miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: concedii

2 articole
Eveniment

Senatul schimbă regulile concediilor medicale: prima zi va fi plătită pentru categoriile vulnerabile

Senatul a adoptat luni un amendament important la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2025, stabilind că prima zi de concediu medical va fi plătită integral pentru anumite categorii vulnerabile: bolnavii incluși în programele naționale de sănătate, pacienții spitalizați și femeile aflate în concediu de maternitate sau risc maternal. Decizia vine după ce forma inițială a actului normativ prevedea că prima zi de concediu medical nu este plătită, măsură care a generat controverse și îngrijorare în spațiul public. Proiectul de aprobare a OUG 91/2025, cu amendamentul introdus, a fost adoptat cu 72 de voturi „pentru”, 2 „contra” și 8 abțineri. Cine beneficiază de plata integrală a concediului medical Potrivit amendamentului adoptat, neplata primei zile de concediu medical nu se va aplica în următoarele situații: Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă concedii medicale și indemnizații pentru maternitate; concedii medicale și indemnizații de risc maternal; concedii medicale acordate bolnavilor incluși în programele naționale de sănătate; certificate de concediu medical eliberate pacienților spitalizați. Astfel, pentru aceste categorii, prima zi de concediu medical va fi plătită integral. Amendamentul a fost introdus în raportul Comisiei de sănătate și este semnat de senatori din PSD, PNL, UDMR și AUR, printre care Nicoleta Pauliuc și Adrian Streinu-Cercel. Argumentele susținătorilor Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a susținut că forma inițială a ordonanței introducea o măsură percepută ca o sancțiune aplicată celor bolnavi. „Putem vorbi despre prevenirea abuzurilor și despre disciplină bugetară, dar nu putem accepta ca măsurile administrative să se lovească în cei care deja se luptă cu boala. Statul trebuie să combată frauda, nu să penalizeze suferința”, a declarat aceasta. Potrivit senatoarei, nu se poate pune pe același plan „un abuz și un diagnostic grav” sau „o suspiciune și o internare”. Ea a subliniat că responsabilitatea legislativului este de a corecta măsurile care produc efecte nedrepte și că un stat puternic nu economisește pe seama bolnavilor. PSD: „Deciziile guvernamentale nu sunt pentru tabele Excel, sunt pentru oameni” Senatorul PSD Cătălin Graur a declarat că folosirea responsabilă a banilor publici nu trebuie să ignore realitatea socială. Acesta a arătat că este legitimă combaterea abuzurilor și introducerea unor mecanisme mai eficiente, însă măsurile nu pot fi aplicate rigid, fără excepții pentru cazurile reale de suferință. „Politica responsabilă înseamnă echilibru: fermitate acolo unde există derapaje, dar protecție acolo unde există o suferință reală”, a afirmat senatorul. USR: „Un bolnav cronic nu poate amâna boala cu o zi” Senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu a susținut că Parlamentul are rolul de a corecta efectele nedrepte ale unei ordonanțe de urgență. Ea a subliniat că un pacient oncologic, un diabetic, un bolnav cardiac sau o persoană cu afecțiuni autoimune nu este o simplă statistică, ci un contribuabil care a plătit la sistemul de sănătate și are dreptul la protecție. „Un bolnav cronic nu poate amâna boala cu o zi și nu ar trebui să piardă bani pentru prima zi în care medicul îi spune că nu poate munci”, a declarat aceasta. Poziția AUR: abținere la vot Senatorul AUR Cristian Vântu a precizat că grupul său s-a abținut la vot, considerând că nu există o urgență în privința concediilor medicale. Totuși, acesta a menționat că actul normativ conține și prevederi benefice și că, în comisie, a susținut un aviz favorabil, inclusiv pentru amendamentul privind plata primei zile. Ce prevede OUG 91/2025 privind concediile medicale Forma inițială a Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2025 stabilește că, pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi. Conform actului normativ: indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă sunt suportate de angajator din ziua a doua până în ziua a șasea inclusiv; din ziua următoare celor suportate de angajator și până la încetarea incapacității temporare de muncă, plata este asigurată din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate; există excepții pentru persoanele aflate în izolare, potrivit Legea nr. 136/2020 privind măsurile în situații de risc epidemiologic și biologic. Ce urmează: Camera Deputaților are votul final Senatul este primul for sesizat în acest caz, iar Camera Deputaților este for decizional. Dacă deputații vor menține amendamentul, bolnavii cronici, pacienții internați și femeile aflate în concediu de maternitate nu vor pierde plata primei zile de concediu medical.

Senatul schimbă regulile concediilor medicale (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Superbugetarii din ministerul Justiției Foto: Facebook ministerul Justiției
Justiție

Superbugetarii din ministerul Justiției

Superbugetarii din ministerul Justiției: nu au răspunderea unor magistrați, dar au salarii mai mari ca judecătorii de la ICCJ și peste două două luni de concediu plătit. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Acum câțiva ani, un ONG al magistraților cerea desființarea acestei categorii de bugetari, care au inclusiv pensie specială, dar nu au o sarcină la fel de complexă. Superbugetarii din ministerul Justiției Un ordin al ministrului Justiției, din iulie 2023, acordă “personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției“ nu mai puțin de 35 de zile lucrătoare de concediu pe an. Potrivit HG 250 din 8 mai 1992, un angajat la stat are între 21 și 25 de zile de concediu, în funcție de vechimea în muncă: 21 de zile pentru cei cu o vechime de până la 10 ani și 25 de zile pentru cei cu o vechime de peste 10 ani. “Acest drept nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări“, se arată în regulamentul privind concediile personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției. Dacă la aceste 35 de zile de concediu adăugăm cele 17 zile libere din 2023 - din care 13 sunt în timpul săptămânii - rezultă că acești angajați ai ministerului de Justiție pot avea peste nouă săptămâni libere pe an, adică peste două luni. În plus, ei beneficiază de o indemnizație de concediu “care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă“. Acești bugetari mai beneficiază și de zece zile de concediu cu plată pentru studii de calificare sau înaintea unor examene de promovare. Potrivit listei de salarii publicate în martie 2023 de ministerul Justiției, salarizarea acestor bugetari era la nivelul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiției. Între cei 71 de angajați din minister care făceau parte din această categorie de personal, erau unii cu salarii de peste 35-36.000 de lei, lunar, brut, iar majoritatea câștigau între 26.000 de lei și 33-34.000 de lei lunar. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine În 2016, Forumul Judecătorilor din România cerea desființarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției arătând că acesta “nu îndeplineşte activităţi judiciare în sensul celor prevăzute de Constituţia României, fiind în parte subordonat administrativ puterii executive“. Acești bugetari primesc și pensie specială, arătă Forumul Judecătorilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră