miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: criza

59 articole
Internațional

Criza petrolului în Europa de Est: MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei

Compania energetică ungară MOL Group a anunțat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniția punerea în circulație a rezervelor strategice de țiței, în contextul întreruperii livrărilor din Est. Măsura este considerată esențială pentru menținerea securității aprovizionării în regiune. Livrări alternative prin Marea Adriatică: petrol transportat la Omisalj Potrivit companiei, dacă fluxul de petrol nu va fi reluat în următoarele zile, Ungaria ar putea elibera, într-o primă etapă, aproximativ 250.000 de tone de țiței din rezervele sale strategice. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Pentru a compensa deficitul, rafinăriile vor fi alimentate cu țiței transportat pe cale maritimă. Primele livrări sunt așteptate la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, un punct-cheie pentru infrastructura energetică regională. Ulterior, petrolul va fi transportat către rafinării prin oleoductul Adria, proces care poate dura între 5 și 12 zile, conform estimărilor MOL. Atacul asupra conductei Drujba a declanșat blocajul Criza actuală a fost declanșată după un atac rusesc asupra conductei Drujba, produs pe 27 ianuarie pe teritoriul Ucrainei. Incidentul a dus la întreruperea livrărilor de petrol rusesc către mai multe state din Europa de Est. Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact permanent cu Ungaria, Slovacia și Croația pentru a gestiona situația și a preveni o criză regională a combustibililor. Ungaria și Slovacia, dependente de energia rusească Ungaria și Slovacia continuă să se bazeze în mare măsură pe petrolul și gazele naturale din Rusia. Ambele state au respins inițiativele Bruxelles-ului de a elimina complet importurile energetice rusești, în cadrul strategiei UE de a reduce veniturile Moscovei utilizate pentru finanțarea războiului din Ucraina. Budapesta cere sprijinul Croației Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a solicitat Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin oleoductul Adria, pornind de la terminalul maritim Omisalj. Oficialul ungar a argumentat că exceptarea Ungariei de la anumite sancțiuni europene permite importul de petrol rusesc pe mare, în cazul în care livrările prin conducte sunt blocate. Răspunsul Croației: ajutor, dar fără justificare pentru dependența de Rusia Ministrul croat al Economiei, Davor Filipović (menționat în declarații oficiale), a transmis că Zagrebul este dispus să sprijine Ungaria și Slovacia pentru a depăși această criză, cu respectarea legislației UE și a reglementărilor impuse de OFAC. Totuși, oficialul croat a subliniat că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al Uniunii Europene să rămână dependent de petrolul rusesc. El a avertizat că fiecare baril cumpărat din Rusia contribuie indirect la finanțarea războiului împotriva Ucrainei și a cerut stoparea a ceea ce a numit „speculație de război”.

MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei (sursa: Facebook/MOL)
Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente Foto: Consiliul Judetean Brasov
Eveniment

Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente

Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente, anunță presa locală, care citează conducerea unității medicale. Crize asemănătoare au avut loc la acest spital și în 2024 și 2025. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD „Din cauza situației financiare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, nu a fost posibilă constituirea unor stocuri de rezervă de medicamente la nivelul unității sanitare în ultimii doi ani”, scrie, sec, Transilvania365.  Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente Publicația arată că managementul spitalului a decis „utilizarea unor alternative terapeutice, acolo unde este posibil”.  „Probabil că ar fi de lucrat un pic ca să evităm situații în care medicamente esențiale tratării și supraviețuirii pacienților să ne lipsească, ca apoi să dăm din coate ad-hoc și să încercăm să facem rost din te miri ce surse. Eu, ca medic, care nu sunt implicat nici în administrație, nici în știu eu ce alte funcții în spital, mi-aș dori să pot să tratez pacienții care mi se adresează sau care îmi sunt adresați de către serviciul de urgență și, sincer, să mă intereseze mult mai puțin partea financiară și partea de cum se rezolvă hârtiile”, a declarat, pentru Rador, Cătălin Pestrea, cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov. Nu este prima criză de acest tip la acest spital.  Februarie 2024: „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov se află într-o situaţie  „dezastruoasă”, existând riscul afectării activității secției de urgențe. Datoriile spitalului către furnizori depășesc 40 milioane de lei, declară managerul unităţii sanitare, Emil Mailat” - Agerpres. Iunie 2025: „Criza de ser fiziologic: Spitalul din Brașov se află în impas, iar medicii sunt forțați să reducă intervențiile” - Pro TV. Tot Pro TV, în mai 2025: „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov mai are ser fiziologic pentru două, cel mult trei zile, astfel că pacienţii care trebuie operaţi sunt sfătuiţi să vină "de acasă" cu acest produs pentru a nu li se amâna aceste intervenţii”.    În ultimii doi ani, din cauza situației financiare a spitalului, nu a fost posibilă constituirea unor stocuri de rezervă de medicamente la nivelul unității sanitare, a spus, acum, managerul spitalului. 

Datoriile dezvoltatorilor depășesc 35 de miliarde de lei, iar insolvențele se înmulțesc (sursa: Pexels/Engin Akyurt)
Eveniment

Criză pe piața imobiliară: datoriile dezvoltatorilor sunt uriașe, iar insolvențele se înmulțesc

Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au trecut, în ultimele luni, de pragul istoric de 35 de miliarde de lei, o sumă dublă față de nivelul înregistrat în urmă cu zece ani. În contextul unei scăderi accentuate a pieței, peste 60% dintre companiile din sector se află în risc de insolvență, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames. Risc crescut de insolvență și perspective negative pentru 2026 Consultanții avertizează că anul 2026 ar putea aduce noi recorduri negative pentru piața imobiliară, pe fondul majorării taxelor și al reducerii semnificative a cererii de locuințe. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Fragilitatea financiară a dezvoltatorilor și comprimarea profitabilității conturează un scenariu dificil pentru întregul sector. Sute de firme dizolvate sau cu activitatea suspendată Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, din cele aproximativ 7.300 de firme active cu cod CAEN dezvoltare imobiliară, 564 au intrat în proces de dizolvare în ultimii doi ani, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 au ajuns în insolvență. Analiza realizată pe baza scorului Altman arată că, în prezent, peste 2.700 de companii din sector se află într-o zonă de risc mare și foarte mare de insolvență, iar alte aproximativ 1.600 prezintă un risc mediu. Scorul Altman combină indicatori precum profitabilitatea, lichiditatea, eficiența activelor și gradul de îndatorare pentru a estima riscul financiar. Gradul de îndatorare, principala vulnerabilitate a sectorului Nivelul ridicat al datoriilor reprezintă cea mai mare problemă pentru investitori. În ultimii doi ani, creanțele din sectorul imobiliar au crescut cu peste 8 miliarde de lei, ajungând de la 26,8 miliarde de lei în 2020 la 33,2 miliarde de lei în 2024. Estimările pentru 2025 indică depășirea pragului de 35 de miliarde de lei, față de doar 15,1 miliarde de lei în 2015. Pierderi în creștere și scădere accentuată a profitului Pierderile nete ale companiilor imobiliare au crescut de la 518,8 milioane de lei în 2022 la 610,3 milioane de lei în 2024. În același timp, cifra de afaceri a sectorului s-a redus de la 7,55 miliarde de lei în 2022 la 6,4 miliarde de lei în 2024, iar profitul net a scăzut cu peste 300 de milioane de lei. Stocuri record de apartamente nevândute Scăderea vânzărilor a dus la acumularea masivă de locuințe nevândute. Valoarea stocurilor a depășit 10 miliarde de lei în 2025, un nivel record comparativ cu 7,5 miliarde de lei în 2022 și doar 1,51 miliarde de lei în urmă cu un deceniu, arată analiza Frames. Microîntreprinderile, cele mai expuse la șocurile pieței Structura pieței indică o vulnerabilitate majoră: din cele 7.300 de firme active, 6.830 funcționează ca SRL-uri, doar 81 sunt societăți pe acțiuni, iar 263 sunt PFA-uri. Peste 80% dintre dezvoltatori sunt microîntreprinderi, cu resurse financiare limitate și expuse direct fluctuațiilor economice. Capitala, epicentrul riscului de insolvență Situația este critică în București, unde peste 2.300 din cei aproximativ 3.000 de dezvoltatori activi sunt clasificați cu risc mare și foarte mare de insolvență. Județele Cluj, Timiș și Constanța completează lista zonelor cu expunere ridicată. Potrivit consultanților, majorarea TVA pentru locuințele noi de la 9% la 21% a amplificat problemele sectorului, în condițiile în care peste 80% dintre apartamentele vândute în România sunt locuințe mici, sensibile la creșterea prețurilor finale. Construcțiile, semne de reziliență pe hârtie În ciuda dificultăților din dezvoltarea imobiliară, sectorul construcțiilor ar putea înregistra o creștere modestă. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un avans de 4% al volumului lucrărilor de construcții în 2026, după o creștere de 9% în 2025. Autorizațiile de construire, o imagine mixtă În decembrie 2025 au fost eliberate 2.650 de autorizații de construire, în scădere cu 9,4% față de luna precedentă, dar ușor peste nivelul din anul anterior. Pe tot anul 2025, numărul autorizațiilor a crescut cu 4,4%, cele mai mari creșteri fiind în regiunile Nord-Vest și Centru. Piața se va consolida în jurul marilor jucători „Piața dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă. După modificările fiscale, este posibil să rămână doar companiile mari, cu acces la finanțare și planuri bine definite”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit acestuia, intrarea fondurilor de investiții va orienta o parte tot mai mare a proiectelor către segmentul de închiriere, în timp ce dezvoltările destinate vânzării s-ar putea nișa pe locuințe premium, cu marje mai mari de profit.

Washington Post, 300 de jurnaliști concediați (sursa: Youtube/MS NOW)
Internațional

Criză la Washington Post: 300 de jurnaliști concediați, proprietarul Jeff Bezos - apropiat de Trump

Washington Post a anunțat sâmbătă retragerea directorului său general, Will Lewis, la doar câteva zile după prezentarea unui amplu plan de restructurare care prevede eliminarea a sute de posturi din redacție. Decizia vine într-un moment delicat pentru cotidianul american, considerat un pilon al jurnalismului de investigație și deținut de Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Planul de concedieri a provocat un șoc în redacție Anunțul făcut miercuri privind desființarea a aproximativ 300 de posturi dintr-un total de circa 800 de jurnaliști a generat reacții puternice în interiorul redacției și în mediul jurnalistic american. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Contextul este cu atât mai sensibil cu cât proprietarul publicației, Jeff Bezos, este perceput ca apropiindu-se de Donald Trump, un președinte cunoscut pentru atacurile sale constante la adresa presei tradiționale, după revenirea sa la putere. Will Lewis își anunță retragerea după doi ani de „transformare” Într-un e-mail adresat angajaților și ulterior făcut public pe rețelele sociale de un jurnalist al cotidianului, Will Lewis a explicat că, „după doi ani de transformare a Washington Post, este momentul potrivit” pentru a se retrage din funcție.  Publicația a anunțat că Will Lewis a fost înlocuit imediat de Jeff D'Onofrio, directorul financiar al Washington Post, numit în această funcție anul trecut.  Un cotidian istoric, afectat de ani de criză Numit cu misiunea de a redresa situația financiară și editorială a ziarului, Will Lewis a preluat conducerea unei instituții media cu o istorie impresionantă, inclusiv un rol central în dezvăluirea scandalului Watergate și numeroase premii Pulitzer. Cu toate acestea, Washington Post se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți majore. De la succes editorial la pierderi financiare În timpul primului mandat al lui Donald Trump, publicația a beneficiat de un interes crescut al cititorilor, datorită unei acoperiri jurnalistice ferme și lipsite de concesii. După plecarea lui Trump de la Casa Albă, interesul publicului a scăzut, iar situația financiară a intrat într-un declin constant. Potrivit presei americane, Washington Post înregistrează pierderi de mai mulți ani. Pierderi masive de abonați înainte de alegerile din 2024 Cotidianul a suferit o adevărată „hemoragie” de abonați după ce conducerea a decis să nu se poziționeze public înainte de alegerile prezidențiale din 2024, câștigate de Donald Trump. Această neutralitate a fost criticată atât din interior, cât și din exterior, fiind percepută ca o ruptură față de tradiția editorială a publicației. Concedieri masive și reducerea corespondenței externe „Sub conducerea mea, au fost luate decizii dificile pentru a asigura un viitor durabil pentru Washington Post”, a declarat Will Lewis, subliniind obiectivul de a păstra un jurnalism non-partizan de înaltă calitate. În practică, aceste decizii au dus la concedierea unei mari părți a corespondenților din străinătate, inclusiv a tuturor jurnaliștilor care transmiteau din Orientul Mijlociu, Rusia și Ucraina. De asemenea, redacțiile de sport, carte, podcasturi, pagini locale și infografic au fost sever afectate sau chiar desființate complet, marcând una dintre cele mai dure restructurări din istoria recentă a presei americane.

Motorina se poate scumpi cu până la patru lei pe litru, avertizează Asociația Energia Inteligentă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Motorina se poate scumpi cu până la patru lei pe litru, avertizează Asociația Energia Inteligentă

Motorina și benzina se pot scumpi semnificativ în perioada următoare, potrivit unei analize a Asociației Energie Inteligentă (AEI). Scenariu extrem: creștere cu 4,5 lei pe litru Analiza AEI se bazează pe un grafic de prețuri din ultimii zece ani, dar și pe consecințele pe piața energiei ale schimbărilor regionale și globale de securitate. Citește și: Claudiu Manda, care se vrea șef la SRI, cere subvenție pentru o fermă de cartofi - presă. Banii, de la o instituție condusă de un alt pesedist, ex-milițianul Chesnoiu „Pe fondul tensiunilor geopolitice din Europa de Est, dar și din lume, România ar putea vedea noi scumpiri la carburanți în lunile următoare. Analizele pieței arată că motorina rămâne mult mai expusă decât benzina, din cauza dependenței ridicate de importuri și a rolului său strategic în transport, agricultură și industrie. Potrivit estimărilor, prețurile pot crește cu 0,5 până la 4,5 lei pe litru, în funcție de gravitatea unei eventuale crize regionale, cu motorina în prima linie a scumpirilor. Scenariul unei crize moderate - scumpiri în valuri mici, dar vizibile Într-o situație cu tensiuni regionale, sancțiuni suplimentare sau dificultăți minore de transport, benzina ar putea înregistra scumpiri între 0,50 și 1,25 lei pe litru, iar motorina între 0,60 și 1,50 lei pe litru. Chiar dacă acest scenariu nu ar fi unul sever, impactul ar fi imediat, mai ales la motorină, unde cererea rămâne constantă chiar și în context economic dificil. Criză severă - motorina poate deveni un produs premium Dacă apar blocaje logistice, limitări la export sau perturbări în zona Mării Negre, efectele ar fi mult mai pronunțate. Benzina s-ar putea scumpi cu 1,25 – 2,25 lei/l, iar motorina cu 1,75 – 3 lei/l. Industria transporturilor ar resimți rapid presiunea, iar costurile suplimentare s-ar propaga către consumatorii finali. Criză regională majoră - prag critic la pompă Într-un scenariu extrem – izbucnirea unui conflict extins, embargouri largi sau o criză energetică simultană în regiune – prețurile la pompă pot cunoaște creșteri dramatice. Benzina ar avansa cu 2 – 3,25 lei/l, în timp ce motorina ar putea adăuga 3 – 4,5 lei/l la prețul actual. În acest caz, motorina ar depăși clar pragul de 10 lei/l, iar în situații extreme poate ajunge chiar la 12 lei/l, dacă nu există intervenții guvernamentale. De ce motorina este marea problemă? Diferența între cele două tipuri de carburanți se explică simplu: - România produce suficientă benzină pentru consumul intern. - importăm cantități importante de motorină, vulnerabilizând piața în fața oricărei perturbări regionale. Cererea de motorină nu scade în criză – transportul de marfă, agricultura și industria trebuie să funcționeze. Prețurile din România sunt influențate și de rafinăriile din Bulgaria și Grecia, ambele expuse tensiunilor din zona Mării Negre. Astfel, în diverse studii se atrage atenția că motorina este cu 40–80% mai sensibilă decât benzina la șocuri externe. Astfel, raportat la prețurile actuale – 7,74 lei/l pentru benzină și 8,0 lei/l pentru motorină – estimările indică trei niveluri posibile de impact: Minim realist: +0,5 – +1,2 lei/l Impact mediu: +1,2 – +2,5 lei/l Impact sever (est Europa în criză): +3 – +4,5 lei/l, în special la motorină Cu alte cuvinte, chiar și într-o situație fără escaladări dramatice, șoferii vor simți o presiune suplimentară la pompă.”, arată analiza AEI.

Criza apei curente în nord-estul României (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În nord-estul României, o locuință din trei nu are apă curentă. Pe locul doi, sudul

Nord-estul României rămâne una dintre cele mai afectate regiuni în privința accesului la apă curentă, unde una din trei locuințe nu beneficiază de această utilitate esențială. Criza apei curente în nord-estul României Județul Iași ocupă primul loc la nivel național, cu peste 55.000 de gospodării fără apă curentă în interiorul locuinței, reprezentând aproximativ 14% din total. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Prin comparație, județe precum Cluj, Brașov sau Constanța înregistrează procente mult mai reduse, între 2% și 3%. Discrepanța scoate la iveală un dezechilibru major de infrastructură, care contrastează puternic cu statutul Iașului de pol regional. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, criză de gaz cauzată de ger (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Eveniment

BREAKING Criză de gaz în România din cauza gerului, stăm la mâna Ungariei pentru importuri

România se confruntă, în perioadele de ger intens, cu limitări serioase ale capacității de livrare a gazelor naturale din producția internă și din depozite. În aceste condiții, importurile de gaze, în special din Ungaria, devin esențiale pentru acoperirea vârfurilor de consum și pentru menținerea echilibrului sistemului energetic, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Diferența critică dintre „există gaz” și „ai gaz în rețea” Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România dispune de gaze suficiente la nivel anual, însă problema apare în momentele de consum extrem, când sistemul nu reușește să transporte volumele necesare către consumatori, inclusiv către Republica Moldova. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Diferența dintre există gaz și ai gaz în rețea nu este una semantică. Este diferența dintre confort și criză. Când consumul depășește 57–58 milioane metri cubi pe zi, la temperaturi sub -12 grade Celsius, iar la acest volum se adaugă 6–7 milioane mc/zi tranzit către Republica Moldova, sistemul intră într-o zonă fără elasticitate”, explică Chisăliță. Limitele producției interne și ale depozitelor de gaze La aceste niveluri de consum, producția internă rămâne relativ constantă și nu poate fi suplimentată rapid. Depozitele de gaze pot livra volume importante, însă pe măsură ce nivelul de umplere scade, capacitatea zilnică de extracție se reduce. În acest context, importurile devin singura componentă „elastică” a sistemului, dar și acestea sunt limitate de capacitatea punctelor de interconectare și de disponibilitatea gazelor pe piețele externe. Dependența operațională de Ungaria în perioadele de ger Un exemplu recent invocat de AEI este episodul de ger început la 11 ianuarie 2026, când Ungaria a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către propriul teritoriu, prin România, și a început să exporte gaze din depozitele sale către România. „Fără această decizie, consumul de gaze din România și Republica Moldova nu ar fi putut fi menținut. Dependența de Ungaria este evidentă. Nu este o afirmație politică, ci o realitate operațională, care ține de infrastructură și fluxuri fizice”, subliniază Dumitru Chisăliță. Importurile, singura „supapă” de echilibru la vârf de consum În condițiile în care punctul de intrare din Bulgaria – Negru Vodă funcționează deja la aproximativ 94% din capacitate, spațiul de manevră al sistemului românesc se restrânge considerabil. Astfel, direcția Ungaria devine, în prezent, principala sursă capabilă să livreze volume suplimentare în perioadele critice. „Când temperaturile rămân negative și consumul sare peste pragul de 57–58 milioane mc/zi, sistemul are nevoie de încă o poartă de intrare. În acest moment, Ungaria este direcția care poate face diferența”, explică președintele AEI. De ce depozitele nu pot acoperi singure crizele de iarnă Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra unei percepții greșite frecvente în spațiul public: depozitele de gaze nu funcționează ca un rezervor inepuizabil. „Depozitul nu este o găleată din care poți turna oricât, oricând. Pe măsură ce nivelul scade, scade și capacitatea de extracție. Paradoxul este dur: exact când ai nevoie de maxim, depozitul îți oferă tot mai puțin”, avertizează acesta. Riscul major: prețuri prohibitive la importuri În cazul în care gerul persistă și consumul rămâne ridicat, importurile de gaze nu mai sunt opționale, ci devin necesare zilnic și continuu. Riscul major nu este neapărat lipsa de disponibilitate, ci prețul ridicat pe care furnizorii îl pot solicita. „Nimeni nu face caritate energetică în plină iarnă. Riscul real este ca importurile să devină extrem de scumpe, iar acest adevăr este rareori spus public”, afirmă Chisăliță. România, prinsă între consum intern și obligații regionale În perioadele de ger, România trebuie să gestioneze simultan încălzirea populației, funcționarea centralelor de termoficare și tranzitul de gaze către Republica Moldova. Orice deficit minor de import se reflectă imediat în presiuni asupra sistemului și asupra pieței. „România nu este presată iarna din lipsă de resurse, ci din lipsă de debite disponibile. În acest episod de ger, dependența marginală decisivă este intrarea din Ungaria, cu risc de preț prohibitiv”, concluzionează președintele AEI. De la „independență energetică” la „autonomie energetică” Asociația Energia Inteligentă susține necesitatea unei schimbări de paradigmă: trecerea de la conceptul de independență energetică la cel de autonomie energetică. „Securitatea energetică nu mai înseamnă am de unde cumpăra, ci pot funcționa dacă nu pot cumpăra. Autonomia înseamnă capacitatea de a acoperi consumul critic în vârf și în criză din resurse și infrastructuri real controlabile”, subliniază Dumitru Chisăliță.

Criza de la Paltinu, apa revine la robinete (sursa: Facebook/Consiliul Județean Prahova)
Eveniment

Curge din nou apă la robinete în Prahova, dar se recomandă folosirea doar la toaletă

Toate cele 13 localități care au rămas fără apă potabilă în urma avariei de la Paltinu au fost realimentate. Deocamdată, apa poate fi folosită doar pentru igienizarea toaletelor, iar potabilitatea va fi confirmată abia după finalizarea analizelor realizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Prahova. Sistemul de alimentare funcționează integral Potrivit Consiliului Județean Prahova, sistemul operat de Hidro Prahova a fost complet amorsat luni dimineață, după oprirea furnizării din 28 noiembrie. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Alimentarea a fost restabilită gradual pentru a proteja infrastructura și pentru a stabiliza presiunea pe fiecare segment al rețelei. Autoritățile transmit că, în prezent, sistemul funcționează în totalitate, iar următorul pas îl reprezintă verificările DSP: „Prelevările vor începe astăzi și vor continua până la confirmarea potabilității în toate punctele din rețea”, precizează CJ Prahova. Variații pe conducta de aducțiune Consiliul Județean explică faptul că apa care pleacă din stația de tratare respectă parametrii de calitate. Totuși, pe conducta de aducțiune gestionată de ESZ au fost observate variații în analizele efectuate anterior. „Rezultatele prelevărilor au arătat variații care impun monitorizare atentă și ajustări suplimentare ale tratării, pentru a asigura o calitate uniformă pe întreg traseul”, se arată în comunicat. În acest context, Hidro Prahova a solicitat retestarea punctelor de transfer și verificarea parametrilor în șapte dintre localitățile afectate, astfel încât analiza finală să ofere o imagine exactă a situației din teren.

Buzoianu nu a fost informată despre riscurile golirii lacului Paltinu (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

OFICIAL Buzoianu nu a fost informată despre riscurile golirii lacului Paltinu, recunoaște șefa ABBI

Ședința convocată joi în Comisia economică, industrii și servicii din Senatul României, la inițiativa PSD, s-a transformat într-un schimb tensionat de replici între parlamentarii PSD și USR. „Habarnistă” versus ambuscadă politică Senatorul PSD Daniel Zamfir a atacat-o pe ministra USR a Mediului, Diana Buzoianu, numind-o „habarnistă”, în timp ce reprezentanții USR au acuzat că întreaga întâlnire este o manevră politică, potrivit unei relatări a Hotnews. Citește și: Averea făcută de Ciolacu și amicii săi politici cu ajutorul statului - arată Mihai Răzvan Moraru, candidat la președinția CJ Buzău La discuții au fost invitați reprezentanți ai instituțiilor implicate în criza apei din Prahova, unde aproximativ 100.000 de oameni sunt fără apă de o săptămână: directorul ESZ Prahova, directoarea Administrației Bazinale Buzău–Ialomița, precum și reprezentanți ai Apelor Române și Hidroelectrica. Riscurile golirii lacului, necomunicate ministrului Mediului Timp de aproape trei ore, ședința a fost dominată de atacuri și ironii între PSD și USR, în timp ce cei chemați să explice cauzele crizei au asistat la conflictul verbal din interiorul coaliției de guvernare. La insistențele senatorului USR Ștefan Pălărie, directoarea Administrației Bazinale Buzău–Ialomița, Marilena Stoian, a admis că în documentele transmise Ministerului Mediului nu au fost menționate riscurile asociate golirii barajului — inclusiv posibilitatea ca zeci de mii de oameni să rămână fără apă. Instituția raportase doar riscurile în cazul în care lucrările nu ar fi fost începute.

Criza apei din Prahova ar putea duce la explozia prețurilor la carburanți Foto: OMV Petrom
Eveniment

Criza apei din Prahova ar putea duce la explozia prețurilor la carburanți

Criza apei din Prahova ar putea duce la explozia prețurilor la carburanți: rafinăria Petrobrazi funcționează cu apă de la Termo Ploiești și Apa Nova Ploiești. Această rafinărie asigură 35% din consumul de combustibil al țării. O altă rafinărie din zonă, Petrotel Lukoil, este oprită pentru revizie, aceasta asigurând 20% din piață. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Circa 107.000 oameni din Prahova au rămas fără apă, de vineri, școlile din zonă sunt închise, iar cinci spitale nu mai fac internări, urmare a crizei de apă declanșate de închiderea barajului de la Paltinu.  Criza apei din Prahova ar putea duce la explozia prețurilor la carburanți Dacă Petrobrazi s-ar opri, singura rafinărie funcțională din România ar fi Petromidia. Oricum, Centrala Brazi, care asigura 10% din producția națională de curent electric, a fost închisă, tot pentru că nu mai putea fi alimentată cu apă.  „În prezent, operațiunile din rafinăria Petrobrazi nu sunt afectate. Monitorizăm cu atenție situația, având în vedere că apa este esențială în procesul de producție. În funcție de evoluții, vom lua măsurile necesare pentru a garanta siguranța oamenilor și a instalațiilor”, a precizat OMV pentru Observatorul Prahovean.  Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a dat asigurări că firma care se ocupă de încălzirea orașului Ploiești va ajuta Rafinăria Petrobrazi cu 30% din necesar, astfel încât să nu se închidă. „În cursul dimineții am fost sunat de premierul Bolojan și am discutat acest aspect. Apoi am avut o ședință cu ESZ, Rafinăria Brazi, Termo Ploiești, ApaNova, Apele Române, ISU și ANAR. Am solicitat ajutorul celor de la Termo Ploiești, cei care asigură încălzirea orașului, ei sunt vecini cu rafinăria, iar aceștia au spus că pot ajuta rafinăria cu un volum de 100 de tone, cam 30% din necesarul rafinăriei. Am solicitat ajutorul și Apa Nova, care opoate ajuta și ea cu 150-170 de tone”, spunea, marți, prefectul Daniel Nicodim. 

Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Foto: Facebook
Eveniment

Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova

Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis este direct responsabilă de criza apei din Prahova: Monica Hunyadi este „manager suport servicii” la Exploatare Sistem Zonal IESZ) Prahova, compania Apelor Române, care operează Stația de Tratare Voila, care preia apa brută din Barajul Paltinu. Apele Române sunt unicul acționar.  ESZ a fost cea care a sistat producția și a notificat operatorul de distribuție (Hidro Prahova) că nu mai poate furniza apă potabilă. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Hunyadi a terminat liceul în 2009, la Hațeg, a făcut facultatea de comunicare la o universitate din Arad și, în 2016, „ținea evidența corespondenței” la Camera Deputaților - potrivit datelor din propriul CV. În 2019, a devenit șefa unui salon de coafură din Voluntari, Hunymoo. Brusc, în 2023, talentul ei este descoperit de Sorin Grindeanu, care o plasează în consiliul de administrație la CFR SA, activitatea ei neavând nici o legătură cu cea a acestei companii a ministerului Transporturilor. Prezența ei în conducerea ESZ Prahova a fost consemnată inițial de G4Media.  Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Oficial, director al ESZ prahova este Bogdan Chițescu, care a absolvit la 26 de ani Universitatea”Bioterra” - Facultatea de Inginerie și Management Agro-Turistic. Între 2002 și 2003 Chițescu a fost subofițer în ministerul Apărării.  Potrivit unei declarații de avere din 11 iunie 2025, Hunyadi a încasat în 2024 de la ESZ suma de 42.089, însă ea a fost numită în această funcție abia în iunie 2024. În plus, ea a făcut parte din CA-ul Electrificare CFR (de unde a încasat circa 31.000 de lei) și era membru în Consiliul de Conducere la Autoritatea de Siguranta Feroviara Romana (de unde a încasat 21.000 de lei).  „În câteva din cele cinci zboruri dus-întors figurează doar numele familiei Vicol – Ciorbă. În altele apar liderii PSD Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu sau Alfred Simonis, împreună cu alte persoane din anturajul lor, ca Sorina Docuz sau Monica Hunyadi, numită de ministrul Grindeanu în februarie 2022 administrator provizoriu la Compania CFR Electrificare”, arăta G4Media în noiembrie 2024.  Azi, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a arătat că ESZ Prahova a fost informat oficial, încă din octombrie, că reducerea nivelului acumulării ar putea afecta alimentarea cu apă și că operatorul avea obligația legală să ia măsuri compensatorii, respectiv asigurarea unor acumulari tampon, identificarea unor surse alternative, pregătirea rețelei pentru scenarii de avarie și informarea publicului și a autorităților locale. Aceste obligații sunt stipulate în autorizațiile de gospodărire a apelor și în contractul de operare semnat între ESZ Prahova și Apele Române în 2013. Nicio măsură nu a fost implementată, arată Ministerul.  

Criza apei de la Paltinu, guvernul promite ajutoare (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Criza apei de la Paltinu: Guvernul pregătește sprijin pentru localitățile afectate

Toate nevoile primăriilor din localitățile afectate de sistarea alimentării cu apă, generate de situația de la lacul de acumulare Paltinu, vor fi centralizate, urmând să fie convocată o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU). Scopul este acordarea de sprijin la nivel guvernamental pentru comunitățile afectate, a anunțat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Monitorizarea turbidității și reluarea tratării apei Potrivit ministrei, nivelul de turbiditate al apei este monitorizat în fiecare oră, iar imediat ce parametrii vor permite intervenția, operatorul de apă va porni procesul de tratare. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Acest proces va dura aproximativ 72 de ore. Hidroelectrica va asigura debitul necesar pentru tratarea apei. Lucrări pentru suplimentarea rezervelor locale de apă Începând de marți, operatorul de apă ESZ va demara lucrări pentru suplimentarea rezervelor de apă prin bazinul local de apă curată. Măsura are rolul de a crește capacitatea de stocare și de a reduce riscul unor noi întreruperi în alimentarea populației. Lucrări critice la barajul Paltinu și impactul pe termen mediu Pe termen mediu, lucrările necesare la barajul Paltinu impun coborârea nivelului apei sub un anumit prag, estimat a fi atins în următoarele șase luni. Experții au subliniat că aceste lucrări sunt esențiale pentru siguranța barajului și protecția populației în caz de viituri, dar și pentru alimentarea cu apă potabilă. În această perioadă pot apărea situații similare celei actuale, motiv pentru care autoritățile locale trebuie să elaboreze planuri clare pentru suplimentarea rezervelor de apă. Ministerul Mediului va colabora cu autoritățile locale în acest sens. Verificări și primele concluzii ale Corpului de control Corpul de control al Ministerului Mediului a solicitat deja informații pentru analiza situației actuale de la Paltinu, iar primele concluzii urmează să fie prezentate în zilele următoare. Duminică, ministra Mediului a convocat o ședință de urgență cu prefecții județelor Prahova și Dâmbovița, Daniel Nicodim și Marian Tănase, alături de primarii localităților afectate și reprezentanții instituțiilor cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență. Sistarea alimentării cu apă a avut loc din cauza turbidității ridicate în lacul de acumulare Paltinu, provocată de precipitațiile abundente înregistrate în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Ana Ciceală condamnă criza locuințelor (sursa: Facebook/Ana Ciceală)
Eveniment

Ciceală spune că ținta ei nu sunt cei care au "două sau trei garsoniere", ci "rechinii"

Ana Ciceală respinge ferm eticheta de „comunistă” și atrage atenția, într-un comunicat de presă, asupra unei probleme reale, acute și ignorate: criza locuirii în București. O realitate ascunsă sub lozinci În comunicatul de presă, Ana Ciceală vorbește despre evacuări în plină iarnă, copii care dorm în frig și despre un București care trăiește o ruptură socială majoră. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene „În Capitală asistăm la evacuări forţate făcute cu bulldozerul, în plină iarnă - şi prezentate, de trei administraţii de sector, drept ‘victorii’.” Ciceală trece în revistă trei cazuri concrete: • În Sectorul 5, peste 40 de persoane, inclusiv copii, au fost evacuate „fără alternative reale”, în timp ce societatea civilă a reacționat cu petiții și documentări realizate de organizațiile pentru drepturile omului. • În Sectorul 1, demolarea adăposturilor improvizate de la Străulești a fost numită „un succes”, deși, spune ea, a fost „o acţiune făcută fără soluţii, fără adăpost temporar, fără protecţie socială”. • În Sectorul 6, oamenii au fost îndepărtați fără alternative, în timp ce proiectele imobiliare „se extind în ritm accelerat”. „Primarii din trei sectoare alungă oameni în stradă și numesc asta «administrare responsabilă».”, conchide Ciceală Soluții pentru locuire Ciceală spune că, în timp ce a pus pe agenda publică tema locuințelor sociale, criza chiriilor și costul vieții, a fost atacată ideologic. „În tot acest timp, eu sunt acuzată că sunt ‘comunistă’.” Ea respinge ferm acuzațiile, pe care le numește manipulări: „Mi s-au atribuit intenţii pe care nu le-am avut niciodată: că vreau plafonarea chiriilor, că distrug clasa de mijloc, că lovesc în proprietari. Fals.” Și clarifică: „Când vorbesc despre chirii, mă refer la rechinii imobiliari cu zeci şi sute de apartamente închiriate la preţuri artificiale, nu la oamenii care închiriază două sau trei garsoniere ca să-şi plătească ratele.” Cine crește taxele, de fapt? O altă acuzație este că ar dori să mărească taxele pe locuințe. Răspunsul ei este tranșant: „Guvernul – nu eu – a mărit TVA-ul pentru achiziţia de locuinţe noi. Guvernul – nu eu – va dubla impozitele locale pe apartamente începând cu 2026-2027.” Iar efectele sunt grave: familiile obișnuite sunt împinse spre împrumuturi de 30-35 de ani, fără ca statul să ofere locuințe publice sau accesibile. „Nu există un plan naţional sau local pentru locuinţe publice sau accesibile.” Semnal de alarmă: din lipsă de soluții, se nasc tensiuni și extremism Ciceală avertizează că această lipsă de politici publice poate duce la radicalizare și pierderea încrederii în stat: „Aceste politici au alimentat ura socială, au împins oamenii în braţele extremiştilor şi au prăbuşit încrederea în stat.” Soluții concrete propuse de Ana Ciceală În loc de acuzații și etichete ideologice, Ciceală spune că are propuneri aplicate, finanțabile: „Eu vreau să construiesc 5.000 de locuinţe publice în 10 ani.” „Eu vreau să finalizez blocul din Prelungirea Ghencea, abandonat de ani întregi.” „Eu vreau să reformez AFI, ca să putem accesa miliarde de euro din fondurile europene pentru locuire.” „Eu vreau să ofer alternative în caz de evacuare, nu să arunc oameni în stradă în decembrie.” „Bucureștiul are nevoie de soluții, nu de sperietori ideologice” Consecvență și responsabilitate „Eu voi continua să vorbesc despre locuire pentru că este una dintre cele mai mari crize ale Bucureştiului. Nu mă veţi face să tac cu strigăte despre ‘comunism’. Bucureştiul are nevoie de soluţii, nu de sperietori ideologice", afirmă Ciceală. Iar într-o zi a Unirii, spune ea, e poate momentul potrivit să ne întrebăm: „Poate merită să ne gândim la cei care în noaptea asta dorm în frig, după ce au fost alungaţi de o administraţie incapabilă să ofere soluţii.”

Criză majoră în sistemul antigrindină românesc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Război pe rachete în estul României: operatorii antigrindină, demisii în bloc

Sistemul de combatere a căderilor de grindină din estul României a fost zguduit de un val de peste 170 de demisii, generând un scandal major într-un domeniu strategic pentru protecția viilor și livezilor. Criză majoră în sistemul antigrindină românesc Au apărut acuzații că unii lideri interni ar fi încercat să deturneze activitatea către o firmă nouă, punând sub semnul întrebării credibilitatea întregului mecanism antigrindină. Citește și: Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii '50, cînd se practica mascarada judiciară. „Prescripția, cea mai mare escrocherie, pentru salvarea marii corupții” Situația a creat tensiuni și îngrijorări privind securitatea agricolă, într-un context în care sistemul joacă un rol vital în protejarea a sute de mii de hectare. Directorul general Emil Sîrbu afirmă că tensiunile s-au temperat și activitatea începe să revină la normal. Continuarea, în Ziarul de Iași

Medicii de la sat, copleșiți de numărul pacienților (sursa: Pexels/Antoni Shkraba Studio)
Eveniment

Medicii de familie de la țară, ca la război: de trei ori mai mulți pacienți decât la oraș

Medicii de familie din mediul rural se confruntă cu o presiune uriașă, având de trei ori mai mulți pacienți decât colegii lor din orașe. Medicii de la sat, copleșiți de numărul pacienților În județul Iași, un medic urban are în medie 838 de pacienți, în timp ce în satele județului numărul ajunge la 2.540, evidențiind un dezechilibru major în accesul la servicii medicale. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Deși media generală a scăzut la 1.351 de pacienți pe medic în 2024, cu 7,6% mai puțin decât în 2023, ruralul continuă să ducă greul sistemului sanitar. Diferențele dintre oraș și sat arată cât de profund inegal rămâne sistemul de sănătate românesc, chiar și în interiorul aceluiași județ. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră