădere accentuată a profitului Pierderile nete ale companiilor imobiliare au crescut de la 518,8 milioane de lei în 2022 la 610,3 milioane de lei în 2024. În același timp, cifra de afaceri a sectorului s-a redus de la 7,55 miliarde de lei în 2022 la 6,4 miliarde de lei în 2024, iar profitul net a scăzut cu peste 300 de milioane de lei. Stocuri record de apartamente nevândute Scăderea vânzărilor a dus la acumularea masivă de locuințe nevândute. Valoarea stocurilor a depășit 10 miliarde de lei în 2025, un nivel record comparativ cu 7,5 miliarde de lei în 2022 și doar 1,51 miliarde de lei în urmă cu un deceniu, arată analiza Frames. Microîntreprinderile, cele mai expuse la șocurile pieței Structura pieței indică o vulnerabilitate majoră: din cele 7.300 de firme active, 6.830 funcționează ca SRL-uri, doar 81 sunt societăți pe acțiuni, iar 263 sunt PFA-uri. Peste 80% dintre dezvoltatori sunt microîntreprinderi, cu resurse financiare limitate și expuse direct fluctuațiilor economice. Capitala, epicentrul riscului de insolvență Situația este critică în București, unde peste 2.300 din cei aproximativ 3.000 de dezvoltatori activi sunt clasificați cu risc mare și foarte mare de insolvență. Județele Cluj, Timiș și Constanța completează lista zonelor cu expunere ridicată. Potrivit consultanților, majorarea TVA pentru locuințele noi de la 9% la 21% a amplificat problemele sectorului, în condițiile în care peste 80% dintre apartamentele vândute în România sunt locuințe mici, sensibile la creșterea prețurilor finale. Construcțiile, semne de reziliență pe hârtie În ciuda dificultăților din dezvoltarea imobiliară, sectorul construcțiilor ar putea înregistra o creștere modestă. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un avans de 4% al volumului lucrărilor de construcții în 2026, după o creștere de 9% în 2025. Autorizațiile de construire, o imagine mixtă În decembrie 2025 au fost eliberate 2.650 de autorizații de construire, în scădere cu 9,4% față de luna precedentă, dar ușor peste nivelul din anul anterior. Pe tot anul 2025, numărul autorizațiilor a crescut cu 4,4%, cele mai mari creșteri fiind în regiunile Nord-Vest și Centru. Piața se va consolida în jurul marilor jucători „Piața dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă. După modificările fiscale, este posibil să rămână doar companiile mari, cu acces la finanțare și planuri bine definite”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit acestuia, intrarea fondurilor de investiții va orienta o parte tot mai mare a proiectelor către segmentul de închiriere, în timp ce dezvoltările destinate vânzării s-ar putea nișa pe locuințe premium, cu marje mai mari de profit.

Washington Post, 300 de jurnaliști concediați (sursa: Youtube/MS NOW)
Internațional

Criză la Washington Post: 300 de jurnaliști concediați, proprietarul Jeff Bezos - apropiat de Trump

Washington Post a anunțat sâmbătă retragerea directorului său general, Will Lewis, la doar câteva zile după prezentarea unui amplu plan de restructurare care prevede eliminarea a sute de posturi din redacție. Decizia vine într-un moment delicat pentru cotidianul american, considerat un pilon al jurnalismului de investigație și deținut de Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Planul de concedieri a provocat un șoc în redacție Anunțul făcut miercuri privind desființarea a aproximativ 300 de posturi dintr-un total de circa 800 de jurnaliști a generat reacții puternice în interiorul redacției și în mediul jurnalistic american. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Contextul este cu atât mai sensibil cu cât proprietarul publicației, Jeff Bezos, este perceput ca apropiindu-se de Donald Trump, un președinte cunoscut pentru atacurile sale constante la adresa presei tradiționale, după revenirea sa la putere. Will Lewis își anunță retragerea după doi ani de „transformare” Într-un e-mail adresat angajaților și ulterior făcut public pe rețelele sociale de un jurnalist al cotidianului, Will Lewis a explicat că, „după doi ani de transformare a Washington Post, este momentul potrivit” pentru a se retrage din funcție.  Publicația a anunțat că Will Lewis a fost înlocuit imediat de Jeff D'Onofrio, directorul financiar al Washington Post, numit în această funcție anul trecut.  Un cotidian istoric, afectat de ani de criză Numit cu misiunea de a redresa situația financiară și editorială a ziarului, Will Lewis a preluat conducerea unei instituții media cu o istorie impresionantă, inclusiv un rol central în dezvăluirea scandalului Watergate și numeroase premii Pulitzer. Cu toate acestea, Washington Post se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți majore. De la succes editorial la pierderi financiare În timpul primului mandat al lui Donald Trump, publicația a beneficiat de un interes crescut al cititorilor, datorită unei acoperiri jurnalistice ferme și lipsite de concesii. După plecarea lui Trump de la Casa Albă, interesul publicului a scăzut, iar situația financiară a intrat într-un declin constant. Potrivit presei americane, Washington Post înregistrează pierderi de mai mulți ani. Pierderi masive de abonați înainte de alegerile din 2024 Cotidianul a suferit o adevărată „hemoragie” de abonați după ce conducerea a decis să nu se poziționeze public înainte de alegerile prezidențiale din 2024, câștigate de Donald Trump. Această neutralitate a fost criticată atât din interior, cât și din exterior, fiind percepută ca o ruptură față de tradiția editorială a publicației. Concedieri masive și reducerea corespondenței externe „Sub conducerea mea, au fost luate decizii dificile pentru a asigura un viitor durabil pentru Washington Post”, a declarat Will Lewis, subliniind obiectivul de a păstra un jurnalism non-partizan de înaltă calitate. În practică, aceste decizii au dus la concedierea unei mari părți a corespondenților din străinătate, inclusiv a tuturor jurnaliștilor care transmiteau din Orientul Mijlociu, Rusia și Ucraina. De asemenea, redacțiile de sport, carte, podcasturi, pagini locale și infografic au fost sever afectate sau chiar desființate complet, marcând una dintre cele mai dure restructurări din istoria recentă a presei americane.

Motorina se poate scumpi cu până la patru lei pe litru, avertizează Asociația Energia Inteligentă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Motorina se poate scumpi cu până la patru lei pe litru, avertizează Asociația Energia Inteligentă

Motorina și benzina se pot scumpi semnificativ în perioada următoare, potrivit unei analize a Asociației Energie Inteligentă (AEI). Scenariu extrem: creștere cu 4,5 lei pe litru Analiza AEI se bazează pe un grafic de prețuri din ultimii zece ani, dar și pe consecințele pe piața energiei ale schimbărilor regionale și globale de securitate. Citește și: Claudiu Manda, care se vrea șef la SRI, cere subvenție pentru o fermă de cartofi - presă. Banii, de la o instituție condusă de un alt pesedist, ex-milițianul Chesnoiu „Pe fondul tensiunilor geopolitice din Europa de Est, dar și din lume, România ar putea vedea noi scumpiri la carburanți în lunile următoare. Analizele pieței arată că motorina rămâne mult mai expusă decât benzina, din cauza dependenței ridicate de importuri și a rolului său strategic în transport, agricultură și industrie. Potrivit estimărilor, prețurile pot crește cu 0,5 până la 4,5 lei pe litru, în funcție de gravitatea unei eventuale crize regionale, cu motorina în prima linie a scumpirilor. Scenariul unei crize moderate - scumpiri în valuri mici, dar vizibile Într-o situație cu tensiuni regionale, sancțiuni suplimentare sau dificultăți minore de transport, benzina ar putea înregistra scumpiri între 0,50 și 1,25 lei pe litru, iar motorina între 0,60 și 1,50 lei pe litru. Chiar dacă acest scenariu nu ar fi unul sever, impactul ar fi imediat, mai ales la motorină, unde cererea rămâne constantă chiar și în context economic dificil. Criză severă - motorina poate deveni un produs premium Dacă apar blocaje logistice, limitări la export sau perturbări în zona Mării Negre, efectele ar fi mult mai pronunțate. Benzina s-ar putea scumpi cu 1,25 – 2,25 lei/l, iar motorina cu 1,75 – 3 lei/l. Industria transporturilor ar resimți rapid presiunea, iar costurile suplimentare s-ar propaga către consumatorii finali. Criză regională majoră - prag critic la pompă Într-un scenariu extrem – izbucnirea unui conflict extins, embargouri largi sau o criză energetică simultană în regiune – prețurile la pompă pot cunoaște creșteri dramatice. Benzina ar avansa cu 2 – 3,25 lei/l, în timp ce motorina ar putea adăuga 3 – 4,5 lei/l la prețul actual. În acest caz, motorina ar depăși clar pragul de 10 lei/l, iar în situații extreme poate ajunge chiar la 12 lei/l, dacă nu există intervenții guvernamentale. De ce motorina este marea problemă? Diferența între cele două tipuri de carburanți se explică simplu: - România produce suficientă benzină pentru consumul intern. - importăm cantități importante de motorină, vulnerabilizând piața în fața oricărei perturbări regionale. Cererea de motorină nu scade în criză – transportul de marfă, agricultura și industria trebuie să funcționeze. Prețurile din România sunt influențate și de rafinăriile din Bulgaria și Grecia, ambele expuse tensiunilor din zona Mării Negre. Astfel, în diverse studii se atrage atenția că motorina este cu 40–80% mai sensibilă decât benzina la șocuri externe. Astfel, raportat la prețurile actuale – 7,74 lei/l pentru benzină și 8,0 lei/l pentru motorină – estimările indică trei niveluri posibile de impact: Minim realist: +0,5 – +1,2 lei/l Impact mediu: +1,2 – +2,5 lei/l Impact sever (est Europa în criză): +3 – +4,5 lei/l, în special la motorină Cu alte cuvinte, chiar și într-o situație fără escaladări dramatice, șoferii vor simți o presiune suplimentară la pompă.”, arată analiza AEI.

Criza apei curente în nord-estul României (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În nord-estul României, o locuință din trei nu are apă curentă. Pe locul doi, sudul

Nord-estul României rămâne una dintre cele mai afectate regiuni în privința accesului la apă curentă, unde una din trei locuințe nu beneficiază de această utilitate esențială. Criza apei curente în nord-estul României Județul Iași ocupă primul loc la nivel național, cu peste 55.000 de gospodării fără apă curentă în interiorul locuinței, reprezentând aproximativ 14% din total. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Prin comparație, județe precum Cluj, Brașov sau Constanța înregistrează procente mult mai reduse, între 2% și 3%. Discrepanța scoate la iveală un dezechilibru major de infrastructură, care contrastează puternic cu statutul Iașului de pol regional. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, criză de gaz cauzată de ger (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Eveniment

BREAKING Criză de gaz în România din cauza gerului, stăm la mâna Ungariei pentru importuri

România se confruntă, în perioadele de ger intens, cu limitări serioase ale capacității de livrare a gazelor naturale din producția internă și din depozite. În aceste condiții, importurile de gaze, în special din Ungaria, devin esențiale pentru acoperirea vârfurilor de consum și pentru menținerea echilibrului sistemului energetic, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Diferența critică dintre „există gaz” și „ai gaz în rețea” Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România dispune de gaze suficiente la nivel anual, însă problema apare în momentele de consum extrem, când sistemul nu reușește să transporte volumele necesare către consumatori, inclusiv către Republica Moldova. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Diferența dintre există gaz și ai gaz în rețea nu este una semantică. Este diferența dintre confort și criză. Când consumul depășește 57–58 milioane metri cubi pe zi, la temperaturi sub -12 grade Celsius, iar la acest volum se adaugă 6–7 milioane mc/zi tranzit către Republica Moldova, sistemul intră într-o zonă fără elasticitate”, explică Chisăliță. Limitele producției interne și ale depozitelor de gaze La aceste niveluri de consum, producția internă rămâne relativ constantă și nu poate fi suplimentată rapid. Depozitele de gaze pot livra volume importante, însă pe măsură ce nivelul de umplere scade, capacitatea zilnică de extracție se reduce. În acest context, importurile devin singura componentă „elastică” a sistemului, dar și acestea sunt limitate de capacitatea punctelor de interconectare și de disponibilitatea gazelor pe piețele externe. Dependența operațională de Ungaria în perioadele de ger Un exemplu recent invocat de AEI este episodul de ger început la 11 ianuarie 2026, când Ungaria a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către propriul teritoriu, prin România, și a început să exporte gaze din depozitele sale către România. „Fără această decizie, consumul de gaze din România și Republica Moldova nu ar fi putut fi menținut. Dependența de Ungaria este evidentă. Nu este o afirmație politică, ci o realitate operațională, care ține de infrastructură și fluxuri fizice”, subliniază Dumitru Chisăliță. Importurile, singura „supapă” de echilibru la vârf de consum În condițiile în care punctul de intrare din Bulgaria – Negru Vodă funcționează deja la aproximativ 94% din capacitate, spațiul de manevră al sistemului românesc se restrânge considerabil. Astfel, direcția Ungaria devine, în prezent, principala sursă capabilă să livreze volume suplimentare în perioadele critice. „Când temperaturile rămân negative și consumul sare peste pragul de 57–58 milioane mc/zi, sistemul are nevoie de încă o poartă de intrare. În acest moment, Ungaria este direcția care poate face diferența”, explică președintele AEI. De ce depozitele nu pot acoperi singure crizele de iarnă Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra unei percepții greșite frecvente în spațiul public: depozitele de gaze nu funcționează ca un rezervor inepuizabil. „Depozitul nu este o găleată din care poți turna oricât, oricând. Pe măsură ce nivelul scade, scade și capacitatea de extracție. Paradoxul este dur: exact când ai nevoie de maxim, depozitul îți oferă tot mai puțin”, avertizează acesta. Riscul major: prețuri prohibitive la importuri În cazul în care gerul persistă și consumul rămâne ridicat, importurile de gaze nu mai sunt opționale, ci devin necesare zilnic și continuu. Riscul major nu este neapărat lipsa de disponibilitate, ci prețul ridicat pe care furnizorii îl pot solicita. „Nimeni nu face caritate energetică în plină iarnă. Riscul real este ca importurile să devină extrem de scumpe, iar acest adevăr este rareori spus public”, afirmă Chisăliță. România, prinsă între consum intern și obligații regionale În perioadele de ger, România trebuie să gestioneze simultan încălzirea populației, funcționarea centralelor de termoficare și tranzitul de gaze către Republica Moldova. Orice deficit minor de import se reflectă imediat în presiuni asupra sistemului și asupra pieței. „România nu este presată iarna din lipsă de resurse, ci din lipsă de debite disponibile. În acest episod de ger, dependența marginală decisivă este intrarea din Ungaria, cu risc de preț prohibitiv”, concluzionează președintele AEI. De la „independență energetică” la „autonomie energetică” Asociația Energia Inteligentă susține necesitatea unei schimbări de paradigmă: trecerea de la conceptul de independență energetică la cel de autonomie energetică. „Securitatea energetică nu mai înseamnă am de unde cumpăra, ci pot funcționa dacă nu pot cumpăra. Autonomia înseamnă capacitatea de a acoperi consumul critic în vârf și în criză din resurse și infrastructuri real controlabile”, subliniază Dumitru Chisăliță.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră