duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: conflict

28 articole
Internațional

Mercenarul lui Putin își toacă recrutații

Mercenarul lui Putin își toacă recrutații. Într-un videoclip de acum o săptămână, Evgheni Prigojin l-a amenințat, voalat, pe Vladimir Putin cu retragerea trupelor sale din Bahmut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Amenințările și acuzațiile lui Prigojin durează de câteva săptămâni. În timp ce susține că îi mor oamenii din cauza guvernului moscovit, îi îndeamnă pe cetățenii ruși să se înroleze în grupul Wagner, „cea mai puternică armată private din lume”, să-și „apere patria” și să „înfrunte cel de-al Treilea Război Mondial” ca niște „bărbați adevărați”. Apărarea de la Moscova trage cu cifre Atitudinea agresivă și criticile virulente ale lui Prigojin îi vizează în special pe ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi pe șeful de stat major, Valeri Gherasimov, pe care i-a acuzat de „trădare” pentru că nu asigură suficientă muniţie grupului Wagner. „Prigojin a lansat o tiradă de acuze la adresa ministrului apărării și a șeful de stat major, susținând că încearcă să-și distrugă mercenarii Wagner, privându-i de muniție”, scria BBC, pe 22 februarie. Ministerul rus al Apărării a respins atunci toate acuzațiile. „Declarațiile făcute de unitățile de asalt cu privire la deficitul de obuze sunt absolut false. (...) Înarmarea grupurilor de mercenari este o prioritate”, se menționează în declarația oficială, enumerând arsenalul militar furnizat către acestea: 1.660 de rachete, 10.171 de cartușe de artilerie și mortiere și 980 de cartușe de tancuri. Mercenarul lui Putin își toacă recrutații La scurt timp, Prigojin a reacționat agresiv, comentând aceste declarații ca fiind un „scuipat” la adresa Wagner, susținând că n-a primit 80% din muniția solicitată, pentru a-și îndeplini misiunile de luptă, postând o poză din zona Bahmut, cu cadavrele a zeci de mercenari uciși în luptă „Aceștia sunt băieții care au murit ieri tocmai din cauza acestei «crize de obuze». Sunt de cinci ori mai mulți decât ar fi trebuit”, a susținut, făcând aluzie la „Shell shortage” – penuria de muniție din 1915, pe linia frontului din Primul Război Mondial, care a dus atunci la o criză politică în Regatul Unit. Totodată Prigojin a îndemnat cetățenii ruși să ceară public, însă fără a recurge la demonstrații, ca ministerul Apărării să dea muniție trupelor sale. „Prigojin a avut de ani de zile legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin, dar războiul din Ucraina a provocat o rivalitate din ce în ce mai acerbă între mercenari și armata regulată, iar analiștii cred că președintele Putin nu-l mai are la inimă”, a comentat BBC. "Dacă Wagner se retrage, întregul front se va prăbuși" Potrivit Le Figaro, șeful miliției ruse a început să-și „arate mușchii” - cea mai recentă amenințare a lui Prigojin, cu iz de ultimatum, venind duminică, pe 5 martie: „Dacă Wagner se retrage, întregul front se va prăbuși”. Amenințarea a fost făcut, din nou, din cauza lipsei de muniție. „Au fost date comenzi pentru livrare încă din 23 februarie. Dar până în prezent, cea mai mare parte a muniției nu a fost trimisă”, a spus Prigojin. Care a invocat două posibile motive pentru întârziere: „Birocrație sau trădare”. Apoi a amenințat: „Dacă Wagner se retrage acum de la Bahmut, întregul front se va prăbuși și se va prăbuși până la granițele Rusiei, sau poate chiar mai departe. Oricum ar fi, situația nu va fi cea mai plăcută”. Miliția privată reprezintă un sfert din luptătorii ruși din Ucraina, potrivit estimărilor făcute de Casa Albă la mijlocul lunii decembrie. Și, cum Wagner are 50.000 de oameni înrolați (dintre care 40.000 recrutați din închisorile rusești), „este evident că Wagner este pe cale să devină o putere rivală armatei ruse oficiale”. Kempf: Prigojin e zgomotos, dar nu știm mai multe Cum ar trebui interpretate aceste tensiuni recurente, și din ce în ce mai agresive, dintre Prigojin și guvernul lui Putin? Începe o rivalitate reală în cadrul forțelor militare ruse de pe front? „Acordăm multă atenție jocului personal al lui Prigojin pentru că ne-ar plăcea să vedem disensiuni politice”, a comentat generalul Olivier Kempf, cercetător și doctor în științe politice. „Chiar dacă este evident că sunt lupte pentru influență la Kremlin, iar Prigojin este un actor activ, acesta a ales, spre deosebire de ceilalți, o strategie de comunicare care constă în a face mult zgomot, dar este greu de știut ce se ascunde cu adevărat în spatele acestui tam-tam.”, a adăugat generalul. Citește și: Apropiere fără precedent între Moldova și SUA după ce protestele violente puse la cale de pro-ruși la Chișinău au stârnit îngrijorare. Casa Albă: Rusia vrea slăbirea guvernului moldovean Potrivit lui Kempf, „E greu de crezut că grupul Wagner întâmpină dificultăți reale de aprovizionare, căci raportul atacurilor este în mod clar în avantajul rușilor”. Pe de altă parte, este evident că șeful miliției lui Wagner are un plan, de vreme ce a ales să se arate, să fie vocal, să apară în mod regulat în atenția publicului, alături de oamenii săi, pe care îi glorifică. „Au luptat cu curaj și au murit”, a arătat Prigojin într-un videoclip în care stă la căpătâiul sicrielor mercenarilor uciși. În alt videoclip, îi îndeamnă pe oameni să se alăture grupului Wagner: „Alătură-te celei mai puternice armate private din lume, apără-ți patria, înfruntă cel de-al Treilea Război Mondial ca un bărbat adevărat”. Pe Telegram apar în continuu informații despre birourile de recrutare pentru voluntari cu vârsta cuprinsă între 22 și 50 de ani, alături de tentația unui salariu de 240 de mii de ruble (aproximativ trei mii de euro), cu „bonusuri de performanță”. Economia Rusiei se clatină Dar „Rusia este amenințată cu o gaură bugetară mai mare decât se aștepta”, titrează recent Die Welt. Potrivit datelor ministerului rus de Finanțe, bugetul de stat arată deja aproape 90% din deficitul planificat pentru întregul an la sfârșitul lunii februarie, principala problemă fiind scăderea veniturilor din petrol și gaze. „Rusia este amenințată cu un deficit bugetar mai mare decât se aștepta. Bugetul de stat rus arată deja un deficit de 2,581 trilioane de ruble (32,3 miliarde de euro) după lunile ianuarie și februarie. Aceasta reprezintă deja aproape 90% din deficitul de 2,925 trilioane de ruble (36,6 miliarde de euro) planificat pentru întregul an. În aceeași perioadă a anului trecut, Rusia a obținut un excedent de 415 miliarde de ruble (5,2 miliarde de euro). (...) Potrivit calculelor preliminare ale ministerului, veniturile din petrol și gaze au scăzut cu aproape jumătate.”, scrie Die Welt. În acest context, disputa dintre Rusia și grupul de mercenari Wagner continuă să escaladeze. După ce fondatorul Wagner a avertizat Rusia, pe 5 martie, cu privire la un colaps al frontului în apropierea orașului Bahmut, dacă forțele sale de acolo nu vor primi în curând muniția promisă, pe 6 martie Prigojin a anunțat, pentru Telegram, că reprezentantului său i-a fost interzis accesul la sediul operațional rus din Ucraina. Pe fondul acuzelor îndreptate către guvernul Putin, Prigojin continuă să-și glorifice trupele, declarând că acestea sunt capabile să „zdrobească” armata ucraineană.

Mercenarul lui Putin își toacă recrutații (sursa: rferl.org)
Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene

Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene. Secretarul de stat Antony Blinken a declarat vineri că Statele Unite vor lua în considerare toate mijloacele de a promova diplomaţia în relaţia cu Rusia dacă observă o deschidere, dar în acest moment Moscova nu dă semne de disponibilitate să se angajeze în discuţii semnificative, informează Reuters. Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene "Toate indiciile arată că, departe de a fi dispus să se angajeze într-o diplomaţie semnificativă, preşedintele Putin continuă să împingă în direcţia opusă", a declarat Blinken la o conferinţă de presă cu omologul său francez, Catherine Colonna. "Luăm în considerare şi vom lua în considerare toate mijloacele de a avansa diplomaţia dacă vedem o deschidere pentru a o promova prin orice mijloace, bineînţeles că vom lua mereu în considerare acest lucru", a spus el. În schimb, a adăugat el, Moscova " îşi dublează şi triplează" agresiunea. Rusia şi-a intensificat în această săptămână atacurile cu rachete şi drone asupra infrastructurii care asigură aprovizionarea cu energie şi apă. Ucraina şi Occidentul consideră că aceasta este o campanie de intimidare a civililor înaintea venirii iernii. Puteri sporite pentru guvernatorii regionali La începutul acestei luni, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat, într-un interviu, că Rusia este dispusă să se angajeze cu SUA sau cu Turcia în privinţa modalităţilor de a pune capăt războiului, aflat acum în a opta lună, dar că nu a primit încă nicio propunere serioasă de negociere. Blinken şi alţi oficiali americani au spus în mod repetat că Moscova nu este interesată de un demers diplomatic serios. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a vorbit vineri cu omologul său rus, Serghei Şoigu. În prima conversaţie telefonică din luna mai, şeful Pentagonului a subliniat importanţa menţinerii liniilor de comunicaţie pe fondul războiului din Ucraina. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă În declaraţiile televizate adresate Consiliului de Securitate, preşedintele Putin a anunţat sporirea puterile guvernatorilor regionali şi a ordonat crearea unui consiliu coordonator sub conducerea primului ministru Mihail Mişustin care să susţină "operaţiunea militară specială", aşa cum numeşte liderul de la Kremlin invadarea Ucrainei.

Putin încearcă să-și ascundă eșecul evident (syrsa: kremlin.ru)
Internațional

Putin încearcă să-și ascundă eșecul evident

Putin încearcă să-și ascundă eșecul evident. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat joi Occidentul că înarmează Ucraina cu unicul obiectiv de a slăbi Rusia, iar astfel SUA şi Europa devin "parte" în conflict, relatează agenţiile EFE şi DPA. Mobilizarea, absentă din discursul lui Lavrov Lavrov s-a exprimat astfel la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, unde au fost prezenţi şi omologii săi ce reprezintă principalele puteri ale lumii, inclusiv secretarul american de stat, Antony Blinken, dar şi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Şeful diplomaţiei ruse nu a făcut în intervenţia sa nicio menţiune despre decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a mobiliza 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele ce participă la agresiunea începută în februarie contra Ucrainei, dar a criticat dur sprijinul militar pe care SUA, Marea Britanie şi state membre ale UE îl oferă Kievului. Putin încearcă să-și ascundă eșecul evident "Această politică presupune o participare directă a Occidentului în conflict şi îl transformă în parte a conflictului", a insistat şeful diplomaţiei ruse. Conform acestuia, în Ucraina trupele ruse se confruntă "nu doar cu formaţiunile neonaziste ale regimului de la Kiev, ci şi cu maşinăria militară a Occidentului colectiv". Citește și: SUA, mesaj foarte răspicat: Putin nu trebuie lăsat să scape fără să răspundă pentru ce a făcut în Ucraina Mai mult, Lavrov a acuzat Kievul de "tactici teroriste", precum folosirea populaţiei civile ca "scuturi umane", şi a estimat că Ucraina a devenit sub conducerea preşedintelui Volodimir Zelenski un "stat complet totalitar". Vin der Leyen nu vrea armistițiu În acest timp, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat împotriva convenirii unui armistiţiu între Rusia şi Ucraina, motivând că singura opţiune pentru ca acest război să se încheie este ca Rusia să pună capăt invaziei. Ea a făcut această afirmaţie într-un discurs susţinut la Universitatea Princeton, unde a venit în cadrul programului său stabilit cu ocazia prezenţei în SUA la Adunarea Generală a ONU. "Ştiu că unii cer o încetare a focului, dar realitatea este că dacă Rusia încetează să lupte, nu va mai fi război în Ucraina. Dar dacă Ucraina încetează să lupte, nu va mai exista Ucraina", a apreciat Ursula von der Leyen, adăugând că armata ucraineană a făcut "progrese impresionante, eliberând multe sate şi oraşe", iar "aceasta necesită consolidare".

China și SUA, alertă militară maximă (sursa: Facebook/Nancy Pelosi)
Internațional

China și SUA, alertă militară maximă

China și SUA, alertă militară maximă. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite, Nancy Pelosi, a confirmat, duminică, că se află în drum spre Asia, fără a menţiona o posibilă etapă în Taiwan, care ar putea înrăutăţi şi mai mult relaţiile dintre China şi Statele Unite, relatează France Presse. Pelosi nu pomenește Taiwan "Conduc o delegaţie a Congresului în regiunea indo-pacifică pentru a reafirma angajamentul neclintit al Americii faţă de aliaţii şi prietenii săi din regiune", a spus dna Pelosi într-un comunicat. "În Singapore, Malaezia, Coreea de Sud şi Japonia vom organiza întâlniri la nivel înalt pentru a discuta despre cum ne putem promova valorile şi interesele comune, inclusiv pacea şi securitatea, creşterea economică şi comerţul, despre pandemia de COVID-19, criza climatică, drepturile omului şi guvernanţa democratică", a adăugat ea. Ministerul de Externe din Singapore a confirmat că dna Pelosi şi delegaţia care o însoţeşte vor vizita oraşul-stat în perioada 1-2 august. Beijingul vorbește de "o provocare" Preşedinta Camerei Reprezentanţilor menţine misterul în jurul unei posibile vizite în Taiwan din motive de securitate, notează AFP. De mai multe săptămâni, tensiunile dintre Statele Unite şi China au crescut din cauza informaţiilor că ea ar putea vizita insula autonomă, pe care China o consideră parte a teritoriului său. Beijingul ar considera chiar şi o scurtă vizită a preşedintei Camerei Reprezentanţilor în insulă ca o provocare. Washingtonul nu are relaţii diplomatice cu Taipeiul şi recunoaşte regimul comunist de la Beijing ca singurul reprezentant al Chinei. Dar Statele Unite vând arme insulei şi îi laudă regimul "democratic". China și SUA, alertă militară maximă Vizita lui Nancy Pelosi intervine pe măsură ce tensiunea militară creşte în regiune. Armata taiwaneză a efectuat cele mai importante exerciţii militare anuale în această săptămână, care au inclus simulări de interceptări ale unor atacuri chineze pe mare. Citește și: Relația China – SUA a ajuns în faza amenințărilor între președinți: Xi Jinping i-a transmis telefonic lui Joe Biden „să nu se joace cu focul” în privința Taiwanului Între timp, portavionul american USS Ronald Reagan şi flotila sa au plecat din Singapore spre Marea Chinei de Sud, ca parte a unei operaţiuni programate, a anunţat US Navy. Şi sâmbătă, ca răspuns, China a organizat un exerciţiu militar "cu muniţie reală" în Strâmtoarea Taiwan.

Mircea Geoană: Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict Foto: Facebook Mircea Geoana
Politică

Cîteva săptămâni vom mai avea de conflict

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, sâmbătă, că cel mai probabil cîteva săptămâni vom mai avea de conflict între Rusia și Ucraina. El a arătat că în acest moment nu se observă o încetinire din partea Federaţiei Ruse. Geoană a precizat că speră că va fi posibilă o formulă diplomatică şi politică, pentru finalul războiului. „Cîteva săptămâni vom mai avea de conflict” Întrebat cât va mai dura conflictul din Ucraina, Mircea Geoană a declarat, sâmbătă, la Digi24, că nu are un orizont de timp pentru acest lucru, dar că cel mai probabil va dura câteva săptămâni. ”Conflictul va mai dura. Avem informaţii, evaluăm şi anticipăm lucrurile. Aţi observat cât de mare este precizia cu care ştim şi anticipăm lucrurile. Nu pot spune cât de mult va mai dura, fiindcă depinde de mai mulţi factori, inclusiv de natură economică, presiunea sancţiunilor. Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict şi ne este teamă şi ne uităm cu mare îngrijorare la victimele omeneşti, la faptul că avem acum 3 milioane şi ceva de refugiaţi ucraineni, probabil că numărul va creşte. Avem 6 milioane şi jumătate de persoane deplasate intern, în interiorul Ucrainei, probabil că numărul va creşte”, a declarat Mircea Geoană, citat de news.ro. În legătură cu implicarea Chinei în acest conflict, Geoană a afirmat: ”China este un jucător, la nivel mondial, de prim rang, are capacităţi economice, financiare şi tehnologice pe scară mai mare decât Federaţia Rusă. Dar, ceea ce spunea preşedintele Biden (...): Nu este războiul vostru (...) de modul în care rezolvăm această problemă va depinde dacă lumea în care vom trăi în Europa, în Asia, în Africa, peste tot, în spaţiu, va fi o lume a junglei sau o lume a regulilor pe care le putem respecta şi unde putem să trăim în ţări mari sau mici, în siguranţa faptului că nu vine vecinul mare, războinic şi belicos şi într-o noapte decide că mă invadează”. ”Dacă preşedintele Putin a făcut o eroare strategică gravă, acest calcul greşit este o eroare gravă, nu înseamnă că şi China trebuie să facă aceeaşi eroare ca şi preşedintele Putin”, a adăugat Geoană. Citește și: Putin a folosit în premieră rachete balistice hipersonice „invincibile” Kinjal în Ucraina. Invazia poate deveni devastatoare pe scară largă

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși. În imagine, Kievul bombardat. Sursă: Twitter The Kyiv Independent
Internațional

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: cel puțin 109 copii au fost omorâți de soldații ruși, de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie, a anunțat Biroul Procurorului General, pe Telegram. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe ⚡️One killed, 4 injured as fire breaks out after shelling of a residential building in Kyiv.The fire has been extinguished, according to the State Emergency Service. The 5-story building in Podil district was hit on the morning of March 18.Photo: State Emergency Service. pic.twitter.com/gR9nITPaQf— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși la 109. Peste 130, răniți „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev - 55, Harkiv - 34, Donețk - 26, Cernihiv - 29, Nikolaev - 20, Jitomir - 15, Sumî - 14, Herson - 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Cel puțin 439 de instituții educaționale au fost bombardate, iar 63 au fost complet distruse. Cele mai multe instituții distruse sunt în regiunea: Donețk - 126, Harkiv - 77, Nikolaev - 39, Sumî - 31, Kyiv - 41, Herson - 21, orașul Kiev - 35. Datele nu sunt complete, întrucât rușii continuă bombardamentele, menționează Ukrinform. Atenție, imagini șocante! View this post on Instagram A post shared by Olena Zelenska (@olenazelenska_official)

Deținuții ucraineni cu experiență de luptă, eliberați din închisoare, anunță luni președintele Volodimir Zelenski. Sursă: Facebook Volodimir Zelenski
Internațional

Deținuții ucraineni cu experiență de luptă eliberați

Deținuții ucraineni cu experiență de luptă, eliberați din închisoare, pentru a se alătura forțelor ucrainene de apărare, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Citește și: Ucraina, a cincea zi de război. Kievul rezistă în fața atacurilor rusești. Discuții Ucraina-Rusia, la frontiera cu Belarus Deținuții ucraineni cu experiență de luptă, eliberați din închisoare, să se bată cu rușii „Toți cei care se pot alătura în lupta noastră împotriva invadatorilor trebuie să facă asta. Am luat decizia, deloc simplă din punct de vedere moral, dar pentru a ne proteja. Ucrainenii cu experiență de luptă vor fi eliberați din custodia autorităților și își vor putea recompensa greșelile în zonele fierbinți. Sancțiunile împotriva celor care au luptat în Operațiunea Anti-Teroristă (cei din estul pro-rus) vor fi ridicate. Cheia este acum apărarea”, a declarat Zelenski, citat de Ukrinform. Peste 5.000 de soldați ruși, omorâți, spune Kievul Ministerul Apărării din Ucraina anunță că peste 5.000 de soldați ruși au fost omorâți în primele patru zile ale invaziei Moscovei în Ucraina. Bilanțul prezentat de Ministerul Apărării include: 5.300 de soldați ruși morți, 191 de tancuri, 29 de avioane, 29 de elicoptere și 816 vehicule blindate de luptă distruse. BBC News menționează că nu a putut verifica independent bilanțul ucrainean. Observatorii Națiunilor Unite au confirmat moartea a cel puțin 94 de civili în conflict până în prezent.

Talibanii fac apel la încetarea conflictului din Ucraina Foto: Facebook Emiratul Islamic Afganistan
Internațional

Talibanii fac apel la încetarea conflictului din Ucraina

Talibanii fac apel la încetarea conflictului din Ucraina. Într-o declarație postată pe contul oficial de Twitter al talibanilor, care poartă acum numele de Emiratul Islamic al Afganistanului, gruparea a spus că este îngrijorată „de posibilitatea reală a victimelor civile”. Talibanii fac apel la încetarea conflictului din Ucraina Sub sigiliul Ministerului Afacerilor Externe al Emiratelor - care seamănă foarte mult cu sigiliile folosite de departamentele guvernamentale americane, scriu publicațiile britanice - talibanii au cerut ca un dialog între Rusia și Ucraina să aibă loc și să protejeze afganii din Ucraina. Ministerul de externe a postat vineri dimineața „Declarația privind criza din Ucraina”. Ea a fost distribuită pe Twitter de mai mulți lideri ai talibanilor. „Emiratul Islamic al Afganistanului monitorizează îndeaproape situația din Ucraina și își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea reală a apariției victimelor civile”, se arată în comunicat. „Emiratul Islamic cere reținere din partea ambelor părți. Toate părțile trebuie să renunțe la luări de poziție care ar putea intensifica violența”, mai cer talibanii. Emiratul Islamic Afagnistan nu este recunoscut pe plan internațional, după ce, în vara lui 2021, a preluat puterea cu forța. Citește și: În plină invazie rusă asupra Ucrainei, George Simion vrea să paralizeze Bucureștiul. Mitingul AUR, promovat de Sputnik Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Conflict studențesc între Prefectură şi Primărie la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Conflict studențesc între Prefectură şi Primărie

Conflict studențesc între Prefectură şi Primărie. Acestea şi-au dat întâlnire în instanţă. Instituţia judeţeană a cerut anularea unei autorizaţii emise de municipalitate vizând construirea unui cămin studenţesc cu cinci etaje. Conflict studențesc între Prefectură şi Primărie Prima repriză a meciului a fost pierdută de Prefectură, dar lupta continuă în faţa Curţii de Apel. Construcţia a fost aprobată de Consiliul Local în 2020, pentru SC In Front Associates SRL. În aprilie anul trecut, societatea a vândut PUZ-ul aprobat către Cărăbuş Grup Construct SRL. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Un control al Inspectoratului în Construcţii, efectuat în luna mai, a identificat mai multe nereguli, invocate ulterior de Prefectură în acţiunea sa. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Veteranii ucraineni vor primi arme. Toți ucrainenii sunt îndemnați să se înroleze. Sursă imagine: Twitter The New York Times
Internațional

Veteranii ucraineni vor primi arme

Veteranii ucraineni vor primi arme, după ce Rusia a invadat Ucraina, relatează Reuters, citând Poliția. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Veteranii ucraineni vor primi arme Ucrainenii sunt încurajați să se înroleze și să lupte împotriva rușilor. Ministrul Apărării din Ucraina, Oleksi Reznikov, a făcut apel la cetățeni să se înarmeze și să se înroleze, ca să ajute forțele de apărare ale țării, în lupta cu trupele ruse, scrie The New York Times. „Inamicul atacă, dar armata noastră este indestructibilă”, a declarat ministrul Apărării. Zelenski a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. Toți ucrainenii care cer arme vor primi Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Șeful statului ucrainean a mai spus că toți cetățenii care cer arme le vor primi, conform presei ucrainene, citată de BBC News. Ukraine’s defense minster called on anyone looking to take up arms against Russian forces to enlist with the country’s territorial defense units. All anyone needs to sign up is a Ukrainian passport, he said. "Ukraine is moving into all-out defense mode." https://t.co/id29guwWJ0 pic.twitter.com/NUlaMeoycO— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Ucraina se pregătește de război. Imagine de la protestul organizat la Praga împotriva Rusiei. Sursă imagine: Twitter JakubJanda
Internațional

Ucraina se pregătește de război

Ucraina se pregătește de război, pe fondul agresiunii Rusiei. Consiliul de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgență în țară. Parlamentul Ucrainei a votat, în primă lectură, și un proiect de lege prin care civilii pot purta arme de foc. Ucraina se pregătește de război. Urmează declararea stării de urgență Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, relatează agențiile de presă internațională. După decizia SNBO, preşedintele Zelenski trebuie să emită un decret privind instituirea stării de urgenţă în anumite regiuni. Documentul va trebui aprobat de Rada Supremă în două zile. Citește și: Vicepreședinta Comisiei Europene critică excluderea lui Putin din sancțiunile UE: Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă Starea de urgenţă poate fi introdusă pentru o perioadă de cel mult 30 de zile şi nu mai mult de 60 de zile în anumite zone, conform Ukrinform, relatează Agerpres. În caz de necesitate, starea de urgenţă poate fi prelungită de către preşedinte, dar nu mai mult de 30 de zile. Civilii vor purta arme de foc. Rezerviștii, mobilizați Rada Supremă a votat, în primă lectură, proiectul de lege prin care civilii vor avea dreptul la autoapărare şi să poarte arme de foc. Totodată, președinte Ucrainei a anunțat mobilizarea rezerviștilor, pentru a completa efectivele armatei care luptă împotriva pro-rușilor din Donbas. Numărul estimat al rezerviștilor va fi de două milioane de oameni. „Trebuie să îmbunătăţim pregătirea de luptă a trupelor ucrainene în perspectiva oricărei modificări a situaţiei operative”, a declarat Zelenski. Volodimir Zelenski a spus că „nu există necesitatea unei mobilizări generale” în rândul populației. Președinte a exclus un război la scară mare cu Rusia. Din acest motiv, nu a impus legea marțială în Donbas, după ce Moscova a recunoscut independența Donețk și Lugansk. Citește și: Ambasada SUA la București îl trolează pe Putin: în timp ce la Kiev se construiau biserici, Moscova era o pădure MAE din Ucraina le recomandă cetățenilor săi să părăsească Rusia Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei i-a sfătuit miercuri pe cetățenii ucraineni să părăsească Rusia cât de repede posibil. „În legătură cu intensificarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, MAE recomandă cetăţenilor ucraineni să se abţină de la orice fel de călătorie în Rusia, iar cei care se află deja acolo să părăsească imediat teritoriul”, a arătat ministerul, citat de Agerpres. Ucraina: Decizia Rusiei, „act de agresiune armată” Kievul a calificat miercuri un „act de agresiune armată” decizia Rusiei privind Donețk și Lugansk. „Recunoaşterea şi sprijinirea de către Moscova a aşa-numitelor republici populare Doneţk şi Lugansk, prin încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, este ilegală la nivel internaţional, iar Ucraina le consideră drept un act de agresiune armat”, a arătat Ministerul de Externe într-un comunicat. Dacă agresiunea rusă împotriva Ucrainei nu poate fi oprită astăzi, „armata rusă ar putea fi utilizată mâine în orice regiune a lumii”, a spus MAE ucrainean. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră În 21 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat două decrete privind recunoaşterea autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk. Cele două acorduri prevăd acordarea de asistenţă militară de către Rusia celor două entităţi separatiste. Rusia a recunoscut astfel în mod deschis prezenţa sa militară pe teritoriul din Donbas. În 22 februarie, Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) i-a permis în unanimitate lui Putin să utilizeze armata rusă în străinătate. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Putin reunește Consiliul Securității Rusiei. Sursă imagine: https://twitter.com/KremlinRussia_E
Internațional

Putin reunește Consiliul Securității Rusiei

Putin reunește Consiliul Securității Rusiei, în contextul crizei din Ucraina, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia oficială rusă TASS. Dmitri Peskov a susținut că „nu este o reuniune obișnuită”. Putin reunește Consiliul Securității Rusiei. Temele de discuție, secrete Dmitri Peskov a declarat că președintele Putin va susține un discurs în cadrul Consiliului Securităţii Rusiei. Acest Consiliu reuneşte principalii factori de decizie ruşi, în special şefii armatei şi serviciilor de informaţii. Este posibil ca şi alţi membri ai Consiliului să prezinte rapoarte, a indicat purtătorul de cuvânt, citat de Agerpres. La insistenţa jurnaliştilor, Peskov a spus că aceasta „nu este o reuniune obişnuită" a Consiliului Securităţii, evitând să precizeze tema întrunirii. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA Rusia susține că situația e „tensionată” în Donbas, fără să-și asume vreo responsabilitate Referitor la situaţia din Donbas, Peskov a calificat situaţia din zona de conflict ca fiind „extrem tensionată", conform dpa. "Până acum nu vedem semne de detensionare", a susținut el. De mai multe săptămâni, Occidentul şi Ucraina acuză Rusia de concentrarea a zeci de mii de soldaţi şi a unui număr mare de echipamente militare în apropierea frontierei ucrainene. Vineri, preşedintele rus a acuzat Kievul de discriminarea minorităţii rusofone din Ucraina. Citește și: Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor: „Ei trag, noi ne ascundem” La scurt timp, liderii autoproclamatelor „republici populare" Lugansk şi Doneţk au anunţat evacuarea populaţiei civile în Rusia, pe motiv că armata ucraineană ar pregăti o ofensivă pentru recucerirea teritoriului controlat de separatişti, potrivit mass-media de la Kiev. Responsabili ucraineni au negat orice fel de ofensivă în Donbas. Observatorii internaţionali care monitorizează situaţia din zona de conflict au informat cu privire la o înmulţire masivă a încălcării armistiţiului în Donbas, potrivit dpa.

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor. În imagine, o femeie împușcată în mână, într-un schimb de focuri. Sursă foto: Al Jazeera
Internațional

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor, lângă linia frontului, se reduce la groază și trăit printre clădirile găurite de gloanțe și obuze, relatează Al Jazeera. Mulți dintre cei rămași în regiunea bombardată sunt vârstnici, bolnavi și n-au bani să se mute. „Țineam în mână o plasă și am simțit dintr-o data o durere scurtă, apoi am văzut sângele curgându-mi pe plasă”, povestește Valentina Gordeieva, o femeie de 65 de ani, rănită în confruntările iscate de separatiștii pro-ruși începând cu joia trecută. Patru civili au fost răniți în ultimele zile. Citește și: România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor: 2,9 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar Orașul Marinka, cu 10.000 de locuitori, este chiar lângă linia frontului, lângă Donețk, una din cele două regiuni controlate de pro-rușii din Ucraina. După opt ani de conflicte, în care au murit peste 14.000 de civili, mulți ucraineni, care n-au putut fugi din calea conflictului, s-au obișnuit să trăiască sub amenințarea gloanțelor. „Am rude în Donețk și tot ce vreau este să fie pace”, spune, pentru Al Jazeera, Blinova Tetiana Anatolivna, de 46 de ani. Ea a plecat spre Mariupol sâmbătă, după bombardamente. Mulți dintre cei care au rămas sunt vârstnici, bolnavi sau nu au destui bani ca să se mute. Organizațiile umanitare estimează că 2,9 milioane de ucraineni, de ambele părți ale frontului, au nevoie de asistență. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA „Nu știm ce se va întâmpla, dar suntem extrem de speriați” Valentina Gordeieva locuiește singură în centrul orașului Marinka. S-a mai mutat o dată, când a izbucnit prima dată conflictul, în 2014, dar acum n-ar vrea să-și părăsească din nou casa. Nici nu le-a spus copiilor că a fost rănită. „Ceva important se va întâmpla. Nu știm ce, dar suntem extrem de speriați”, adaugă femeia. Olena Ivanivna, de 65 de ani, stă cu cei trei nepoți mai mult prin adăposturi. Acoperișul locuinței a ajuns „ca o sită” de cât de mult a fost lovit în ultimii ani. În ultima săptămână, a rămas și fără current electric și acum se teme că va fi întreruptă și furnizarea apei potabile. Totuși, n-are unde să se ducă. „Nu mai bombardaseră de un an, era mai bine. Acum, și-au pierdut mințille. Nu vrem să ne părăsim casele. Ei trag și noi ne ascundem. Asta e”, le-a spus femeia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră