vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: blocaj

54 articole
Economie

Portul Constanța, paralizat de câteva zile

Portul Constanța, paralizat de câteva zile. Criza majoră s-a declanșat după ce o parte semnificativă a portului a rămas fără curent electric de sâmbătă. Portul Constanța, paralizat de câteva zile În mai multe zeci de dane, nicio navă nu a mai fost mișcată, iar operațiunile de încărcare și descărcare sunt paralizate, potrivit Constanța 100%. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Mari operatori portuari importanți nu își pot desfășura activitatea din cauza acestei întreruperi. Potrivit reprezentanților Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, situația a fost cauzată de inundațiile care au afectat Stația 2 din port, care aparține de Rețele Electrice Dobrogea. Reprezentanții APMC au declarat că stația a fost scoasă de sub tensiune din motive de siguranță, iar echipele de intervenție sunt la fața locului. Continuarea, pe ct100.ro.

Portul Constanța, paralizat de câteva zile (sursa: ct100.ro)
Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene (sursa: Facebook/România Renaște)
Eveniment

Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene

Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a opinat în cadrul unei dezbateri organizate la Alba Iulia, citat de Agerpres, că România a rămas de prea multe ori în urmă şi că nici când invazia Ucrainei a mutat rutele comerţului mondial nu a reuşit să-şi pună în valoare poziţia şi resursele. Cum România a sprijinit exporturile ucrainene, pare că Geoană spune că decizia trebuia să fie contrară. Cum își dorea Rusia, de altfel. Liderii politici din ultimii 10-15 ani, criticați "România ar fi putut mai mult, mai departe, mai sus. Ar fi trebuit să fie ceea ce încă nu este: un stat puternic, o naţiune prosperă, o ţară perfect conştientă de valoarea şi influenţa ei. Comparându-i condiţia de azi cu cea de acum 40, 30 sau 20 de ani, da, putem spune că România a evoluat, în anumite puncte, chiar spectaculos. Citește și: Polonia va construi fortificații pe întreaga frontieră de est pentru a stopa fluxul de migranți dinspre Belarus, dar și pentru apărare în caz de conflict armat Comparând-o însă cu ritmul de dezvoltare şi nivelul de civilizaţie din Europa dezvoltată, vedem cu amărăciune că am rămas de prea multe ori în urmă, uneori la o palidă concurenţă cu vecinii noştri bulgari", a declarat Mircea Geoană. El a adăugat că, deşi România a recuperat distanţa faţă de media europeană datorită avansului marilor oraşe, regiuni întregi continuă să se numere printre cele mai sărace din Europa, nereuşind să ţină pasul nici cu economiile şi societăţile fostelor state comuniste. "În ultimii 10-15 ani, liderii politici ai României s-au înverşunat să refuze şanse corecte de dezvoltare judeţelor, şi oraşelor mici şi mediului rural. Prin indiferenţă sau incompetenţă, au lăsat legea darwinismului economic şi social să domnească neîngrădit", a spus acesta. Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene Geoană a avut și o declarație cel puțin riscantă. "Nici măcar când invazia Ucrainei a mutat rutele comerțului Mondial, România nu a reușit să-și pună în valoare poziția și resursele. N-a arătat că vrea să-și relanseze economia și politica externă, să-și afirme potențialul și importanța, pe scurt să se trezească din încremenire", a spus secretarul general adjunct al NATO. În dosarul grânelor ucrainene, România a permis Ucrainei să folosească infrastructura țării noastre pentru a putea exporta cereale în condițiile blocajului rusesc pe Marea Neagră. Dacă Mircea Geoană susține că, în acest caz, "România nu a reușit să-și pună în valoare poziția și resursele. N-a arătat că vrea să-și relanseze economia și politica externă, să-și afirme potențialul și importanța", reiese că Bucureștiul trebuia să aplice altă strategie. Logic, aceasta ar fi fost să blocheze cerealele ucrainene. Adică exact ce își dorea Rusia. Țări date drept exemple Mircea Geoană a subliniat că ţările din jurul nostru şi întreaga lume nu stau pe loc şi nu ne aşteaptă. "Dacă nu acţionăm energic acum, distanţa României faţă de clubul naţiunilor dezvoltate, acolo unde este locul natural şi legitim al naţiunii române, va fi tot mai greu de recuperat. Pentru că nu stau pe loc şi inovează şi se dezvoltă", a spus acesta. Geoană a dat exemplul Estoniei, "campioana absolută a digitalizării", al Poloniei, "o adevărată putere europeană", al Irlandei, "care a profitat de proiectele europene, devenind a zecea economie a Europei", şi pe cel al Spaniei. Guvernele, comparate cu lăcustele "Şi atunci întrebarea pe care o avem cu toţii: de ce alţii pot şi noi nu? Pentru că de vină, principala cauză, vine de la sistemul politic şi de la conducerea politică a ţării. Nu năvălirile barbare, nu geografia, nu cele trei imperii cotropitoare, nu războaiele. Cu asta s-au descurcat liderii politici din alte epoci. Imperiile străine erau provocarea lui Mihai Viteazul, încoronat la Alba Iulia acum peste 400 de ani. După patru secole însă, problema adevărată a ţării nu mai sunt străinii, ci guvernele româneşti din ultimii ani. Ele au redus şansele României cu aceeaşi eficienţă pe care au avut-o în trecut lăcustele sau birul", a mai spus Mircea Geoană. Acesta a participat joi la Alba Iulia la dezbaterea "Din Inima României în inima Europei", organizată de Mişcarea "România Renaşte!".

Medicii de familie, blocați de sistem (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medicii de familie, blocați de sistem

Medicii de familie, blocați de sistem. Aceștia din Iaşi au ajuns la limita rezistenţei, după ce luna trecută şi luna curentă au avut mari probleme cu sistemul online. Medicii de familie, blocați de sistem Este vorba despre Sistemul Informatic Unic Integrat, unde raportează serviciile medicale şi la care se conectează cardurile de sănătate, care a fost nefuncţional aproape 100%. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Cadrele medicale spun că au oferit servicii medicale care nu ştiu dacă vor mai fi decontate vreodată, şi nu au putut verifica în sistem dacă persoanele sunt sau nu asigurate. Iar în zilele în care a mers cel mai bine sistemul, au putut să încarce toate serviciile medicale prestate abia noaptea, de la 22 la 6. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un preot ortodox blochează înmormântarea penticostală (sursa: IPJ Suceava)
Eveniment

Un preot ortodox blochează înmormântarea penticostală

Un preot ortodox blochează înmormântarea penticostală. Preotul din judeţul Suceava este cercetat penal, după ce, în cursul zilei de duminică, s-a întins pe jos în faţa porţii unui cimitir pentru a împiedica o ceremonie de înhumare. Ortodox îngropat de penticostali Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, Ionuţ Epureanu, incidentul s-a înregistrat în localitatea Gura Solcii, acolo unde preotul ortodox s-a opus oficierii slujbei de înmormântare după rit penticostal a unui bărbat care era de confesiune ortodoxă. "S-a stabilit că, în cursul a acestei zile, la cimitirul comun din localitatea Gura Solcii, unde sunt înhumaţi cetăţenii de toate confesiunile, urma să fie înmormântat un bărbat de confesiune ortodoxă, toate celelalte rude ale acestuia fiind de confesiune penticostală. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Anterior, rudele bărbatului au solicitat preotului paroh să permită slujba de înmormântare după rit penticostal şi au achitat taxele pentru locul de veci şi celelalte taxe specifice, preotul ortodox fiind de acord cu întreaga procesiune. Un preot ortodox blochează înmormântarea penticostală Cu toate acestea, în cursul acestei zile, când cortegiul funerar s-a pus în mişcare, preotul ortodox s-a alăturat şi el, iar, când s-a ajuns la poarta cimitirului, preotul ortodox s-a poziţionat intenţionat la sol pentru a nu permite dricului funerar accesul", a precizat oficialul IPJ. Acesta menţionează că poliţiştii au intervenit gradual şi condescendent, mediind conflictul iscat şi reuşind îndepărtarea preotului care obstrucţiona accesul vehiculului mortuar. Preotul care a generat scandalul este cercetat penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de împiedicarea exercitării libertăţii religioase.

Navetiști blocați de ninsoare, la hoteluri (sursa: Facebook/Pavel Lucescu)
Eveniment

Navetiști blocați de ninsoare, la hoteluri

Navetiști blocați de ninsoare, la hoteluri. Cele două zile de ninsoare şi viscol care au blocat Iaşiul au produs întârzieri nemaiîntâlnite în trafic. Navetiști blocați de ninsoare, la hoteluri Și au pus la încercare şi abilitatea managerilor de companii de a se adapta rapid la lipsa de reacţie a autorităţilor. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” La Miroslava, comuna în care îşi au sediul câteva dintre companiile cele mai mari din judeţ, nămeţii au troienit drumurile în calea autobuzelor care transportă angajaţii către Phinia Delphi România (fost BorgWarner) sau către grupul de firme Electra. Ambele au fost puternic afectate de modul în care s-a circulat în Iaşi, de unde aduc angajaţii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Programul "Casa Verde Fotovoltaice", blocat nelimitat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Programul "Casa Verde Fotovoltaice", blocat nelimitat

Programul "Casa Verde Fotovoltaice", blocat nelimitat. Beznă la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM): a trecut o lună de când Programul Casa Verde Fotovoltaice 2023 este blocat. Programul "Casa Verde Fotovoltaice", blocat nelimitat Totul, după o decizie a Curţii de Apel Oradea într-un dosar deschis de o firmă orădeană care nu a fost validată de AFM pentru instalarea panourilor. Citește și: Una din cele mai mari amenzi din istoria României: 35 de milioane de euro pentru reducerea spațiului verde. Amenda, aplicată de Poliția Locală, anunță Nicușor Dan De atunci, nimeni nu ştie ce o să se aleagă de sesiunea din acest an. Ce este cert acum este doar că procesul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Asta, ca urmare a recursului făcut de AFM la decizia iniţială a Curţii de Apel Oradea, dar ÎCCJ nu a fixat, încă, un prim termen de judecată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PNRR, aproape blocat la nivel european (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

PNRR, aproape blocat la nivel european

PNRR, aproape blocat la nivel european. Mecanismul de Redresare și Reziliență, cea mai mare investiție a UE din istorie, nu funcționează la nivelul așteptărilor. Fluxul de bani către statele Uniunii Europene este în scădere. PNRR, aproape blocat la nivel european Până acum, din cele 723 de miliarde euro puse la dispoziție, doar 153 de miliarde au mers către statele membre. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Pe de o parte nu există solicitări: opt state nu au depus nici măcar prima cerere de plată. Pe de alta, majoritatea guvernelor se confruntă cu întârzieri în primirea banilor, din cauza criteriilor impuse. În timpul negocierilor pentru planurile de redresare, Austria și Țările de Jos au fost cele mai vehemente voci din "Grupul Frugalilor", care au impus criterii dure pentru PNRR-uri: banii să meargă înspre proiecte și reforme noi. Ulterior, cele două și-au încălcat chiar propriile criterii, iar în prezent Țările de Jos solicită îmblânzirea lor. Paradoxal, România pare a fi în grupul premianților În septembrie 2022, Ursula Von der Leyen a cerut statelor membre să accelereze fluxul de miliarde de la fondul de redresare COVID pentru a stimula economia, afirmând, în discursul ei anual privind starea Uniunii, că doar 100 de miliarde de euro au fost îndreptate către statele membre. Nu doar că statele membre nu au dat curs îndemnului, însă fluxul de bani pare să se oprească. În prezent, suma alocată din Fondul de redresare se ridică la doar 153 de miliarde de euro. De la apelul la acțiune al lui Von der Leyen, fluxul s-a redus la jumătate. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Opt state membre (Belgia, Germania, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Polonia și Suedia) nu au depus nici o cerere de plată până în prezent. Unsprezece state membre (Bulgaria, Cipru, Danemarca, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia, Cehia, Estonia) au depus o singură cerere de plată. Franța, Croația, Portugalia, România și Slovacia au depus câte două. Spania, Grecia și Italia, cu câte trei cereri de plată fiecare, sunt în fruntea topului, deși Italia așteaptă verdictul Comisiei cu privire la a treia cerere depusă la sfârșitul anului 2022. Evaluarea CE, mai lungă decât s-a anunțat Față de fondurile obișnuite ale UE, obținerea de bani din fondul de recuperare COVID funcționează diferit. În loc să depună chitanțe pentru proiectele care au fost deja realizate, statele membre trebuie să dovedească că au implementat reformele convenite în PNRR. Acest sistem de "etape și ținte" a fost solicitat de Țările de Jos. Statele membre pot transmite Comisiei două cereri pe an. Comisia verifică dacă promisiunile din planurile naționale au fost îndeplinite. Dacă statele membre consideră că nu au implementat în mod corespunzător toate reformele promise, pot amână depunerea cererii de plată. Conform regulilor, Comisia ar trebui să facă o evaluare în termen de două luni, adică 60 de zile. În practică, durează mai mult. Citește și: Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR: Guvernul are datorii de 800 de milioane de euro către autoritățile locale. Firmele de construcții amenință cu rezilieri Potrivit platformei olandeze de investigație Follow the Money, în 2022, Comisia a avut nevoie în medie de 103 zile pentru a efectua o plată. Anul acesta, media a crescut la 135 de zile. România a așteptat șase luni pentru o decizie. În final, Comisia a constatat că două din cele 49 de reforme promise nu au fost încă implementate corespunzător și a dorit să suspende 53 de milioane de euro din cele 3,2 miliarde de euro solicitate de România până când ultimele două vor fi și ele realizate. Germania nu se grăbește Germania nu a depus nici o cerere de accesare a banilor din fondul de redresare al UE. Inițial, guvernul federal dorea să solicite Comisiei Europene o primă tranșă de patru miliarde de euro încă de la jumătatea anului 2022. Inițiativa a eșuat, din cauză că PNRR-ul asumat de Germania conținea angajamente de nerealizat, precum producția unui al doilea vaccin împotriva COVID-19. În decembrie, 2022, Germania a depus la Bruxelles un PNRR revizuit, care a fost aprobat mai întâi de Comisie și apoi – în februarie 2023 – de Consiliul statelor membre. Ministerul Finanțelor a anunțat la începutul anului că va depune prima cererea de plată "probabil în primăvara anului 2023". Nici acest termen nu a fost respectat, pentru că Ministerul de Finanțe nu a ajuns la un acord administrativ cu Comisia UE, potrivit declarației secretarului de stat Florian Toncar, făcută la sfârșitul lunii iunie. Cauzele invocate: statele federale fie nu au implementat proiectele, fie le-au implementat incomplet. Țările de Jos, lovite la construcții Țările de Jos se confruntă, în prezent, cu unele dintre țintele autoimpuse, după cum a scris ministrul Sigrid Kaag într-o interpelare parlamentară. Kaag a anunțat că Țările de Jos vor cere în curând Comisiei să scadă ușor ștacheta pentru o serie de angajamente pentru a evita reducerea finanțării. Potrivit lui Kaag, Țările de Jos au promis în PNRR construirea de locuințel noi, dar "din cauza costurilor crescute de construcție și a penuriei de forță de muncă în sectorul construcțiilor, realizarea de noi locuințe nu progresează atât de repede cum era planificat". Pe de altă parte, PNRR-ul asumat de Țările de Jos își propunea să atingă 26 de etape înainte de a solicita prima tranșă. Dintre acestea, 13 fuseseră finalizate până la 8 iulie 2022, ziua în care Țările de Jos și-a prezentat planul la Bruxelles. În plus, una dintre reformele propuse în PNRR era Legea guvernării deschise revizuite. Aceasta intrase deja în vigoare în mai 2022, cu două luni înainte ca Țările de Jos să depună PNRR-ul. "Morcovul" austriac Potrivit unui document confidențial, în timpul negocierilor pentru aprobarea PNRR-urilor, delegația austriacă a susținut următorul "principiu": "Finanțarea la nivelul UE ar trebui folosită ca un morcov pentru o reformă structurală ambițioasă care altfel nu ar avea loc, menită să stimuleze economia.". Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului pentru Afaceri Europene, Austria a depus Comisiei prima cerere de plată pe 22 decembrie 2022. Anul acesta, Austria a adăugat și un capitol "REPowerEU". După ce decizia a fost luată în Consiliul de Miniștri din 14 iulie 2023, guvernul federal austriac a transmis Comisiei Europene o cerere de revizuire a PNRR-ului. Ca urmare a acestei modificări, Austria are un total suplimentar de 210,3 milioane de euro disponibile de la UE, care vor intra în proiecte din sectorul energetic. Austria a primit până în prezent 1,15 miliarde de euro pentru implementarea PNRR-ului. Viena, escrocherie la nivel mare Cu toate acestea, think tank-ul austriac Momentum Institute a constatat că PNRR-ul Austriei nu conține decât într-o mică măsură idei noi, reformatoare: 51% dintre proiecte asumate prin PNRR fuseseră deja realizate, 45% erau deja incluse în programul de guvernare și doar 4% au fost cu adevărat idei noi. În consecință, PNRR-ul Austriei a prevăzut, contrar criteriilor pe care le-a impus, mai puțini bani pentru proiecte noi, care să stimuleze economia. Un alt semn de întrebare în ceea ce privește fondurile solicitate de Austria prin PNRR: implementarea măsurilor care ar duce la economii de 20 de milioane de tone de CO2 și reducerea emisiilor pe cap de locuitor de la 9,2 la 6 tone. Mai precis, modul în care au fost calculate aceste cifre este neclar. Pentru comparație, Momentul Institut dă exemplul Planul Național pentru Energie și Climă (NEKP) al guvernului federal, care prevede economii de 14,2 milioane de tone, cu un volum total de investiții de 166-173 miliarde EUR în perioada 2021-2030. Proiectele asumate prin PNRR susțin că vor fi de 115 ori mai eficiente decât cele din NEKP. Fără a da detalii care să justifice cifrele.

Austria consideră România responsabilă de migrație (sursa: Facebook/Österreichisches Außenministerium)
Internațional

Austria consideră România responsabilă de migrație

Austria consideră România responsabilă de migrație. Viena îşi va menţine veto-ul faţă de aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen până când va observa o "scădere susţinută" a numărului solicitanţilor de azil, a declarat ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, într-un interviu preluat de Politico. Austria consideră România responsabilă de migrație "Ceea ce este important pentru noi, ca să fiu cât se poate de sincer, este ca numărul (migranţilor) să coboare şi să fie o scădere susţinută", a precizat ministrul Schallenberg. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a descris veto-ul austriac drept un "semnal de avertizare" către Bruxelles, ce "trebuie să înţeleagă că, atunci când avem peste 100.000 de cereri de azil în 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să meargă mai departe". Şeful diplomaţiei austriece a refuzat să dea un orizont de timp pentru o ridicare a acestui veto, dar a apreciat că, în condiţiile în care sosirile migranţilor ilegali continuă să crească, ieşirea din acest impas nu se întrevede pe termen scurt. Comparații cu Franța și Germania El a mai spus că guvernul de la Viena este încurajat de "planul de acţiune" al UE pentru consolidarea controalelor la graniţe şi accelerarea procedurilor de azil, însă este nevoie de mai multe progrese. "Ca ţară situată în inima Europei, Austria este o mare beneficiară a spaţiului Schengen şi dorim ca el să funcţioneze", a subliniat ministrul austriac. Citește și: Kremlinul, atacuri în serie la Republica Moldova: Își limitează deliberat suveranitatea în sensul absorbției de către România În Austria au intrat anul trecut circa 110.000 de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa, de aproape trei ori mai mulţi faţă de anul anterior. Numărul migranţilor sosiţi în 2022 pe ansamblul ţărilor UE este de circa un milion, o creştere de aproape 50% faţă de anul precedent. Dacă Franţa şi Germania ar fi înregistrat la fel de mulţi migranţi pe cap de locuitor ca Austria, atunci respectivele două ţări ar fi avut ele singure împreună un milion de migranţi, a remarcat ministrul austriac de Externe.

Zeci de străzi berlineze, blocate climatic (sursa: letztegeneration.de)
Mediu

Zeci de străzi berlineze, blocate "climatic"

Zeci de străzi berlineze, blocate "climatic". Activişti pentru climă din gruparea "Letzte Generation" ("Ultima Generaţie") au blocat luni circulaţia pe mai multe străzi din Berlin pentru a protesta împotriva politicii climatice a guvernului condus de Olaf Scholz. Zeci de străzi berlineze, blocate "climatic" "Noi, Ultima Generaţie, blocăm astăzi Berlinul în 20 de locuri. Oprim oraşul pentru ca guvernul să se mişte", a declarat Raphael Thelen, un activist al mişcării, într-un videoclip postat pe Twitter. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un purtător de cuvânt al poliţiei din Berlin a afirmat că acţiuni de protest au loc în 33 de locuri din capitala Germaniei, în special pe şoseaua de centură unde activiştii, ca de obicei, s-au lipit de asfalt. Forţele de ordine încercau să îndepărteze manifestanţii, îmbrăcaţi de cele mai multe ori în veste portocalii şi care, în grupuri mici de două sau de trei persoane, stăteau aşezaţi pe drum cu picioarele încrucişate şi cu mâinile goale lipite de asfalt. "Este relativ simplu să reducă emisiile. Cei mai bogaţi 10% consumă în Germania la fel de multă energie ca 50% din cei mai săraci", a precizat Raphael Thelen. Verzii politici nu văd utilitatea blocajelor Preşedinta grupului parlamentar al Verzilor, Britta Hasselmann, şi-a exprimat îndoiala cu privire la utilitatea acţiunilor de blocare a circulaţiei în Berlin. Astfel de acţiuni "nu sunt productive", a declarat ea pentru postul public ARD, pentru a mobiliza societatea în jurul protecţiei mediului. Citește și: Activiștii de mediu care atacă opere de artă nu sunt niște bezmetici: au organizații complexe, finanțări generoase și salarii de până la 1.300 de euro. În Germania, vor să se transforme în partid Gruparea "Ultima Generaţie" a atras atenţia în ultimele luni prin numeroase acţiuni de nesupunere civică, prin blocarea unor drumuri importante sau aruncând diferite substanţe pe tablouri în muzee. Sute de proceduri judiciare sunt în curs pentru aceste acţiuni considerate tulburări ale ordinii publice.

Autostrada A8, blocată într-un ansamblu rezidențial (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, blocată într-un ansamblu rezidențial

Autostrada A8, blocată într-un ansamblu rezidențial. În Rediu, comuna devenită antologică pentru şedinţele mai mult zgomotoase decât utile ale Consiliului Local, s-a ivit un nou subiect de controverse: traseul autostrăzii. Autostrada A8, blocată într-un ansamblu rezidențial Deşi, astă-toamnă, au avut loc dezbateri publice pentru traseul autostrăzii la nord de municipiul Iaşi, în urma cărora a fost stabilită una din cele cinci variante aflate până atunci în discuţii, subiectul a fost redeschis. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online S-a întâmplat o dată cu sosirea în zonă a echipelor de cercetare a terenului, care trebuie să realizeze studiile arheologice. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Practic, potrivit hărţilor stabilite de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Autostrada Unirii ar trece pe lângă primele case de la intrarea în localitatea Horleşti, după indicatorul care marchează limita satului pentru cei care vin dinspre Breazu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Alt camion blocat în Pasajul Unirii (sursa: Facebook/Cosmin Nicolae)
Eveniment

Alt camion blocat în Pasajul Unirii

Alt camion blocat în Pasajul Unirii. O autoutilitară a rămas blocată, joi, în interiorul pasajului Unirii, pe sensul dinspre bulevardul Mărăşeşti către Piaţa Universităţii, traficul rutier fiind restricţionat pe banda I de circulaţie. Alt camion blocat în Pasajul Unirii "La faţa locului au fost direcţionaţi poliţişti rutieri, pentru asigurarea măsurilor de fluenţă", informează Brigada Rutieră a Capitalei. Un utilizator de Facebook a pozat camionul blocat în pasaj. Joi în jurul prânzului se desfăşurau activităţi în vederea scoaterii autoutilitarei din Pasajul Unirii. Traficul a fost reluat puțin după ora 12.00. După al șaselea vehicul blocat (un autocar cu turiști greci) în limitatorul de înălțime montat în fața intrării în Pasajul Unirii, incident care a dus la moartea unui om, primarul Daniel Băluță a apelat la o măsură pur pompieristică: a dat ordin ca, la fiecare capăt al pasajului, să stea non-stop câte o mașină a Poliției Locale cu echipajul aferent. Citește și: FOTO Băluță a rezolvat blestemul accidentelor de la Pasajul Unirii: a pus polițiști locali să păzească fiecare capăt al pasajului, non-stop, și să vâneze camioane și autocare

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei. Ankara, care blochează din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, are exigenţe pe care Stockholmul nu poate şi nici nu vrea să le atingă, a declarat duminică premierul suedez, citat de presa locală. Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei "Turcia confirmă în acelaşi timp că am făcut ceea ce am spus că vom face, dar susţine că vrea lucruri pe care nu putem şi nu vrem să i le dăm", a afirmat Ulf Kristersson despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică în cadrul unei conferinţe privind apărarea şi securitatea în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. "Suntem convinşi că Turcia va lua o decizie, nu ştim când. Decizia este în terenul Turciei", a mai spus el. Pe marginea conferinţei de duminică, şeful diplomaţiei finlandeze a reafirmat că ţara sa va intra în acelaşi timp cu statul vecin în Alianţa Nord-Atlantică. "Finlanda nu este atât de grăbită să intre în NATO încât să nu poată aştepta Suedia să obţină undă verde", a declarat Pekka Haavisto presei. Turcia cere inclusiv extrădarea unor jurnaliști Premierul suedez Ulf Kristersson a efectuat una din primele sale deplasări internaţionale la Ankara, la începutul lui noiembrie, pentru a încerca să obţină ridicarea veto-ului turc. Finlanda şi Suedia au semnat un acord în trei cu Turcia în 2022 menit să ducă la depăşirea obiecţiilor Ankarei la aderarea lor la NATO. Cele două state au depus cererea de aderare la NATO în mai anul trecut drept reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar Turcia a obiectat şi a acuzat cele două ţări că adăpostesc militanţi, inclusiv din formaţiunea Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Un punct de nemulţumire care rămâne este extrădarea unor persoane pe care Turcia le percepe drept teroriste. Ankara şi-a exprimat dezamăgirea privind o decizie de la sfârşitul anului trecut a celei mai înalte curţi din Suedia de a nu da curs unei cereri de extrădare a unui jurnalist, Bülent Kenes, despre care Turcia susţine că are legături cu Fetullah Gulen, pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei de lovitură de stat din 2016. Singurele parlamente care nu au ratificat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO sunt cele din Turcia şi Ungaria.

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO. Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la NATO doar după ce aceste state vor face paşii necesari, a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la o întâlnire cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO "Preşedintele Erdoğan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (...) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut", a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces. Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică. Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summit-ului NATO de la Madrid din iunie. Jens Stoltenberg "a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO", a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat. Turcia temporizează aderarea Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune (VIDEO) cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a "trimite un mesaj clar Rusiei". Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări. El a recunoscut că au fost făcuţi "paşi pozitivi", printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste. "Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului", a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK. Și Ungaria se mai gândește Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv. El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe "măsurile finale" din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală.

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat din nou joi seară că va blocarea aderarea Suediei la NATO, informează DPA. Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO "Atât timp cât organizaţiile teroriste demonstrează pe străzile Suediei şi atât timp cât teroriştii se află în interiorul parlamentului suedez, nu va exista o abordare pozitivă din partea Turciei faţă de Suedia", a declarat Erdogan la o conferinţă de presă în capitala cehă, Praga. Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO la mijlocul lunii mai, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cele două ţări pot fi admise numai dacă toţi cei 30 de membri actuali ai NATO ratifică protocoalele de aderare necesare. Ankara a acuzat atât Suedia, cât şi Finlanda că sprijină militanţii kurzi, precum şi grupul clericului islamist Fethullah Gulen stabilit în SUA, toţi clasificaţi de Turcia drept grupuri teroriste. Acord în trei Suedia şi Finlanda resping aceste acuzaţii, dar au ajuns la un acord în această vară pentru a asigura Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate. Cererile Turciei au fost repatrierea unor suspecţi şi ridicarea embargoului asupra armelor de către Suedia. În septembrie, Suedia a aprobat exportul de arme către Turcia pentru prima dată din 2019. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Cu toate acestea, Turcia adoptă acum poziţia că acordurile încheiate atunci nu au fost încă îndeplinite, mai ales de Suedia. Erdogan a descris joi relaţiile cu Finlanda în termeni mai pozitivi. Turcia şi Ungaria sunt acum singurele ţări care au rămas să ratifice protocoale de aderare. Cu toate acestea, Ungaria nu a ameninţat că va bloca procedura.

Orbán Viktor, nou șantaj la UE (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor, nou șantaj la UE

Orbán Viktor, nou șantaj la UE. Ungaria ar trebui să se pregătească pentru un război prelungit în Ucraina vecină, a declarat luni prim-ministrul Orbán Viktor, criticând aspru sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană, despre care a spus că "s-au întors împotriva ei" prin creşterea preţurilor la energie, relatează Reuters. Liderul maghiar, presat de inflație Premierul maghiar, aflat într-o veche dispută cu UE asupra unora dintre politicile sale văzute la Bruxelles ca antidemocratice, a cerut încetarea luptelor pentru a pune capăt războiului şi a spus că sancţiunile împotriva Rusiei au dat o lovitură economiei Europei. Orbán, care a fost reales pentru un al patrulea mandat consecutiv în aprilie, se confruntă acum cu creşterea inflaţiei, care erodează încrederea consumatorilor, şi cu perspectiva unei recesiuni anul viitor. El a declarat în faţa Parlamentului că nu este de mirare că guvernele cad în Europa, referindu-se la alegerile de duminică din Italia în urma cărora Giorgia Meloni se pare că va conduce cel mai de dreapta guvern de după Al Doilea Război Mondial. "Europa s-a împuşcat în picior" cu sancțiunile rusești "Putem spune cu siguranţă că, în urma sancţiunilor, europenii au devenit mai săraci, în timp ce Rusia nu a căzut în genunchi", a declarat liderul de la Budapesta. "Această armă s-a declanşat împotriva ei, cu sancţiunile cu care Europa s-a împuşcat în picior", a adăugat el. "Aşteptăm un răspuns, întreaga Europă aşteaptă un răspuns de la Bruxelles despre cât de mult vom continua să facem acest lucru", a spus el, adăugând că a venit momentul să se discute sancţiunile cu Statele Unite. Orbán, al cărui guvern este în discuţii cu Comisia Europeană pentru a primi miliarde de euro din fondurile UE blocate din cauza îngrijorărilor privind respectarea statului de drept, a anunţat că guvernul său va lansa o "consultare naţională" pentru a-i întreba pe cetăţenii Ungariei despre sancţiuni. Șefuk guvernului maghiar s-a folosit anterior de acest instrument de campanie pentru a obţine sprijin pentru partidul său Fidesz asupra unor politici precum drepturile homosexualilor sau migraţia. Orbán Viktor, nou șantaj la UE "Sancţiunile nu au fost decise în mod democratic, ci au fost hotărâte de birocraţii de la Bruxelles şi elitele europene", a declarat el, referindu-se la referendumul pe care l-a anunţat asupra sancţiunilor impuse Rusiei de UE din cauza războiului din Ucraina. "Deşi cetăţenii Europei plătesc preţul, ei nu au fost întrebaţi", a notat el, citat de DPA. Citește și: Avertisment dur al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România: Alimentarea cu energie ar putea fi blocată în plină iarnă. Consumul trebuie raționalizat "Dacă birocraţii de la Bruxelles nu ne dau aceşti bani, pentru care Ungaria este eligibilă, atunci vom primi fondurile necesare din alte surse financiare", a declarat Orbán, adăugând că Ungaria a început discuţii cu UE şi "alţi parteneri internaţionali". El nu a elaborat, notează Reuters.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră