vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: civili

58 articole
Internațional

Trump pare că a autorizat folosirea armelor de către armată împotriva populației civile în Portland

Donald Trump trimite armata la Portland. Președintele republican Donald Trump a ordonat sâmbătă desfășurarea armatei în orașul Portland, al patrulea oraș din SUA unde sunt trimise trupe în contextul protestelor și al măsurilor împotriva migrației ilegale. Liderul de la Casa Albă a autorizat și „utilizarea forței maxime, dacă este necesar”. Donald Trump trimite armata la Portland „Îi ordon secretarului apărării, Pete Hegseth, să desfășoare toate trupele necesare pentru a proteja Portland-ul devastat de război și instalațiile ICE aflate sub asediul Antifa și al altor teroriști interni”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” El a precizat că dă undă verde folosirii forței, fără a defini clar limitele acesteia. Portland, epicentrul protestelor anti-ICE De mai multe luni, în Portland au loc proteste împotriva poliției imigrației (ICE), instituție responsabilă cu punerea în aplicare a măsurilor lui Trump privind combaterea migrației ilegale. Președintele republican a acuzat administrația democrată anterioară, condusă de Joe Biden, că a pierdut controlul asupra fenomenului, ceea ce ar fi alimentat infracționalitatea. Precedente: Los Angeles, Washington și Memphis Portland devine al patrulea oraș unde Trump a trimis trupe, după Los Angeles, Washington și Memphis. La Los Angeles, Garda Națională a intervenit în iunie, după proteste violente împotriva expulzărilor. La Washington, capitala federală, trupele au fost desfășurate în august. La Memphis, Trump a semnat un ordin executiv acum două săptămâni, vizând un oraș condus de un primar democrat, într-un stat guvernat de republicani. Amenințări cu trupe în alte metropole Trump a avertizat că ar putea trimite trupe suplimentare și în alte mari orașe conduse de democrați, precum Chicago, New York și Baltimore. Pe lângă desfășurarea trupelor, Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care mișcarea Antifa, care reunește grupuri ce se declară antifasciste, este clasificată oficial drept organizație teroristă.

Donald Trump trimite armata la Portland (sursa: Facebook/The White House)
Președintele Maduro cheamă civilii la luptă (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Venezuela își antrenează civilii pentru a folosi arme, pe fondul amenințărilor din partea SUA

Președintele Maduro cheamă civilii la luptă. Guvernul venezuelean a anunțat că civilii sunt instruiți să folosească arme pentru a apăra țara în cazul unui posibil atac al Statelor Unite. Decizia vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Caracas și Washington. Președintele Maduro cheamă civilii la luptă Președintele Nicolas Maduro a declarat sâmbătă că militarii venezueleni au început primele sesiuni de pregătire în mai multe regiuni ale țării. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Acesta a subliniat că obiectivul este ca populația să fie pregătită în eventualitatea unei confruntări directe. Maduro le-a cerut inclusiv fermierilor să fie gata să ia armele în mână pentru apărarea suveranității naționale. Mesajul lui Maduro: „Opriți amenințările!” La o adunare cu fermierii, președintele Venezuelei a transmis un mesaj ferm către Washington: „Poporul venezuelean spune imperiului: Opriți amenințările!”. El a insistat că, în ciuda presiunilor americane, Venezuela este „mai unită ca oricând” pentru apărarea independenței sale. Exerciții militare în Caraibe Cu doar câteva zile înainte, Venezuela desfășurase exerciții militare pe insula La Orchila, situată la aproximativ 65 de kilometri de litoral. Manevrele au avut loc în contextul escaladării tensiunilor cu Statele Unite. Aceste exerciții sunt văzute de Caracas drept o demonstrație de forță menită să descurajeze orice tentativă de agresiune externă. Presiunea militară a Statelor Unite Administrația Donald Trump a intensificat recent presiunea asupra Venezuelei. Sub pretextul unei operațiuni antidrog, SUA au trimis mai multe nave de război în Marea Caraibilor și au dislocat zece avioane de vânătoare F-35 în Puerto Rico. Washingtonul acuză guvernul lui Maduro că ar conduce o rețea vastă de trafic de droguri și a anunțat distrugerea mai multor ambarcațiuni „narcoteroriste”. Amenințările lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa Venezuelei, vorbind despre „consecințe incalculabile”. El a acuzat regimul de la Caracas că ar fi trimis în Statele Unite „prizonieri și pacienți din spitalele psihiatrice”. Declarația președintelui a adâncit și mai mult conflictul diplomatic dintre cele două țări, accentuând incertitudinea privind viitorul relațiilor bilaterale.

Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un Foto: Arhiva Casei Albe
Internațional

Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un

În 2019, președintele Donald Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat cu uciderea unor civili, relatează New York Times. În timpul misiunii, forțele speciale americane au fost descoperite de un mic vas de pescuit crustacee și, conform regulilor de angajament, acestea au deschis focul și i-au ucis pe pescari. Citește și: Kelemen Hunor vrea amenzi uriașe pentru cetățenii care sunt lipsiți de respect față de funcționari Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un „Un grup de soldați Navy SEAL a ieșit din oceanul negru ca cerneala într-o noapte de iarnă la începutul anului 2019 și s-a furișat pe un țărm stâncos din Coreea de Nord. Aveau o misiune strict secretă, atât de complexă și de importantă încât totul trebuia să decurgă perfect. Obiectivul era să instaleze un dispozitiv electronic care să permită Statelor Unite să intercepteze comunicațiile liderului izolat al Coreei de Nord, Kim Jong-un, în timpul negocierilor nucleare la nivel înalt cu președintele Trump. Misiunea avea potențialul de a furniza Statelor Unite un flux de informații valoroase”, își începe New York Times relatarea.  Misiunea a fost aprobată de președintele Trump. Seal Team Six - aceeași echjipă care l-a ucis pe Bin Laden - a exersat operațiunea luni întregi.  Însă, în momentul în care au debarcat, trupele SEAL au întâlnit o mică navă de pescuit. S-au temut că au fost descoperite, au deschis focul și i-au ucis pe toți cei din barcă. Echipa s-a retras fără să mai instaleze dispozitivul de ascultare.  New York Times arată că nu a publicat informații sensibile care ar fi putut pune în pericol alte operațiuni speciale.  Potrivit publicației, serviciile de informații americane nu aveau surse în Coreea de Nord, până când a fost dezvoltat acest dispozitiv care putea intercepta comunicațiile liderului Kim Jong-Un.  Echipa SEAL a intrat în apele nord-coreene cu un submarin nuclear, de unde apoi au plecat două mini-submarine cu opt militari. Aceștia au folosit costume încălzite pentru a supravieșui două ore în apa care avea patru grade Celsius.  Potrivit NY Times, trupele SEAL erau încurajate de faptul că în 2005 mai reușiseră să intre în Coreea de Nord cu un minsubmarin - o altă operațiune secretă până acum.  Problema era că trupele SEAL lucrau „în orb”, fiindcă nu putea folosi drone care să le arate situația de pe plaja unde debarcau.  În plus, apa rece a făcut ca SEAL să nu vadă amprenta termică a pescarilor nord-coreeni.  După debarcare, trupele SEAL au manevrat unul din minisubmarine, au făcut zgomot și au aprins luminile, așa că pescarii nord-coreeni s-au apropiat să vadă ce se petrece.  „Trupele SEAL s-au confruntat cu o decizie critică, dar nu aveau cum să discute următoarea mișcare. Comandantul misiunii se afla la kilometri distanță, pe submarinul mare. Fără drone și cu comunicațiile întrerupte, multe dintre avantajele tehnologice pe care SEAL-urile se bazau în mod normal fuseseră eliminate, lăsând o mână de oameni în costume de neopren ude, nesiguri de ce să facă. În timp ce echipa de pe țărm observa nord-coreeanul din apă, subofițerul SEAL cu cel mai mare grad de pe țărm a ales o linie de acțiune. Fără să spună un cuvânt, și-a îndreptat pușca și a tras. Ceilalți SEAL au făcut instinctiv același lucru”, relatează NY Times.  Imediat, militarii americani s-au retras pe submarinul nuclear - care fusese alertat și manevrase și mai aproape de țărm, în ape puțin adânci - nu înainte de a încerca să ascundă cadavrele celor uciși, pentru a fi descoperite cât mai târziu de trupele nord coreene. 

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacuri rusești devastatoare în Ucraina, la o zi după noul ultimatum al lui Trump

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise în noaptea de luni spre marți în urma bombardamentelor lansate de Rusia asupra mai multor regiuni din Ucraina, au anunțat autoritățile de la Kiev. Printre victime se numără o femeie însărcinată și peste 15 deținuți aflați într-o colonie penitenciară din regiunea Zaporojie. Atacurile au survenit la o zi după ce președintele american Donald Trump a lansat un nou ultimatum Kremlinului pentru încetarea războiului. Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 50 de persoane au fost rănite în urma acestor lovituri aeriene. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Una dintre țintele atacului a fost colonia penitenciară Bilenkivska, situată în regiunea Zaporojie, unde 16 deținuți au fost uciși, iar alți 43 au fost răniți. Ministerul Justiției din Ucraina a publicat imagini care arată pagubele materiale provocate de explozie: geamuri sparte, cărămizi împrăștiate și moloz în curtea închisorii. Zelenski: „Un atac intenționat asupra civililor” Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, catalogându-l drept „deliberat” și „intenționat”. Potrivit acestuia, Rusia știa că lovește civili, întrucât în penitenciarul atacat nu se aflau prizonieri de război, ci doar deținuți ucraineni. Kremlinul neagă, din nou, responsabilitatea Ca de obicei, Rusia a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a afirmat că armata rusă „nu vizează niciodată civili”, ci doar infrastructuri militare sau legate de apărare. Atacul din Zaporojie a avut loc exact la trei ani după ce o altă închisoare, situată la Olenivka (regiunea Donețk, aflată sub control rusesc), a fost lovită de o explozie soldată cu moartea a peste 50 de prizonieri ucraineni, majoritatea din batalionul Azov. Nici atunci Rusia nu și-a asumat responsabilitatea, încercând să transfere vina asupra Ucrainei. SUA amenință cu sancțiuni dure împotriva Rusiei Președintele american Donald Trump a redus recent termenul acordat Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina de la 50 de zile la „10 sau 12 zile”. În caz contrar, a avertizat liderul de la Casa Albă, vor fi aplicate sancțiuni economice severe. Autoritățile ucrainene denunță crime de război Avocatul Poporului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a calificat atacul asupra penitenciarului drept „o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar” și o nouă dovadă a „crimelor de război comise de Rusia”. Lubineț a subliniat că statutul de deținut nu anulează dreptul fundamental la viață și protecție. Atacuri și în Harkov și Dnipropetrovsk: nou bilanț al victimelor În paralel, alte atacuri aeriene rusești au lovit regiunile Harkov (nord-est) și Dnipropetrovsk (centru). În Harkov, șase persoane și-au pierdut viața, iar în Dnipropetrovsk au fost raportate trei decese, inclusiv o femeie însărcinată. Un spital din zonă a fost, de asemenea, avariat. Apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat 32 de drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat două rachete și 37 de drone (inclusiv momeli) în noaptea de luni spre marți. Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 32 dintre acestea. Deși numărul de proiectile a fost mai mic decât în nopțile precedente, Ucraina a fost ținta a peste 500 de atacuri într-o singură noapte în ultimele luni, în contextul intensificării agresiunii ruse.

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se simte dus cu vorba de Putin, condamnă atacurile rusești și amenință cu noi sancțiuni

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin. Într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social, președintele american Donald Trump l-a acuzat pe Vladimir Putin că „probabil nu vrea să oprească războiul” din Ucraina și a amenințat Rusia cu noi sancțiuni. Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin Referindu-se la atacurile rusești asupra zonelor civile, Trump a afirmat că aceste acțiuni demonstrează lipsa de intenție a lui Putin de a încheia războiul, sugerând că liderul de la Kremlin ar trebui tratat prin „sancțiuni secundare” sau „sancțiuni bancare”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” „Nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile. Aceste acțiuni mă fac să mă gândesc că probabil nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, şi trebuie tratat diferit cu el, prin "Sancţiuni Secundare" sau "Bancare"?”, a scris președintele SUA. Critici pentru Obama și Biden În același mesaj, Trump a lansat atacuri și asupra predecesorilor săi Joe Biden și Barack Obama, precum și asupra jurnaliștilor americani care îi critică propunerea de plan de pace. „Orice acord aș încheia, oricât de bun ar fi, presa părtinitoare va vorbi de rău despre el”, a declarat Trump, criticându-l în special pe Peter Baker, jurnalist de la The New York Times. Donald Trump a susținut, încă o dată, că războiul ruso-ucrainean nu s-ar fi întâmplat dacă el ar fi fost la conducerea SUA. În mesajul său, el i-a acuzat pe Obama și Biden că au permis anexarea Crimeei de către Rusia fără reacție și că au lăsat în urmă „o mizerie” pe care el încearcă să o „curețe”. Întâlnirea dintre Trump și Zelenski la Roma Aflându-se la Roma, la funeraliile Papei Francisc, Trump a avut o scurtă întâlnire de 15 minute cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Casa Albă a descris discuția drept „foarte productivă”, iar Zelenski a apreciat că întâlnirea ar putea deveni „istorică” dacă va conduce la o încetare necondiționată a focului în Ucraina. Propunerile de pace Planul de pace propus de Trump prevede încetarea permanentă a focului și recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei. De asemenea, Trump susține excluderea aderării Ucrainei la NATO (dar nu la UE), ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, plasarea centralei nucleare Zaporojie sub control american și garanții de securitate oferite Ucrainei de către state europene voluntare. În contrapropunerea transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până după armistițiu, menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate pentru Ucraina și despăgubiri din partea Rusiei pentru daunele provocate de război. Tema Crimeei, subiect major de tensiune Tema statutului Crimeei a devenit un nou focar de tensiune între Ucraina și SUA. Zelenski a respins categoric ideea recunoașterii controlului rusesc asupra peninsulei, ceea ce a provocat o reacție virulentă din partea lui Trump. Președintele american l-a avertizat pe Zelenski că poate alege între pace acum sau „trei ani de lupte care pot duce la pierderea întregii țări”. Reacțiile liderilor europeni Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sprijinul Franței pentru o pace justă, subliniind că acum „îi revine președintelui Putin să demonstreze că dorește cu adevărat pacea”. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat, după întâlnirea cu Zelenski, importanța menținerii eforturilor intense pentru încheierea conflictului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a asigurat la rândul său pe Zelenski de sprijinul continuu al UE „la masa negocierilor pentru a obține o pace justă și durabilă”.

Civili ucraineni, uciși de dronă rusească (sursa: Telegram/Сергій Лисак/Дніпропетровська ОДА)
Internațional

O dronă rusească a ucis nouă ucraineni într-un autobuz. Zeci de persoane, rănite

Civili ucraineni, uciși de dronă rusească. O dronă rusească a lovit miercuri un autobuz care transporta angajați ai unei întreprinderi în orașul Marganeț, sud-estul Ucrainei. Civili ucraineni, uciși de dronă rusească Potrivit guvernatorului regiunii Dnepropetrovsk, Sergii Lîsak, nouă persoane au fost ucise, iar numărul răniților, estimat inițial la 30, continuă să crească. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează În noaptea precedentă, Rusia a lansat o serie de atacuri aeriene care au declanșat incendii în mai multe zone din Ucraina. Autoritățile locale au raportat lovituri în regiunile Kiev, Harkov, Poltava, Odesa și Dnepropetrovsk, intensificând presiunea asupra populației civile. Tratative internaționale pentru soluționarea conflictului Miercuri, oficiali din SUA, Uniunea Europeană și Ucraina s-au reunit la Londra pentru o nouă rundă de negocieri. Scopul întâlnirii este identificarea unei soluții diplomatice după mai bine de trei ani de conflict armat declanșat de invazia rusă. Kremlinul avertizează asupra grabei în negocieri Cu o zi înainte, Kremlinul a transmis un avertisment privind riscurile unui acord pripit. Autoritățile ruse au subliniat că orice decizie privind încetarea focului trebuie să fie bine analizată pentru a evita noi tensiuni și escaladări ale conflictului.

Atacul rușilor la Sumî: 31 morți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO Imagini infernale: zeci de civili morți pe asfalt după atacul rusesc asupra orașului Sumî

Atacul rușilor la Sumî: 31 morți. Un atac rusesc cu rachete asupra centrului orașului ucrainean Sumî, situat în nord-estul țării, s-a soldat cu cel puțin 31 de morți (VIDEO), printre care și doi copii, potrivit unui nou bilanț furnizat de serviciile de salvare din Ucraina. Alte 84 de persoane au fost rănite, inclusiv zece copii. Atacul rușilor la Sumî: 31 morți „Situaţia la 13:40: 31 de persoane au fost ucise, dintre care doi copii. 84 de persoane sunt rănite, inclusiv 10 copii. Continuăm munca”, au transmis echipele de intervenție pe platforma Telegram. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat prompt, lansând un apel către comunitatea internațională pentru a intensifica presiunea asupra Moscovei. „Fără o presiune cu adevărat puternică, fără un sprijin adecvat pentru Ucraina, Rusia va continua să ducă acest război”, a avertizat liderul ucrainean. Zelenski l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a ignorat propunerea americană privind o încetare completă și necondiționată a focului, subliniind că Rusia continuă atacurile în ciuda apelurilor internaționale la pace. 20% din Ucraina, sub control rusesc De la începutul invaziei din februarie 2022, considerată o agresiune ilegală, nejustificată și neprovocată, Rusia a reușit să controleze aproximativ 20% din teritoriul ucrainean. Deși ofensiva terestră a stagnat, conflictul este marcat în prezent de atacuri aeriene și cu drone. Acordul privind infrastructura energetică Luna trecută, Ucraina și Rusia au ajuns la un acord de a nu mai ataca infrastructura energetică a celeilalte părți. Cu toate acestea, ambele tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea acestui moratoriu, alimentând escaladarea tensiunilor.

ONU acuză Rusia de omorârea civililor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

ONU acuză Rusia de „dispreț pentru viața civililor” după atacul devastator din Krivoi Rog

ONU acuză Rusia de omorârea civililor. Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a condamnat duminică dur atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, calificându-l drept „cel mai sângeros atac contra unor copii” de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022. În atacul produs vineri, 18 persoane și-au pierdut viața, dintre care nouă erau copii. ONU acuză Rusia de omorârea civililor „Utilizarea de către Federația Rusă a unei arme explozive cu rază de acțiune mare într-o zonă dens populată – fără nicio prezență militară aparentă – demonstrează un dispreț fără limite pentru viața civililor”, a transmis Volker Turk într-un comunicat oficial. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Atacul ar putea constitui o crimă de război, potrivit evaluărilor preliminare ale ONU. Înaltul Comisariat al ONU a trimis o echipă la fața locului pentru a documenta impactul atacului. „Este o oroare inimaginabilă: nouă copii au fost uciși, majoritatea în timp ce se jucau într-un parc, de schije ale armei militare care a explodat deasupra lor”, a declarat Turk, subliniind tragedia umanitară provocată de o singură explozie. „O singură explozie a luat viața a 18 oameni” În comunicatul oficial se menționează că atacul a avut loc „într-o seară caldă de vineri, când familiile se adunau lângă un loc de joacă, un restaurant și clădiri rezidențiale”. Volker Turk a accentuat că nu existau ținte militare evidente în zonă. Pretextele militare ale Rusiei Înaltul Comisar a respins total justificarea oferită de Rusia cu privire la o presupusă prezență militară în regiune. „Toți martorii au declarat că nu exista nicio prezență militară la restaurant sau în zonă în momentul loviturii”, a precizat ONU. Chiar și în cazul unei astfel de prezențe, legea internațională cere discernământ în protejarea vieților civile. Biroul Înaltului Comisar a solicitat „o anchetă rapidă, completă și independentă” privind atacul de la Krivoi Rog și posibilele încălcări ale dreptului internațional umanitar.  

Atac rusesc asupra civililor din Ucraina (sursa: X/Tachikoma)
Internațional

VIDEO Imagini înfiorătoare cu copii uciși în Ucraina de rachete rusești și părinți împietriți

Atac rusesc asupra civililor din Ucraina. Un atac cu rachetă lansat de forțele ruse a lovit o zonă rezidențială din Kryvyi Rig, Ucraina, provocând moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea a peste 50, potrivit autorităților locale. Este unul dintre cele mai sângeroase atacuri din ultimele săptămâni. Atac rusesc asupra civililor din Ucraina Șeful administrației militare locale, Oleksandr Vilkul, a declarat că forțele ruse au lansat o rachetă balistică asupra unei zone dens populate din centrul orașului Kryvyi Rig, situat în partea centrală a Ucrainei. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Printre victime se numără cel puțin șase copii (VIDEO), conform ultimului bilanț oficial. Zelenski: „Rusia nu vrea încetarea focului” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, originar din Kryvyi Rig, a reacționat prompt, denunțând atacul ca fiind o dovadă clară că Moscova nu dorește pacea. Într-un mesaj postat pe Telegram, liderul ucrainean a afirmat: „Fiecare atac cu rachete și drone demonstrează că Rusia vrea doar război. Doar presiunea internațională și întărirea apărării Ucrainei pot apropia sfârșitul acestui conflict.”  

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni (sursa: Facebook/Михайло Драпатий - Командувач Сухопутних військ Збройних Сил України)
Internațional

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni. Mîhailo Drapatîi, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, a condamnat ferm violențele tot mai frecvente asupra personalului militar, subliniind că „uciderea personalului aflat mult în spatele frontului este o linie roșie care nu trebuie depășită”. Militari ucraineni atacați de civili ucraineni „Nu avem dreptul să urmărim în tăcere valul tot mai mare de desconsiderare față de apărătorii Ucrainei”, a scris Drapatîi duminică pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Declarația sa vine în urma a două incidente grave care au avut loc sâmbătă. Este vorba despre o explozie la un birou districtual de recrutare militară din regiunea Rivne a provocat un mort și șase răniți. De asemenea, în regiunea Poltava, un soldat a fost împușcat mortal în aceeași zi. Drapatîi a cerut autorităților să ia măsuri ferme împotriva celor responsabili și să ofere un răspuns clar la aceste atacuri. Lipsa de reacție a societății Șeful forțelor terestre ucrainene a criticat lipsa de indignare publică în fața acestor agresiuni, considerând că astfel de acte de violență împotriva soldaților nu pot fi tolerate. „Au existat deja cazuri de umilire și agresiune împotriva militarilor. Iar acum avem atacuri armate directe”, a avertizat Drapatîi. Avertizări asupra unor noi incidente Generalul ucrainean a subliniat că, fără o reacție rapidă și decisivă, astfel de incidente s-ar putea intensifica. „Suntem obligați să arătăm apreciere față de cei care au pus mâna pe arme și, cu prețul vieții lor, ne apără casa”, a concluzionat el.

Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război Foto: Twitter
Eveniment

Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război

Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război cu Rusia: această țară nordică, care vrea să intre în NATO, a intrat în febra pregătirilor pentru un conflict armat. Acum câteva zile, conducerea militară și civilă a țării a avertizat că un război ar putea ajunge pe teritoriul suedez și fiecare civil trebuie să fie pregătit. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash În consecință, magazinele care vând truse de prim ajutor au fost luate cu asalt în ultimele zile și s-a înregistrat o cerere masivă pentru broșurile cu recomandări în caz de conflict armat. Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război Sfaturile practice oferite populației conțin mai multe tipuri de recomandări. Cum trebuie procedat pentru a putea menține comunicațiile: încărcătoare de telefon pentru mașini, care trebuie să aibă plinul făcut. baterii și încărcătoare mobile pentru telefoane radiouri cu baterii numerele de telefon importante, păstrate pe hârtie Căldură și apă: chibrite, saci de dormit, saltele de dormit găleți cu capac, apă minerală „bidoane, de preferință cu un robinet, pentru a colecta apă. Puteți avea, de asemenea, câteva bidoane curate, umplute cu apă, ca rezervă. Acestea trebuie depozitate într-un loc răcoros și întunecat” Mâncare: pâine care rezistă mult timp, brânză tare, paste care se gătesc rapid conserve de pește sau supe cafea, ceai, miere marmeladă „Dacă toaleta nu funcționează, puteți lua pungi de plastic rezistente și le puteți pune în vasul de toaletă. O bună igienă a mâinilor este importantă pentru a evita infecțiile”, recomandă guvernul Suediei. Sfaturile guvernului suedez către civili „Dacă se întrerupe curentul electric într-o perioadă rece a anului, casa dumneavoastră va deveni rapid rece. Adunați-vă într-o singură cameră, atârnați pături peste ferestre, acoperiți podeaua cu covoare și construiți o vizuină sub o masă pentru a vă menține cald. Gândiți-vă la riscul de incendiu. Stingeți toate lumânările și sursele alternative de încălzire înainte de a merge la culcare. Aerisiți camera în mod regulat pentru a lăsa să intre oxigenul”, se mai arată în broșura de supraviețuire. Guvernul Suediei recomandă populației să învețe să acorde primul-ajutor

Nu există civili inocenți în Gaza, spune Mia Schem Foto: Instagram Mia Schem
Internațional

Nu există civili inocenți în Gaza

Fosta ostatică franco-israeliană Mia Schem își relatează experiența în captivitate: „Nu există civili inocenți în Gaza”, a spus ea, arătând ura cu care a fost tratată de familia care o ținea captivă. Schem, în vârstă de 21 de ani, a fost împușcată în braț și capturată de teroriștii Hamas în timp ce participa la festivalul de muzică rave din sudul Israelului. Citește și: VIDEO Ucrainencele sunt cei mai buni lunetiști: povestea „Cucului” care vânează soldați ruși pe frontul din Avdiivka Prietenul ei a fost capturat și el de Hamas, cadavrul său fiind descoperit ulterior. Schem a fost eliberată la 30 noiembrie. În perioada captivității, teroriștii Hamas au obligat-o pe Schem să transmită un mesaj video în care să afirme că este bine tratată. Familia ei arată că ea a făcut epilepsie, din cauza traumei și a lipsei de somn din perioada celor opt săptămâni în care a fost ostatică în Gaza. Mia Schem and her mom in a short massage to the world ?? pic.twitter.com/AeVJM6FJCL— Iris (@streetwize) January 3, 2024 Nu există civili inocenți în Gaza Schem a vorbit pentru prima dată despre această experiență la două televiziuni din Israel, povestind momentele în care a fost luată ostatică, suferința și tortura mentală pe care le-a îndurat în captivitate și experiența întoarcerii acasă. Pls consider watching all 30 minutes of Mia Schem’s interview at some point. She’s the first hostage who really fully publicly details everything she went through in Hamas captivity. Not an easy watch, but very necessary. pic.twitter.com/jQLqcIAwjM— AG (@AGHamilton29) January 2, 2024 „Am trăit iadul. Toți cei de acolo sunt teroriști… Nu există civili nevinovați, niciunul", a spus ea. Schem arată care a fost experiența la familia care o ținea captivă: uneori deschideau ușa și se uitau la ea ca la un animal la Zoo. Ea a descris un moment în care unul dintre cei mai mici copii ai familiei a intrat în camera ei, „a deschis o pungă de dulciuri, a închis-o, a venit lângă mine, a deschis punga, a închis-o și apoi a plecat". Ea a spus că a simțit doar „ură pură". „Nu există cetățeni nevinovați acolo. Sunt familii controlate de Hamas. Sunt copii pe care, din momentul în care se nasc, îi învață că Israelul este Palestina și că trebuie doar să-i urască pe evrei", a arătat Schem, citată de Times of Israel. Schem a spus că crede că singurul motiv pentru care răpitorul ei nu a violat-o este că „soția și copiii lui erau în camera alăturată”. Drept răzbunare, aceasta aducea hrană soțului ei, dar pe ea nu o hrănea câte 2-3 zile. „Erau zile în care nu primeam mâncare; se uitau la mine ca la un animal”, a relatat fostul ostatic. Înainte de a fi eliberată, Schem a fost transferată în tunelurile controlate de Hamas, ea fiind deplasată cu ambulanțe. Mia Schem la un festival din deșertul israelian, înainte de a fi răpită Foto:Instagram Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni „A fost greu pentru mine să deschid rănile în fața camerelor de filmat, dar am simțit că aceasta este datoria mea pentru cei 129 de ostatici care sunt încă acolo, pentru ca toată lumea să știe cu ce ne confruntăm. Nu trebuie să-i uităm. Nu trebuie să renunțăm la ei. Trebuie să îi aducem pe toți acasă”, a explicat Schem decizia de a vorbi în fața presei.

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina că ar fi încălcat legile internaționale, arată un raport intern al organizației, care nu l-a făcut public, dar a fost obținut de New York Times. Consiliul de administrație al Amnesty International a analizat luni de zile un raport critic la adresa organizației, după ce, în august anul trecut, aceasta a acuzat forțele ucrainene că au pus în pericol în mod ilegal civilii, mai arată publicația americană. New York Times a văzut raportul de 18 pagini și îl publică integral pe pagina sa de internet. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina La 4 august 2022, Amnesty International a acuzat forțele ucrainene de faptul că, în mod ilegal, au pus "civilii în pericol" prin găzduirea soldaților în apropiere de aceștia și prin lansarea de atacuri din zone populate. Rusia, care a bombardat clădiri civile și a ucis mulți civili, a prezentat concluziile Amnesty International ca pe o justificare pentru faptele ei. În fața unui val de indignare din partea publicului din statele vestice, Amnesty a constituit un grup de analiză format din cinci experți în drept internațional. „În unele privințe, raportul comisiei de revizuire a absolvit Amnesty International, concluzionând că este corect să se evalueze dacă un apărător, nu doar un agresor, respectă legile războiului și spunând că înregistrările Amnesty au arătat clar că forțele ucrainene se aflau frecvent în apropierea civililor. În conformitate cu dreptul internațional ambele părți implicate în orice conflict trebuie să încerce să protejeze civilii, indiferent de justețea cauzei lor. Prin urmare, este «pe deplin adecvat» ca o organizație pentru drepturile omului să critice încălcările comise de o victimă a agresiunii, «cu condiția să existe suficiente dovezi ale acestor încălcări». Dar comisia de revizuire a concluzionat în unanimitate că Amnesty International și-a greșit declarația în mai multe moduri și că principalele sale concluzii, potrivit cărora Ucraina a încălcat dreptul internațional, nu au fost «suficient de bine fundamentate» de dovezile disponibile”, scrie New York Times. Limbaj ambiguu care punea semnul de egalitate între Rusia și Ucraina „Narațiunea generală a comunicatului din 4 august a fost «redactată într-un limbaj ambiguu, imprecis și, în unele privințe, discutabil din punct de vedere juridic», a mai constatat raportul. «Acesta este în special cazul paragrafelor de început, care ar putea fi citite ca implicând - deși nu aceasta a fost intenția A.I. - că, la nivel sistemic sau general, forțele ucrainene erau în primul rând sau în egală măsură vinovate pentru moartea civililor rezultată în urma atacurilor Rusiei»”, mai arată ziarul. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” O versiune anterioară a raportului ar fi fost mai dură. Dar Amnesty International a făcut presiuni asupra grupului de experți pentru a-și îndulci tonul și a reușit acest lucru în unele privințe - cum ar fi revizuirea caracterizării concluziei Amnesty conform căreia forțele ucrainene au încălcat dreptul internațional de la „nefondată” la „insuficient de fondată". În plus, Amnesty nu a vrut să fac public acest raport.

Morți și răniți copii, bloc lovit (sursa: Twitter/Mykhailo Fedorov)
Internațional

Morți și răniți copii, bloc lovit

Morți și răniți copii, bloc lovit. Cel puţin cinci persoane au fost ucise şi 27 au fost rănite, sâmbătă, într-un atac rusesc asupra unui imobil de locuinţe din oraşul Dnipro, în estul Ucrainei, au anunţat autorităţile ucrainene. Morți și răniți copii, bloc lovit "Sunt deja cinci morţi, 27 de persoane au fost rănite şi spitalizate, între care şase copii", a declarat guvernatorul Dnipro, Valentin Reznitchenko, pe Telegram, unde a postat o fotografie cu o clădire în ruine. Eternal memory to all whose lives were taken by ?? terror! The world must stop evil. Debris clearance in Dnipro continues. All services are working. We're fighting for every person, every life. We'll find everyone involved in terror. Everyone will bear responsibility. Utmost. pic.twitter.com/zG4rIF8nzC— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 14, 2023 Atacuri ruseşti au vizat sâmbătă infrastructurile energetice şi strategice ucrainene din Harkov (nord-est) şi Liov (vest), au declarat oficiali ucraineni. Citește și: Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei "Au fost întreruperi de urgenţă" după două lovituri împotriva infrastructurilor, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegoubov. La Liov, autorităţile au avertizat cu privire la întreruperi în furnizarea de apă şi electricitate.

Kievul, bombardat în ajunul noului an (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, bombardat în ajunul noului an

Kievul, bombardat în ajunul noului an. Mai multe explozii au fost auzite sâmbătă la Kiev, capitala Ucrainei, cel puţin o persoană fiind ucisă, conform autorităţilor locale. Kievul, bombardat în ajunul noului an Potrivit jurnaliştilor AFP, au fost auzite cel puţin 11 explozii, la începutul după-amiezii. "Explozii la Kiev! Rămâneţi la adăpost!", a transmis pe reţeaua Telegram primarul oraşului, Vitali Kliciko. Acesta a mai scris că potrivit primelor informaţii o persoană a murit, precizând ulterior că cel puţin şapte au fost rănite, dintre care una "extrem de grav". Primarul Kievului nu a spus ce a provocat exploziile, dar guvernatorul regiunii kievene, Oleksii Kuleba, a atenţionat mai devreme împotriva unui posibil atac cu rachete şi a menţionat că apărarea antiaeriană reacţionează. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia "Ţara teroristă a lansat mai multe valuri de rachete. Ne urează un An Nou fericit. Dar noi vom persevera", a promis Kuleba tot pe Telegram. Și a completat pe Twitter că, de data aceasta, Kremlinul a vizat exclusiv zone rezidențiale, nici măcar infrastructură critică. Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a postat pe Twitter o fotografie cu un bloc distrus parțial de bombardament. Raiduri ruse au vizat sâmbătă şi alte regiuni din Ucraina. Responsabili ucraineni au indicat că s-au produs distrugeri şi incendii la Nikolaev, în sud, cel puţin două persoane fiind rănite, şi la Hmelniţki, în vest, unde patru persoane au fost rănite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră