vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: civili

58 articole
Internațional

Rușii nu recunosc crimele din Mariupol

Rușii nu recunosc crimele din Mariupol. Oficiali ruşi afirmă că 3.000 de civili au fost ucişi în atacul asupra oraşului ucrainean Mariupol, fiind prima estimare a Moscovei privind numărul de morţi de la asediul de acum câteva luni, relatează vineri dpa. Rușii nu recunosc crimele din Mariupol Comisia rusă de investigaţii a evaluat daunele cauzate oraşului în timpul asediului la 176 de miliarde de ruble (2,4 miliarde de dolari). Moscova a acuzat Kievul pentru victime şi pagube, deşi grupuri internaţionale afirmă că trupele ruse au comis numeroase crime de război în timpul anexării oraşului Mariupol. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia Luptele pentru Mariupol, în regiunea Doneţk, au început în februarie şi au durat până când Rusia a luat prizonieri ultimii apărători ai oraşului, în luna mai.

Rușii nu recunosc crimele din Mariupol (sursa: NPR)
Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat noile bombardamente de luni ale Rusiei asupra Ucrainei, într-o postare pe pagina sa de Twitter, lansând un apel către comunitatea internaţională să-şi crească presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii acesteia în Ucraina. Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei "Condamnăm cu fermitate atacurile repetate ale Rusiei asupra civililor din Ucraina, a obiectivelor civile şi celor de infrastructură critică. Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. Doar în acest mod putem pune capăt suferinţei şi pierderilor de vieţi" omeneşti, a subliniat Maia Sandu în mesajul său. Un nou val de atacuri cu rachete ruseşti a vizat luni Ucraina, ducând la alte întreruperi de curent electric şi apă într-o ţară care se confruntă deja cu o criză energetică, Moscova făcând din aceste infrastructuri ţinta sa prioritară în plină iarnă. Loviturile au survenit în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare mecanismul de plafonare a preţului de vânzare a petrolului rusesc decis de Occident, care încearcă astfel să secătuiască finanţele Moscovei pentru efortul militar. Resturi de rachetă, la Briceni Pe fondul atacului cu rachete asupra Ucrainei, fragmente dintr-o rachetă au fost descoperite în oraşul Briceni, din nordul Republicii Moldova, care se învecinează cu Ucraina. Ministerul Apărării de la Chişinău nu a oferit deocamdată detalii despre provenienţa rachetei găsite într-o livadă de lângă Briceni, precizând doar că geniştii s-au deplasat la faţa locului. Presa rusă a scris că, din imagini, racheta pare a fi ucraineană, notează portalul NewsMaker.md. La rândul său, într-un comunicat citat de Deschide.md, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) condamnă în termenii cei mai duri atacurile brutale cu rachete ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, subliniind că aceste acţiuni nejustificate provoacă consecinţe dramatice în Ucraina, lăsând oamenii fără electricitate, agent termic şi, în unele cazuri, fără apă. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice "Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Ucraina monitorizează cu atenţie evoluţia situaţiei de securitate. Reamintim că cetăţenii moldoveni din Ucraina se pot adresa în cazul oricărei situaţii excepţionale ambasadei de la Kiev sau consulatului de la Odesa pentru asistenţă consulară de specialitate", precizează MAEIE. Totodată, diplomaţia moldoveană menţionează că atacurile de luni sunt încă o dovadă de agresiune inacceptabilă asupra obiectivelor civile ucrainene de importanţă vitală, care afectează inclusiv Republica Moldova.

Rușii vor ataca civili din Harkov (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii vor ataca civili din Harkov

Rușii vor ataca civili din Harkov. Un comunicat al Cartierului General de Coordonare a Răspunsului Umanitar în Ucraina, structură a Ministerului Rus al Apărării, a anunțat un atac sângeros asupra civililor din Volchansk, regiunea Harkov. Rușii vor ataca civili din Harkov Potrivit comunicatului, atacul ar avea loc luni, 24 octombrie, și ar fi opera unor mercenari. Totul, susțin rușii, nu ar fi decât o "provocare sângeroasă" a Kievului, care e gata să-și ucidă proprii cetățeni doar ca să acuze Rusia de crime de război. Informația a fost preluată cu prioritate de către agenția rusă de stat TASS. Duminică, 23 octombrie, chiar ministrul Apărării rus, Serghei Șoigu, a sunat omologi din țări NATO să-i anunțe despre o altă "provocare": o "bombă murdară" pe care ucrainenii ar fi gata să o detoneze pe propriul teritoriu. Citește și: O „bombă murdară” (cu elemente radioactive) poate schimba radical conflictul din Ucraina: Șoigu pretinde că Ucraina s-ar autobombarda, SUA respinge „afirmațiile clar false” rusești Ucraina și Occidentul au respins acuzațiile Moscovei.

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni. Serviciile de urgenţă au pus marţi în alertă de raiduri aeriene întregul teritoriu al Ucrainei, la o zi după ce Rusia a lansat masiv rachete asupra teritoriului ţării vecine, atacul soldându-se cu cel puţin 19 morţi şi 105 răniţi, potrivit celui mai recent bilanţ transmis de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă ucrainean, transmite EFE. Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni "Avertisment. În timpul zilei există o mare probabilitate de atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei. Vă rugăm să rămâneţi în adăposturi pentru siguranţa dumneavoastră, nu ignoraţi alertele de raiduri aeriene", au transmis serviciile de urgenţă pe aplicaţia Telegram. Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene, potrivit ultimului bilanţ dat publicităţii de serviciile de urgenţă ucrainene, citat de agenţia de ştiri Ukrinform. Potrivit sursei citate, "ieri (luni - n.r.), drept rezultat al bombardamentelor, au fost lovite infrastructuri critice şi civile în 12 regiuni şi în Kiev, unde s-au înregistrat peste 30 de incendii care au fost stinse de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă". Peste 300 de localități, fără curent electric Nu mai puţin de 301 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki nu au curent electric. În schimb, în întreaga regiune Liov a fost restabilită alimentarea cu curent electric, care fusese întreruptă complet după atacurile de luni. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă a pus în funcţiune 22 de centrale electrice pentru a garanta alimentarea cu electricitate, din care 15 centrale deservesc centrele de sănătate din regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Cernigău. Peste o mie de persoane şi circa 120 de echipe ale serviciilor de urgenţă au participat la operaţiunile de stingere a incendiilor şi la cele de salvare. Școală și dispensar, lovite de rachetă Comandamentul militar al regiunii Zaporojie a mai informat că, în noaptea de luni spre marţi, forţele ruse au lansat 12 rachete împotriva infrastructurii civile din oraşul cu acelaşi nume, atacurile soldându-se cu un mort. "Duşmanul continuă să terorizeze civilii din Zaporojie. Un atac cu 12 rachete S-300 a lovit instalaţii publice", a transmis într-un mesaj pe Telegram administraţia militară din Zaporojie. Două rachete au vizat un centru de vânzări de maşini, unde un om a murit. Alte rachete au lovit o şcoală şi un dispensar. Începând din 2 octombrie, bombardamentele ruse asupra oraşului Zaporojie s-au soldat cu cel puţin 43 de morţi şi 70 de răniţi. Zaporojie este una dintre regiunile ucrainene ocupate parţial de forţele ruse, împreună cu Herson (tot în sud), Lugansk şi Doneţk, pe care Moscova le-a anexat ilegal.

Zeci de morți civili la Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zeci de morți civili la Zaporojie

Zeci de morți civili la Zaporojie. Noi bombardamente ale forţelor ruse asupra oraşului ucrainean Zaporojie au ucis şi au rănit sâmbătă noaptea zeci de oameni, a anunţat duminică statul-major al armatei Ucrainei. Zeci de morți civili la Zaporojie "Peste noapte, ocupanţii ruşi au lovit cu cinism clădirile rezidenţiale şi infrastructura civilă", a comunicat comandamentul ucrainean pe pagina sa de Facebook, citată de Reuters. "Informaţiile despre victime sunt în curs de confirmare, dar se ştie deja despre zeci de morţi sau răniţi", precizează sursa respectivă. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat pe pagina sa de Facebook că este vorba de 12 morți și 49 de răniți. Zelenski a denunțat atacul ca fiind "răul absolut". Anterior, primarul interimar Anatoli Kurtev anunţase că au murit cel puţin 17 oameni după ce mai multe rachete au lovit un bloc-turn de locuinţe, precum şi alte clădiri. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Reuters nu a fost în măsură să verifice informaţiile în mod independent. Oraşul Zaporojie se află la câteva zeci de kilometri de cea mai mare centrală nucleară din Europa; Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de bombardarea acestui obiectiv, care în prezent este ocupat de ruşi.

Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie

Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie. Un convoi de vehicule ce transportau civili ucraineni a fost lovit în timpul unui atac cu rachetă efectuat de forţele ruse, vineri, în apropierea oraşului Zaporojie, din sudul Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional Oleksandr Staruh. Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie "Există morţi şi răniţi, salvatorii acţionează", a scris Oleksandr Staruh pe aplicaţia Telegram. Ulterior, el a precizat că 23 de persoane au murit şi 28 au fost rănite în acest atac cu rachetă comis de trupele ruse. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins Rusia, care pe 24 februarie a invadat Ucraina în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", neagă că acţiunile sale vizează în mod deliberat civilii, deşi atacurile sale au provocat distrugeri în oraşe ucrainene.

Rușii bombardează zone civile din răzbunare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii bombardează zone civile din răzbunare

Rușii bombardează zone civile din răzbunare. Ucraina a anunţat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi că a eliberat într-o lună echivalentul unui teritoriu care are de şapte ori suprafaţa Kievului de sub controlul armatei ruse, care a răspuns bombardând unele zone recucerite de forţele ucrainene, relatează AFP. 6.000 kmp eliberați Armata ucraineană a anunţat mai întâi o contraofensivă în sud, după care, săptămâna trecută, a realizat un avans fulgerător în regiunea Harkov din nord-est. În est, "eliberarea localităţilor de invadatorii ruşi continuă în regiunile Harkov şi Doneţk", a susţinut armata ucraineană. Iar în regiunea Herson (sud), ea a revendicat recucerirea a 500 de kilometri pătraţi în două săptămâni, prima sa estimare în cifre a avansului din sud. În total, "de la începutul lunii septembrie, soldaţii noştri au eliberat deja 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în est şi sud şi continuăm să avansăm", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski luni seară într-un video online. Kievul nu revendica duminică decât 3.000 de kilometri pătraţi "eliberaţi". Blinken: E prea devreme să anticipăm Armata ucraineană a transmis luni că, pe întreg frontul, a "reuşit să alunge inamicul din peste 20 de localităţi" în 24 de ore, adăugând că "trupele ruse îşi abandonează poziţiile în grabă şi fug". În cursul serii, şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, a publicat un video în care o voce din off explică: "Brigada a 14-a mecanizată separată a ajuns la frontiera regiunii Harkov cu Rusia. Aici este satul Ternova", situat la cinci kilometri de graniţa rusă. "Este prea devreme pentru a spune unde ne vor duce toate acestea", a reacţionat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, în timpul unei vizite în Mexic. "Suntem în primele zile (ale contraofensivei - n.r.), prin urmare consider că nu ar fi bine să anticipăm exact unde ne vor duce toate acestea", a adăugat el. Cadavre de civili cu semne de tortură Tot în regiunea Harkov, parchetul ucrainean a anunţat luni descoperirea a patru cadavre de civili cu "urme de tortură" în satul Zaliznicinoie, recent eliberat. "Conform versiunii preliminare a anchetei, victimele au fost ucise de militari ruşi în timpul ocupaţiei satului", a precizat parchetul. Forţele ruse au fost acuzate de abuzuri repetate în Ucraina. Duminică, forţele ucrainene au intrat în Izium, în nord-est, localitate care număra 50.000 de locuitori înainte de război şi care a devenit un punct-cheie pentru logistica şi alimentarea trupelor ruse. Pierderea acestui oraş ar putea contracara serios ambiţiile militare ale Moscovei în estul Ucrainei, consideră experţi militari. Trupe ruse, înapoi în Rusia "Ucraina a aplicat o înfrângere operaţională majoră Rusiei preluând aproape în totalitate regiunea Harkov (...), însă contraofensiva actuală nu va pune capăt războiului", a atenţionat totuşi ISW (Institute for the Study of War - Institutul pentru Studierea Războiului). "Soldaţii ucraineni au recâştigat astfel teren în regiunea Lugansk", unde separatiştii proruşi au proclamat în 2014, la fel ca în regiunea vecină Doneţk, o "republică", a adăugat acest centru de reflecţie american. Autorităţile de ocupaţie din regiunea Harkov au spus că au plecat în provincia Belgorod, în Rusia, în apropiere de frontieră, oficial pentru a ajuta la gestionarea afluxului de refugiaţi, conform agenţiilor ruse de presă. Citește și: Zelenski joacă o singură carte: scoaterea tuturor trupelor rusești din Ucraina și revenirea la situația de dinainte de ocuparea Crimeei, fără „negocieri de pace” cu Rusia "În regiunea Harkov (...), forţele ruse şi-au abandonat în mare parte câştigurile (teritoriale) în faţa ucrainenilor şi s-au retras. Spre nord şi est, majoritatea acestor forţe s-au întors în Rusia", a explicat pentru AFP un înalt oficial militar american, sub acoperirea anonimatului. "Ucrainenii desfăşoară operaţiuni care îi obligă pe ruşi să decidă pe câmpul de luptă unde îşi vor direcţiona resursele şi în ce fel", a rezumat el. Şi, date fiind dificultăţile ruşilor "pe planul aprovizionării şi logisticii, dar şi în ceea ce priveşte comandamentul (...), este o problemă foarte mare de rezolvat" pentru ei, a adăugat sursa citată. Rușii bombardează zone civile din răzbunare Moscova a afirmat luni că a bombardat zone recuperate de Ucraina nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk şi Izium. Statul Major al armatei ucrainene a numărat la rândul său circa 40 de atacuri ruse în timpul zilei "asupra unor instalaţii militare şi civile ucrainene" şi a semnalat pagube la multiple "infrastructuri esenţiale în oraşe ucrainene paşnice", printre Harkov, Zoporojie, Sloviansk şi Kramatorsk. Ofensiva rusă declanşată la 24 februarie va continua "până când vor fi îndeplinite obiectivele", a transmis luni Kremlinul, conform căruia nu există în prezent "perspective de negocieri" între Moscova şi Kiev.

Amnesty International regretă furia după raport (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Amnesty International regretă furia după raport

Amnesty International regretă furia după raport. Organizaţia Amnesty International şi-a exprimat duminică regretul pentru "furia" declanşată de recentul său raport în care le reproşează forţelor ucrainene că au pus în pericol civili, reiterându-şi totodată concluziile care au stârnit indignarea Kievului, relatează AFP. Amnesty International regretă furia după raport După publicarea raportului, la 4 august, responsabila AI în Ucraina, Oksana Pokalciuc, a demisionat, afirmând că acesta serveşte fără să vrea "propaganda rusă", iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers până la a acuza ONG-ul că "încearcă să amnistieze statul terorist" rus. "AI regretă profund tulburarea şi furia provocate de comunicatul nostru de presă privind tacticile de luptă ale armatei ucrainene", a scris duminică organizaţia, subliniind că prioritatea sa "în acest conflict, la fel ca în oricare altul, este de a veghea la protejarea civililor". "Menţinându-ne pe deplin concluziile, regretăm durerea cauzată", se adaugă în comunicat. Amnesty invocă "legile războiului" "Legile războiului există în parte pentru a proteja civilii şi de aceea Amnesty International le cere insistent guvernelor să le respecte. Acest lucru nu înseamnă că AI consideră forţele ucrainene responsabile de abuzurile comise de forţele ruse şi nici că armata ucraineană nu ia măsurile de precauţie necesare în alte părţi în ţară. Nimic din ce am documentat referitor la acţiunile forţelor ucrainene nu justifică în niciun fel încălcările comise de ruşi", continuă Amnesty. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean "Rusia este singura responsabilă de încălcările comise împotriva civililor ucraineni", conchide organizaţia. Armata ucraineană a pus în pericol civilii prin instalarea unor unităţi ale sale în şcoli şi spitale şi lansând atacuri din zone populate pentru a respinge invazia rusă, afirmă Amnesty International în raportul său publicat joi.

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia: organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului a acuzat joi armata ucraineană că a periclitat civili prin amplasarea unor baze militare în şcoli şi spitale şi prin lansarea din zone locuite a unor atacuri împotriva invadatorilor ruşi. Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia Amnesty consideră că astfel de tactici încalcă legislaţia umanitară internaţională. "Am documentat o tendinţă a forţelor ucrainene de a periclita civili şi de a încălca legile războiului când acţionează în zone locuite", a declarat secretara generală a organizaţiei, Agnes Callamard, citată într-un comunicat al organizaţiei. "Faptul că se găseşte într-o poziţie defensivă nu exonerează armata ucraineană de respectarea dreptului internaţional umanitar", a adăugat ea. Cercetători ai Amnesty au anchetat în perioada aprilie-iulie lovituri ruse în regiunile ucrainene Harkov, Donbas şi Nikolaev, inspectând situri bombardate şi discutând cu supravieţuitori, cu martori şi cu apropiaţi ai victimelor. Lovituri lansate din zone civile Organizaţia arată că s-au găsit şi probe potrivit cărora forţele ucrainene lansează lovituri din zone rezidenţiale şi au înfiinţat baze în clădiri civile din 19 localităţi. Multe din zonele respective se aflau la câţiva kilometri de linia frontului, existând deci şi alte opţiuni, care nu ar fi pus în pericol civili. Amnesty afirmă că, din câte a aflat, militarii care s-au instalat printre locuitori nu le-au cerut acestora să părăsească împrejurimile. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Cu toate acestea, atrage atenţia organizaţia, nu se justifică în niciun caz "atacurile ruse orbeşti" care au lovit civili. Amnesty precizează că a contactat din 29 iulie ministerul ucrainean al Apărării pentru a discuta concluziile la care a ajuns, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea comunicatului.

Rusia ignoră că a omorât civili (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia ignoră că a omorât civili

Rusia ignoră că a omorât civili. Ministerul rus al apărării a afirmat vineri, într-un comunicat, că bombardamentul de joi asupra oraşului Viniţa din centrul Ucrainei a vizat o şedinţă de comandament a forţelor aeriene ucrainene, transmite AFP. Documentul citat precizează că s-au folosit rachete Kalibr lansate de pe mare. Rusia ignoră că a omorât civili Potrivit armatei ucrainene, acestea au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, unde au ucis cel puţin 23 de oameni. Comunicatul oficial de la Moscova susţine că ţinta a fost o "casă a ofiţerilor" unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Rusia nu a recunoscut până acum nicio greşeală sau crimă a forţelor sale armate în Ucraina şi susţine că nu loveşte decât ţinte militare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este "consternat" de atacul de la Viniţa, iar Uniunea Europeană a acuzat Rusia de noi "atrocităţi".

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor (sursa: Emergency Services of Ukraine)
Internațional

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor. Trei rachete ruseşti au lovit joi centrul oraşului Vinniţa, în centrul Ucrainei, departe de linia frontului, într-un atac ce s-a soldat cu cel puţin 18 morţi, între care un copil mic, şi 30 de răniţi, potrivit Serviciului de stat ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă și corespondentului Agerpres din zonă. Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor "La ora locală 12:15 (09:15 GMT), 12 morţi şi 25 de răniţi", a indicat serviciul de urgenţă pe pagina sa de Facebook, precizând că circa 90 de pompieri luptă să stingă un incendiu provocat de lovituri. Ulterior, corespondentul Agerpres a transmis că numărul deceselor este de 18 și al răniților, de 30. Şeful poliţiei naţionale, Ihor Klimenko, citând informaţii preliminare, a declarat că rachetele au lovit un bloc de birouri şi au avariat clădirile rezidenţiale din apropiere, provocând un incendiu uriaş care s-a extins asupra unei parcări, unde au luat foc mai multe vehicule. Conform informaţiilor preliminare, au ars cel puţin 25 de autoturisme. Zelenski: "Un act deschis de terorism" Şeful administraţiei regionale Vinniţa, Serhei Borzov, a indicat că se pare că patru rachete au fost interceptate şi distruse de antiaeriana ucraineană. "În fiecare zi, Rusia ucide civili, ucide copii ucraineni, lansează rachete asupra unor ţinte civile unde nu există niciun obiectiv militar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Ce este asta dacă nu un act deschis de terorism?", a denunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe contul său de Telegram. Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreun comentariu deocamdată referitor la atacul de la Vinniţa. Rusia, care a invadat Ucraina în 24 februarie, neagă că ar viza în mod deliberat civili, notează Reuters.

Rușii continuă să omoare civili ucraineni (sursa: Facebook/Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii continuă să omoare civili ucraineni

Rușii continuă să omoare civili ucraineni. Cel puţin 15 persoane au murit după ce o rachetă rusească Uragan a lovit sâmbătă seara un bloc de locuinţe la Ceasiv Iar, în regiunea Doneţk din Ucraina, provocând prăbuşirea parţială a imobilului, transmite AFP, citând autorităţile ucrainene. Rușii continuă să omoare civili ucraineni Potrivit echipelor de salvare, 24 de persoane se aflau încă sub dărâmături, în timp alte cinci au fost salvate. Imobilul cu patru etaje a fost lovit de o rachetă rusească Uragan, a indicat pe Telegram guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko. Citește și: Zelenski recheamă câțiva ambasadori, printre care și pe cel din Germania, țară cu care Ucraina are relații încordate Jurnalişti ai AFP sosiţi la faţa locului au văzut imobilul parţial prăbuşit, iar echipe de salvare şi un excavator încercând să cureţe locul. Potrivit guvernatorului Kirilenko, cel puţin 591 de civili au fost ucişi şi 1.541 răniţi în regiunea Doneţk de la începutul invaziei ruse la 24 februarie. Rușii bombardează, dar nu atacă terestru Statul Major al armatei ucrainene a raportat sâmbătă noi bombardamente ruse, dar aproape niciun atac terestru al forţelor Moscovei. Totodată, Kievul a afirmat că forţele sale au vizat două "puncte de comandă" şi depozite ruseşti din regiunea Ciornobaivka (sud). La Harkov, al doilea oraş al ţării, guvernatorul Oleg Sinegubov a semnalat pe Telegram noi tiruri de rachete care au lovit "o instituţie şcolară" şi o casă, rănind o persoană. Noi lovituri ruse au fost raportate mai ales în apropiere de Siversk şi Sloviansk (est), precum şi în regiunea Nikolaev (sud). Rușii nu văd civilii pe care-i omoară "Ambasadorul" la Moscova al republicii separatiste Lugansk, Rodion Miroşnik, a scris duminică dimineaţa pe Telegram că în regiunea Doneţk a fost lansată o ofensivă "asupra Siversk dinspre nord" şi că localitatea Grigorivka a fost "capturată după lupte". "Trupele noastre continuă să poarte operaţiuni militare pentru a elibera Serebrianka", o altă localitate din regiune. Într-un comunicat emis sâmbătă seara, Ministerul rus al Apărării i-a acuzat pe ucraineni că instalează oameni şi armament în şcoli şi clădiri civile în mai multe localităţi din Doneţk şi Harkov.

Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat

Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că tirurile ruseşti cu rachete asupra unei clădiri de locuinţe din regiunea sudică Odesa nu a fost un accident, relatează DPA. Acesta a fost un tir cu rachetă ţintit al Rusiei, un act de teroare al Rusiei împotriva oraşelor şi satelor ucrainene, împotriva poporului ucrainean, adulţi şi copii, a declarat Zelenski după o întâlnire cu premierul norvegian Jonas Gahr Store, vineri, la Kiev, potrivit agenţiei ucrainene Interfax. Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat Racheta utilizată a fost de fapt concepută pentru a lovit portavioane sau alte nave de război, a spus el. În timpul nopţii, trei rachete ruseşti au lovit o clădire de locuinţe şi un sanatoriu aflate la circa 40 km sud-vest de portul Odesa. Potrivit apărării antiaeriene, cel puţin 21 de persoane au fost ucise şi 39 rănite. Citește și: Putin duce Rusia înapoi în URSS, la propriu: o rachetă din două trase asupra Ucrainei provine din stocurile sovietice. Precizia slabă a proiectilelor duce la moartea a sute de civili Store s-a deplasat în Ucraina direct de la summitul NATO de la Madrid, a relatat agenţia norvegiană de ştiri NTB. Înainte de întâlnirea cu Zelenski, premierul norvegian a vizitat regiunea Cernigov, după care a anunţat un sprijin financiar de un miliard de euro în anii 2022 şi 2023. Banii vor fi folosiţi pentru ajutor umanitar, reconstrucţie, dar şi pentru armament. Premierul norvegian a spus că este un mod de a sprijini lupta ucrainenilor pentru libertate. Bombe cu fosfor asupra insulei Armata ucraineană a acuzat vineri seară forţele ruseşti că au lansat bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor din Marea Neagră, de unde forţele Moscovei s-au retras joi seară, relatează AFP. "În jurul orei 18.00, forţele armatei ruse au efectuat în două rânduri un atac aerian cu bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor", a postat pe Telegram şefului statului major ucrainean, Valerii Zalujnii, acuzând Moscovă "că nu îşi respectă propriile declaraţii". Cu o zi în urmă, armata rusă a anunţat că s-a retras de pe acest teritoriu strategic "în semn de bună voinţă", după ce "şi-a îndeplinit obiectivele fixate". Ce spune Convenția de la Geneva "Singurul lucru în care duşmanul e coerent este sa constantă de lovire", a mai spus Zalujnii. El şi-a însoţit mesajul cu o înregistrare video în care se vede un avion zburând deasupra Insulei Şerpilor şi lansând cel puţin două bombe care îşi lovesc ţintele, lăsând în urmă dâre albe pe cer, un semn distinctiv al bombelor cu fosfor. Armele cu fosfor sunt arme incendiare a căror utilizare este interzisă împotriva civililor, dar nu şi împotriva ţintelor militare, în virtutea unei Convenţii semnate în 1980 la Geneva. Kievul a acuzat Moscova că le-a utilizat în mai multe rânduri de la sfârşitul lui februarie, inclusiv împotriva populaţiei civile, ceea ce armata rusă a respins categoric. Joi, armata ucraineană şi-a exprimat satisfacţia pentru că i-a forţat pe ruşi, "incapabili să reziste" tirurilor de artilerie, să abandoneze Insula Şerpilor, aflată în nord-vestul Mării Negre.

Peste un milion de ucraineni deportați forțat în Rusia (sursa: Twitter/
MFA of Ukraine)
Internațional

Peste un milion de ucraineni, deportați forțat în Rusia

Peste un milion de ucraineni, deportați forțat în Rusia. Presa rusă a declarat că 8.787 de persoane au fost deportate din Ucraina în ultimele 24 de ore, dintre care 1.106 copii. Peste un milion de ucraineni, deportați forțat în Rusia "Șeful Centrului Național de Management al Apărării al Rusiei, generalul-colonel Mihail Mizintsev, a declarat că 8.787 de persoane au fost "evacuate" din zonele periculoase ale Republicilor Populare Donețk și Luhansk și din Ucraina în ultimele 24 de ore, fără participarea autorităților de la Kiev. 1.106 dintre persoanele deportate sunt copii". Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite TASS informează că, în total, 1.208.225 de persoane au fost deportate în Rusia de la începutul războiului rusesc din Ucraina. 210.224 dintre acestea sunt minori, potrivit Pravda.ua Potrivit Ministerului rus al Apărării, 156.651 de mașini au trecut frontiera rusă, dintre care 1.887 de mașini în ultimele 24 de ore. Șeful administrației militare regionale din Donețk, Pavlo Kyrylenko, a declarat că agresorii ruși au deportat cu forța în Rusia peste 30.000 de locuitori din Mariupol.

Rușii nu încetează focul la Azovstal (sursa: Reuters)
Internațional

Rușii nu încetează focul la Azovstal

Rușii nu încetează focul la Azovstal. "Ruşii nu îşi respectă promisiunea de încetare a focului" la complexul siderurgic Azovstal din Mariupol, ultimul bastion ucrainean în acest oraş port devastat de bombardamente, a afirmat joi un comandant al batalionului Azov care apără oţelăria, informează AFP. Rușii nu încetează focul la Azovstal "Ruşii nu îşi respectă promisiunea de armistiţiu şi nu permit evacuarea de civili", în continuare refugiaţi alături de combatanţi în subteranele acestei imense uzine, a afirmat Sviatoslav Palamar, comandant-adjunct al regimentului Azov într-un mesaj video pe Telegram. Kremlinul a afirmat înainte de aceasta că mai multe coridoare umanitare "funcţionează" la Azovstal şi că armata rusă respectă acolo acordul de încetare a focului pe care l-au anunţat cu o zi înainte pentru joi. "În urmă cu trei zile, duşmanul a pătruns pe teritoriul Azovstal, unde continuă lupte violente şi sângeroase", a adăugat Palamar, confirmând afirmaţiile de miercuri seara ale comandantului regimentului Azov, Denis Prokopenko. Arestovici: Rușii au intrat în uzină Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Oleksi Arestovici, a declarat joi la televiziunea ucraineană că "forţele ruse au intrat ieri (miercuri)" în uzină. "Avem numeroase informaţii, adesea contradictorii" asupra situaţiei actuale, a adăugat el. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul În înregistrarea sa video, Palamar a salutat încă o dată "rezistenţa" şi "eroismul" ultimilor combatanţi aflaţi încă în uzina Azovstal. În faţa unei situaţii considerate "critice", el a cerut ajutorul comunităţii internaţionale şi al preşedintelui Zelenski pentru "a-i evacua pe civilii rămaşi" - circa 200, potrivit primarului oraşului Mariupol, Vadim Boicenko - şi militarii "răniţi, care sunt în agonie în absenţa unor tratamente medicale adecvate".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră