vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: conflict

39 articole
Internațional

Franța se pregătește pentru un posibil conflict cu Rusia. Hexagonul accelerează reînarmarea

Generalul Fabien Mandon, noul șef al Statului Major al Armatei franceze, avertizează că țara trebuie să fie „pregătită pentru un șoc în trei sau patru ani”, subliniind că Moscova ar putea fi tentată să extindă conflictul pe continentul european. Avertisment direct: Rusia, o amenințare potențială pentru Europa „Primul obiectiv pe care l-am trasat armatei este acela de a fi pregătită pentru un șoc în trei, patru ani”, a declarat generalul Fabien Mandon în fața Comisiei de Apărare a Adunării Naționale. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Potrivit acestuia, un astfel de șoc ar putea lua forma unui „test” militar, care există deja sub diverse forme hibride, dar care ar putea deveni „mult mai violent”. Generalul a precizat că Rusia „poate fi tentată să continue războiul pe continentul nostru”, ceea ce impune Franței o strategie de apărare solidă și o consolidare rapidă a capacităților militare. Analiza sa se aliniază avertismentelor recente venite din partea serviciilor secrete germane, care au estimat că Rusia s-ar putea afla „în poziția de a intra într-un conflict militar direct cu NATO înainte de 2029”. „Rusia ne percepe ca pe o Europă slabă colectiv” Generalul Mandon a explicat că Moscova are „percepția unei Europe colectiv slabe” și manifestă o tot mai mare „dezinhibare în recurgerea la forță”. Totuși, el a transmis un mesaj de încredere: „Avem totul pentru a fi siguri de noi. Din punct de vedere economic, demografic și industrial, europenii sunt superiori Rusiei.” În opinia sa, puterea colectivă a Europei este suficientă pentru a descuraja orice agresiune, cu condiția ca statele membre să manifeste unitate și hotărâre. „Rusia nu ne poate speria dacă vrem să ne apărăm”, a subliniat Mandon, pledând pentru fermitate și coeziune strategică la nivel european. Efortul de reînarmare al Franței: bugetul Apărării crește semnificativ Pentru a atinge acest nivel de pregătire, Franța își accelerează efortul bugetar pentru Apărare, care va ajunge la 57,1 miliarde de euro în 2026, potrivit ministrului francez al Apărării, Catherine Vautrin. Aceasta reprezintă o creștere de 13% față de anul precedent, ridicând cheltuielile militare la 2,2% din PIB, în concordanță cu angajamentele NATO. Generalul Mandon a subliniat importanța acestei investiții: „Dacă adversarii noștri percep că suntem hotărâți să ne apărăm, pot renunța. Dacă simt că nu suntem pregătiți, nimic nu-i va opri.” Pentru liderul militar francez, consolidarea apărării nu este doar o măsură militară, ci și una de descurajare psihologică, menită să transmită un mesaj clar de forță și reziliență. Dincolo de Rusia: o lume în criză multiplă Generalul Mandon avertizează că amenințarea rusă nu este singura provocare cu care se confruntă Franța. El a evocat și alte crize emergente, de la terorismul din Orientul Mijlociu până la instabilitatea globală crescută: „Situația crapă peste tot”, a declarat el, subliniind nevoia unei armate franceze capabile să reacționeze rapid în fața oricărui tip de amenințare.

Amenințarea rusă și contraofensiva franceză (sursa: Facebook/Armée française - Opérations militaires)
Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Conflict Ungaria-Ucraina: Budapesta vorbește de "mafia ucraineană" care nu trebuie să intre în UE

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a afirmat marți că Ucraina ar încerca să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria de anul viitor. Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică Declarația vine ca reacție la informații potrivit cărora ucrainenii ar fi contribuit la dezvoltarea aplicației digitale a partidului de opoziție Tisza. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis „Dacă cineva mai avea îndoieli cu privire la faptul că ucrainenii se amestecă în alegerile legislative din Ungaria, acestea au fost risipite”, a transmis Szijjarto într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Budapesta. El a susținut că Ucraina este profund interesată de rezultatul scrutinului, încercând să influențeze scena politică prin intermediul formațiunii Tisza. „Guvernul ungar va apăra interesele naționale” Oficialul ungar a declarat că autoritățile de la Kiev sunt conștiente că, dacă actualul guvern condus de Viktor Orbán rămâne în funcție, deciziile de politică internă și externă vor continua să servească exclusiv intereselor naționale ale Ungariei. În viziunea sa, o asemenea poziție ar împiedica aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Critici dure la adresa Bruxelles-ului și Kievului Peter Szijjarto a acuzat Bruxelles-ul că încearcă să impună o agendă favorabilă Ucrainei și a afirmat că guvernul ungar nu va permite Uniunii Europene „să dezlănțuie mafia ucraineană, produsele agricole substandard și războiul în sine asupra Europei”. Declarațiile amplifică tensiunile diplomatice dintre Budapesta și Kiev, aflate deja la cote ridicate în contextul războiului din Ucraina.

Germania, scenariu de conflict cu Rusia (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Germania se pregătește pentru 1.000 de răniți pe zi în cazul unui război cu Rusia

Germania, scenariu de conflict cu Rusia. Armata germană își face planuri pentru a trata aproximativ 1.000 de soldați răniți pe zi în cazul unui război între NATO și Rusia. Estimarea vine în contextul avertismentelor unor oficiali occidentali potrivit cărora Moscova ar putea fi capabilă să lanseze un atac începând cu 2029 – ipoteză respinsă categoric de Kremlin. Germania, scenariu de conflict cu Rusia Ralf Hoffmann, medicul-șef al Bundeswehr, a explicat pentru Reuters că numărul răniților ar depinde de intensitatea luptelor și de unitățile implicate. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie „În mod realist, vorbim despre o cifră de aproximativ 1.000 de soldați răniți pe zi”, a declarat acesta. Lecții învățate din războiul din Ucraina În urma invaziei Rusiei în Ucraina, armatele europene și-au intensificat pregătirile, inclusiv în domeniul asistenței medicale militare. Germania își adaptează continuu sistemul sanitar militar pe baza experiențelor de pe frontul ucrainean. Hoffmann a subliniat că natura războiului s-a schimbat: majoritatea rănilor nu mai sunt provocate de arme ușoare, ci de drone și muniții ghidate, într-un conflict caracterizat prin utilizarea masivă a artileriei și a tehnologiei. Dronele și „zona mortală” de pe front Soldații ucraineni descriu un coridor de circa zece kilometri de-a lungul frontului ca pe o „zonă mortală” infestată de drone. Acestea pot identifica și neutraliza rapid țintele, îngreunând evacuarea răniților. „Ucrainenii adesea nu își pot evacua răniții suficient de rapid, întrucât dronele zumzăie deasupra lor peste tot”, a precizat Hoffmann, subliniind importanța pregătirii pentru stabilizarea pe termen lung a militarilor răniți direct pe linia frontului. Transport și evacuări medicale flexibile Medicul-șef german a atras atenția asupra nevoii unor opțiuni flexibile de transport pentru evacuarea răniților. Ucraina a utilizat trenuri spital, iar Germania are în vedere operaționalizarea unor trenuri și autobuze spital, precum și extinderea evacuărilor medicale aeriene. Extinderea serviciului medical militar german Serviciul medical al Bundeswehr numără în prezent aproximativ 15.000 de angajați și urmează să fie extins. Planurile includ și alocarea a circa 15.000 de paturi de spital din totalul celor aproximativ 440.000 disponibile în Germania, pentru a putea face față scenariilor viitoare de conflict.

Cartierul Romanești (Craiova), sub monitorizarea poliției (sursa: Facebook/Oltenia 1)
Eveniment

VIDEO Cartierul Romanești din Craiova, tratat ca zonă de război după conflictul letal între bande

Cartierul Romanești (Craiova), sub monitorizarea poliției. Inspectoratul de Poliție Județean Dolj a instituit o zonă specială de siguranță publică în cartierul Romanești din Craiova, după violențele de sâmbătă dimineață, soldate cu un mort și patru răniți (VIDEO). Cartierul Romanești (Craiova), sub monitorizarea poliției Potrivit unui comunicat transmis duminică, măsura a intrat în vigoare pe 13 septembrie 2025 și presupune suplimentarea forțelor de ordine și intensificarea acțiunilor de control. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu În zona vizată acționează efective mixte din Poliția de Ordine Publică, Investigații Criminale și Poliția Rutieră, alături de structuri specializate ale MAI: SAS Dolj, Serviciul Criminalistic, Jandarmeria Dolj, Gruparea Mobilă de Jandarmi Craiova și Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Craiova. Se vor desfășura patrule mixte, controale zilnice și monitorizarea permanentă a cartierului Romanești. IPJ Dolj: acțiuni pe termen lung Poliția precizează că aceste acțiuni nu sunt măsuri punctuale, ci parte a unui plan coerent, de durată, pentru menținerea ordinii publice și combaterea fenomenelor antisociale. Obiectivul este protejarea vieții, integrității și liniștii locuitorilor din Craiova și din județ. Detalii despre scandalul violent Incidentul care a declanșat măsurile speciale a avut loc sâmbătă dimineața, pe Bulevardul Nicolae Romanescu. Mai multe persoane s-au atacat cu bâte, topoare și săbii, rezultând moartea unui bărbat și rănirea altor patru. Rețineri și anchetă în desfășurare Trei persoane au fost reținute și urmează să fie prezentate Tribunalului Dolj cu propunere de luare a unei măsuri preventive. Cele patru persoane rănite se află în spital, sub supravegherea polițiștilor.

Extinderea conflictului din Ucraina, avertisment ONU (sursa: X/António Guterres)
Internațional

Secretarul general al ONU s-a convins că Rusia ar putea extinde conflictul peste granițele Ucrainei

Extinderea conflictului din Ucraina, avertisment ONU. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atras atenția asupra unui „risc real” ca războiul din Ucraina să depășească granițele sale, după ce mai multe drone rusești au fost interceptate deasupra Poloniei. Extinderea conflictului din Ucraina, avertisment ONU Purtătorul de cuvânt al lui Guterres, Stéphane Dujarric, a declarat că incidentul „subliniază din nou impactul regional și riscul real de extindere a acestui conflict devastator”. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Moșteanu referitoare la DGIA au stârnit îngrijorare la Ambasada SUA și temeri de periclitare a relației strategice ONU urmărește cu preocupare evoluțiile de la granița estică a NATO. 19 drone rusești, interceptate în spațiul aerian polonez Potrivit autorităților de la Varșovia, cel puțin 19 drone armate rusești au pătruns miercuri dimineață în spațiul aerian al Poloniei. Acestea au fost respinse de armata poloneză, sprijinită de aeronave și sisteme de apărare aeriană ale aliaților NATO, inclusiv Olanda, Germania și Italia, sub coordonarea Comandamentului aerian al Alianței. Reacția Poloniei și poziția Rusiei Guvernul polonez a calificat incidentul drept „un act de agresiune”, subliniind gravitatea situației. Moscova, în schimb, a negat orice intenție de a ataca Polonia și și-a exprimat disponibilitatea de a purta consultări bilaterale.

Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se ceartă și cu o parte din MAGA, dar și cu Putin, în chestiunea iraniană

Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul. Intenția administrației Trump de a sprijini atacurile israeliene împotriva Iranului a generat tensiuni puternice în interiorul mișcării trumpiste. Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul Unele dintre cele mai radicale voci din tabăra „America mai întâi” se opun ferm oricărei intervenții militare externe, dorind o ruptură clară față de tradiționalul intervenționism al Partidului Republican. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică După ce a părăsit brusc summitul G7 din Canada, Donald Trump s-a întors la Casa Albă pentru a analiza opțiunile de implicare în conflict. Întrebat de presă despre o posibilă acțiune militară, președintele a declarat: „S-ar putea să o fac. S-ar putea să nu o fac. Nimeni nu știe ce voi face.” Confruntare între Carlson și Cruz: două viziuni opuse Diviziunile au fost vizibile într-un interviu devenit viral, în care jurnalistul Tucker Carlson l-a pus în dificultate pe senatorul republican Ted Cruz. Întrebat despre populația Iranului, Cruz nu a putut răspunde, iar discuția a degenerat într-un schimb de replici tensionate. Cruz a susținut că Iranul ar intenționa să-l asasineze pe Trump, în timp ce Carlson și-a exprimat public opoziția față de orice nouă intervenție militară americană. Tucker Carlson, critic deschis al intervenționismului După plecarea de la Fox News, Carlson a devenit una dintre vocile cele mai critice ale unei posibile implicări în Iran. Într-un podcast cu Steve Bannon, el a avertizat asupra costurilor umane și financiare, amintind eșecurile din Irak în perioada George W. Bush. Reacția lui Trump: ironii și atacuri pe rețelele sociale De la bordul Air Force One, Donald Trump l-a ironizat pe Tucker Carlson, sugerând că ar trebui „să își facă un canal de televiziune pentru ca cineva să îl asculte”. Ulterior, pe Truth Social, l-a numit „ciudat” și a reiterat că „Iranul nu poate avea o armă nucleară!” Sprijin și opoziție din tabăra republicană Reacțiile nu au întârziat. Deputata Marjorie Taylor Greene a sărit în apărarea lui Carlson, criticând intervenționismul și exprimând o rară distanțare de Trump. Ea a scris pe platforma X că „războaiele și schimbările de regim pun SUA pe ultimul loc”. În schimb, Laura Loomer, activistă de extremă dreapta, l-a sprijinit pe Trump și le-a cerut susținătorilor să documenteze orice critică venită din partea dreptei. Senatul republican rămâne favorabil unei linii dure În ciuda acestor fracturi, majoritatea senatorilor republicani susțin intervenția. Cu trei săptămâni în urmă, aceștia au semnat o scrisoare în care se opun oricărui acord nuclear cu Iranul care nu implică dezmembrarea completă a programului său, chiar și dacă acesta ar fi de natură civilă. Trump îl ironizează pe Putin: „Fii mediator pentru tine însuți” Președintele american Donald Trump a respins propunerea Rusiei de a media conflictul dintre Israel și Iran, sugerând că Vladimir Putin ar trebui mai întâi să se concentreze pe rezolvarea războiului din Ucraina. „Fă-mi o favoare, fii mediator pentru tine însuți! Să ne ocupăm de mediere pentru Rusia mai întâi!”, a declarat Trump de la Casa Albă. SUA nu exclude implicarea militară împotriva Iranului Trump a evitat să confirme o eventuală implicare militară directă a SUA în atacurile israeliene, dar a transmis că răbdarea sa față de Teheran „a ajuns la capăt” și că „este prea târziu” pentru negocieri. Chestionat de jurnaliști, a răspuns ambiguu: „Probabil o voi face, probabil nu. Nimeni nu știe ce voi face.” Iranul, considerat „neputincios militar” după atacurile israeliene Donald Trump a afirmat că Iranul a rămas fără apărare antiaeriană, în urma a șase zile de bombardamente masive lansate de armata israeliană. Peste 1.100 de ținte ar fi fost lovite, potrivit unui comunicat oficial difuzat miercuri. Rusia avertizează: lumea, la un pas de catastrofă nucleară Moscova a cerut Statelor Unite să nu se implice în conflictul Israel-Iran și a avertizat că atacurile asupra infrastructurii nucleare iraniene pot declanșa o catastrofă cu implicații globale. Riscul de emisii radioactive este ridicat, susține Ministerul rus de Externe. AIEA confirmă lovituri asupra uzinei nucleare de la Natanz Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că halele subterane ale uzinei nucleare de la Natanz au fost lovite direct. Alte instalații nucleare, precum cea de la Fordow, sunt protejate de munți și pot fi distruse doar cu bombe penetrante, pe care doar SUA le deține. Rusia propune o soluție tehnică Înaintea reluării atacurilor israeliene, Rusia propusese un acord prin care uraniul îmbogățit al Iranului să fie preluat și transformat în combustibil nuclear pentru uz civil, o variantă de compromis în negocierile privind programul nuclear iranian. Aceste discuții au fost suspendate odată cu intervenția Israelului. Israelul refuză medierea și continuă bombardamentele Potrivit diplomației ruse, Israelul a transmis că nu dorește nicio mediere internațională. Ministrul de externe israelian, Gideon Saar, a confirmat că țara sa va continua campania de bombardamente până la atingerea obiectivelor: dezarmarea nucleară completă a Iranului și distrugerea stocurilor de rachete balistice. Amenințări directe la adresa liderului suprem iranian Într-o declarație făcută marți, Trump a cerut Iranului „capitulare necondiționată” și a afirmat că SUA știu „exact unde se ascunde” ayatollahul Ali Khamenei. Totuși, a adăugat că, cel puțin pentru moment, nu se va recurge la o lovitură împotriva acestuia. Ca răspuns, Khamenei a avertizat că Statele Unite vor suferi „pagube ireparabile” dacă se implică în ofensiva israeliană. Israelul continuă ofensiva până la neutralizarea Iranului Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a declarat miercuri că Israelul nu va purta negocieri cu Iranul. Ținta campaniei de bombardamente este clară: neutralizarea programului nuclear iranian și distrugerea stocurilor de rachete balistice. Peste 1.100 de ținte atacate de Israel Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, în decurs de o săptămână au fost lovite peste 1.100 de obiective militare iraniene. Atacurile au vizat inclusiv instalațiile nucleare de la Natanz, Fordow și Isfahan. Situația regională, considerată „critică” de serviciile ruse Șeful Serviciului rus de Informații Externe (SVR), Serghei Narîșkin, a calificat conflictul israeliano-iranian drept „critic”. Reacția Moscovei reflectă îngrijorarea față de potențialul colaps al stabilității în Orientul Mijlociu. Israelul lovește ținte nucleare și militare iraniene Israelul a lansat vineri o ofensivă aeriană masivă asupra Iranului, vizând sute de obiective, inclusiv instalații nucleare la Natanz, Fordow și Isfahan. Scopul declarat: dezactivarea programului nuclear iranian și reducerea capacităților militare ale Teheranului, în special a arsenalului de rachete balistice. Iranul ripostează cu rachete și drone Iranul a răspuns cu sute de rachete și drone lansate în valuri asupra Israelului. Deși majoritatea au fost interceptate, unele au reușit să atingă ținte sensibile. Regimul de la Teheran susține că a lovit inclusiv un centru de operațiuni Mossad la Tel Aviv, informație care nu a putut fi confirmată independent. Cenzură militară și pierderi umane semnificative Autoritățile israeliene au interzis presei să difuzeze imagini din zonele lovite, invocând directivele cenzurii militare. Bilanțul oficial indică 24 de morți în Israel și peste 224 în Iran, inclusiv comandanți ai armatei, apropiați ai ayatollahului Ali Khamenei și cel puțin șase cercetători nucleari.    

Pelerinajele în Israel au fost anulate (sursa: Pexels/Duc Tinh Ngo)
Eveniment

Creștini din România, victime colaterale ale conflictului Israel-Iran: pelerinajele au fost anulate

Pelerinajele în Israel au fost anulate. Pelerinajele organizate de Arhiepiscopia Iașilor în Israel au fost anulate din cauza escaladării conflictului din regiune. Pelerinajele în Israel au fost anulate Toate sumele achitate de credincioșii înscriși vor fi returnate integral, anunță Centrul de Pelerinaje. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari Decizia a fost luată pe fondul agravării situației de securitate și al anulării zborurilor comerciale. Mai mulți români aflați deja în Israel au fost afectați de suspendarea curselor aeriene. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trump îi taie contractele lui Musk (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Război total între Trump și Musk: președintele american amenință să taie contractele federale

Trump îi taie contractele lui Musk: relația dintre președintele SUA, Donald Trump, și miliardarul Elon Musk a escaladat rapid într-un conflict deschis, după ce Trump a amenințat public că va tăia subvențiile și contractele guvernamentale ale companiilor SpaceX și Starlink. Trump îi taie contractele lui Musk Avertismentul a fost lansat joi, în timpul unei declarații oficiale la Casa Albă, și a fost dublat de o serie de postări acide pe platforma Truth Social. Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Scandalul a erupt la doar câteva zile după ce cei doi fuseseră văzuți împreună la Casa Albă, Trump mulțumindu-i atunci lui Musk pentru contribuțiile sale în cadrul administrației. Totuși, criticile repetate ale lui Musk la adresa noii legi fiscale propuse de Trump („Big Beautiful Bill”) au provocat ruptura. Musk a numit proiectul „o abominație dezgustătoare” care va duce la creșterea deficitului bugetar cu 2,4 trilioane de dolari, conform estimărilor Congresului. Piața reacționează: acțiunile Tesla scad cu 9% Conflictul a avut deja efecte financiare: acțiunile Tesla, compania lui Musk, au scăzut cu 9% după declarațiile lui Trump. Președintele a subliniat că tăierea contractelor federale este o metodă eficientă de a reduce cheltuielile bugetare, afirmând că este „surprins că Biden nu a făcut asta mai devreme”. Răspunsul lui Musk nu a întârziat să apară, folosind platforma sa X (fosta Twitter) pentru a-l ironiza pe Trump și a critica lipsa de transparență în procesul legislativ. De asemenea, Musk a publicat capturi cu postări vechi ale lui Trump în care critica excesul de cheltuieli al republicanilor, întrebând retoric: „Unde este omul care a scris aceste cuvinte? A fost înlocuit cu o dublură?”. De la campanie și Mar-a-Lago la despărțirea publică Musk a fost un aliat cheie al lui Trump în campania electorală, contribuind cu peste 250 de milioane de dolari și însoțindu-l la mitinguri și reuniuni oficiale. A fost prezent chiar și la învestirea din ianuarie, fiind un consilier influent în cadrul Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală. Relația s-a deteriorat rapid după ce Trump a retras nominalizarea lui Jared Isaacman — promovat de Musk — pentru conducerea NASA.

Închisoare pentru un loc de parcare (sursa: Pexels/Anca)
Eveniment

Român verde: a agresat un șofer pentru un loc de parcare și a sfidat judecătorii. Va face închisoare

Închisoare pentru un loc de parcare: un bărbat din Iași a fost condamnat în urma unui conflict izbucnit din cauza locului mașinii din fața blocului. Închisoare pentru un loc de parcare Deși altercația cu cealaltă persoană implicată nu a avut urmări fizice grave, comportamentul procesual al inculpatului a cântărit decisiv în verdictul instanței. Citește și: VIDEO Un troll rus bagă milioane de dolari în cota lui George Simion de pe Polymarket Judecătorii au criticat dur lipsa de cooperare a agresorului, refuzul constant de a se împăca cu victima și atitudinea oscilantă manifestată în timpul procesului. Acesta a solicitat amânări fără a face demersuri reale pentru reconciliere, a lipsit nemotivat de la unele termene și a fost acuzat de încercări repetate de tergiversare a cauzei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Musk, conflict cu cabinetul lui Trump
Internațional

Revoltă în cabinetul Trump împotriva lui Elon Musk. Cel mai dur conflict, între miliardar și Rubio

Musk, conflict cu cabinetul lui Trump. Casa Albă a fost joi scena unei ședințe explozive, în care Elon Musk s-a confruntat dur cu secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali guvernamentali. Disputa a pornit de la abordarea agresivă a lui Musk privind concedierile din administrație, potrivit unor surse citate de The New York Times (NYT). Musk, conflict cu cabinetul lui Trump În cadrul ședinței de cabinet, la care au participat aproximativ 20 de oficiali, Elon Musk l-a atacat direct pe Marco Rubio, reproșându-i că nu a concediat destui angajați în cadrul Departamentului de Stat. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu „Nu ați concediat pe nimeni”, l-ar fi acuzat Musk. A ironizat apoi situația, spunând că singura persoană concediată de Rubio a fost un angajat de la departamentul său de eficiență guvernamentală (DOGE). Rubio, la rândul său, era deja nemulțumit de miliardar, acuzând echipa lui Musk că a desființat Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). În timpul ședinței, secretarul de stat și-a exprimat pentru prima dată public frustrările. Trump, arbitru într-o dispută aprinsă În timp ce tensiunile creșteau, Donald Trump a urmărit scena cu brațele încrucișate, ca „la un meci de tenis”, notează NYT. În cele din urmă, președintele a intervenit pentru a-l apăra pe Rubio, lăudându-i munca și subliniind că acesta este „extrem de ocupat” cu aparițiile publice și gestionarea agenției sale. Musk, în conflict și cu secretarul transporturilor Musk nu s-a oprit la disputa cu Rubio. În aceeași ședință, el a avut o confruntare tensionată și cu secretarul pentru transporturi, Sean Duffy, criticând modul în care acesta gestionează concedierile în rândul controlorilor de trafic aerian. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, un alt oficial care a avut ciocniri anterioare cu Musk, nu a fost prezent la ședință. Trump impune limite: "De acum înainte, mai multă strategie" Această ședință ar putea marca un punct de cotitură în relația dintre Trump și Musk. Până acum, președintele i-a oferit miliardarului libertate deplină în implementarea strategiei de reducere a costurilor guvernamentale. Însă, după numeroasele plângeri din partea oficialilor, Trump a anunțat o schimbare de abordare: Secretarii de cabinet vor decide reducerile de personal, echipa lui Musk urmând doar să ofere consultanță. „De acum înainte, acest proces va fi făcut cu un bisturiu, nu cu un topor”, a declarat Trump, criticând metodele agresive ale lui Musk. Furia lui Musk, surprinzătoare pentru oficiali Un detaliu care a atras atenția a fost reacția neobișnuit de intensă a lui Musk față de Rubio. Potrivit surselor NYT, majoritatea membrilor cabinetului au fost surprinși de tonul dur al miliardarului și de răspunsurile sale caustice. În plus, reacțiile lui Musk i-au descurajat pe alți oficiali să intervină, deși mulți dintre ei se plâng în privat de echipa acestuia. Elon Musk rămâne un susținător-cheie al lui Trump În ciuda tensiunilor, Elon Musk continuă să fie unul dintre cei mai importanți susținători financiari ai campaniei lui Trump. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Doar în această săptămână, super PAC-ul său a difuzat reclame de 1 milion de dolari în sprijinul președintelui. Totodată, controlul lui Musk asupra platformei X (fostul Twitter) a creat temeri în rândul oficialilor administrației Trump, care se tem că miliardarul îi poate viza public, în cazul unor noi dispute.

Conflict dur Zelenski, Trump, JD Vance la Casa Albă, în fața presei (sursa: YouTube/Guardian News)
Internațional

VIDEO Catastrofă la Casa Albă: conflict dur între Zelenski, Trump și JD Vance, vizită scurtată

Conflict dur Zelenski, Trump, JD Vance. Volodimir Zelenski a părăsit vineri mai devreme Casa Albă, după ce întâlnirea pe care a avut-o acolo cu preşedintele american Donald Trump a degenerat într-o dispută cu acesta chiar în faţa camerelor de luat vederi. În înregistrarea video din articol (vezi mai sus), cearta dintre cei trei oameni de stat poate fi urmărită de la minutul 35 al celei de-a doua ore. Conflict dur Zelenski, Trump, JD Vance Într-un mesaj postat după întâlnire pe reţeaua sa de socializare, Truth Social, Trump l-a acuzat pe Zelenski de lipsă de respect faţă de SUA. Citește și: Propaganda Moscovei cheamă românii la revoluție împotriva UE: „Sângele lor este un amestec exploziv de traci, otomani, slavi și țigani” Apoi i-a transmis că poate să revină la o întâlnire cu el când "va fi pregătit pentru pace"."Mi-am dat seama că preşedintele Zelenski nu este pregătit pentru Pace dacă America este implicată, pentru că el simte că implicarea noastră îi dă un mare avantaj la negocieri. Eu nu vreau avantaj, eu vreau PACE. El a manifestat lipsă de respect faţă de SUA chiar în preţuitul Birou Oval. Poate să revină când va fi pregătit pentru pace", a scris Trump în mesaj. pic.twitter.com/wFkXJPCjVj — JD Vance (@JDVance) February 28, 2025 JD Vance a turnat gaz pe foc În declaraţiile din faţa presei care au precedat întâlnirea propriu-zisă, Trump a spus alături de Zelenski că se consideră un "arbitru" şi un "mediator" între Ucraina şi Rusia pentru a ajunge la pace. Însă replica preşedintelui ucrainean a fost că nu vrea să facă niciun "compromis" cu "criminalul" Vladimir Putin, preşedintele rus. Discuţia dintre cei doi s-a inflamat mai mult după ce a intervenit vicepreşedintele american JD Vance, acesta şi Trump reproşându-i lui Zelenski că dă "dovadă de lipsă de respect" faţă de SUA. "Vă jucaţi cu vieţile a milioane de oameni. Vă jucaţi cu al Treilea Război Mondial", i-a spus Trump lui Zelenski.  "Încheiaţi un acord (cu Rusia), altfel vă abandonăm!", a mai ameninţat preşedintele american, care a spus că a avut recent mai multe discuţii cu Putin. TRANSCRIPT Cum a decurs discuția tensionată în trei Președintele SUA a lăudat trupele ucrainene pentru curajul lor excepțional, acordându-le un "mare merit" pentru rezistența împotriva agresiunii ruse timp de trei ani. Donald Trump a mai spus că acordul pentru minereuri va fi semnat vineri seară, descriindu-l drept "foarte corect". El a subliniat că materialele extrase vor fi utilizate în multiple domenii strategice, inclusiv inteligență artificială (AI) și armament militar. Referindu-se la acord, președintele Trump a declarat că acesta are ca obiectiv evitarea reluării luptelor: "Nu vă veți întoarce la luptă". De asemenea, a menționat că Ucraina va trebui să facă unele compromisuri, însă acestea "nu vor fi atât de mari pe cât cred unii că va trebui să le faceți". Donald Trump a vorbit apoi despre rolul său: "Sunt la mijloc, sunt atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia. Vreau să rezolv situația". Președintele Ucrainei, însă, l-a îndemnat pe Trump să nu facă "nici un compromis cu un ucigaș" și a insistat pe importanța unor garanții de securitate. Președintele SUA i-a transmis lui Volodimir Zelenski că ar trebui să fie "recunoscător" și că "se joacă cu Al Treilea Război Mondial", apoi i-a reproșat omologului ucrainean că afirmațiile sale au fost lipsite de respect și i-a transmis că fie va ajunge la un acord, fie SUA se retrage din Ucraina. "Nu sunt aliniat cu nimeni. Sunt aliniat cu Statele Unite ale Americii și cu binele lumii", a declarat președintele Trump. "Dacă nu aveați echipament militar, acest război se încheia în două săptămâni", i-a spus Donald Trump lui Zelenski, după care a menționat că "un președinte prost (Joe Biden - n.r.)" a dat Ucrainei 300 de miliarde de dolari. În acel moment, vicepreședintele american JD Vance a intervenit agresiv în discuție. "Timp de patru ani, în Statele Unite ale Americii, am avut un președinte care a stat în conferințe de presă și a vorbit dur despre Vladimir Putin, iar apoi Putin a invadat Ucraina și a distrus o bucată semnificativă din țară. Calea către pace și calea către prosperitate este, poate, să ne angajăm în diplomație (…). Ai spus mulțumesc măcar o dată?", i s-a adresat Vance lui Zelenski. "Despre ce fel de diplomație vorbești, JD?", l-a întrebat Volodimir Zelenski pe vicepreședintele SUA, care pleda pentru soluționarea războiului din Ucraina prin diplomație. Președintele ucrainean i-a amintit că omologul rus, Vladimir Putin, și-a încălcat de mai multe ori cuvântul asumat la masa negocierilor. "În 2014, nu l-a oprit nimeni. Pur și simplu a ocupat și a luat, a ucis oameni (…). În perioada 2014-2022 situația a fost la fel. Oamenii mor pe linia frontului. Nu l-a oprit nimeni (…). În 2019 am semnat cu el acordul, l-am semnat cu el, Macron, Merkel (…), de încetare a focului (…). După aceea a încălcat acordul de încetare a focului, ne-a ucis oamenii și nu a făcut schimb de prizonieri. Am semnat acordul pentru schimbul de prizonieri, dar nu a făcut-o. Despre ce fel de diplomație vorbești, JD? La ce te referi?", a spus Zelenski. "Mă refer la acel tip de diplomație care o să pună capăt distrugerii țării tale", a fost răspunsul lui Vance. Apoi, vicepreședintele SUA i-a spus lui Volodimir Zelenski că Ucraina are probleme cu mobilizarea de efective și că autoritățile de la Kiev au nevoie de "propagandă" pentru a convinge oamenii să intre în armată. "Cred că este nerespectuos din partea ta (…). Ar trebui să îi mulțumești președintelui pentru că încearcă să pună capăt acestui conflict (…). Negi că ați avut probleme cu adusul oamenilor în armată? Și crezi că e respectuos să vii în Biroul Oval, în Statele Unite ale Americii, și să ataci administrația care încearcă să împiedice distrugerea țării tale?", a ridicat tonul JD Vance adresându-i-se lui Zelenski. "În timpul războiului, toată lumea are probleme. Chiar și voi, dar voi aveți un ocean frumos și nu o simțiți acum, dar o veți simți în viitor. Doamne ajută, voi nu aveți război", a replicat președintele ucrainean. Ceea ce l-a iritat pe Donald Trump, care a reacționat imediat. "Nu ne spune tu cum o să ne simțim. Încercăm să rezolvăm o problemă, nu ne spune ce o să simțim, pentru că nu ești în poziția de a dicta (…) ce o să simțim noi. O să ne simțim foarte bine (…), suntem foarte puternici. Acum nu ești într-o poziție prea bună. Te-ai lăsat să fii într-o poziție foarte proastă (…). Nu ești într-o poziție bună, nu ai cărțile acum (…). Pariezi cu viețile a milioane de oameni, te joci cu Al Treilea Război Mondial", i-a spus președintele SUA, în timp ce Zelenski încerca să reacționeze. JD Vance a continuat apoi acuzându-l pe președintele Ucrainei că a făcut "campanie" pentru democrați în octombrie în Pennsylvania. "Ai spus mulțumesc măcar o dată? În toată întâlnirea asta ai spus mulțumesc? Ai fost în Pennsylvania și ai făcut campanie pentru opoziție în octombrie. Oferă niște cuvinte de apreciere pentru Statele Unite ale Americii și pentru președintele care încearcă să îți salveze țara", a perorat numărul doi de la Casa Albă. "Te rog, crezi că dacă vorbești foarte tare despre război…", a încercat să îi răspundă Zelenski. Moment în care a intervenit iar Trump: "Nu vorbește tare, nu vorbește tare. Țara ta are o mare problemă. Așteaptă un minut, ai vorbit destul. Țara ta are o mare problemă. Nu câștigi, nu câștigi. Ai o șansă de a ieși OK datorită nouă", i-a spus Trump lui Zelenski. La câteva secunde după acest ultim schimb de replici, președintele american a oprit evenimentul, nu înainte de a spune că "cu siguranță a fost foart bine pentru televiziuni".

SUA și Rusia, posibil conflict militar (sursa: mid.ru)
Internațional

SUA și Rusia, posibil conflict militar

SUA și Rusia, posibil conflict militar. Statele Unite și Rusia se află „în pragul unui conflict militar direct”, a declarat Serghei Lavrov, ministrul de externe rus, într-un interviu acordat ziarului turc Hürriyet. Lavrov a atribuit aceste tensiuni administrației actualului președinte american, care, în opinia sa, a împins la maximum spirala rusofobiei în SUA. SUA și Rusia, posibil conflict militar Lavrov a subliniat că Rusia nu are o preferință în privința alegerilor prezidențiale din SUA. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Nordis (Ciorbă/Vicol), ținut la sertar de DIICOT pentru a nu-i afecta imaginea lui Ciolacu în campania electorală. Primele audieri trebuia să aibă loc acum două săptămâni Totodată, el a menționat că, deși administrația Trump a impus cele mai multe sancțiuni antiruse din istoria recentă, nu există așteptări ca politica antirusă a Statelor Unite să se schimbe, indiferent de rezultatul alegerilor. Interferențe externe în alegerile din SUA Rusia și-a intensificat eforturile de dezinformare împotriva campaniei vicepreședintei Kamala Harris, difuzând videoclipuri conspirative, a raportat Microsoft în septembrie. Aceste acțiuni au alimentat îngrijorările privind posibile interferențe străine în alegerile americane. Relația Trump - Putin În timp ce Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin mențin o relație ambiguă, Putin a declarat că viitoarea sa relație cu SUA va depinde de atitudinea acestora după alegeri. Putin a lăudat „sinceritatea” candidatului republican, care și-a exprimat dorința de pace în Ucraina. Turcia, mediator controversat Lavrov a exprimat surprinderea Rusiei față de faptul că Turcia continuă să livreze arme Ucrainei, în timp ce încearcă să medieze conflictul. „Armele turcești sunt folosite de forțele armate ucrainene împotriva personalului militar și a civililor ruși”, a spus Lavrov, adăugând că aceste acțiuni par contradictorii în raport cu dorința declarată a Turciei de a fi un mediator.

Băluță, ambuscadă disperată la Piața Unirii (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Băluță, ambuscadă disperată la Piața Unirii

Băluță, ambuscadă disperată la Piața Unirii. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, împreună cu reprezentanți ai Poliției Locale București, ALPAB și Administrația Străzilor, au participat luni seară la o acțiune de îndepărtare a gardurilor amplasate pentru organizarea de șantier în Piața Unirii. Scopul acestei acțiuni a fost refacerea planșeului, însă inițiativa a întâmpinat rezistență din partea Poliției Locale Sector 4, care s-a poziționat în fața vehiculelor de lucru aduse la fața locului. Băluță, ambuscadă disperată la Piața Unirii Nicușor Dan a anunțat că a emis o dispoziție prin care autorizează Poliția Locală a Municipiului București, împreună cu ALPAB și Administrația Străzilor, să desființeze construcțiile considerate ilegale amplasate pe terenul administrat de Primăria Capitalei. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Edilul a subliniat că această acțiune a fost necesară după ce constructorul a refuzat să își demoleze singur lucrările ilegale. În cazul în care Poliția Locală va fi împiedicată să finalizeze demolarea, primarul a solicitat intervenția Poliției Naționale pentru a asigura desfășurarea legală a operațiunilor. Conflictul privind dreptul de utilizare a terenului Primarul general a explicat că terenul din Piața Unirii este administrat de Primăria Capitalei, iar firma de construcții nu avea dreptul să înceapă lucrările. Nicușor Dan a precizat că a solicitat constructorului să oprească activitatea și să elibereze terenul, însă acest lucru nu s-a întâmplat. După o tentativă de mediere cu Poliția Națională, care nu a dus la un rezultat clar, primarul a emis dispoziția de demolare și a cerut sprijinul autorităților pentru a pune în aplicare această decizie. Disputa juridică și măsurile de ordine publică Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB) a emis un comunicat în care subliniază că situația din Piața Unirii face obiectul unui litigiu civil, ceea ce înseamnă că doar instanța de judecată poate soluționa acest conflict. În plus, DGPMB și Jandarmeria Capitalei au instituit măsuri de siguranță publică pentru a preveni escaladarea conflictului. Poliția a precizat că, în cazul în care vor fi identificate fapte de natură penală sau contravențională, se vor lua măsurile necesare. Situația din zona Unirii rămâne sub supravegherea autorităților până la clarificarea completă a litigiului. Măsuri de siguranță în zona Unirii Poliția Capitalei a anunțat că, împreună cu Jandarmeria, a luat măsuri de ordine și siguranță publică în zona Unirii, pentru a preveni escaladarea conflictului legat de lucrările de reconstrucție. Această acțiune a avut loc luni seară și a fost coordonată în urma unor tensiuni apărute în cadrul organizării de șantier. Litigiul civil în zona Unirii Conform unui comunicat al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB), după analizarea documentelor depuse, s-a stabilit că există un litigiu civil, ceea ce înseamnă că doar instanța de judecată poate soluționa acest conflict. De asemenea, Poliția a precizat că, dacă vor fi identificate fapte de natură penală sau contravențională, vor fi luate măsurile necesare. Lucrările de reconstrucție la Planșeul Unirii Luni au început lucrările de reconstrucție la Planșeul Unirii, în urma unei autorizații de construire emisă de Primăria Sectorului 3, conform declarațiilor făcute de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță. Cu toate acestea, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a contestat legalitatea acestei autorizații, susținând că prezintă „multiple elemente de nelegalitate”. Primarul general, Nicușor Dan, a afirmat, de asemenea, că nu există nicio confirmare din partea experților care să indice că situația de la Planșeul Unirii reprezintă un pericol public, astfel că nu este necesară o intervenție urgentă. Această declarație a fost făcută în contextul în care Primăria Sectorului 4 solicitase autorizație de urgență pentru lucrările la Planșeul Unirii. Nicuşor Dan a atras atenția că Primăria Sectorului 4 a acționat în mod similar și în cazul Pasajului Unirii, unde lucrările au fost efectuate în regim de urgență, ceea ce a condus la diverse probleme, inclusiv la incidente grave. „Nu există un expert care să spună că e pericol public,” a declarat edilul, criticând autorizațiile de urgență și modul în care acestea au fost utilizate. Autorizația de construire, „Flagrant nelegală” Primarul general a criticat și autorizația de construire emisă de Primăria Sectorului 3 pentru lucrările la Planșeul Unirii, pe care a catalogat-o drept „flagrant nelegală”. Nicușor Dan a subliniat că nu este pentru prima dată când Primăria Sectorului 3 emite astfel de autorizații, menționând că ar mai exista peste 1.000 de autorizații ilegale. El a precizat că această autorizație nu are toate avizele necesare și că există discrepanțe între suprafața lucrărilor și costurile estimate. În ceea ce privește situația juridică a terenului din zona Planșeului Unirii, primarul general a explicat că terenul se află în proprietatea Municipiului București, conform unei hotărâri de Consiliu General din 2008. El a oferit ca exemplu parcajul public de la Piața Universității, unde există o separare între drepturile asupra subsolului și cele asupra suprafeței terenului. Primarul general a comparat situația actuală de la Planșeul Unirii cu incidentul în care Primăria Sectorului 3 a plantat palmieri în aceeași zonă, subliniind că există un „numitor comun” între aceste acțiuni, respectiv Partidul Social Democrat (PSD). El a precizat că Primăria Sectorului 4 trebuie să obțină toate avizele necesare înainte de a primi autorizația și de a putea începe lucrările în mod legal. Poliția Locală a Municipiului București vs Poliția Locală Sector 4 Tensiunile dintre Primăria Generală și Primăria Sectorului 4 au culminat cu o confruntare între polițiștii locali. O echipă a Poliției Locale a Municipiului București, însoțită de primarul general, a încercat să demonteze gardurile care împrejmuiau șantierul din zona Parcului Unirii, organizat de Primăria Sectorului 4. Aceștia au fost opriți de polițiști locali din Sectorul 4, ceea ce a condus la escaladarea conflictului, fiind necesară intervenția Poliției naționale pentru soluționarea situației.

Familie extinsă în aceeași casă: proces (sursa: Facebook/Primăria Comunei Miroslava)
Eveniment

Familie extinsă în aceeași casă: proces

Familie extinsă în aceeași casă: proces. O ieșeancă a fost obligată de judecători să locuiască împreună cu părinții săi. Și invers. Familie extinsă în aceeași casă: proces Fata și-a cumpărat o casă cu ajutorul financiar al părinților, aceștia având dreptul să locuiască și ei acolo. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Au izbucnit însă certuri care i-au adus în cele din urmă pe membrii familiei în fața justiției. Pe de o parte, părinții cer în instanță revocarea donației făcute. De cealaltă parte, fiica afirmă că, dacă ar fi știut ce urmează, făcea un credit și-și cumpăra singură casa. Două instanțe la rând au refuzat să dea dreptate vreuneia dintre părți. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Conflictul Israel – Hezbollah, 42 de ani (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Conflictul Israel – Hezbollah, 42 de ani

Conflictul Israel – Hezbollah, 42 de ani. Hezbollah, mişcarea şiită libaneză Hezbollah al cărei lider Hassan Nasrallah a fost ucis vineri într-un atac israelian, a fost creată ca organizaţie paramilitară, iar acum deţine o putere semnificativă în Liban, unde funcţionează atât ca partid politic şiit, cât şi ca grup militant. Se opune Israelului şi puterilor occidentale care operează în Orientul Mijlociu şi funcţionează ca un mandatar al Iranului, cel mai mare susţinător al său. Organizaţia e considerată ca o mişcare de rezistenţă legitimă de o parte a lumii arabe şi musulmane. Mai multe ţări o considerată organizaţie teroristă. Conflictul Israel – Hezbollah, 42 de ani Israelul şi Hezbollah sunt angajate într-un conflict dur de decenii. Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit - 1982, Israelul invadează Libanul, se naşte Hezbollah - În 1982 Israelul invadează Libanul cu scopul declarat de a distruge Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Hezbollah, "Partidul lui Dumnezeu", a luat naştere în urma invaziei Israelului în Liban. Din valea Bekaa (est), militanţii săi şiiţi erau sprijiniţi de Gardienii Revoluţiei iranieni. Mişcarea, care a ieşit din semi-clandestinitate în 1985, s-a impus rapid, împreună cu aripa sa armată, Rezistenţa islamică din Liban, ca vârf de lance al luptei împotriva Israelului. Aceasta şi-a intensificat operaţiunile - atentate sinucigaşe cu maşini capcană, atacuri cu valuri umane - împotriva armatei israeliene, care ocupa atunci o mie de km2 în sudul Libanului, şi a Armatei Libanului de Sud (SLA), susţinută de Israel. În 1992, Nasrallah preia conducerea mişcării În februarie 1992, Israelul îl ucide pe secretarul general al Hezbollah, şeicul Abbas Moussaoui, într-un raid cu elicoptere. Hassan Nasrallah, care i-a succedat, a primit botezul focului un an mai târziu, când miliţia sa, singura care nu a depus armele la sfârşitul războiului civil libanez (1975-1990), a rezistat unei operaţiuni israeliene de amploare, numită "S-a făcut dreptate". Cel care avea să transforme Hezbollah într-o forţă politică de luat în seamă şi care, la moartea sa, avea să fie considerat cel mai puternic om din Liban, a început să îşi consolideze statutul. Eşecul unei alte operaţiuni israeliene în 1996 va contribui la consolidarea acestuia. Ofensiva "Strugurii mâniei" La 11 aprilie 1996, armata israeliană a lansat operaţiunea "Strugurii mâniei", o campanie de raiduri masive menite să distrugă potenţialul militar al Hezbollah şi să oprească lansarea de rachete în nordul Israelului. În 17 zile, au fost efectuate aproximativ 600 de raiduri, au fost trase 23 000 de obuze, au fost ucise 175 de persoane, majoritatea civili, şi peste 300 000 de refugiaţi s-au aflat pe drumuri. După carnagiul din Qana, unde armata israeliană a bombardat o tabără ONU care adăpostea civili aflaţi în căutare de refugiu, apelurile internaţionale pentru o încetare a focului s-au înmulţit. Un acord a fost semnat la 26 aprilie între Israel şi Hezbollah, punând capăt operaţiunii. Retragerea Israelului din Liban Armata israeliană s-a retras din sudul Libanului în mai 2000, după 22 de ani de ocupaţie. Scopul retragerii din această aşa-zisă zonă de "securitate" a fost acela de a scoate ţara dintr-o mlaştină care o costase o mie de oameni. Nasrallah va rămâne în istorie drept artizanul acestei retrageri, deoarece războiul de uzură al Hezbollah a fost responsabil de majoritatea atentatelor care au întărit în rândul populaţiei israeliene mişcarea în favoarea retragerii. Această presiune a determinat, de asemenea, guvernul israelian să accepte, în 1998, o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care cerea o retragere "imediată" din Liban. Ofensiva din 2006 În 2006, mişcarea pro-iraniană a declanşat un război cu Israelul după răpirea a doi soldaţi israelieni la frontiera dintre cele două ţări, susţinând că doreşte să îi schimbe cu prizonieri din Israel, care a răspuns printr-o vastă ofensivă. Confruntarea din iulie-august s-a soldat cu peste 1 200 de morţi în Liban, majoritatea civili, şi 160 în Israel, majoritatea soldaţi. Cu toate acestea, Israelul nu a reuşit să neutralizeze Hezbollah, care părea să fie în poziţia de învingător. Noul front Hezbollah a deschis un nou front împotriva Israelului de la începutul războiului din Gaza, declanşat de atacul asupra Israelului din 7 octombrie 2023 al aliatului său palestinian Hamas. După un an de schimburi de focuri transfrontaliere cu gruparea libaneză, armata israeliană a lansat lunea trecută o campanie de bombardamente violentă şi mortală împotriva Hezbollah. Israelul, care susţine că acţionează pentru a opri tirurile spre nordul teritoriului său, afirmă că a ucis "majoritatea" liderilor de rang înalt ai Hezbollah în ultimele luni. Hassan Nasrallah a murit vineri într-un atac care a distrus mai multe clădiri din suburbiile sudice ale Beirutului

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră